Universitatea Dunarea de Jos Galati,

Facultatea de Drept si Stiinte Administrative,

Specializare Drept,
anul II, grupa II
Coordonator: Lect.dr. Liliana Buhociu

Elemente de urbanism si amenajarea teritoriului

-CLUJ-NAPOCA-

ECHIPA:
Danaila Valentina-Madalina
Danila Cosmina-Maria
Decianu Daniela-Marina
Grigore Oana-Loredana

1
CUPRINS
 ISTROIC………………………………………… 3-4
 CARACTERISTICI GEOGRAFICE……….4-5
 PERSONALITATI…………………………….5-6
 EVOLUTIA…………………………………….6-7
 ELEMENTE ARHITECTURALE…………7-8
 BIBLIOGRAFIE ………………………………9

2
ISTORIC
În timpul dacilor așezarea s-a numit Napoca, o denumire traco-scită. Ea a fost păstrată și de
romani care au ridicat-o în 124 d.C. la rangul de municipium („Municipium Aelium Hadrianum
Napoca”) cu ocazia vizitei făcute de împăratul Hadrian (24 ianuarie 76 – 10 IULIE 138) în
Dacia.

Municipiul Napoca a fost înfiinţat de împăratul Hadrian. Numele Napoca este cert de origine
dacică, dar amplasarea localităţii dacice nu a fost încă identificată în teren. Municipiul s-a
numit municipium Aelium Hadrianum Napocensis.

Napoca a cunoscut o dezvoltare însemnată în timpul stăpânirii romane datorită situării strategice
pe drumul roman de la Apulum la Porolissum.
Clujul a fost menţionat documentar pentru prima dată în 1173, cu numele de Clus, iar apoi cu
numele de Castrum Clus . Clus derivă de la cuvântul latin clivus care înseamnă deal, colină

Orașul a fost distrus complet în timpul atacului tătar din 1241 și s-a refăcut cu greutate. A fost
perioada în care regalitatea a dus la Cluj coloniști germani din Renania și Saxonia. În 1316 Carol
Robert a ridicat orașul la rangul de civitas, dându-i largi privilegii. Împăratul romano-german
Sigismund de Luxemburg a acordat orășenilor în 1405 dreptul de a ridica fortificații și ca atare
orașul s-a înprejmuit cu ziduri puternice, înzestrate cu turnuri și bastioane. O parte dintre acestea
se mai păstrează și astăzi.

Pe perioada răscoalei de la Bobâlna din 1437-1438 locuitorii săraci ai orașului au făcut cauză
comună cu țăranii răsculați. Din mijlocul acestora s-a ridicat Ioan, fiul magistrului Iacob, una
dintre căpeteniile răscoalei. În timpul răscoalei din 1514 condusă de Gheorghe Doja orășenii
săraci au deschis porțile orașului în fața țăranilor răsculați conduși de Popa Laurențiu.
Represiunea a fost sângeroasă, iar capii răscoalei au fost arși pe rugurile ridicate în apropierea
localității.

Secolul al XV-lea și prima perioadă a secolului XVI a fost o perioadă de înflorire pentru oraș. Au
fost ridicate numeroase edificii în stil gotic sau în stilul renașterii, când s-au dezvoltat foarte mult
meșteșugurile.

În 1541, în urma transformării centrului Ungariei în pașalâc, Transilvania a devenit principat

autonom sub suzeranitatea Porții, iar Clujul a rămas cel mai important centru economic, politic și
cultural al Transilvaniei.

În 1581 în mănăstirea franciscană și-a deschis cursurile o academie cu trei facultăți: teologică,
filosofică și juridică.

3
În 1601 Mihai Viteazul a intrat pe poarta orașului, la scurt timp după ce se declarase domn al
Țării Românești, al Moldovei și al Transilvaniei. După 1688 Transilvania a intrat sub dominația
habsburgică, iar în 1711 sub dominație austriacă.

Orașul a fost devastat de incendii puternice în anii 1601, 1655 și 1697, iar în 1719 a fost lovit de
o epidemie de ciumă.

Odată cu înființarea Colegiului piariștilor din 1776, orașul a cunoscut o nouă epocă de înflorire
culturală datorită faptului că aici funcționau patru facultăți: filozofie, științe naturale, drept și
chirurgie..

În 1918 Clujul a fost cuprins de frământările revoluționare care au premers actul de la 1

decembrie. Clujenii au participat la Adunarea națională de la Alba Iulia care împlinea unirea. În
urma tratatului de la Viena din 1940 partea de nord a Transilvaniei era predată Ungariei
horthyste. La 11 octombrie 1944 trupele române și germane au eliberat Clujul, respingând
trupele maghiare și germane care controlau orașul. Clujul a intrat din nou în componența
României în urma tratatului de la Paris din 1947. Din 1945 până în 1989 Clujul a trecut printr-o
perioadă de guvernare comunistă,
iar în 1974 numele orașului a fost
schimbat în Cluj-Napoca.

Cluj-Napoca a fost cel de al doilea

punct important al Revoluţiei
Române din 17-22 decembrie 1989.
Revoluţia din Cluj-Napoca a
început în 21 decembrie 1989 la
orele 15:34 în Piaţa Păcii, astăzi
Piaţa Revoluţiei, la intersecţia cu
strada Napoca, strada Universităţii
şi Bulevardul Petru Groza, astăzi Bulevardul Eroilor.

CARACTERISTICI GEOGRAFICE
Aşezare
Pe harta lumii municipiul Cluj-Napoca se află în poziţie central-europeană, fiind situat în partea
de nord-vest a României, în centrul provinciei istorice Transilvania, la 330-340 m altitudine. Trei
unităţi fizico-geografice distincte au aici o zonă de contact: Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi
Câmpia Transilvaniei. Cluj-Napoca este situat la aceeaşi latitudine cu oraşele Geneva din Elveţia
şi cu Lyon din Franţa. Oraşul este străbătut de râul Someşul Mic, unul dintre râurile importante
ale României. Dealurile care îl străjuiesc sunt în mare parte împădurite sau plantate cu pomi

4
fructiferi şi sunt cuprinse între 500 m şi 832 m: Dealul Feleacului - 739m, Peana 832 m,
Săvădisla - 759 m, Dealul Hoia - 507 m.
Climă
Nu există oscilaţii mari de temperatură, iar trecerea de la iarnă la primăvară are loc în a doua
parte a lunii aprilie. Verile se aseamănă cu cele din Europa Centrală, iar toamnele se prelungesc
până în luna noiembrie. Iernile sunt blânde, lipsite de viscole şi de zăpezi abundente.
Precipitaţiile medii multianuale se situează în jurul valorii de 663 mm.
Suprafaţă
Teritoriul administrativ al municipiului se întinde pe o suprafaţă de 179,5 km². Au fost create
condiţii pentru extinderea construcţiilor de locuinţe şi a dotărilor urbane prin includerea în
intravilan a unor suprafeţe din zonele Făget-Becaş, Sopor-Borhanci-Someşeni, Hoia şi Dâmbu
Rotund.
Demografie
La recensământul din 2002 populaţia stabilă a oraşului a fost de 317.953 de locuitori, cu o
tendinţă negativă, iar densitatea populaţiei de 1771 locuitori/km². Conform ultimului comunicat
al Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 iulie 2007 Cluj-Napoca avea o populaţie de
310.243 locuitori, fiind al treilea oraş ca mărime din Romania după Bucureşti şi Iaşi. Din totalul
populaţiei 79,39% sunt români.

PERSONALITATI

Teodor Mihali – avocat și politician

Unii dintre noi poate îl știm după numele străzii care îi poartă astăzi numele. Deși nu este un
clujean înnăscut, este cu siguranță una dintre personalitățile clujene care a făcut un pas important
spre crearea Marii Uniri. Teodor Mihali s-a născut în satul Prislop, comuna Boiu Mare din
Maramureș. Și-a urmat însă studiile gimnaziale, liceale și universitare în Cluj. A fost absolvent al
facultății de drept a Universității Francisc Iosif din Cluj în 1883. Implicat în activitățile politice
de atunci, de la simplu membru al Partidului Național Român (1880), bunele idei și demersuri l-
au propulsat spre funcția de vicepreședinte al partidului în 1905. După alți ani de activitate
intensă în care a dat dovadă de multă pricepere și bună credință, anul 1919 l-a clasat în poziția de
președinte al partidului. Concomitent, în perioada 1905 – 1918 a fost membru activ în Clubul
Parlamentar al Monarhiei Austro-Ungară. Acest lucru i-a permis participarea la elaborarea
Declarației de la Oradea, în 12 octombrie 1918. Că este o personalitate importantă a Marii Uniri
nu este nicio îndoială. Convingerile proprii i-au dirijat acțiunile care au avut urmări pozitive
asupra țării. Astfel, în funcția de vicepreședinte al Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie
1918 s-a implicat în adeverirea marelui vis al acelei perioade.

5
Emil Racoviță – inventatorul primului institut de speologie din lume

Ne continuăm călătoria în viața unui nume la fel de sonor precum primul, însă care provine cu o
activitate impresionantă din alt domeniu. Emil Racoviță este de asemenea o personalitate
marcantă pentru Cluj, deși este născut la Iași. Racoviță a făcut parte dintr-o familie importantă.
După ce s-a dezvoltat prin studii în Iași, s-a implicat în activitatea culturală a vremurilor. A
studiat la Paris dreptul, după care și-a dat frâu liber pasiunii și s-a înscris la facultatea de Științe
tot din Paris, de la Sorbona. Aici a avut ocazia să fie pregătit de zoologi de renume. Tot aici și-a
luat și diploma de doctor în științe. Pe fondul obligativității îndeplinirii stagiului militar se
reîntoarce la Iași. Nu după mult timp însă pornește în expediția antarctică belgiană în 1897, care
avea să fie un real succes.

Emil Racoviță este cel care pune bazele speologiei. Împreună cu o echipă de cercetători, pornește
un studiu amănunțit asupra viețuitoarelor din peșteri din toată lumea. Înființează societatea
științifică „Biospeologica” care cunoaște un parcurs evolutiv nesperat pentru acele vremuri

EVOLUTIA
Cluj-Napoca este un oraș care are o strategie de dezvoltare asumată de administrație, foarte bine pusă la
punct, ce are în prim-plan calitatea vieții locuitorilor săi, și cu priorități investiționale bine definite. Atunci
când demarezi o investiție de anvergură, așa cum este cea lansată de grupul nostru, viziunea și
proactivitatea autorităților în dezvoltarea urbană sunt factori foarte importanți, pentru că îi oferă
orașului o credibilitate ridicată, atât în fața potențialilor parteneri de investiție, cât și în fața creditorilor.

Vorbim despre un oraș, printre puținele din România, care și-a asumat public o serie de investiții
de infrastructură pe care le-a dus la bun final. Iar în contextul unor demersuri investiționale
majore, o administrație care își duce la bun final promisiunile este genul de suport pe care orice
investitor îl caută. Ca să exemplific, noi analizăm spațiul Carbochim de peste trei ani de zile, iar
când am început primele tatonări, podul Răsăritului era doar un plan. La fel și reamenajarea
parcului Armătura. Astăzi, când mergem în același loc, vedem că proiectele sunt deja în fază de
execuție. Este mult mai facil să poți alinia un concept cu planurile Municipalității, atunci când ai
certitudinea că fiecare își duce partea la bun sfârșit.

Al doilea element despre care vorbeam, tot în relație cu potențialul orașului, este calitatea zonei
de dezvoltare. În cazul de față, avem o locație ofertantă prin amplasarea sa pe malul râului
Someș, la câteva minute de centrul orașului, o zonă aflată în plină dezvoltare, atât din punct de
vedere al investițiilor administrației, precum și al dinamicii celor private. Practic, noua investiție
pe care o demarăm aici va consolida polul de dezvoltare al orașului gândit deja de

6
Municipalitate. De exemplu, prioritatea administrației de a reamenaja malul râului Someș, ca
parte din masterplanul privind coridorul verde-albastru al orașului, ne-a dat clar direcția în care
trebuie să ducem conceptul arhitectural și mixul de profile. Am putut analiza care sunt
investițiile planificate pentru această zonă (reamenajarea celor două parcuri – Armătura și
Feroviarilor, realizarea podului Răsăritului, extinderea podului Porțelanului etc.) și am putut
vedea unde și cum putem să contribuim prin noua dezvoltare. Din acest motiv, putem spune că,
cel puțin din perspectiva zonelor verzi, avem o abordare sistemică în realizarea acestora în
nordul orașului, prin îmbinarea celor 4 hectare de parc din cadrul proiectului nostru cu cele
existente deja.
ARHITECTURA Clujului este compusă din clădiri și monumente din fiecare perioadă istorică,
începând cu Evul Mediu până în secolul XXI.Clujul deține un amplu ansamblu de monumente
istorice, edificate în stiluri diverse, care au adus urbei supranumele de Oraș Comoară.
Stilul gotic, renascentist și neogotic
Celebra și inconfundabila reprezentantă a acestui stil arhitectural este Biserica Sfântul Mihail,
desigur. Atât exteriorul și interiorul poartă indiciile și reperele prețioase ale acestui stil: ogivele,
forma de tip hală, vitraliile ( deși nu sunt specifice pentru acest stil, acestea au fost generalizate
de arhitectura gotică), sistemul de boltire specific și construcția pe verticală a edificiului. Cu
toate acestea, edificiul reprezentativ pentru stilul gotic este Biserica Reformată Centrală,
considerată cea mai mare clădire gotică cu o singură navă din Transilvania și din Sud-Estul
Europei. Renovată recent, clădirea acestui edificiu de cult impresionează prin simplitatea,
sobrietatea și acuratețea stilului și ornamentelor care îți induc o stare de profund respect si
evlavie.
În secolul XVIII, în Europa, are loc reafirmarea stilului gotic. Neogoticul, așa cum a fost numită
această renaștere, își găsește expresie artistică și în orașul Cluj prin edificii ca Biserica Sfântul
Petru și actualul turn cu ceas de pe fațada nordică a Bisericii Sfântul Mihail.
Stilul clasicist și neoclasicist
Majoritatea edificiilor istorice sunt construite în stil eclectic. La o cercetare atentă însă, ne vom
da seama că există anumite diferențe.
Deși stilul clasicist și cel neoclasicist sunt mai puțin reprezentative pentru arhitectura Clujului,
vom identifica totuși clădiri pe care specialiștii le încadrează în acest stil arhitectural. Palatul
Reduta, cel care adăpostește Muzeul Etnografic al Transilvaniei, casa Petrechevich-Horvath, cea
în care se află Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Palatul Wass (îmbină elemente
renascentiste si clasiciste ) și Palatul Finanțelor sunt monumente istorice reprezentative pentru
stilul clasicist și neoclasicist din Transilvania.
Stilul baroc, rococo și neobaroc

7
Unul din cele mai reprezentative stiluri arhitecturale ale orașului Cluj-Napoca este stilul baroc.
Efervescența acestui stil în oraș se datorează influenței barocului austriac, considerat o
renaștere târzie a acestuia, care se impune în perioada cuprinsă între secolele XVIII-XIX.
Este foarte ușor să identificăm clădirile construite în acest stil pentru că toate poartă indiciile
prețioase pe fațadă: geometriile complicate, exagerarea formelor, a volumelor și a compozițiilor,
culorile îndrăznețe, teatralitatea și jocul optic.
Palatul Bánffy, cel care găzduiește Muzeul de Artă, îmbină elementele baroce cu cele clasiciste,
clădirea Palatului Teleki – reprezentativă pentru barocul târziu transilvănean si Casa Piariștilor,
sunt doar câteva dintre monumentele laice construite în acest stil arhitectural sau cu elemente
specifice barocului.

BIBLIOGRAFIE
Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
Cluj-Napoca municipiu cu vocaţie epuropeană, Editura Studia, Cluj-Napoca, 2001

8
https://bunadimineata.ro/cluj/personalitati-istorice-ale-clujului-ii/