BUCURESTIul

de altdata
Monografie ilustrat`

Bucure]tiul reprezint` pentru rom@ni capitala modern` a Rom@niei

chiar dac` C@mpulungul, T@rgovi]tea ]i Alba Iulia r`m@n capitalele de suflet. Aici s-a des`v@r]it formarea statului modern rom@n
la 1859. Anii care au urmat aveau s` arate Europei o capital` modern`, demn` de titlul atribuit la acea vreme drept Micul Paris.


Dan Zamfirache

Berna 2012

ROM^NIA

Bucure]ti azi

Bucure]tiul

de alt`dat`

Prefata
(

Apari\ia monografiei ilustrate a Domnului Dan Zamfirache, Bucure]tiul de alt`dat`, deschide o pagin` nou` [n istoria ora]ului printr-o carte
document care adaug` ora]ului farmecul de alt`dat` reconstituit prin parfumul
unor ilustrate vechi str@nse cu s@rgui\` de autor ]i redate pentru [nt@ia dat`
locuitorilor printr-o manier` nou` de prezentare, IT, cu mijloacele tehnicii
moderne a calculatoarelor.
Dan Zamfirache, singurul autor de carte din Rom@nia care []i lanseaz`
c`r\ile prin limbajul PC-ului, cu mijloacele moderne ale tehnicii informatice,
[nscrie Bucure]tiul [n istoria lans`rilor de c`r\i ITdup` 18 ani de prezent`ri
de acest gen.
{n contextul schimb`rilor de azi, Bucure]tiul p`streaz` frumoasa tradi\ie a celui vechi descris ]i prezentat de autor, construc\iile ]i [mbin`rile
arhitecturale l`s@nd noul ]i vechiul s` coexiste [ntr-o simbioz` perfect`.
Salut`m [nc` o dat` eforturile autorului la alc`tuirea acestei prime monografii
color pe baza studiului c`r\ilor po]tale vechi.
Capitol introductiv, fotografii realizate de celebrul Angerer [n 1856,
face ]i mai interesant` parcurgerea c`r\ii, fiind pentru [nt@ia dat` c@nd apar
laolalt` cele 29 de fotografii dup` originale care situeaz` Bucure]tiul pe locul
trei dup` Paris ]i Londra.
Remarcabil efortul domnului Dan Zamfirache [n realizarea Monografiei
ilustrate a Bucure]tiului publicat` prin grija Prim`riei mai ales c` autorul
a conceput prima edi\ie departe de \ar`, la Cairo, unde pe cheltuiala sa a

Bucure]tiul

de alt`dat`

publicat ]i o carte ghid Monografii ilustrate, [ntr-o edi\ie color, ce une]te laolalt` 6 studii monografice referitoare
la C`lim`ne]ti, Bucure]ti, Bu]teni, Buz`u, Ada Kaleh,
Litografii rom@ne]ti.
Silviu N. Dragomir

Expert catofil
2015

10

Bucure]tiul

de alt`dat`

Cartofilia
Cartea po]tal` vederea [n limbajul obi]nit pe l@ng`
modul de transmitere a unor informa\ii de orice natur` constituie
]i un bogat material documentar pentru cercet`torii din orice
domeniu.
Cartofilia se ocup` cu studiul ]i colec\ionarea c`r\ilor po]tale ]i s-a n`scut probabil mai [nt@i din pasiunea pentru locuri
dragi, din atrac\ia pe care o exercit` micul petic de carton atunci
c@nd ochi p`trunz`tori ]i sensibili g`sesc nu numai mijlocul de
comunicare cu parfumul unor epoci de mult trecute dar ]i puterea
de seduc\ie a unor tehnici de mult uitate.
Este ]i cazul litografiilor ace]ti precursori ai c`r\ii po]tale de la sf@r]itul secolului al XIX lea.
Privirea [\i este suspendat` pentru un moment at@t timp
c@t admira\ia r`m@ne inefabil` [n fa\a [ndem@n`rii arti]tilor
vremii [n punctarea minu\ioas` a celor mai mici detalii. Nu mai
vorbim, sau mai bine spus, cuvintele devin s`race [n a exprima
calitatea unei litografii, bog`\ia de informa\ie surprins` at@t de
riguros. Spre deosebire de tehnicile moderne ce copiaz` realmente
realitatea [nconjur`toare transform@nd micul dreptunghi [ntr-o
splendid` imagine digital` de un efect aproape egal cu cel real,
autorii litografiilor au trebuit s` [nlocuiasc` teribilul tehnic al
secolului XX cu mintea ]i cu m@na, individualiz@nd fiecare carte
po]tal`.
Tocmai de aici s-au n`scut puterea de atrac\ie ]i [nceputurile
colec\ion`rii c`r\ilor po]tale. Farmecul lor, puterea de a seduce a
fost unul din motivele concentr`rilor de colec\ionari [n cercuri
]i cluburi cartofilice. Exist` acum, practic [n toat` \ara, puternice
cercuri cartofilice precum cele de la Piatra Neam\, Bucure]ti, Timi]oara, Pite]ti, R@mnicu V@lcea, Cluj, Oradea, Bra]ov,

11

Bucure]tiul

de alt`dat`

Constan\a, Ia]i.
{n vremuri de demult singurul contact [ntre oameni [l constituia
scrisoarea sau cartea po]tal` ce folosea re\elele rudimentare ale
timpului. Exist` dovezi cum ar fi aceea a lui Confucius din secolul
VI [.e.n. ce demonstreaz` eficien\a sistemului po]tal din timpul
dinastiei Chu (1111-255 [.e.n.), mai mult, el afirm@nd c` un
document ajungea mult mai repede la destinatar printr-un serviciu
de tip po]tal dec@t cel folosit de conduc`torul suprem. Mai t@rziu, [n
secolul III [.e.n., sistemul e [mbun`t`\it prin introducerea curierilor
ce-]i schimbau coletele [ntr-o re\ea de posturi aflate la o dep`rtare
de aproape 9 mile. Acest sistem se dezvolt` [n timpul dinastiei
Han (206 [.e.n. 220 e.n.) [n urma cuceririi noilor teritorii din
Asia Central` dar ]i a contactelor cu romanii ce aveau un sistem
similar. Ele se vor multiplica puternic [n timpul dinastiei Tang
(618-907) c@nd num`rul posturilor cre]te, coresponden\a fiind
transmis` at@t pe drumuri c@t ]i r@uri. {n secolul XIII Marco Polo
remarca sistemul po]tal chinezesc din timpul dinastiei Yuan ]i a
celui Mongol, nimic existent atunci [n Europa put@nd fi comparat
cu ele. Miile de oficii po]tale func\ion@nd de peste 3000 de ani vor
fi [nlocuite abia [n 1896 cu cele imperiale create ]i organizate pe
l@ng` cele europene. La 1 ianuarie 1849 e introdus primul timbru
po]tal [n Fran\a ]i odat` cu el sistemul de plat` care s` simplifice
structura, iar [n 1869 apare prima cartea po]tal`. Mult mai t@rziu
[n 1918 are loc primul zbor dintre Avignon ]i Nisa. Abia [n 1935 o
re\ea de drumuri po]tale lega principalele ora]e din Fran\a.
Cartofilia a luat amploare [n Rom@nia dup` 1990 odat`
cu reactivarea cercurilor ce []i desf`]urau activitatea [n umbra
filateliei.
Nu constituie obiectul acestei lucr`ri de a stabili suprema\ii
sau a face compara\ii [ntre cele dou`.
Totu]i, cartofilia probabil, dat fiind izolarea ei pe o a]a
perioad` mare a reu]it s` se impun` imediat dup` 1990, fapt marcat

12

Bucure]tiul

de alt`dat`

de altfel ]i prin organizarea la Bucure]ti [n mai 1998 a primului For

Interna\ional de cartofilie din Rom@nia. Au trebuit 8 ani de munc`
asidu` pentru organizarea cercurilor teritoriale, atragerea colec\ionarilor la [nt@lniri de profil, simpozioane, schimburi, vizion`ri
]i organiz`ri de expozi\ii, apari\ia de c`r\i, studii de cartofilie ]i
concursuri care s-au materializat prin [ndr`zneala dac` nu curajul
de o organiza acest for interna\ional de cartofilie la Bucure]ti.
Iat` de ce apari\ia unor c`r\i cu iz de monografii ilustrate,
motiv pentru a face un studiu cartofilic ca cele de la Piatra
Neam\, C@mpulung ]i C`lim`ne]ti le-am numit [n ordinea nu
numai a apari\iei lor, dar ]i a ob\inerii premiilor acordate de juriul
Forumului a constituit un real interes [n zona publicului avizat
dar ]i [n aceea a sus\in`torilor.
Dan Zamfirache
Membru al Societ`\ii Numismatice Rom@ne
]i al Federa\iei Filatelice Rom@ne
New Delhi 1999

13

Bucure]tiul

de alt`dat`

Predoslovie

Rom@nia are un trecut virtuos [n domeniul apari\iei primelor
forme po]tale care merge mult [n urm` de la cucerirea Daciei de
mp`ratul Traian, c@nd n urma ac\iunilor militare ntreprinse n
perioada 105-106 e. n., autorit`\ilele romane includ noua provincie
n re\eaua po]tal` a Imperiului Roman, cunoscut` sub denumirea
de cursus publicus, pe care o men\in aici pn` n anul 271, cnd
administra\ia roman` s-a retras peste Dun`re.
Din istoricul Po]tei rom@ne afl`m c` responsabil de
coresponden\a purtat` pe timpul domnitorilor rom@ni era logof`tul
al treilea, care mai t@rziu n secolul al XVI-lea va fi nlocuit de
marele postelnic, un c`rturar, scriitor ]i vorbitor bun, totdeauna
l@ng` domn. O intens` coresponden\` s-a manifestat [n timpul
domniei lui }tefan cel Mare(1457-1504) care a ntre\inut ]i rela\ii
cu str`in`tatea.
Cuvntul menzil care a intrat n circuitul limbii romne,
provine din limba turc`, semnificnd locul unde se schimbau caii
de po]t`, menzil, adic` sta\ie de po]t`. Aceste releuri de po]t`,
conduse de un c`pitan de menzil au luat fiin\` n Moldova n prima
jum`tate a secolului al XVII-lea. Curierii trimi]i cu misiuni n
cadrul \`rii se numeau lipcani, iar cei care plecau n str`in`tate c`l`ra]i.
Po]ta de pe meleagurile romne]ti [ncepe s` fie cunoscut`
din evul mediu. Ea a fost nfiin\at` din nevoia de a transmite
poruncile voievozilor pn` la limitele teritoriului aflat n st`pnirea
lor. Curierii domnului se slujeau de cai, pe care locuitorii satelor
]i ora]elor tranzitate erau obliga\i s`-i pun` la dispozi\ie.
Primul document privind existen\a serviciilor po]tale pe
teritoriul \`rii noastre este hrisovul dat de domnitorul Mircea

15

Bucure]tiul

de alt`dat`

cel B`trn, n anul 1399, la Giurgiu. Prin aceasta, locali\`\ile erau

obligate s` pun` la dispozi\ia curierilor domne]ti mijloace de
transport, cai ]i c`rute pe dou` ro\i, numite olace. La nceputul ei,
po]ta cuprindea mai ales serviciul de transport al c`l`torilor ]i al
coresponden\ei oficiale a domnilor ]i marilor dreg`tori.

n a doua jum`tate a secolului al XVIII-lea, domnitorul
Constantin Mavrocordat stabile]te ca to\i curierii s` treac` la
stat, cu toate cheltuielile. Se construiesc localuri pentru c`l`tori
]i func\ionari - a]a numitele hanuri de po]t`, grajduri pentru
cai ]i se accepte ]i c`l`toria publicului cu po]talioanele, contra
unei taxe. Pn` la Revolu\ia din 1848, po]tele au fost arendate
unor particulari, de regul` pentru perioade de cte 3 ani.
Dup` 1850, n ora]ele de re]edin\` administrativ`, sta\iile
de po]t` or`]ene]ti au fost transformate n birouri po]tale. n acea
perioad` existau 30 de curse po]tale, cu sta\ii de po]t`, al c`ror
punct nodal era Craiova. Din anul 1852 este organizat serviciul de
coresponden\` pentru particulari, sub supravegherea Ministerului
de Finan\e.

ntre anii 1857-1862 se introduce, etapizat, monopolul de
stat asupra activit`\ii de po]t`. La 12 noiembrie 1857, o comisie
ntrunit` la Ia]i a hot`rt introducerea timbrelor po]tale pe teritoriul
Moldovei. Au fost tip`rite cu o pres` manual`, bucat` cu bucat`,
patru valori ale primei emisiuni Cap de bour, pus` n vnzare pe
data de 22 iulie 1858.

La 23 iulie 1862, a fost emis Decretul 527 privind unificarea
administra\iilor po]tale din Moldova ]i Muntenia, m`sur` realizat`
ncepnd cu 1 august 1862. n urma unific`rii, conducerea direc\iei
generale a fost ncredin\at` lui Panait Sevescu, care din decembrie
1860 ocupa aceea]i func\ie ]i n Muntenia.
Perioada po]tei moderne a nceput [ns` n 1864, cnd
domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul po]tal cu cel

16

Bucure]tiul

de alt`dat`

telegrafic, la care, n 1893 s-a adaugat ]i serviciul telefonic, lund

na]tere simbolul PTT. Aceast` decizie a fost luat` n ]edin\a
Consiliului de Ministri, care a avut loc n ziua de 29 august 1864,
]edin\a desf`]urat` sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan
Cuza. n calitate de director general al po]telor ]i telegrafelor, a
fost numit maiorul Cezar Librecht, care ocup` func\ia de inspector
general al telegrafelor nc` din luna mai 1859.
Prima lege de organizare a ramurii de comunica\ii purtnd
denumirea de Lege telegrafo-po]tal` a intrat n vigoare la
1 ianuarie 1865, dat` de la care a fost reglementat` ]i situa\ia
personalului, prin statut propriu.

La 1 mai 1865, se introduce serviciul abonamentelor
prin po]t` la presa din \ar` ]i str`inatate, administra\ia po]tal`
percepnd un comision fix de 10% din costul abonamentului, plus
cheltuielile de expediere a sumelor ]i francarea trimiterilor. Tot
n anul 1865, este organizat serviciul de po]t` rural`, care asigura
leg`tura ntre comune, prin curse de factori. Se nfiin\eaz` cteva
sute de circumscrip\ii rurale, grupate n jurul unor oficii po]tale.
n luna august, se nfiin\eaz` n Bucure]ti nc` patru birouri de
po]t`, sucursale ale biroului existent, noile birouri fiind amplasate
n Calea Craiovei (Calea Rahovei), Calea Mo]ilor, Calea Mogo]oaiei (Calea Victoriei) ]i Str. Belvedere.
La 1 iulie 1871, intr` n vigoare prima lege de organizare
a personalului, nso\it` de Regulamentul pentru fixarea atribu\iunilor func\ionarilor telegrafo-po]tali.
La 16 februarie 1874, se nfiin\eaz` biroul statistic al po]telor ]i telegrafelor pe lng` divizia contabilit`\ii.
Cu ncepere din 1 mai 1874, intr` n vigoare Legea pentru
serviciul de po]t` rural`, care a avut ca efect imediat nfiin\area
unui num`r de 115 birouri po]tale rurale.
n perioada 15 septembrie - 9 octombrie 1874, la Berna se
desf`]oar` primul Congres Po]tal n cadrul c`ruia s-a decis crearea
Uniunii Po]tale Universale, Romnia fiind unul dintre cei 22 de

17

Bucure]tiul

de alt`dat`

membri fondatori ai organiza\iei. La acest Congres, Romnia a

fost reprezentata de George Lahovari, director general al po]telor
]i telegrafelor.
La 28 martie 1875 se nfiin\eaz` primul serviciu de po]t`
ambulant` pe rela\ia Bucure]ti-I\cani, iar, n anul 1876, pe rela\ia
Bucure]ti-Varciorova.
Dup` anul 1883, se introduc primele planuri de ndrumare pe
linie de cartare, timbrele porto ]i serviciul de incas`ri ]i mandatul
telegrafic.

n anul 1894, dup` modelul unor cl`diri similare din
occident, ncepe construc\ia Palatului Po]telor, care va fi dat n
func\iune n anul 1900.
n anul 1925, adminstra\ia PTT a preluat exploatarea unei
noi ramuri de telecomunica\ii, radiotelegrafia (comunica\iile
radioelectrice, cum se zicea pe atunci), fiind adaugat` o nou`
liter` simbolului care a devenit PTTR. n perioada interbelic`,
administra\ia de po]t` ]i telecomunica\ii a fost trecut` n cadrul
Ministerului Lucr`rilor Publice ]i Comunica\iilor, structura
organizatoric` fiind, ini\ial bazat` pe direc\ii regionale.
n anul 1938, constatnd faptul ca Administratia PTT se afla
ntr-o stare de deficien\`, au fost adoptate trei legi fundamentale,
prin care s-a reorganizat activitatea n spirit comercial: legea de
organizare, legea de exploatare ]i legea pentru statutul personalului.
n anul 1955, a fost promulgat Decretul nr.197 prin care era
stabilit obiectul de activitate al ramurii de po]t` ]i telecomunica\ii, fiind din nou consfin\it monopolul absolut al statului n acest
domeniu.
Dup` anul 1989, au avut loc profunde transform`ri n
administra\ia central` a statului, reflectate n ramura noastr` prin
nfiin\area Ministerului Po]telor ]i Telecomunica\iilor, denumit

18

Bucure]tiul

de alt`dat`

ulterior Ministerul Comunica\iilor.

La nivel central, pentru conducerea activit`\ii opera\ionale, a fost creat` n luna septembrie 1990 Regia Autonom`
ROMPOSTTELECOM, care a func\ionat pna n luna iunie
1991, prin aceast` m`sur` fiind realizat` separarea ntre organul
de reglementare ]i operatorul serviciilor.
Hot`rrea nr.448 din luna iunie 1991 a Guvernul Romniei
dispune desfiin\area R.A. Romposttelecom ]i separarea activit`\ilor prin nfiin\area a patru regii autonome, ]i anume: R.A.
Po]ta Romna, R.A. RomTelecom, R.A. Radiocomunica\ii ]i
Inspectoratul General al Radiocomunica\iilor.
Prin Hotarrea nr.371 din luna iulie 1998, Guvernul
Romniei a dispus transformarea R.A. Po]ta Romn` n societate
comercial`, cu denumirea Compania Na\ionala Po]ta Romn`
S.A. Prin aceeasi hot`rre, a fost stabilit Actul constitutiv al
C.N. Po]ta Romn` S.A. (anexa la H.G. nr.371/1998).

Din scurta incursiune [n istoria Po]tei rom@ne putem realiza

importan\a acestui domeniu pe parcursul dezvolt`rii informa\iilor,
practic Po]ta a urmat [ndeaproape toate transform`ri intervenite,
de la mijoacele rudimentare p@n` la accesul de azi al celor moderne
ale informaticii. A c@]tigat odat` cu introducerea lor dar a pierdut
[n calitatea ]i farmecul de [nceput al realiz`rii ilustratelor, de]i
tehnica digital` permite atingerea oric`rei m`iestrii. Poate ]i de
aceea i-a f`cut pe colec\ionari s` aprecieze mai mult o carte po]tal` veche [n ideea c` ea reprezint` pe l@ng` istorie ]i un document
[n orice domeniu de certare. Privind o carte po]tal` veche e ca
]i c@nd respira\ia [\i este oprit` de m`iestria autorului, dar ]i de
aduceri aminte, uneori ireparabil pierdute. Este vorba a]a cum

19

Bucure]tiul

de alt`dat`

spunea expertul cartofil Silviu Dragomir de o perioad` revolut`

[n care mijloacelor deja cunoscute li se adaug` micul petic de
carton, ilustrata document!
Din lucrarea lui I. Simionescu Ora]e din Romania din
1925 afl`m c` [nainte, Bucure]tiul era privit ca un rai pentru
oamenii de afaceri [n timp ce pentru provincialii naivi care veneau
s`-]i capete dreptatea, era o ghen`.
Bucure]tiul se reducea aproape numai la Calea Victoriei:
nici Parisul, nici Viena, nici Berlinul nu aveau o Calea Victoriei,
[n care s` se afi]eze c@t \ine ziua de lung`, c` timpul la noi nu are
nici un pre\.
{ngust` dar serpuind [n cotituri dese ca un Broadway, ea are
aspecte pu\in deosebite, diminea\a, la amiaz`, seara, ori la miez de
noapte. E cam tot una duminica c@t ]i [n zilele de lucru. Cadrul ei
este acela]i, de iarmaroc. Fiecare fereastr` este ademenitoarea unei
capcane pentru tot ceea ce e lux, lume ]i desfr@u. C@nd foametea
r@njea celor mul\i, ferestrele b`c`niilor erau pline de trufandale.
C@nd [n \ar` nu se g`sea p@nz` pentru c`m`]i, m`t`surile st`teau [n]irate ca o sfidare la numeroasele vitrine. C@nd se \ip` pretutindeni
c` lipsesc bra\e de munc`, noian de f`pturi lenevite abia []i t@r@ie
picioarele c@t \i-e ziua de mare [ntre Cap]a ]i Palat.
Bucure]tiul e o mare de case, palate cu turle pompoase, dar
cu spa\ii ne[nc`p`toare, al`turi de resturile de odinioar`, c`su\e
cu cel mult dou` r@nduri. Sr`zile t`iate drept sunt pu\ine, celelalte
sunt c`r`ri [nguste, [ntortocheate, un labirint din care cu greu te
po\i descurca.
Dealul Mitropoliei unul din pu\inele puncte pitore]ti. De
aici pe ecranul cerului fumuriu se [nal\` pajura cu aripile [ntinse
de pe v@rful cupolei cu care se termin` palatul parlamentului pe
temelii groase [nconjurat de coloane massive. E singurul semn
mai important al libert`\ii c@]tigate de scurt` vreme. Urmeaz`
cele trei turnuri cu ferestruici [nguste ale Mitropoliei construite de

20

Bucure]tiul

de alt`dat`

Constantin Br@ncoveanu [m secolul XVII.

Bisericu\ele [mb`tr@nite, odat` peste o sut`, se pierd [n
noianul caselor care nu se repet`, [mconjur@ndu-le, acoperindu-le
privirei, lu@ndu-le p@n` ]i raza de soare ce d` sfin\enie l`ca]ului c@nd cade oblic spre altar. Giuvaerul architectural al bisericii
Stravropoleos abia se z`re]te dintre zidurile Palatului Po]telor ]i al
b`ncilor ce o [nchid din toate p`r\ile.
Blocul de cl`diri al Universit`\ii, mai [ncolo Ateneul [n`l\at
cu contribu\ia rom@nilor din vechiul regat, iar mai spre nord, Calea
Victoriei, spre cap`tul unde era Podul Mogo]oaiei, e palatul modest
al Academiei Rom@ne cu nepre\uite valori relative la limba ]i
istoria rom@neasc`. Unde ]i unde se vede c@te un mic sanctuar al
artei muzeul Simu, Aman ori Stelian. Peste tot se [ntinde re\eaua
caselor bine [ngrijite ]i a parcurilor care se confund` adesea cu
gr`dinile vechilor cur\i boiere]ti. {ntracolo e Ci]migiul, mereu [n
floare, de cum [ncep topora]ii ]i p@n` ce crizantemele sunt b`tute
de brum`. {n aceast` parte dincolo de Capul Podului e p`durea de
la ]osea cu vile cochete ]i palate m`re\e.
{ncetul cu [ncetul haina occidental` acoper` tot ce a mai
r`mas de pe urma timpurilor de nesiguran\` ]i valurilor dobor@toare.
Esen\ial este c` Bucure]tiul a r`mas un ora] de cinste ]i
faim` unde totul nu e ca [n vest, perfect, nimic atr`g`ndu-\i aten\ia
c` [n c`pitala Romaniei via\a nu s-ar desf`]ura ca acolo!
C` este a]a o deducem ]i din interesul lui Bouquet ar`tat
pentru realizarea lucr`rii Album Valaque Vue et costumes
pitoresques de la Valachie, desene dup` natur` de Michel Bouquet
]i litografii de Eug. Ciceri ]i Ferogio, publicat` la Paris [n 1845 la
editura Goupil et Vibert. Afl@ndu-se [n Valahia, acesta e interesat de
costume ]i de locuitori, [nregistr@nd cu meticulozitate, admira\ie

21

de alt`dat`

Bucure]tiul

]i sensibilitate spectaculosul arhitecturii br@ncovene]ti, obiceiuri

]i tipologii pitore]ti din Bucure]ti, C@mpulung, T@rgovi]te ]i de
pe Valea Prahovei. Nu numai subiectul acestora ne intereseaz`
pentru c` la o atent` privire r`m@nem cople]i\i de reu]ita compozi\iilor: e ca ]i cum autorul ne-ar derura [n fa\` noastr` un film
color cu admirabile costume populare ori boiere]ti de [nceput de
secol XIX plimb@ndu-ne pe uli\e sau str`zi abia trasate, alteori
admir@nd palate, biserici sau cale]ti.
Extraordinare scene reprezent@nd costume tradi\ionale,
defil`ri ale agricultorilor, cavalerilor, ceasornicarilor, c`ru\a]ilor, h@r\i cu provinciile istorice, harta Bucure]tiului la anul 1871
[n cele 5 culori, o imagine a lui Carol I la inunda\ia din 1885
trec@nd pe cal D@mbovi\a se reg`sesc [n albumul lui Bouquet
despre Moldova, Transilvania, Bucovina dar ]i [n desenele lui C.
Doussault din 1844. Spendide imagini cu regele Carol I ]i regina
Elisabeta travers@nd bulevardul cu calea]ca ori ale regelui Carol I
[n fruntea o]tirii [n r`zboiul de independen\` din 1877.
Cum ar`tau Bucure]tii [nainte de 1900 afl`m ]i din lucrarea
lui George Costescu din 1944 Bucure]tii vechiului regat,
c@nd, spune autorul, acesta era structurat pe culori: ro]u, prezent
[n miezul ora]ului cuprindea Col\ea, Sf. Gheorghe Nou ]i Vechi,
Curtea Veche, Sf. Ion Nou, Sf. Niculae }elari, }erban Vod`, Sf.
Dumitru, Biserica Doamnei, albastru Foi]or, Dobroteasa, Doamna
B`la]a, Sf. Ecaterina, Staicu, Bro]tenii, C`r`midarii, Radu-Vod`,
galben Biserica Enei, Bati]tea, O\elarii, Caimata, Armeneasca,
Silvestru, Sf Visarion, Precupe\ii Noi, verde Kretzulescu, Sfin\ii Voievozi, Schitul M`gureanu, Sf Elefterie, Izvor, Mihai Vod`,
negru Olteni, Udricani, Sf Vineri, Vergu, Popa Nan, M@ntuleasa,
Olari, Oborul Vechi, Iancul, Pantelimon.
O carte ap`rut` [n 1871 a maiorului D. Papazoglu sub form`

22

Bucure]tiul

de alt`dat`

de ghid afirm` c` ora]ul era [mp`r\it [n cinci desp`r\ituri numite

culori: galbenul era zona unde locuia nobilimea, [n verde, negru
]i albastru locuia popula\ia de mijloc, iar ro]u era destinat centrului
comercial [nc`rcat cu magazine.
Teatru Na\ional exista [naintea cl`dirii Ateneului iar [nainte
de venirea lui Carol I pe tronul |`rii mai d`inuiau Palatul regal,
fost conac al boierilor Colfe]ti ]i apoi cas` a boierului Dinicu
Golescu, cump`rat` de stat pe vremea lui Alexandru Ghica Vod`
[n 1839 av@nd numai cl`dirile dinspre biserica Kretzule]tilor. }i
Alexandru Ioan Cuza a avut re]edin\a [n acest palat. Regele Carol
I dispune recl`direa ]i ad`ugarea p`r\ii de mijloc [n care erau Sala
Tronului ]i s`lile festive, apoi aripa dreapt` destinat` corpului de
gard`, construit` pe locul casei banului Constantin Cantacuzinul.
Palatul }u\u, azi muzeul municipiului Bucure]ti era [n fa\a
a]ez`mintelor cantacuzine de la Col\ea ]i a Turnului. {n josul C`ii
Victoriei, al cap`tul g@rlei se afla Palatul cel mic al Br@ncoveanului.
Mai erau vechiul palat al banului Dumitrache Ghica, fratele lui
Grigore Alexandru Ghica, fost domn al Moldovei de origine
albanez`, unul dintre cele mai vechi se [ntindea [ntre Academia
de Arhitectur` ]i Bulevard. Palatul }tirbei o cas` frumoas` ]i
impun`toare era tot pe Calea Victorie la col\ul cu strada Banului,
familie care a dat Munteniei un domn de la 1849 p@n` la ocupa\ia ruseasc` de la 1853. Palatul lui Grigore Ghica Vod` din Teiul
Colentinei [mpodobit cu picturi de Giacometti. Palatul din chiliile
M`n`stirii Cotrocenilor unde Tudor Vladimirescu a vut cartierul
general c@nd a sosit [n Bucure]ti s` izgoneasc` pe fanario\i ]i unde
a locuit o vreme regele Carol I [mpreun` cu regina Elisabeta p@n`
la terminarea Palatului Regal din ora]. Palatul Adun`rii Deputa\ilor de pe dealul Mitropoliei. Pe l@ng` acestea mai erau cl`dirile
ministerelor, casa de Depuneri ]i Consemna\iuni. Le-am men\i-

23

de alt`dat`

Bucure]tiul

onat doar pe cele principale c`rora li se ad`ugau din cele peste o

sut` de biserici ale ora]ului Mitropolia construit` la 1654 de c`tre
Constantin Vod` }erban, biserica Mihai Vod`, Domni\a B`la]a,
Antim, Sf@ntul Spiridon, Stavropoleos, S`rindar....
Toate aceste [mp`r\iri ]i-au avut vremea ]i rostul [n timpul
c@nd mahalalele erau temeiul ora]ului c@nd administrarea era pe
m@na ag`i care \inea loc de primar ]i de prefect. Abia dup` ce
Bucure]tiul a fost ales capital` lucrurile aveau s` ia o cu totul alt`
fa\`, dup` normele \`rilor europene avansate.
Mi-aduc aminte entuziasmul Alte\ei Sale, Principesa
Margareta la apari\ia primei ma]ini Volkswagen descris [n cartea
Mihai al Rom@niei primit` [n dar cu prilejul vizitei de la Aubonne
de la Majestatea Sa, Regele Mihai, c@t de m@ndr` se sim\ea la ]ase
ani c@nd st`tea pe scaunul din fa\` al ma]inii condus` de rege care
o lua de la ]coal`, iar mai apoi zbur@nd cu avionul sau descrierile
vechilor palate ]i str`zi din Bucure]ti din cartea Coroana rom@n`.
{n anul 1856, [n timpul ocupa\iei austriece(5 octombrie
1854 25 iunie 1856) un fotograf austriac Angerer a realizat 29
de fotografii panoramice de pe acoperi]ul Teatrului Na\ional, de
pe dealul Mitropoliei ]i de pe dealul Spirii iar altele [n detaliu
care constituie o imagine fidel` a Bucure]tiului din acele timpuri.
Ludwig Angerer s-a n`scut la Malaczka [n Ungaria dar a tr`it ]i
lucrat la Viena unde a murit [n 1879. {n timpul ocupa\iei austriece
lucreaz` pentru ace]tia ]i realizeaz` primele poze ponoramice ale
Bucure]tiului.
Dup` fotografiile sale s-au reprodus pentru Academia
Rom@n` ]i Comisia Monumentelor istorice 29 de vederi prin
bun`voin\a domnului Henry Zweifel care are rug`mintea ca s` se
dea publicit`\ii aceste pre\ioase documente. A 29-a copie s-a g`sit

24

Bucure]tiul

de alt`dat`

la un anticar din Paris ]i reprezint` hanul Manuc, fost hotel Dacia.

De asemeni 16 reproduceri din colec\ia Zweifel sunt
publicate [n Bucure]tii din trecut ]i de ast`zi de colonelul
Popescu Lumin`. Pe l@ng` pitorescul aspect al capitalei ]i multe
case boiere]ti azi disp`rute, sunt nenum`rate datele ce le putem
culege din aceste documente, relative la monumentele istorice din
Bucure]ti, dintre care not`m:

1. Monumente cu totul disp`rute: Clopotni\a ]i biserica
S`rindar, biserica Sf. Sava(actuala pia\` a Universita\ii), biserica
Sf. Ecaterina din Curtea Ars`, Turnul Col\ei,

2. Monumente par\ial distruse: catul superior al Clopotni\ei
Mitropoliei, turla Pantocratorului Paraclisului Mitropoliei, Poarta
dinspre Vest, zidurile ]i buc`t`riile mitropoliei, turla clopotni\ei de
zid, biserica Doamnei,

3. Monumente transformate sau restaurate dup` 1856:
m`n`stirea Radu Vod`, Antim, biserica Stavropoleos, hanul
Manuc, biserica Brezoianul cu vechea turl`-clopotni\`, biserica
Dintr-o zi cu arcadele pridvorului [nc` deschise, biserica Curtea
Veche restaurat` de Bibescu ]i Stirbey, D@mbovi\a [nainte de
canalizare etc.
Din articolul Amintiri din Bucure]tii de acum 60 de ani
publicat [n Gazeta Municipal`, ziar din 25 ianuarie 1942, organ
s`pt`m@nal de informa\ie ]i critica edilitar` condus de Mihail
Dragomirescu, afl`m din discu\ia dintre redactor ]i cunoscutul
industria] Henri Zweifel, propietar al firmei Zweifel et Co., c`
acest pasionat cercet`tor al trecutului Bucure]tiului poseda o pre\ioas` colec\ie de fotografii luate [n Bucure]ti la anul 1856.
Articolul ne dezv`luie ]i o interesant` istorioar` a maiorului
Eremie Gheorghe, v`rul fostului antreprenor de lucr`ri publice,
inginer Tiberiu Eremie, care a fost ata]at militar la Viena [nainte

25

de alt`dat`

Bucure]tiul

de r`zboiul din 1916 - 1919. Pasionat cercet`tor al anticariatelor ]i

colec\ionarilor de piese istorice, maiorul Eremie g`se]te la unul din
anticarii vienezi o colec\ie de fotografii vechi din Bucure]ti luate
de fotograful Angherer [n timpul ocupa\iei austriece [n anul 1856.
Colec\ia a fost [ncredin\at` de maiorul Eremie prietenului s`u d-l
Henri Zweifel care prin bun`voin\a sa le [mp`rt`]e]te publicului
cititor prin intermediul acestiu ziar. Din discu\ie afl`m ]i multe
impresii interesante despre Bucure]tii de alt`dat` [mp`rt`]ite de
domnul Zweifel din vremea copil`riei....

{n anul 1885, de]i locuia pe strada Doamnei, nu se f`cuse
[ns` canalizarea ora]ului, abia atunci [ncepuser` lucr`rile astfel
[nc@t confortul l`sa de dorit: apa se aducea cu butoaiele din
D@mbovi\a ]i se trata cu ni]te aparate rudimentare, iar resturile se
aruncau [ntr-un canal aflat [ntre Burs` ]i Camera de Comer\ din
vechea canalizare care ducea la D@mbovi\a. Se putea lua ap` ]i de
la f@nt2na Cantacuzino din parcul Carol I, existau ]i sacagii speciali
care vindeau pe strad`. Apa ]i luminatul erau foarte importante ]i
de aceea aveau [n cas` dou` servitoare, una se ocupa de b`utul apei
]i cealalt` de [ngrijitul l`mpilor de petrol. Mai spune d-l Zweifel,
c` pe vremea mamei sale, calea Victoriei era podit` cu lemn, podul
Mogo]oaiei cum i se mai spunea celei mai importante str`zi pe
care se aflau mai multe cafenele ]i un magazin de articole optice
de\inut de un francez, Menu. Pe vremea aceea Palatul Regal nu
avea gard, iar la biserica Alb` era ci]meaua Ro]ie construit` de
turci. Pe strada Luteran` se aflau [n 1886-87 ni]te hambare. Dup`
ce s-a [ntors de la studii din Elve\ia Ateneul era construit ]i se
lucra la deschiderea bulevardului Regina Maria, c@nd primar era
Nicu Filipescu. {n 1898 ]i-a construit cas` pe strada construit` de
elve\ian de origine, Gustav Adolf Suter, care a cump`rat terenul de
la prim`rie.

26

Bucure]tiul

de alt`dat`

Acesta a parcelat ]i terenul de la strada 11 Iunie p@n` la
viitoarea expozi\ie din Parcul Carol I. Afl`m c` terenul s-a v@ndut
foarte ieftin, cu 5 lei metrul p`trat ]i toate acestea s-au creat [n
acela]i timp cu Bulevardul Regina Maria.
Angerer a ob\inut panoramicele de pe cele mai nalte cl`diri ]i
dealuri din Bucure]ti: Teatrul Na\ional, Dealul Mitropoliei, Dealul
Spirii la ruinele bisericii Sf. Ecaterina, dar ]i c@teva fotografii
de la nivelul solului: din Cismigiu, de la bisericile Sf.Dumitru ]i
Sf.Nicolae, din curtea Palatului }tirbei, unde era naltul Stat Major
austriac, din curtea Palatului }u\u ]i din curtea Palatului Bibescu.
C` Teatrul Na\ional era o construc\ie reu]it` se vede ]i
din obsesia lui Angerer de a lua imagini mai multe ]i din diferite
unghiuri.
Dintr-un num`r de vreo 50-100 de calotipii s-au p`strat 32, 29
dintre ele figurnd ]i n albumul reprodus de arhitectul Alexandru
Petit dup` colec\ia de negative - de hrtie! - a lui Henry Zweifel din
Viena ]i conservat la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei
Romne, unde sunt ]i cteva originale, restul - developate de
Angerer ntre anii 1856-1870 - aflndu-se n colec\iile Muzeului
Municipal. De asemenea, 31 de fotografii Angerer de provenien\`
necunoscut`, dar, cu dou` excep\ii, identice cu acelea fotografiate
de Petit, se g`sesc n posesia unor colec\ionari particulari (sub
form` de clisee moderne pe sticl` fumurie, deci neoriginale).
Originale mai sunt ]i [n posesia familiei Dinu Pop din Oradea.
Sunt primele fotografii cunoscute ale Bucure]tilor, datorate nu
ideii de suvenir ci dorin\ei ascunse a imperiului Habsburgic de a
[ncorpora |ara Romneasc`, odat` cu executarea lor cartografii
austrieci lucrnd cu acribie tipic nem\easc` la ntocmirea primei
h@rtii detaliate a principatului, aceeasi pe care Szathmari - la
ndemnul lui Cuza - o va copia mai trziu, n 1862, la Viena.

27

de alt`dat`

Bucure]tiul

Astfel, dup` Londra si Paris, dar naintea Romei, Berlinului si

Vienei, Bucure]tii se numar` printre primele capitale europene
fotografiate n detaliu, avnd cu alte cuvinte un portret fotografic,
portret ce va deveni o moda abia catre anul 1900...

Dar primele [ncerc`ri au fost [nc` din 1840 c@nd un boier
oltean, director al Eforiei ]coalelor, [nzestreaz` Colegiul Sf. Sava
cu un aparat de fotografiat Pierson, la numai un an de la apari\ia
lui pe pia\a interna\ional` pe care profesorii [l foloseau ca material
didactic ]i cine ]tie? chiar Carol Popp de Szathmari prin 1844. {n
1845 afl`m ]i despre [ncerc`rile lui I. Pohmann care []i amenajeaz`
atelierul la hanul Greceanu aflat peste drum de consulatul Rusiei,
de pe podul Mogo]oaiei, iar [n 1852 bra]oveanul Friedrich Binder
[]i instaleaz` atelierul [n casele Sl`tineanu, azi Cap]a.
Interesant c` [n 2009, la San Remo, am descoperit vila [n
care a locuit celebrul fotograf ]i i-am cunoscut pe noii proprietari
care mi-au vorbit despre inten\ia lor de a o transforma [n muzeu.

Bucure]tiul reprezint` pentru rom@ni capitala modern` a

Rom@niei chiar dac` C@mpulungul, T@rgovi]tea ]i Alba Iulia r`m@n
capitalele de suflet. Aici s-a des`v@r]it formarea statului modern
rom@n la 1859. Anii care au urmat aveau s` arate Europei o capital`
modern` demn` de titlul atribuit la acea vreme drept Micul Paris.

28

de alt`dat`

Bucure]tiul

Str`zile sale medievale frumos decorate cu statui au disp`rut

de mult ]i dac` n-ar fi desenele, litografiile, fotografiile ]i ilustratele
vechi nu ne-am putea imagina cum ar`ta Bucure]tiul de alt`dat`.
Mul\umit` lor putem oric@nd reconstitui imaginea a ceea ce a fost
odat` numit Micul Paris! Toate \`rile europene pe care le-am vizitat
aprecieaz` ]i au grij` ca centrul vechi al ora]elor s` fie pietonal
ca o pre\uire pentru trecut ]i le pun [n valoare ca repere turistice.
Remarcabil cum au putut cehii s` p`streze p@n` ]i [nsate acel hraduri, cet`\i [n jurul c`rora au dezvoltat noile construc\ii.
Mai exist` ]i [n Rom@nia locuri precum Sighi]oara, Bra]ov,
pu\inele castele medievale ]i cet`\i dar ca ]i [n celelalte locuri ele ar
trebuie [nscrise pe lista UNESCO a monumentelor protejate, cum
am v`zut aici la Berna, unul dintre ora]ele medivale cele mai bine
p`strate, imagina\i-v` mai multe Sighi]oare cu str`zi [ntinse pe 6
kilometri. Am str`b`tut Elve\ia timp de 4 ani dar m-am sim\it m@ndru cu Pavilionul din C`lim`ne]ti, emblem` a sta\iunii, construit [n
stil helvetic, neegalat de niciun edificiu de propor\iile acestuia nici
m`car aici [n Elve\ia. Am vizitat aici o mul\ime de castele vechi,
unele din timpul habsburgilor, chiar castelul de origine al familiei,
aflat [ntr-un sat l@ng` Brugg, numit chiar Habsburg, dar nici unul
nu se poate compara cu Pele]ul ori Huniad, Bran sau R@]nov!
Avem motive s` ne m@ndrim dar trebuie s` mai [nv`\`m ]i cum s`
le p`str`m.
Travers@nd Elve\ia nu po\i s` nu realizezi c@t de mode]ti sunt
oamenii, c@t` disciplin` ]i ordine asta [nsemn@nd patriotismul lor
pe care-l afi]eaz` f`r` cea mai mic` re\inere. O clip` m-am [ntors
[n timp pe vremea c@nd familiile rom@-ne aveau domeniile lor,
casele lor, castele, vile ]i p`duri la fel ca aici. Nimic mai frumos ca
aici, da!
A]a ar`ta cu siguran\` Rom@nia interbelic`, cu ferme pe
paji]tile c`rora erau vaci brune. Aici se spune c` vaca brun` e mai
bun`! Am spus ]i o repet: avem [nc` vreo 7 Elve\ii, dar mai mult,

29

de alt`dat`

Bucure]tiul

avem o mare, unul dintre cele mai mari fluvii din lume care se
[mbin` cu marea [n singura delt` din Europa, [ns` ne lipsesc nu
tradi\iile care sunt din bel]ug ]i salba de biserici nemai[nt@lnite,
ci refacerea leg`turilor cu trecutul ]i restabilirea locului nostru
[n noua Europ`, pentru c` acestea s-au [ntrerupt odat` cu cei 50
de ani de cominuzare impus`, niciodat` acceptat`. Se poate acest
lucru numai cu ochii la Europa, acolo de unde ne tragem r`d`cinile
]i de unde am fost brusc mutila\i de o putere impus` vremelmic.
Desigur c` este greu s` o lu`m de cap`t dar [ntotdeauna rom@nii
au reu]it, dovad` c` pe unde sunt [mpr`]tia\i acum izb@ndesc, se
acomodeaz`, sunt inventivi, cuceritori, dar [nc` nu la ei acas`!
Dac` socialismul nu a reu]it [n 45 de ani, e greu s` g@ndim c` asta
va veni cur@nd. Entuziasmul ]i for\a trebuie s` [nving` [n ciuda
problemelor actuale. Oamenii vin ]i pleac`, se schimb` genera\iile,
\ara trebuie s` r`m@n`. Iar o modalidatate este ]i aceea a privirii
c`tre trecut.
Din bogata surs` de inspira\ie ce o constutuie cartofilia
am surprins o parte infim` dar incitant` din multitudinea c`r\ilor po]tale vechi al c`ror studiu cartofilic ne arunc` pe unii
spre nostalgia unor vremuri de demult, iar pe al\ii, sper`m, spre
aprecierea trecutului pentru ca odat` reg`sit s` putem continua
tradi\iile fie [n cultur`, art`, arhitectur`, ]tiin\`, port, spre a re[noda
leg`turile tradi\ionale europene care ne-au \inut la marginea
imperiilor de-a lungul veacurilor.
{ncercarea de a realiza o monografie ilustrat` a Bucure]tiului i-a pasionat pe mul\i cartofili, dar subiectul e at@t
de cuprinz`tor ]i materialul at@t de bogat [nc@t nu po\i spune
niciodat` c` apari\ia unei astfel de lucr`ri poate constitui un punct
terminus. De altfel nici prezentarea de fa\` nu-]i propune dec@t
o firav` [ncercare care poate doar s`-i incite pe cartofili [n ideea

30

de alt`dat`

Bucure]tiul

mea mai veche de o construi o baz` de date pe suport magnetic cu

aceste adev`rate miracole documentare ce pot s` se constituie
[ntr-o mo]tenire viitoare de o valoare inestimabil`. }i miracolul
se datoreaz` acestor [mp`timi\i colec\ionari despre care lumea
abia acum afl`. Remarcabila realizare din 1988 de a \ine la Bucure]ti primul Forum de cartofilie interna\ional` tot de miracol
a \inut ]i mai pu\in de sufletul [mp`timi\ilor colec\ionari chiar
dac` preg`tirea material` nu se ridica la dorin\a [nd@rji\ilor de a
face din manifestare una european`. Oricum pasul a fost f`cut ]i
to\i avem de c@]tigat de pe urma prestigioasei coli de carton care
ne \ine visele treze [n speran\a c` tot mai g`sim ceva ce nu mai
exist` sau e at@t de rar [nc@t, trezindu-ne, s` descoperim c` de fapt
realitatea e totu]i un vis frumos!
Lucrarea e structurat` pe capitole, fiecare reprezent@nd o
anume specificitate. A fost integral procesat` digital cu programe
specifice calculatorului.
Demn de amintit aici e ]i realizarea unei pagini de publicitate
pe internet care poate fi accesat` din orice loc din lume cunosc@nd
doar o simpl` adres`:

www.geocities.ws/dan.zamfirache

al`turi de alte c@teva adrese de pe Youtube: youtube.com/

user/pharesdan ce sper s` trezeasc` interesul oric`rui vizitator!

31

Bucure]tiul

de alt`dat`

Pentru [nt@ia dat` Bucure]tiul a fost atestat [ntr-un document
datat 20 septembrie 1459 [n timpul domniei lui Vlad |epe]. Peste
200 de ani, [n 1659, avea s` devin` capital` a |`rii Rom@ne]ti, iar
dup` Unirea Principatelor Moldova ]i |ara Rom@neasc`, Bucure]tiul devine capitala statului modern Rom@nia, [n 1859, dup` care
urmeaz` o dezvoltare ascendent` culmin@nd cu 1 Decembrie
1918 c@nd devine capital` a Rom@niei Mari [n urma unirii tuturor
provinciilor rom@ne]ti realiz@ndu-se visul de secole - unirea [n
cuget ]i sim\ire a rom@nilor.

Din acest timp dateaz` o serie de importante fabrici ce au
fost construite: turn`toria Lemetre ]i fabrica de \igarete (1864),
ber`riile Oppler ]i Luther (1869), tipografia Carol Gobl (1859).
{n 1871 [ncep lucr`rile de gaze iar [n 1869 se inaugureaz` prima
linie de cale ferat` Bucure]ti-Giurgiu. Tot acum se construiesc
cl`dirile impozante ale G`rii de Nord (1872), Camerei de Comer\
]i Industrie (1868) din Lipscani al c`rei proprietar Miron Vlasto
va fi primul pre]edinte, B`ncii Na\ionale a Rom@niei (1880),
Bursei (1882). Tot atunci sunt construite minunile arhitecturale
Atheneul Rom@n, Biblioteca Central` Universitar`, Universitatea,
Palatul Po]telor, hotelul Continental, Palatul Parlamentului, Liceul
Gheorghe Laz`r. {n 1864 se inaugureaz` primul tren electric.

Industrializarea se produce [nainte de al II-lea r`zboi mondial:
[n 1923 se deschid uzinele Malaxa (acum Faur), Metaloglobus
]i Grivi\a, iar [n 1938 Laromet. Industria de piele ]i [nc`l\`minte
e prezent` prin fabricile: Mociorni\a, Talpa, T`b`c`ria Rom@n`.
Anul 1921 avea s` marcheze deschiderea aeroportului B`neasa
iar [n 1928 apare prima sta\ie de radio. Sunt construite noi b`nci:
Crissoloveni, Rom@no-Italian`, Rom@no-Francez`. La 11 iunie
1948 [n urma na\ionaliz`rii trec sub controlul statului. Pe structura
celor existente se dezvolt` 23 August (Malaxa) ]i Timpuri Noi
(Lemetre). Apar noi fabrici: Autobuzul (1953), CIL Pipera (1960),
Danubiana (1962), Cesarom (1962), Policolor (1968), Cinescoape

32

Bucure]tiul

de alt`dat`

(1970) etc., astfel c` [n 1965 erau opera\ionale 226 obiective

industriale numai [n Bucure]ti.

Se dezvolt` cartierele noi: Titan, Balta Alb`, Drumul
Taberei, Berceni, Militari. {n 1969 este electrificat` prima linie
ferat` dintre Bucure]ti ]i Bra]ov, [n 1970 se deschide Aeroportul
Interna\ional Otopeni, iar [n 1979 se inaugureaz` primul tronson al
Metroului.

Ast`zi - Bucure]tiul - cu peste 2 milioane reprezint` 11%
din popula\ia Rom@niei, 17 % din totalul industriei, 18 % servicii,
26 % servicii economice. Municipiul Bucure]ti adun` 13 % din
totalul investi\iilor din \ar`.

Principalele ramuri dezvoltate sunt: industria de produse
alimentare ]i b`uturi, ma]ini ]i echipamente, chimia ]i fibrele
sintetice, generatoare, transportul ]i distribu\ia energiei electrice
]i apei, gazului ]i apei calde.
Noua [nf`\i]are a ora]ului e caracterizat` de un num`r de
pie\e de la care pornesc [n principal str`zi ]i bulevarde radiale.
Celor dou` bulevarde principale B`lcescu ]i Unirii (numit sub
comuni]ti Bulevardul Victoria Socialismului si extins [n anii
1980 pe o suprafa\` de 10000 de hectare cuprinz@nd ]i palatul de
marmur`, azi Palatul Parlamentului) li se al`tur` Pia\a Republicii,
una din cele mai frumoase ale ora]ului care e [nconjurat` de un grup
masiv de construc\ii administrative, politice ]i culturale incluz@nd
Palatul Regal, Atheneul Rom@n ale c`rui coloane impresioneaz`,
Biserica Cre\ulescu, Senatul, Hotelul Hilton, Biblioteca Central`
de Stat.
Ora]ul are un num`r mare de biserici construite [n stil
bizantin. De un considerabil interes arhitectural se bucur` cele din
Curtea Veche, biserica Amtim, Stavropoleos, domni\a B`la]a ]i
Spiridon.

Cele mai importante centre [n domeniul educa\iei sunt
Institutul Politehnic fondat [n 1819 ]i Universitatea Bucure]ti
fondat` [n 1864. De asemeni exist` o serie de academii de art`

33

Bucure]tiul

de alt`dat`

]i ]tiin\` ca ]i numeroase institute de cercetare. Bucure]tiul are

pe l@ng` un num`r mare de biblioteci publice trei mari biblioteci
centrale: Biblioteca Academiei Rom@ne, Biblioteca Central` de
Stat ]i Biblioteca Central` Universitar`. Foarte multe din teatrele
ora]ului cum ar fi Teatrul Na\ional I.L.Caragiale, Opera, Teatrul
de Operet` ]i Balet, Nottara, Bulandra, Majestic, Teatrul Mic se
bucur` de o lung` tradi\ie. Tot aici e locul Filarmonicii na\ionale.
Printre numeroasele muzee ale Bucure]tiului men\ion`m: Muzeul
de Art`, Muzeul Colec\iilor, Muzeul de istorie ]i un original muzeu
etnografic, Muzeul Satului (1936) construit din case \`r`ne]ti din
diferite locuri ale \`rii.

Primul document de atestare al Bucure]tiului apare din
vremea lui Vlad |epe], poate unul dintre cei mai autentici domnitori
din galeria milenar` a istoriei unui popor greu [ncercat la marginea
Europei, \in@nd piept tuturor vicisitudinilor vremii, ca singurul stat
de sorginte latin`, izolat [n mijlocul unor popoare slave. Hrisovul
semnat [n 1459 este mai important [n memoria rom@nilor dec@t
toate [nchipuirile realizate pe fondul unor legende cunoscute [n
str`in`tate, fie din necunoa]tere, fie din exacerbarea unor mituri
situate departe de cele patru mituri fundamentale care situeaz`
poporul rom@n [n sfera universal`: mitul form`rii poporului
rom@n, geneza, legenda Traian ]i Dochia, mitul fuzion`rii omului
cu natura, Miori\a, mitul crea\iei, legenda me]terului Manole ]i
mitul erotic, Sbur`torul.

Bucure]ti, capitala Rom@niei, este situat` [n sudul \`rii la o
altitudine de 70;80 m, la 60 Km dep`rtare de Dun`re, 100 Km de
mun\ii Carpa\i ]i 250 Km fa\` de Marea Neagr` fiind str`b`tut de
r@urile D@mbovi\a ]i Colentina. E [nconjurat de un lan\ de lacuri
care-i adaug` un farmec aparte prin locurile minunate de la Mogo]oaia, B`neasa, Her`str`u, Floreasca, Tei, Pantelimon, Fundeni,

34

Bucure]tiul

de alt`dat`

Str`ule]ti. La nord, pe autostrada spre Ploie]ti, ce leag` capitala

de unul din locurile cele mai pitore]ti h`r`zite vreodat` de pronie
Valea Prahovei la numai 25 Km se afl` Lacul Snagov locul
preferat al bucure]tenilor dup` ce au terminat concediul la bl@ndul
mal al M`rii Negre ori [n Moldova cu ale sale minunate comori
spirituale m@n`stirile Vorone\, Agapia, Neam\, Putna, Arbore
sau [n Ardel cu Sibiul, Sighi]oara, Bra]ovul, Clujul, Oradea,
Maramure], Arad, Alba, Cheile Turzii ori [n Banat cu Timi]oara,
Valea Cernei, Por\ile de Fier, pentru a se re[ntorce pe drumul
Olteniei pe Valea Jiului sau prin Craiova ori Tismana, Polovragi,
Horezu, Valea Oltului cu Brezoiul, Cozia, C`lim`ne]ti, R@mnicu
V@lcea, Ol`ne]ti, Govora, Dr`g`]ani sau Curtea de Arge], Pite]ti
ori T@rgovi]te.
Sunt tot at@tea locuri binecuv@ntate de Dumnezeu s` existe
[nc` la marginea imperiilor!
De-alungul timpului au disp`rut o mul\ime de locuri
[nc`rcate de istorie, monumente vechi, ansambluri, statui ]i chiar
a]ez`ri, cele mai multe [n timpul dictaturilor comuniste care doreau
cu orice pre\ s` ]tearg` din memoria oamenilor o epoc` revolut`,
dar c@teva au fost salvate - o contribu\ie important` av@nd-o
]i Institul unde am lucrat, Proiect Bucure]ti, reu]ind prin echipa
inginerului Iord`chescu spectaculoase transl`ri ale bisericilor ]i
m`n`stirilor vechi ale capitalei. Printr-o minune a fost salvat ]i
Schitul Ostrov din C`lim`ne]ti de aceea]i echip` prin supra[n`l\are cu 15m deasupra nivelului apei. Cu o istorie de peste 55 de ani
de existen\` Proiect Bucure]ti este ]i autorul principalelor proiecte
ale modernei capitale: ansamblurile de cl`diri din Titan-Balta Alb`,
Berceni, Drumul Taberei, Tei-Colentina, Pantelimon, Iancului,
Armata Poporului, Cr@nga]i, 1 Mai-Turda, sedii de b`nci, spitale,
cl`diri culturale ]i educa\ionale, stadioane, cl`diri comerciale,
cartiere reziden\iale, proiectele construc\iilor reprezentative ale
ora]ului de la Casa Presei, Sala Congreselor, Stadionul Na\ional,
Centrul Na\ional de Televiziune, Casa Radio, Teatrul National,
Spitalul Municipal, Sediile Ministerelor, Campus Universitar
35

Bucure]tiul

de alt`dat`

Politehnic, etc. p@n` la un num`r important de spitale, universit`\i,

s`li de spectacol, hoteluri: hotel Nord, Hilton, Intercontinental,
Modern, Doroban\i, Bucure]ti, Leb`da, Grand hotel, Na\ional,
Bulevard, Union, Minerva, Sofitel. Este de datoria mea ca f`c@nd
parte din acest prestigios Institut s` adaug un capitol special dedicat
contribu\iei speciali]tilor, arhitec\ilor, inginerilor, informaticienilor
din departamentele care au contribuit la aceste realiz`ri de-alungul
celor peste 55 ani.

Am scris aceast` edi\ie a treia a monografiei Bucure]tiului de

alt`dat` pe malul r@ului Aare care m-a [ntors [n copil`ria minunat`
a Oltului de alt`dat`, aici la Berna la Marzili, un cartier aflat nu
departe de monumentul dedicat Uniunii Po]tale Universale din
parcul de l@ng` Parlamentul Confedera\iei Elve\iene.
Monumentul s-a construit [n perioada 15 septembrie 9 octombrie 1874 la Berna c@nd primul Congres Po]tal a decis
crearea Uniunii Po]tale Universale, Romnia fiind unul dintre cei
22 de membri fondatori ai organiza\iei. La acest congres, Romnia
a fost reprezentat` de George Lahovari, director general al po]telor ]i telegrafelor.
Pentru a comemora acest eveniment de importan\` mondial`,
[n parcul Kleine Schanze de l@ng` Parlamentul Confedera\iei Elve\iene a fost ridicat [n 4 octombrie 1909 un magnific monument
dedicat Uniunii Po]tale Universale, singura organiza\ie interna\ional` cu sediul la Berna, aflat` pe Muristrasse, celelalte fiind
g`zduite la Geneva.
Monumentul Uniunii Po]tale Universale a [mplinit 100 de
ani [n 2009 de la inaugurarea sa.
Este o lucrare impresionant`, de fapt un grup statuar

36

Bucure]tiul

de alt`dat`

reprezent@nd o femeie st@nd la marginea unei ape al`turi de un

grup de 5 tineri de diferite na\ionalit`\i, o alegorie imagin@nd
transmiterea scrisorilor [n julul globului ]i a devenit [n timp un
puternic simbol al comunic`rii dintre oamenii din [ntreaga lume.
Istoria monumentului [ncepe [n 1874 [n urma congresului
de la Berna al Po]tei Universale c@nd se lanseaz` un concurs
interna\ional la care particip` 122 de arti]ti. Monumentul trebuia s`
simbolizeze rolul serviciilor po]tale [n s@nul comunit`\ii interna\ionare. La el a participat ]i scultptorul francez Bartholdi, autorul
celebrei statui a Libert`\ii din New York.
A fost aleas` lucrarea scultptorului francez Rene de SaintMarceaux, o sculptur` din granit ]i bronz ce reprezint` sugetiv
un glob [nconjurat de 5 mesageri reprezent@nd continentele, realiz@nd o ]tafet` a scrisorilor [n jurul lumii. Globul se afl` pe o roc`
[n fa\a unei statui din bronz reprezent@nd Berna pe care sculptorul
o imagineaz` drept chipul unui femei nobile, st@nd majestos ]i
\in@nd un scut cu emblema Bernei.
Cu aceast` ocazie Po]ta elve\ian` a introdus mai mult de
800 de timbre cu imaginea monumetului ]i a autorului.
Cartea e [nso\it` ]i de o prezentare pe DVD ceea ce o face
mai atracviv`.
Lucrarea s-a n`scut la Berna ca semn de pre\uire a Bucure]tiului [n anul anivers`rii a 550 de ani de atestare documetar` a
capitalei Rom@niei prin hrisovul semnat de domnitorul Vlad |epe]
[n 1459. Mai mult, apari\ia c`r\ii este o urmarea fireasc` a ob\inerii
Diplomei de Onoare la Salonul Cartofilic din mai 2009 dedicat
acestei anivers`ri a c`r\ii Monografii ilustrate, ap`rut` la Cairo
[n 2006, un compendiu de cinci monografii al`turi de aceea a
Bucure]tiului.
Dan Zamfirache

Berna 2012

Dar s` vedeem cum ar`ta odinioar` Bucure]tiul:

37

Bucure]tiul

de alt`dat`

PRIMELE FOTOGRAFII

39

Bucure]tiul

de alt`dat`

Capitolul 1. Primele fotografii realizate de

Angerer in 1856

1. Bucure]tiul anului 1856 Biserica Stavropoleos.

2. Bucure]tiul anului 1856 grup de ofi\eri [n fa\a comandantului.

41

Bucure]tiul

de alt`dat`

3. Bucure]tiul anului 1856 Ci]migiu, gr`dina public`.

4. Bucure]tiul anului 1856 Ci]migiu, gr`dina public`.

42

Bucure]tiul

de alt`dat`

5. Bucure]tiul anului 1856 Ci]migiu.

6. Bucure]tiul anului 1856 Vedere de pe dealul Mitropoliei.

43

Bucure]tiul

de alt`dat`

7. Bucure]tiul anului 1856 Mitropolia.

8. Bucure]tiul anului 1856 Mitropolia dinspre sud vest.

44

Bucure]tiul

de alt`dat`

9. Bucure]tiul anului 1856 Pe D@mbovi\a.

10. Bucure]tiul anului 1856 Pod pe D@mbovi\a.

45

de alt`dat`

Bucure]tiul

11. Bucure]tiul anului 1856 Pia\a Sf. Anton.

12. Bucure]tiul anului 1856 Biserica Sf. Dumitru de pe

dealul Spirii.
46

de alt`dat`

Bucure]tiul

13. Bucure]tiul anului 1856 uli\a }elari.

14. Bucure]tiul anului 1856 Teatrul Na\ional.

47

de alt`dat`

Bucure]tiul

15. Bucure]tiul anului 1856 Vedere de pe dealul

Spirii.

16. Bucure]tiul anului 1856 Turnul Col\ei.

48

de alt`dat`

Bucure]tiul

17. Bucure]tiul anului 1856 D@mbovi\a.

18. Bucure]tiul anului 1856 Uzina de ap`.

49

de alt`dat`

Bucure]tiul

19 Bucure]tiul anului 1856 Vedere de pe dealul

Mitropoliei.

20. Bucure]tiul anului 1856 Vedere de pe dealul Spirii.

50

de alt`dat`

Bucure]tiul

21. Bucure]tiul anului 1856 uli\a Stirbei cu Palatul

Ghica ]i Teatru Na\ional [n dep`rtare.

22. Bucure]tiul anului 1856 uli\a Stirbei, biserica Evanghelic`,

consulatul Austriei ]i Teatrul Na\ional [n dep`rtare.
51

Bucure]tiul

de alt`dat`

23. Bucure]tiul anului 1856 Vedere cu biserica S`rindar ]i

Teatrul Na\ional [n dep`rtare.

24. Bucure]tiul anului 1856 comandamentul austriac ]i Teatrul

Na\ional [n dep`rtare.
52

Bucure]tiul

de alt`dat`

25. Bucure]tiul anului 1856 vedere din uli\a }elari.

26. Bucure]tiul anului 1856 Vedere panoramic` cu Teatrul

Na\ional [n dep`rtare.
53

Bucure]tiul

de alt`dat`

27. Bucure]tiul anului 1856 Vedere spre Ci]migiu.

28. Bucure]tiul anului 1856 gr`dina public`.

54

Bucure]tiul

de alt`dat`

29. Bucure]tiul anului 1856 biserica Sf. Spiridon.

55

de alt`dat`

Bucure]tiul

FOTOGRAFII VECHI

57

de alt`dat`

Bucure]tiul

Capitolul 2. Fotografii vechi

1. Bucure]tiul - Iarna la ]osea 1928.

2. Bucure]ti Bd Elisabeta 1925 - Apostol Odisseus.

59

de alt`dat`

Bucure]tiul

3. Bucure]ti Bulevardul [n 1925.

4. Bucure]ti Athenee Palace 1926.

60

de alt`dat`

Bucure]tiul

5. Bucure]ti Bulevardul Academiei1929.

6. Bucure]ti Hotel Bulevard 1929.

61

de alt`dat`

Bucure]tiul

7. Bucure]ti Ministerul de externe 1928.

8. Bucure]ti La Mo]i 1929-Pavilioanele spre iesire.

62

de alt`dat`

Bucure]tiul

9. Bucure]ti La Mo]i 1929-Str`zile din jur ticsite de c`ru\e.

10. Bucure]ti - Pia\a Br`tianu 1930.

63

Bucure]tiul

de alt`dat`

11. Bucure]ti Calea Victoriei 1930 - I Berman.

12. Bucure]ti Calea Victoriei - Gressianu.

64

Bucure]tiul

de alt`dat`

13. Bucure]ti Pia\a Rosetti.

14. Bucure]ti Teatrul Na\ional - Lonyal Photo.

65

Bucure]tiul

de alt`dat`

PRIMELE ILUSTRATE

67

Bucure]tiul

de alt`dat`

Capitolul 3. Primele ilustrate

1. Bucure]tiul [nceputului de secol XVIII vedere general`.

2. Bucure]ti [nceput de secol XVIII.

69

de alt`dat`

Bucure]tiul

3. Bucure]ti vedere general`, secolul XVIII.

4. Bucure]ti Biserica Sf. Gheorghe.

70

de alt`dat`

Bucure]tiul

5. Bucure]ti Biserica Sf. Anton, centrul istoric al Bucure]tiului.

6. Bucure]ti vechi costum \`r`nesc.

71

de alt`dat`

Bucure]tiul

7. Bucure]ti 1904, Administra\ia Domeniului Coroanei,

Expozi\ia Societ`\ii Agrare.

8. Bucure]ti vedere din Parcul Regele Carol I.

72

de alt`dat`

Bucure]tiul

9. Bucure]ti Lacul Ci]migiu.

10. Bucure]ti - Gr`dina Ci]migiu, Monte Carlo.

73

de alt`dat`

Bucure]tiul

11. Bucure]ti b`rci pe lacul din Ci]migiu.

12. Bucure]ti insula Monte Carlo din Ci]migiu.

74

de alt`dat`

Bucure]tiul

13. Bucure]ti terasa Otetele]anu.

14. Bucure]ti unul din primele automobile.

75

de alt`dat`

Bucure]tiul

15. Bucure]ti Continental, fresce.

16. Bucure]ti port popular. Vedere german`.

76

de alt`dat`

Bucure]tiul

STR~ZILE ORA}ULUI

77

de alt`dat`

Bucure]tiul

Capitolul 4. Strazile orasului

1. Bucure]ti bulevardul Academiei.

2. Bucure]ti Calea Victoriei spre hotelul Athenee Palace.

79

de alt`dat`

Bucure]tiul

3. Bucure]ti Calea Victoriei.

4. Bucure]ti strada Lipscani.

80

de alt`dat`

Bucure]tiul

5. Bucure]ti Port ]i arhitectur` ale unei epoci de mult uitate.

6. Bucure]ti Calea Victoriei.

81

Bucure]tiul

de alt`dat`

7. Bucure]ti O zi obi]nuit` pe Calea Victoriei.

8. Bucure]ti strada Col\ei.

82

Bucure]tiul

de alt`dat`

9. Bucure]ti Calea Victoriei, vedere general`.

10. Lipscani strada comercial` a Bucure]tiului.

83

Bucure]tiul

de alt`dat`

11. Bucure]ti strada Lipscani.

12. Bucure]ti r@ul D@mbovi\a.

84

Bucure]tiul

de alt`dat`

PIE|ELE ORA}ULUI

85

Bucure]tiul

de alt`dat`

Capitolul 5. Pietele orasului

1. Bucure]ti Pia\a Bibescu.

2. Bucure]ti Pia\a Buze]ti cu anima\ia de pe

trotuare la vederea tamvaiului tras de cai.
87

de alt`dat`

Bucure]tiul

3. Bucure]ti Pia\a Palatului.

4. Bucure]ti Pia\a Po]tei.

88

de alt`dat`

Bucure]tiul

5. Bucure]ti Pia\a Sf. Gheorghe.

6. Bucure]ti R@ul D@mbovi\a spre Pia\a Unirii.

89

de alt`dat`

Bucure]tiul

7. Bucure]ti Monumentul I.C. Br`tianu fost [n

actuala Pia\` a Universit`\ii.

8. Bucure]ti Pia\a Po]tei. {n dreapta Casa de depuneri.

90

de alt`dat`

Bucure]tiul

9. Bucure]ti Pia\a Senatului.

10. Bucure]ti Pia\a palatului cu imaginea veche a Palatului Regal.

91

Bucure]tiul

de alt`dat`

EDIFICII }I CL~DIRI

93

Bucure]tiul

de alt`dat`

Capitolul 6. Edificii si cladiri

1. Bucure]ti Academia comercial`.

2. Bucure]ti Calea Victoriei, hotelul Athenee Palace.

95

Bucure]tiul

de alt`dat`

3. Bucure]ti Calea Victoriei, Casa de depuneri.

4. Bucure]ti Calea Victoriei, cafenea.

96

Bucure]tiul

de alt`dat`

5. Bucure]ti Camera de comer\.

6. Bucure]ti Biserica Doamni\a B`la]a.

97

Bucure]tiul

de alt`dat`

7. Bucure]ti Cercul Militar.

8. Bucure]ti Calea Victoriei, Palatul Cantacuzino.

98

Bucure]tiul

de alt`dat`

9. Bucure]ti Calea Victoriei, Casa de depuneri.

10. Bucure]ti - Calea Victoriei, Hotel Continental, st@nga.

99

de alt`dat`

Bucure]tiul

11. Bucure]ti Camera Deputa\ilor.

12. Bucure]ti Palatul ministerului de Externe.

100

de alt`dat`

Bucure]tiul

13. Bucure]ti Libr`ria universit`\ii.

14. Bucure]ti Grand Hotel Bulevard.

101

Bucure]tiul

de alt`dat`

15. Bucure]ti Teatrul Na\ional.

16. Bucure]ti Ministerul Lucr`rilor Publice.

102

de alt`dat`

Bucure]tiul

17. Bucure]ti Ministerul de R`zboi.

18. Bucure]ti Palatul de Justi\ie.

103

de alt`dat`

Bucure]tiul

19. Bucure]ti Pavilionul Penitenciarelor.

20. Bucure]ti Palatul Po]tei.

104

de alt`dat`

Bucure]tiul

21. Bucure]ti Palatul Regal.

22. Bucure]ti Palatul Cantacuzino.

105

de alt`dat`

Bucure]tiul

23. Bucure]ti Funda\ia Universitar` Carol I.

24. Bucure]ti Libr`ria Universit`\ii.

106

de alt`dat`

Bucure]tiul

25. Bucure]ti Hotelul Palace.

26. Bucure]ti Casa de depuneri ]i Grand Hotel.

107

de alt`dat`

Bucure]tiul

27. Bucure]ti Hotel de France.

28. Bucure]ti Hotel Bulevard.

108

de alt`dat`

Bucure]tiul

29. Bucure]ti Hotel Luvru.

30. Bucure]ti Grand Hotel Lafayette.

109

de alt`dat`

Bucure]tiul

31. Bucure]ti Funda\ia Carol I.

32. Bucure]ti Spitalul Br@ncovenesc.

110

de alt`dat`

Bucure]tiul

33. Bucure]ti Cl`diri pe strada Lipscani.

34. Bucure]ti Casa V`lim`rescu.

111

Bucure]tiul

de alt`dat`

35. Bucure]ti Vulturul de Mare.

112

Bucure]tiul

de alt`dat`

36. Bucure]ti Vechea cl`dire a Teatrului Na\ional.

37. Bucure]ti Cl`direa Universit`\ii.

113

Bucure]tiul

de alt`dat`

38. Bucure]ti Tramvai cu cai la Palatul Justi\iei.

39. Bucure]ti Palatul regal.

114

de alt`dat`

Bucure]tiul

EXPOZI|IA DIN 1906

115

Bucure]tiul

de alt`dat`

Capitolul 7. Expozitia din 1906

1. Bucure]ti Parcul Regele Carol I, locul expozi\iei din 1906.

2. Bucure]ti Expozi\ia Na\ional` 1906 palatele Minelor,

Carierelor ]i Agriculturii.
117

de alt`dat`

Bucure]tiul

3. Bucure]ti 1906 palatul Artelor.

4. Bucure]ti 1906 vedere spre palatul Artelor.

118

de alt`dat`

Bucure]tiul

5. Bucure]ti Expozi\ia Na\ional` 1906, Port Arthur.

119

Bucure]tiul

de alt`dat`

LITOGRAFII

121

de alt`dat`

Bucure]tiul

Capitolul 8. Litografii

1. Bucure]ti Atheneul,Teatrul Na\ional ]i statuia

Doamni\ei B`la]a.

2. Bucure]ti Biserica Domini\a B`la]a, statuia

lui Mihai Viteazul ]i Ci]migiul.
123

Bucure]tiul

de alt`dat`

3. Bucure]ti Calea Victoriei cu Po]ta, Casa de

Depuneri ]i statuia lui Mihai Viteazul.

4. Bucure]ti Interior la Carul cu Bere.

124

Bucure]tiul

de alt`dat`

5. Bucure]ti - Palatul Cotroceni ]i intrarea la Mitropolie.

6. Bucure]ti Kiseleff ]i Biserica Stavropoleos,

circulat` 13.02.1938.
125

Bucure]tiul

de alt`dat`

7. Bucure]ti ma]in` de epoc`.

8. Bucure]ti Intrarea pe Kiseleff.

126

Bucure]tiul

de alt`dat`

9. Bucure]ti }oseaua Kiseleff ]i Biserica Stavropoleos.

10. Bucure]ti Palatul Regal ]i Funda\ia Universitar`

Carol I, litografie circulat` la 28 august 1900.
127

Bucure]tiul

de alt`dat`

11. Bucure]ti Palatul Telefoanelor.

12. Bucure]ti Parfum de epoc`.

128

de alt`dat`

Bucure]tiul

CONTRIBU|II
Institutul Proiect Bucure]ti

129

de alt`dat`

Bucure]tiul

Capitolul 9. Contributii Proiect Bucuresti

1. Bucure]ti Atheneul.

2. Bucure]ti Teatrul Na\ional a]a cum a fost proiectat ini\ial.

131

de alt`dat`

Bucure]tiul

3. Bucure]ti Opera.

4. Bucure]ti Circul.

132

Bucure]tiul

de alt`dat`

5. Bucure]ti - Sala Palatului.

6. Bucure]ti Stadionul Na\ional.

133

Bucure]tiul

de alt`dat`

7. Bucure]ti Istitutul Politehnic.

8. Bucure]ti bloc Dun`rea.

134

Bucure]tiul

de alt`dat`

9. Bucure]ti Sofitel, macheta.

10. Bucure]ti hotel Sofitel.

135

de alt`dat`

Bucure]tiul

11. Bucure]ti Intercontinental.

12. Bucure]ti Machet` la aniversare: 50 ani IPB.

136

de alt`dat`

Bucure]tiul

13. Bucure]ti Aeroport B`neasa.

14. Bucure]ti Spitalul Universitar.

137

de alt`dat`

Bucure]tiul

15. Bucure]ti Stadionul Na\ional.

16. Bucure]ti Magazin Unirea.

138

de alt`dat`

Bucure]tiul

Capitolul 10. Editurile cartilor postale

Dintre cele mai [nt@lnite edituri de c`r\i po]tale ap`rute la
examinare amintim pe urm`toarele:

1.
Vilagros
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.

Editura Ad. Maier & Stern, Bucure]ti, Pasagiul

EdituraSocec & Co S.A. Bucure]ti.
Editura D & M.
Editura David Stern, Sfiin\ii Apostoli 75, Bucure]ti.
Depozitul Universal }araga(Sub. Hotel de France).
Depozit general agen\ia Rom@n` Hachette.
Editura Marvan Bucure]ti.
Editura M. Grunberg Bucure]ti.
Editura Horovitz Bucure]ti.
Editura Oscar Thuringer.
Editura Libr`riei Cartea Rom@neasc`.
Depozitul Saraga & Schwartz.
Foto Fischer.
Foto Regal Pandelescu.
Editura D & M.
Editura Libr`riei Dimitrescu, Tecuciu.
Editura Meridiane
Editura Libr`riei Cartea Rom@neasc`.
Depozitul Saraga & Schwartz.

139

de alt`dat`

Bucure]tiul

20. Ed. Galeria de Cadouri Ad. Maier & Stern, Bucure]ti.

21. Ed. Libr`riei Union Buc str. Decebal 9.
22. Editura Libr. La invalidul din R`sboiu T. Kegla,
Moine]ti, Atelier Hight-Life Bucure]ti.
23. Editura Nicolas Georgescu.
24. Coperativa Nehoi foto Hight-Life, Buc. Cal. Vict 8.
25. Editura C-tin Movileanu Libr`ria Cultura.
26. Editura Fra\ii C & V. Movileanu.
27. Editura M. C. Florescu, Ed. Libr`riei.
28. Editura Libr`riei Ioan Sp@nu.
29. Ed. Libr`riei Gabriella Ioan Sp@nu.
30. Ed.Lib. ]i topgr.PoporulIon Constantinescu Rm. S`rat
31. Editura Luceaf`rul.
32. Editura Libr`riei Progresul Rm. S`rat.
33. Ed. Margareth, Tapi\er, Decorator, Bucure]ti.
34. Edit. Cartea Rom@neasc`, E. G. Lovin, Buz`u.
35. Zamfir Ionescu, Buz`u, foto Hight-Life Buc. Cal. Vict
36. Rommler & Jonas, Dresden.
37. Ed. ]i Colec\ia Gogu Iliescu.
38. M. Tartier Azuga.
39. Ed. Libr`ria Parcului N. Buduroi Sinaia.
40. Fotograf Duscheck.
41. Ed. N.T. Dumitrescu libraria Sinaia.
42. Ed. G.Matheescu - furnizor al Cur\ii Regale.
43. Colec\ia C. }tefanovici.
44. Ed. FOTO PARIS Sinaia.
45. Ed. Cooperativa Tricolorul Bu]teni.

140

de alt`dat`

Bucure]tiul

46. Ed. Coroana Galant, M`run\i] debit ]i articole de

libr`rie Alecsandru Petrescu Bu]teni.
47. Ed. Bazarul Bu]teni V. Teodorescu.
48. Ed. Societ`\ii Cooperativei Ursul Bu]teni.
49. Ed. V. Teodorescu Bu]teni.
50. Fotograf Mihai Haret.

141

Bucure]tiul

de alt`dat`

De acela]i autor:

Calim`ne]ti2000 (**
monografie ilustrat` (*
Edi\ia I-a, 1997.
Indiei
Agra Minunea numit`

Taj Mahal,
Khajuraho - mit, legend`, [nt@mplare sau
creativitate?, Goa p`m@nt ne[nl`n\uit,
Plimbare la New Delhi Cairo 2004.

Impresii de c`l`torie

Misterioasa Indie, Roma cu adev`rat, Singa pura,

Kuwait, Mallaca, Siria, New York, New York, New
York!, Efes, Egipt - \ara miracolelor. Cairo 2005.
Monografii ilustrate (** C`lim`ne]ti, Bucure]ti, Buz`u, Bu]teni, Ada Kaleh,
Litografii rom@ne]ti - Cairo 2006.
Mirajul civiliza\iilor
]i fascina\ia muzeelor Descrierea a peste 90 de muzee din 45 de \`ri din 4
continente din Asia pana la New YORK-Cairo 2007.
C`lim`ne]ti2038 (**

monografie ilustrat` Edi\ia II-a, 2008.

Vizit@nd Berna - ed.I, II ghid turistic [nso\it de DVD, Berna 2008 ]i 2011.
Obeliscuri egiptene, Portrete Fayoum, f@nt@ni medievale la Berna Berna 2011,
carte dedicat` s`rb`toririi centenarului rela\iilor diplomatice Rom@nia Elve\ia.
*) Carte medaliat` cu bronz la Primul For Interna\ional de Cartofilie, 1998,
Bucure]ti, Palatul }u\u. Prima carte lansat` prin mijloace IT [n Rom@nia 1997.
**) C`r\i incluse [n ISTORIA CARTOFILIEI ROM^NE}TI - Silviu Dragomir.

143

Bucure]tiul

de alt`dat`

Romania - o Elvetie a estului - carte dedicat` centenarului rela\iilor diplomatice

dintre Rom@nia ]i Elve\ia, 1911 - 2011, editat` la Berna ]i publicat` la Ankara [n
2015.
{n curs de apari\ie:
Elve\ia - fort`rea\` de necucerit.
Ghidul marilor metropole ale lumii: Bombay, New Delhi, Paris, Londra, Roma,
Singapore, Cairo, New York, Madrid.
Peste 45 de proiecte IT realizate la Berna pe DVD incluz@nd: comoara lui
Tutankhamon, Rom@nia - o Elve\ie a estului, istoria obeliscurilor egiptene, portretele
de la Fayoum, f@nt@ni medievale la Berna, parlamentul elve\ian, vizit@nd Madridul,
Bombay, New Delhi, Paris, Londra, Roma, Singapore, Cairo, New York, muzeul de
egiptologie din Cairo, mirajul vechilor civiliza\ii hindu ]i faronice,...
Web site:
www.geocities.ws/dan.zamfirache
Site personal realizat ca o continuare a celui din
1997 [n colaborare cu firma CINOR Bucure]ti, Rom@nia
]i continuat la Singapore [n 1999, dezvoltat [n India la New Delhi,
[n Egipt la Cairo ]i [n Elve\ia la Berna cu subiecte privind studii de cartofilie,
impresii de c`l`torie din peste 45 de \`ri din patru continente din Asia p@n` la
New York ]i un capitol dezvolt@nd ideea c`r\ilor electronice.
You Tube: www.youtube.com/user/pharesdan
C`r\i electronice: www.scribd.com/dan_zamfirache

144

Bucure]tiul

de alt`dat`

Cuprins
Pagina

1.
Prefa\` 9

2.

Cartofilia

3.

Predoslovie

11
15

4.
Primele fotografii realizate de Angerer 41

5. Fotografii vechi
59


6. Primele ilustrate

69

7.

Str`zile ora]ului

79

8.

Pie\ele ora]ului

87

Edificii ]i cl`diri

9.

145

95

Bucure]tiul

de alt`dat`

10.

Expozi\ia din 1906

11.

Litografii

12. Contribu\ii Proiect Bucure]ti

13. Edituri de c`r\i po]tale
14.

De acela]i autor

146

117
123
131
139
143