Sunteți pe pagina 1din 7

OPTICA

LENTILE OPTICE
(referat)

Elev:
CONSTANTIN Dragoș Sebastian
clasa a IX-a F

1
Lentile optice

1.1. Noțiuni ale opticii geometrice


Optica este acea ramurăa fizicii care studiază lumina şi fenomenele luminoase. Optica are
următoarele ramuri: optica ondulatorie, optica fotonică (corpusculară) şi optica geometrică.
Optica geometrică studiază propagarea luminii prin diferite medii sau prin suprafeţele
de separare ale acestora, fără a lua în considerare natura ondulatorie sau corpusculară a luminii.
Viteza de propagare a luminii în aer sau spaţiul vid este c ≈ 3 x 108m/s, iar în oricare alt
mediu este mai mică (v < c).
O caracteristică a mediului de propagare a luminii este indicele de refracţie absolut al
mediului: n = c/v.
Indicele de refracţie relativ al mediului 2 faţă de mediul 1 va fi:
n2/1 = n2/n1 = v2/v1
Raza de lumină este o porțiune dintr-o dreaptă de-a lungul căreia se propagă lumina.
Ansamblul format din mai multe raze de lumină formează un fascicul luminos. Acesta poate fi
fasciclul convergent, divergent sau fascicul de raze paralele.

Fig. 1 Fascicul de lumină a) convergent b) divergent c) paralel

1.2. Reflexia și refracția luminii


La suprafaţa de separare a două medii optic diferite (cu indice de refracţie diferit),
fascicolul luminos este parţial reflectat şi parţial refractat.

2
Fig. 2 Reflexia și refracția luminii

Reflexia luminii este fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii la


suprafața de separare a două medii, lumina întorcându-se în mediul din care a venit. Apare la
suprafața de separare intre două medii optice diferite.
Legile reflexiei:
- Legea 1: Raza incidentă, raza reflectată şi normala în punctul de incidenţă la suprafaţa
de separare a celor două medii se află în acelaşi plan.
- Legea a 2-a: Unghiul de incidenţă (i) este egal cu unghiul de reflexie (r). Matematic a
doua lege se scrie: i = r. (vezi fig. 2)
Refracţia luminii este fenomenul de schimbare a direcţiei de propagare a luminii la
întâlnirea suprafeţei de separare a două medii optic diferite.
Legile refracţiei:
- Legea 1: Raza incidentă, raza refractată şi normala în punctul de incidenţă la suprafaţa
de separare a celor două medii se află în acelaşi plan.
- Legea a 2-a (Legea Snellius-Descartes): n sin i = n' sin r', sau
n' = sin r / sin i'.
Indicele de refracție al vidului este egal cu unitatea n = 1.

1.3. Componente optice fundamentale - dioptrul


Dioptrul este suprafaţa care separă două medii optice transparente cu indici de refracţie
diferiţi. Dioptrul poate fi dioptru plan, dioptru sferic etc, în funcţie de forma suprafeţei care separă
cele două medii optic diferite.
Elementele dioptrului sunt: vârful dioptrului (V), centrul de curbură (C), axa optică
principală (CV), axele optice secundare.

3
Fig. 3 Elementele dioptrului sferic

1.4. Lentile optice


A. clasificarea lentilelor
Lentila optică este un mediu transparent mărginit de doi dioptri. Lentila este un mediu
transparent şi omogen, mărginit de două suprafeţe din care cel puţin una nu este plană.Lentilele se
pot clasifica:
a) după modul în care acţionează asupra razelor de lumină în:
 Lentile convergente (convexe): sunt groase spre centru şi subţiri spre margini, iar
razele de lumină ce străbat o astfel de lentilă au tendinţa să devină convergente
formând, de obicei, o imagine reală, răsturnată.
 Lentile divergente (concave): sunt subţiri spre centru ţi groase spre exterior. Razele
de lumină ce străbat o astfel de lentilă au tendinţa să devină divergente formând o
imagine virtuală, în faţa lentilei.
b) după forma lor, în:
 Lentile plan-convexe - bombate spre exterior într-o parte, şi plane pe cealaltă parte;
 Lentile biconvexe - bombate spre exterior pe ambele părţi;
 Meniscuri convergente - bombate spre exterior într-o parte, şi spre interior pe cealaltă
parte;
 Meniscuri divergente - bombate spre exterior într-o parte, şi spre interior pe cealaltă
parte, diferenţa fiind că forma suprafaţei bombate este aceeaşi în ambele părţi;
 Lentile plan-concave - bombate spre interior într-o parte, şi plane pe cealaltă parte;
 Lentile biconcave - bombate spre interior pe ambele părţi.

4
Fig. 4 Tipuri de lentile convergente și divergente

B) Elementele unei lentile


O lentilă simplă se compune dintr-un material transparent mărginit de două suprafeţe
şlefuite, în general sferice. Forma lentilei şi caracteristicile materialului determină proprietăţile
optice ale acesteia.
Axa optică este axa de simetrie a lentilei, care trece prin centrele de curbură ale
suprafeţelor ei. Cînd una dintre suprafeţe este plană, axa optică este acea perpendiculară pe
suprafaţa plană care trece prin centrul de curbură al celeilalte suprafeţe.
Centrul optic (O) este punctul din interiorul lentilei, aflat pe axa optică principală, prin
care lumina trece nedeviată.
Focar Imagine (F2).La trecerea printr-o lentilă covergentă, un fascicul incident paralel cu
axa optică principală, devine convergent. Punctul de intersecţie al razelor refractate, aflat pe axa
optică principală, se numeşte focar imagine (F2) al lentilei convergente. Focarul lentilei
convergente este real. O lentilă divergentă împrăştie un fascicul incident, paralel cu axa optică
principală, acesta devenind divergent. Punctul de intersecţie al prelungirilor razelor refractate, aflat
pe axa optică principală, se numeşte focar imagine (F2) al lentilei divergente şi este virtual.
Focar Obiect (F1).Orice lentilă are două focare pe axa optică principală, simetrice faţă de
centrul ei optic. Al doilea focar se numeşte focar obiect (F1).
Distanţa de la centrul optic al lentilei la focar se numeşte distanţă focală (f): f = pozitiv
pentru lentile convergente și f = negativ pentru lentile divergente. În funcţie de poziţia obiectului
faţă de lentilă imaginea poate fi:
Imagine reală (se formează la intersecţia razelor refractate şi poate fi proiectată pe un
ecran);
Imagine virtuală (se formează la intersecţia prelungirilor razelor refractate şi nu poate
fi proiectată pe un ecran).
C) Formarea imaginii
O lentilă convergentă dă, de la un obiect virtual, situat dincolo de focar, o imagine reală,
dreaptă, mai mică decât obiectul, așezată între focar și lentilă. În cazul unei lentile divergente,
există două situații distincte legate de construirea imaginii unui obiect virtual:

5
- dacă obiectul virtual este situat între lentilă și focar, lentila dă o imagine reală dreaptă
și mai mare ca obiectul;
- dacă obiectul virtual este situat dincolo de focar, lentila dă o imagine virtuală si
rasturnată.
Construind imaginile obiectului așezat la distanțe diferite față de lentilă, se constată că,
indiferent de valoarea distanței obiect-lentilă, imaginea este virtuală, dreaptă, mai mică decât
obiectul și este situată între focar și lentilă.

Fig. 5. Mărimea imaginii în funcție de poziția obiectului

D) Instrumente optice
Din punctul de vedere al imaginii pe care o dau, instrumentele optice se clasifica astfel:
I. Dupa felul imaginii:
a) aparate care dau imagini reale;
b) aparate care dau imagini virtuale.
II. Dupa marimea imaginii:
a) aparate care dau imagini mai mici ca obiectul:
b) aparate care dau imagini mai mari ca obiectul.

6
Astfel, din categorie I a) II a) fac parte: aparatul de fotografiat si camera video, din
categorie I a) II b) fac parte: aparatul de proiectie, retroproiectorul si videoproiectorul, Din
categoria I b) II a) fac parte: luneta si telescopul si din categoria I b) II b) – lupa si microscopul.
Mai jos avem mersul razelor de lumina prin aparatul de fotografiat si prin lupa.

Surse bibliografice:

1. Hecht, E., Optics, third edition, Addison-Wesley Longman, Inc., Massachusetts, 1998.
2. Gruescu, C., Elemente de optică tehnică şi aparate optice, Editura Orizonturi Universitare,
Timişoara, 2000.
3. Nicoară, I., ş.a., Aparate optice, vol.I, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2001.

http://www.rasfoiesc.com/educatie/fizica/Reflexia-si-refractia-Legile-
https://ro.wikipedia.org/wiki/Refrac%C8%9Bie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Reflexia_luminii