Sunteți pe pagina 1din 83

Dan Zamfirache

Indianca

Roman

Ankara
2016

E tot filozofie!
O noapte ca at@tea altele. Rareori visez. De
mult [mi propusesem s`-mi transcriu visele care,
de]i rare, m` fr`m@nt` nop\i [ntregi.
}i totu]i, adev`rul m` orbe]te, nu m` pot
dest`inui dec@t scriind, de]i sunt sigur c` nu voi
[ncredin\a nim`nui aceste r@nduri.
E de neconceput
}i poate c` am dreptate. Dac` oamenii ar f
pu\in mai bunitotul ar f altfel! autocarul
str`bate [ntr-o lumin` viorie un sat de pe malul
unei ape. Pe o prisp` un mo]neag cu barb`
ciople]te [n piatr`. Poate e un Bernini!
M` g@ndesc, dar sunt con]tient de realitate. M`
aflu [n Rom@nia, nu [n Italia lui Michelangelo! Case
noi, de cur@nd construite ]i parc` toate respir`
aceea]i tinere\e. R`sar tot mai multe pietre
funerare,
dar
de
o
form`
neobi]nuit`,
paralelipipedice, de o [n@l\ime grandioas`, nu
prea, 5-6 metri ]i, sus, deasupra, bustul sculptat al
celui mort. Poate pentru c` mi s-a spus c` oamenii

se ocup` cu t`iatul pietrei nu v`d dec@t pietre


funerare!
Dar dintre toate tu, Sopdit, [mi z@mbe]ti ]i m`
urm`re]ti pretutindeni.
R`sari parc` multiplicat` [n mii de busturi.
Nu ]tiu prea multe despre tine ]i mi-e ru]ine,
ah!...
Am uitat pentru o clip` visul de diminea\`, dar
acela]i bust frumos m` urm`re]te; [n aleea plin` de
castani fecare por\iune, fr@ntur` din tine d` un
farmec de poezie pentru c` tu [nsu\i [nsemni
poezie!
Ora de economie. }tiu lec\ia ]i colegii m`
plictisec cu frazele lor aidoma manualului sau ale
profesorului
E]ti poet` sau prozatoare? N-am surse de
informa\ie. {ntreb un coleg, dar r`spunsul [nt@rzie
sau nu va veni niciodat`. Poate m@ine [mi vei
arunca c@teva vorbe despre tine Sopdit!
Crud!! Ora e aproape pe sf@r]ite. Se vorbe]te
despre marele Gherea; ascult cu respira\ia
[ntret`iat`. Se va vorbi poate ]i despre tine?

Nu! Oh! Doamne. Dac` oamenii ar f pu\in


mai buni totul ar f altfel.
Totu]i este trist [n lume!
Un moment de euforie nesuferit`. Starea ]i
lucrul [n sine sunt inefabile.
M-am re[ntors [n carapacea de alt`dat`. De ce?
De ce m` cobor? Nu se pot [n\elege st`rile acestea
de team` de inedit amestecate cu fric` dec@t de
oameni inteligen\i.
Intelligenti pauca! }i [ntrebarea: Phares ]i tu?
este la fel de r`u venit`.
Fiecare se-n\elege pe el [nsu]i!
}i dac` n-ai f fost, eu tot te-a]i f inventat
N-am v`zut niciun ora] european de sus din
avion. Dar Arabia m-a impresionat. {n special
Dubaiul. Drumul de la aeroport este modern, cu
piste ordonate, curate ]i uniform marcate iar
avioanele MEA (Middle East Airline) - elve\iene,
franceze, germane, americane sunt noi ]i
frumoase, aranjate [ntr-o ordine des`v@r]it`,
majoritatea Airbus ]i Boeing, cele mai noi aduse din
Europa ]i America cu tehnologie pe care mul\i nu ]io pot permite. Autostr`zile sunt imense, curate,
5

marcate perfect, netede ]i impun`toare. Niciun


poli\ist pe str`zi! P@n` la Consulat, de]i era miezul
nop\ii, p`rea c` ar f ziu`. Cl`dirile - impresionante [nalte, dar ]i cu o arhitectur` modern`, demn` de
mileniul trei. Deosebite sediile Camerei de Comer\ ]
i Industrie, ale b`ncilor, hotelurilor, unul dintre ele,
Burj Al Arab atunci [n construc\ie, cu o [nf`\i]are
de nav` ce parc` []i ia zborul [n Univers, va deveni
cel mai luxos hotel din lume.
Aveam s` fu invitat acolo peste 3 ani!
{ntr-adev`r hotelul de 7 stele Burj Al Arab pare
un monument chiar e considerat ca un r`spuns
din partea Emiratelor Arabe Unite la faimosul turn
Eiffel. Alte hoteluri de super lux gen Shangri-La,
sau proiectele de viitor Hydropolis, primul hotel sub
ap` din lume ori The Palm, magnifca destina\ie cu
case de vacan\` extravagante pentru celebrit`\i
gen Davis Beckham ori Michael Owen, de forma
unui palmier alc`tuit din mici insule artifciale
situate departe, [n largul m`rii, o adev`rat` Mecca
pentru oamenii de afaceri din [ntreaga lume demonstreaz` c` aici orice e posibil!

}i nu e de mirare dac` [\i imaginezi c` fii


emirului au studii [n occident iar c@nd vin acas`
transform` nisipurile [n paradisuri nemai[nt@lnite
altundeva [n lume. {mi aduc aminte o nostim`
poveste care a stat la baza construirii celui mai
scump hotel din lume, Burj Al Arab, g@ndit la
[nceput ca un cazinou! Numai imagina\ia tinerilor
studen\i de a-l construi pe mare l-au [nduplecat pe
b`tr@nul emir, care, la auzul cuv@ntului proscris a
exclamat: c@t tr`iesc eu nu se va [nt@npla a]a
ceva pe p`m@nt arab! }i a fost construit departe,
pe mare, ca un r`spuns la celebrul Tour Eiffel, la fel
ca ]i ansamblul de insule artifciale Palm Tree.
Am trecut prin pasaje prea peste luminate,
frumos fnisate chiar pe sub un Creek (canal de
ap`) ]i trebuie s` spun c` am flmat cu o bucurie
egal` cu aceea pe care am sim\it-o parcurg@nd
s`lile Luvrului, British Museum-ului, Tate Gallery,
Tower Bridge ori Dresda... Deci, nu pot s` ascund
faptul c` abia a]tept s` m` re[ntorc [n Dubai, acest
paradis al electronicelor, cel mai la mod` loc din
lume [n domeniul construc\iilor, de]i m` a]teapt` o
nedescoperit` Indie, de fapt un alt continent!
7

Ai v`zut Dubaiul - po\i s` mori de ciud` c` tu nu


ai a]a ceva la tine acas` unde civiliza\ia are
tradi\ie ]i influen\e de marc`!
Mi-au trebuit apoi patru zile p@n` s` m`
dezmeticesc! E clar! India e poarta Asiei, sau mai
bine zis, alt continent.
Eram [n drum spre India f`c@nd escal` la
Dubai dat finc` nu suportam at@t mult s` fu [n
aer. Nu mai mult de dou` ore!
Bombay ! - tunete, fulgere ]i cele mai grozave
sunete ]i imagini asiatice! Poarta c`tre Asia.
Un altfel de t`r@m! Parc` o insul` imens`
pierdut` undeva [n dep`rtarea lumii - f`r`
coordonate, f`r` preten\ii. O lume pentru care
trebuie s` ai timp ]i r`bdare s` o cuno]ti, dar mai
ales s` o [n\elegi.
Imaginile sunt amestecate - de la minus la
plus, de la negru la alb, de jos [n sus, de la s`r`cie
la superbog`\ie, de la fric` ]i spaim` la [n\elegere ]i
siguran\`. Totul e un amalgam.
Nu-\i place - dac` nu-l gu]ti!
{ncet, [ncet, mi-am [nvins teama de a
p`trunde [n misterele indiene. Totul e s` mergi cu
8

capul sus [n ma]in` ]i dac` se poate la Oberoi, Taj


Mahal, Arcade, World Trade Center, Colaba, Gate of
India, Gr`dinile Suspendate (da! exist` aici un alt
fel de Hanging Gardens), Universitate, Hotel
President, Muzeul Prin\ului de Walles, Flora
Fountain, Victoria Terminus (Gara), temple...
Bombay - o aglomerare de nedescris, al
cincelea megapolis din lume dup` Tokio,
Guangzhou, Seul ]i Mexico, un puls comercial ce
asigur` 40% din comer\ul \`rii (prin port) ]i 70% din
tranzac\iile pie\ei de capital care se fac la burs`,
exist@nd aici cele mai mari institu\ii bancare din
India: British, Deutche, Hong Kong...
Bombay - de]i e un city pe o insul` - cu multe
suburbii [n jur de talia New Jersey-ului din New
York, [ncepe s` se dezvolte pe vertical` [n zona
central` de l@ng` port, unde cl`dirile [nainteaz`
spre ocean. De peste 20 de etaje! Dar str`zile sunt
[nguste ]i practic nu au trotuare, circula\ia find
[ngreunat` de pietoni ce se mi]c` printre ma]ini,
nep`s`tori, ca de altfel ]i bicicli]tii.
S`mb`t` 20 septembrie1997 am vizitat un
templu jain care se afl` departe, spre aeroport. {n
9

drum spre el, pe Marine Drive, ]osea ce se [ntinde


pe malul oceanului, am vizitat ]i moscheea Hagi Ali
construit` pe mare la 250 de metri de \`rm.
Hadji Ali este o moschee situat` pe o c`r`ruie
ce [nainteaz` [n Marea Arabiei, de culoare alb` ]i
ad`poste]te morm@ntul sf@nt al lui Hadji Ali, care
se crede c` ar f fost om de afaceri ce a renun\at la
lumea material` ]i a mers [n pelerinaj la Mecca.
Adep\ii au construit-o [n secolul al XIX-lea.
Musulman`. Frumoas`!
La Bombay e imposibil s` vrei s`-\i programezi
o zi [ncep@nd dis de diminea\a! Te treze]ti singur
pe strad` la ora 8, p@n` la ora 11 dac` nu ai
m@ncat, serve]ti micul dejun de la pachet iar dac`
nu ai ap` po\i s` mai a]tep\i p`n` la 12 c@nd abia
se deschid primele tarabe. E de ne[nchipuit cum
poate s` se [mbine at@ta bog`\ie cu o a]a s`racie.
}i totu]i asta e realitatea. Aveam s-o v`d mai
bine peste un an c@nd am ajuns la New Delhi ]i am
plecat cu mare elan s` v`d la Agra, faimosul-Taj
Mahal, una din minunile lumii. Pe tot parcursul
drumului de 250 km am avut [n fa\` adev`rata
Indie cu mizeria satelor, mai bine zis a c`tunelor cu
10

case din stuf ori pur ]i simplu numai cu un pat ]i o


prelat` din plastic drept acoperi], dar ]i un minunat
palat cu o fermec`toare poveste de dragoste care e
[n contrast zguduitor cu ceea vezi [n afara zidurilor
lui.
Probabil c` de atunci s-a mo]tenit p`strarea
castelor, lege ce guverneaz` ]i azi ]i care face din
India o adev`rat` poart` a Asiei. }i tocmai de aceea
e interesant de v`zut India, niciunde [n lume nu
cred s` mai existe [n acela]i loc deopotriv` prea
boga\i cu prea s`raci, prea frumosul cu ur@tul,
susul cu josul, nordul cu sudul, f`r` se se [nt@mple
nici cea mai mic` respingere.
P@n` la urm` se poate vorbi de India [n dou`
feluri: partea frumoas`, turistic` ]i aceea v`zut` cu
ochiul liber [n contrast total cu realitatea. Poarta
Indiei e un arc de triumf comemor@nd vizita
regelui George al V-lea [n 1911 la Bombay. Stilul
deriv` din cel musulman al secolului XVI din
Gujarat. Este situat` [n v@rful lui Apollo Bunder ]i a
fost ofcial deschis` [n 1924. Poarta Indiei e mai
mult dec@t at@t, ea poate f considerat` ca o
adev`rat` poart` de intrare in Asia! Hotelul Taj
11

Mahal de l@ng` ea a fost construit [n 1903 de J.N.


Tata, unul din cei mai mari binef`c`tori parsi, [n
urma presupusei sale interziceri [ntr-un hotel al
unui ora] european unde a fost considerat
b`]tina]. Aici au loc cele mai fastuoase recep\ii
ale zilelor na\ionale c@nd indieni [mbr`ca\i la patru
ace cu m`nu]i albe [n m@ini servesc cu tac`muri
din argint ]i vase din cristal. Al`turi, [ntr-un parc, se
afl` statuile lui Swami Vivekananda ]i a liderului
Shivaji al Marathei pe cal.
Muzeul prin\ului de Wales a fost construit s`
comemoreze vizita lui George al Vlea [n 1905 [n
timp ce era [nc` prin\ de Wales. Planurile sunt
f`cute de George Wittet [n stilul indo-saracenic: are
o gr`din` ornamental` cu palmieri [nal\i iar galeria
central` are [n v@rf un dom [nalt. Colec\iile includ
obiecte artistice din insula Elephanta ]i pe]tera
Jogesshwari, fguri din teracot` din Valea Indului,
flde] sculptat, statui ]i miniaturi. Sus la etaj o zei\`
Maytrei(cuv@ntul [nsemn@nd prietenie) m` duce
cu g@ndul la frumoasa, neasemuita dragoste a lui
Mircea Eliade.

12

Universitatea ]i Curtea de Justi\ie sunt edifcii


din epoca victorian`, aflate l@ng` Oval Maidan unul din principalele parcuri [n care duminica se
joac` cricket. Construit` [ntre anii 1860-1870 ]i
proiectat` de Gilbert Scott, Universitatea seam`n`
cu o capodoper` florentin` din secolul al XVlea. E
dominat` de un turn de 80 de metri al c`rui ceas
c@nta odat` Dumnezeu s` ajute regina sau
Cas`, dulce cas`, dar azi nu se mai aude! {n
apropiere se afl` Curtea de Justi\ie construit` de
colonelul J.A.Fuller [n stil englezesc.
Flora Fountain este f@nt@na din centrul de
afaceri. Numele vine de la zei\a roman` a
abunden\ei, statuie ridicat` [n 1869 [n onoarea lui
Sir Bartle Frere, guvernator al Bombayului care a
d`r@mat fortul ]i a construit modernul city de azi.
Victoria Terminus este cea mai exuberant`
cl`dire gotic` ar`t@nd mai mult a catedral` dec@t
a gar`! A fost proiectat` de William Stevens ]i
terminat` [n 1887, cu sculpturi de p`uni, maimu\e,
elefan\i ]i lei britanici, mixat` cu domuri, turele ]i
spirale. Deasupra se afl` statuia [nf`\i]@nd
progresul de 4m [n`l\ime. Magnifc`!
13

Marine Drive se afl` de-alungul \`rmului ]i a


fost construit` [n 1920, [ntinz@ndu-se de la
Nariman Point, trec@nd prin Chowpathi Beach
p@n` la Malabar Hill. Te [nt@mpin` aici elegantul
hotel Oberoi care l-a g`zduit [n 1997 ]i pe
pre]edintele Constantinescu. Este cea mai popular`
promenad`.
Plaja Chowpathi e cea mai renumit`, dar nu e
folosit`, c`ci apa e murdar` ]i nu se poate face plaj`
de at@ta c`ldur`. {ns`, noaptea, c@nd se aprind
luminile de pe bogatul Malabar Hill care se reflect`
[n apele golfului Back arat` ca ]i cum ar f un pom
de cr`ciun. Aici e]ti privit ca ciudat dac` faci baie
c`ci localnicii vin numai s` priveasc`, s` citeasc`, s`
se relaxeze sau pentru un masaj ]i, c@nd sunt
curajo]i fac baie, intr@nd [mbr`ca\i, doar p@n` la
genunchi. Abia la Goa, Marea Arabiei seam`n` a
mare curat` ]i bun` pentru [not ]i plaj`.
Malabar Hill este o zon` reziden\ial` scump`,
favorit`, dat find briza mai rece ]i priveli]tea spre
golful Back. Locuin\ele coloniale mai vechi au fost
[nlocuite cu cele moderne ale noilor boga\i. Aici
este un templul jain construit [n 1904, dedicat
14

primului jain tirthankar Adinath ]i Hanging


Gardens, gr`dinile suspendate, cu animale
acoperite cu verdea\`. L@ng`, se afl` turnul Lini]tii.
Unul dintre cei trei bodigarzi repartiza\i de statul
indian care ne [nso\esc pretutindeni ne explic` de
ce este un loc de evitat: parsi au un ritual specifc,
de-a dreptul macabru, expun@nd mor\ii goi pentru
a f cur`\a\i de vulturi ]i ciori, cadavrele find
considerate de religia lor impure.
Zeul protector al Bombay-ului e Ganesh ]i se
serbeaz` [n lunile august-septembrie, cu mare
pomp` prin imersii a zeci de statui pe plaja de la
Chowpati.
Diwali, cea mai mare s`rb`toare din India, se
celebreaz` [n Bombay cu mult fast ]i focuri de
artifcii pe Marine Drive.
Bolliwood - a]a e numit` industria flmului care
produce 800 pe an! Acestea sunt ca masala, cel
mai c`utat condiment indian: au ac\iune, violen\`,
muzic`, dans, roman\`, moral`. Multe flme sunt
comerciale, de duzin`, fnan\ate cu bani negri. {n
ciuda slabei calit`\i au mare succes la public,
actorii find considera\i zei. Iar de c@nd s-au
15

introdus sateli\ii concuren\a e mare, regizorii find


influen\a\i de moda vestic`.
Departe [n mare, la 3km de Bombay, vapora]e
simpatice te duc [n insula Elephanta unde
[nt@lne]ti temple [n roc` t`iat`, create [ntre anii
450-750, c@nd insula era cunoscut` ca Gharapuri,
constituind o adev`rat` fort`rea\` a ora]ului.
Portughezii au redenumit-o Elephanta datorit`
unei mari pietre sem`n@nd cu un elefant, statuie
ce a fost luat` de englezi [n 1814 ]i pus` [n
gr`dinile Victoria unde se afl` ]i azi. Cum
portughezii erau tradi\ionali [n religie au f`cut mari
stric`ciuni sculpturilor, dar ele au r`mas [nc`
frumoase ]i grandioase. Este o singur` pe]ter`
principal` cu un num`r de sculpturi ale lui Shiva de
m`rimi gigantice. Impresionant e desenul cu
Trimurti sau capul triplu al lui Shiva, c@nd zeul ia
forma lui Brahma de creator, p`str`tor ]i
distrug`tor. Mai e un bust central al lui Shiva cu
ochii [nchi]i, contempl@nd etern, poate cel mai
expresiv din toat` India. Sunt aici fguri
reprezent@ndu-l pe Shiva dans@nd, alta la nunt`
cu Parvati, una [n care-l omoar` pe demonul
16

Andhaka, alta cu apari\ia lui Shiva ca Ardhanari,


unind ambele sexe [n unul singur. Al`turi Ravana [l
scutur` pe Kailasa. {n curte se afl` un fel de
sanctuar circular de unde se crede c` te po\i
[nc`rca energetic dac` stai [n centrul lui ]i
meditezi.
Dup` o plimbare pl`cut` r`m@n cu imaginea
impresionant` a Bombay-ului de pe mare, cu
fort`re\e av@nd turele ]i tunuri de ap`rare [n fa\a
deschiderii de la mal oferit` de arcul de triumf
Poarta Indiei, adev`rat` intrare nu numai [n India
ci ]i [n Asia, dar ]i a hotelului Taj Mahal cu stilul s`u
inconfundabil.
Perioada petrecut` la Bombay a fost cea mai
frumoas` sub aspect diplomatic, indienii p`str@nd ]
i azi eticheta colonial`. Venind [n India ai
posibilitate de a o cunoa]te pe dou` c`i, sau mai
bine zis din dou` unghiuri diferite: cel turistic ]i cel
al omului obi]nuit, cobor@t [n mijlocul cotidian.
Dac` [n primul caz, ochiul gr`bit al vizitatorului
scap` aspectele mai pu\in obi]nuite unei civiliza\ii
ce p`]e]te [n al ]aselea mileniu de existen\` - ]i
asta pentru c` e impresionat de ceea ce vede
17

organizat, [n cel de-al doilea caz e]ti izbit de


contrastul ]i discrepan\ele [nt@lnite la tot pasul
(c`ci despre mersul la pas prin India e vorba!) - ]i
c@nd spun asta m` refer la mersul pe jos prin
lumea obi]nuit`, unde al`turi de minunea de la
AGRA ori luxul din hotelurile apar\in@nd lan\urilor
Taj, Oberoi, Jaypee, Le Meidien, Grand
Hyatt, la doi pa]i chiar de ele se afl` India cea
adev`rat` cu contrastele ei izbitoare dintre lux ]i
mizerie, curat ]i murdar, boga\i ]i s`raci, neasemuit
de frumos ]i infect, cultur` ]i incultur`, [ntr-un
cuv@nt, coexisten\a dualismului modernism
primitivism.
Aceasta este India peste tot auzi acest
leitmotiv chiar din gura indienilor, ]i o spun cu
m@ndrie ! iat` de ce am numit-o cea misterioas`.
Pentru c` totu]i, p@n` la urm`, ajungi s` te
[ndr`goste]ti, aduc`ndu-\i aminte de ea cu pl`cere
mai ales dup` ce ai p`r`sit-o! Cine iube]te India e
atras mai puternic c@nd e departe de ea.
India seam`n` cu o amant` de care te plictise]ti
pu\in c@nd e]ti cu ea, dar care te atrage c@nd

18

e]ti departe, f`c@ndu-te s` revii, de fecare dat`


d@ndu-\i impresia c` nu o cuno]ti [ndeajuns!
Duminic` am fost invita\i la celebrarea unei
c`s`torii [n compaundul diplomatic. De c@nd [mi
doream s` v`d life o nunt` tipic indian`! Vecinii
no]tri, ni]te tineri boga\i din casta superioar` au
preg`tit totul [n am`nunt, de la forma\ia care te
[nt@mpina [n fa\a blocului, la ma]ina Ambasador
alb`, nelipsit` ca simbol indian peste timpuri, calul
alb ]i [mbr`c`mintea specifc` unei nun\i cu
preten\ii. Am fost invitat s` flmez, ceea ce e un
lucru rar, dar mai ales la ceremonia [mpodobirii
tinerei mirese [mbr`cat` binen\eles [ntr-un sari
foarte greu dat find ornamenta\iile cu argint ]i aur
de pe el. Se [ncepe cu [mpodobirea miresei cu tot
felul de bijuterii acoperind tot ceea ce a mai r`mas
liber, adic` fa\a ]i m@inile cu frumoase desenate,
apoi apare mirele ]i se procedeaz` la sp`larea pe
piciore de c`tre na]i. E impresionat, indianca
noastr`, plin` de bijuterii acum se mi]c` din ce [n
ce mai greu, sari-ul find lung p@n` [n p`m@nt, o
foie de material scump [nf`]urat` dup` un anume
ritual de vreo c@teva ori [n jurul trupului, ultima
19

parte sem`n@nd cu o mantie roman` [ntinz@nduse pe diagonal`. Fa\a, p`rul, c@t au mai r`mas
afar`, urechile, nasul, sunt pline de lan\uri scumpe
din aur ornate cu diamante ]i pietre pre\ioase, chiar
]i picioarele r`mase goale sunt [mpodobite [n aur!
Maitrey se simte stingher` de parc` ar dori s`
scape c@t mai repede de povara greut`\ilor. Nanju
se precipit` prin camere ]i nu mai are r`bdare.
Ceremonialul continu` cu o puja, o rug`ciune
pentru binele mirilor ]i abia apoi rudele o [nso\esc
pe mireas` afar` unde o a]teapt` Ambasadorul alb
[mpodobit cu benzi albe din voal ]i flori, care-i va
conduce c`tre templu.
Spre desosebire de Bombay, New Delhi este
[ns` un ora] care nu se las` u]or descoperit. De-a
lungul timpului Delhi a avut mul\i invadatori:
Tamerlan l-a pr`duit [n secolul al XIV-lea, afganul
Babur l-a ocupat [n secolul al XVI-lea iar [n 1739
[mp`ratul Nadir Shah [l jefuie]te lu@nd cu el [n Iran
vestitul diamant Koh-i-Noor, aflat acum pe cea mai
valoroas` coroan` imperial` britnic` ]i faimosul tron
de aur P`un, pentru ca apoi [n 1803 s` fe
capturat de britanici.
20

Era miezul nop\ii c@nd prietenul Kapadia s-a


a]ezat la masa din sufragerie a casei noatre din
New Delhi. Un apartament situat la etajul [nt`i al
casei generalului Debashshi, fost angajat [n
serviciul pre]edintelui la re]edin\a acestuia din
Rastrapati Bavan, o cl`dire impresionant` [n stilul
britanic al anilor 1931 c@nd Delhi a fost proiectat
de Luytiens, [n fa\a centrului civic cu cl`dirile
ministerelor pe st@nga ]i pe dreapta.
Casa se afl` [n blocul M, c`ci a]a sunt numite
ansamblurile de locuin\e aflate tot timpul [n jurul
unui parc, cu trei etaje, nu mai mult, find interzise
cl`dirile mai [nalte. Eram la [nceputul sosirii
noastre la Delhi pentru o perioad` de 4 ani dup`
Bombay, unde am stat la misiunea comercial`.
Toate aceste g@nduri i le povestesc prietenului
Kapadia, profesor de hindu la Universitatea din
Agra, cu g@ndul la a doua zi c@nd soseau din \ar`
fetele noastre pentru a studia la Agra o perioad` de
4 ani. Nu e nevoie de introducere, Kapadia
cunosc@nd ]tafetele de tineri rom@ni studen\i
perinda\i de-a cursul anilor la Agra. Mai mult, imi
spune c` sunt lini]ti\i ]i [nclina\i c`tre studiu. Unii
21

dintre ei chiar foarte buni [ntr-ale sanskritei, nu


numai vorbite ci chiar scrise! Una dintre studente,
Sabina Pop@rlan, e at@t de modest` [nc`t trebuie
s`-i spun de dou` ori c` e la ea acas`. Aveam s` m`
re[nt@lnesc cu ea dup` mul\i ani, la o lansare de
carte [n Bucure]ti la Ministerul Afacerilor Externe. A
fost o surpriz` pl`cut`! Dup` 15 ani, era acum
lector` la Universitate, a fost invitat` s` vorbeasc`
chiar despre c`r\ile mele scrise [n India, alese
repere editoriale la s`rb`torirea a 60 de ani de
rela\ii diplomatice dintre Rom@nia ]i India! }i asta
[n Sala Gafencu, de fa\` cu fo]tii mei ambasadori la
New Delhi, Domnii Petru Petra ]i Petre Mateescu.
Kapadia soarbe din paharul cu gin tonic ]i
ascult` pove]tile mele, dar e departe cu g@ndul, la
familie, care e plecat` acum la Khajuraho, [n vizit`
la celebrele temple. Copiii sunt tineri, p@n` [n 20
de ani, ]i ]i-au dorit din suflet o vizit` aici [n ideea
cunoa]terii [n detaliu a celor 20 de temple [nc`
r`mase [n via\` din ansamblul ce num`ra 85
alt`dat`.
I-am spus c` la baza construrii templelor e o
legend` ce seam`n` cu aceea a Luceaf`rului
22

eminescian ]i a p`rut interesat de asem`nare,


cunosc@nd vag opera poetului na\ional. {i spun c`
la Bucure]ti, [n Herestr`u exist` o statuie a lui
Eminescu, nu departe de pomul s`dit de
Rabindranath Tagore cu ocazia vizitei sale [n
Rom@nia.
}i [ncepe s` povestesc`...
Cu o mie de ani [n urm`, [ntre 950 1050, un
imens ]i masiv efort a fost pus pentru construc\ia
unei serii de temple cu minunate sculpturi [n inima
Indiei, regiune cunoscut` acum sub numele
Madhya Pradesh. Aceste glorioase temple,
num`r@nd 20 existente [nc` din totalul de 85
apar\in@nd dinastiei Chandellas, au fost aparent
pierdute pentru posteritate p@n` la mijlocul
seculului al XIX-lea, c@nd, [n 1838, inginerul T. S.
Burt, c`pitan [n armata britanic`, redescoper`
extraordinarul complex de temple, m`rturie a
creativit`\ii, a fuziunii omului cu Creatorul.
Micul ]i obscurul sat Khajuraho aflat [n inima
Indiei c`ci despre el este vorba - e cunoscut prin
23

templele sale din piatr`, find cu secole [n urm` un


ora] mare, capital` a regilor din dinastia
Chandellas, regi medievali din clanul rajput care au
condus India central`.
Azi Khajuraho e sinonim cu pasiunea [n piatr` ]i
nimic mai mult, niciunde [n lume frumuse\ea,
intensitatea ]i sensurile acestor sculpturi nu se
potrivesc mai bine. Poate de aici ]i denumirea de
temple ale dragostei.
De]i dinastia Chandellas a condus peste
regiunea Bundelkhand (Madhya Pradesh de azi),
mai mult de trei secole, (IX-XII AD) apare ciudat c`
cele mai multe c`r\i de istorie medieval` au doar
numai c@teva pagini despre aceast` dinastie.
Una din posibilele adev`ruri despre o a]a
sumar` trecere o poate constitui inaccesibilitatea
atribuit` [nchiderii drumurilor. De altfel, mii de ani
de istorie, de jafuri turce]ti, musulmane ]i
interminabile r`zboaie au contribuit la ]tergerea
palatelor Chandellas de la Mahoba ]i a fort`re\elor
de la Kalanjara.
Templele de la Khajuraho au sc`pat probabil de
m@nia armatelor cuceritoare dat find localizarea
24

lor printre junglele dese ]i situarea [ntr-un teren


aspru. }i nu este [nt@mpl`tor c` aceste 20 de
temple r`mase sunt de o incomparabil` frumuse\e ]
i m`re\ie, sufciente pentru imortalizarea domniei
acestei dinastii uitat` de timp.
Recent, c`r\ile istorice confrm` c` descenden\ii
Chandellas au fost [nv`lui\i [n mister ]i, dac` putem
privi c`tre legende, iar [n India miturile ]i legendele
[]i [mpletesc drumurile [n istorie, putem f mai u]or
ancora\i [n realitate. Acesta e un adev`r aparte:
c@nd discu\iile se p`r`sesc [n spatele mo]tenirilor
templelor care sunt un amestec de religii
semnifcative ]i de o senzual` atrac\ie, totul intr`
[ntr-un adev`rat mister!
Legenda [ns`]i [mprumut` credibilitatea acestei
atrac\ii. O balad` folcloric` din secolul XVII
poveste]te frumoasa legend` a originii dinastiei
Chandellas, legat` de Hemvati, fica unui Hemraj,
familie de preo\i a conduc`torului din Gaharwar,
Iderjit. Orbit` de dragoste ]i cuprins` de o bun`
dispozi\ie, aceast` fat` a avut [ntr-un fel ce a
meritat - blestemul Indrei - r`m@n`nd v`duv` [n

25

floarea v@rstei, la 16 ani, c@nd ar`ta ca o


splendid` nimf` sau ca o regin` din pove]ti!
}i Kapadia [ncepe legenda
[ntr-o sear` de var`, c@nd frumoasa Hemvati
privind [nc@ntat` la apa cristalin` pe a c`rei
suprafa\` se odihneau lotu]i, se g@ndea la o baie
r`coritoare ]i refri]ant`. {n timp ce se sc`lda goal`
[n apa cristalin` a izvorului, cerul s-a deschis ]i a
ap`rut zeul Lun` care v`z@nd aceast` unic` ]i
[nc@nt`toare fata s-a [ndr`gostit fulgerator ]i a
cobor@t pe p`m@nt (asemeni Luceaf`rului lui
Eminescu), lund forma uman`. Se aseaz` l@ng`
frumoasa fat` ]i, vr`jind-o cu ajutorul sage\ii zeului
Kam, cad [mpreun` [ntr-o seduc`toare [mbr`\i]are.
Total sedus` ]i distrat`, Hemvati intr` [n cursa
actoriceasc` a zeului ruin`ndu-]i via\a, drept pentru
care zeul Lun` o asigur` c`-i va d`rui un fu viteaz
care va deveni un mare rege ]i va construi
numeroase temple.
Dar c@nd noaptea era pe sf@r]it ]i zeul se
preg`tea s` plece, Hemvati [i adreseaz` blesteme.
26

Atunci zeul [i r`spunde: nu m` blestema c`ci mai


t@rziu copilul n`scut din dragostea noastr` va
deveni rege, unul dintre cei mai vesti\i! Aceste
vorbe n-o consoleaz` pe nefericita femeie c`ci se
g@ndea cum va tr`i dezonorat` ]i f`r` so\. Zeul [i
spune c` ful lor se va na]te pe malul r@ului
Karnawati, apoi va trebui s`-l duc` la Khajuraho
unde acesta va oferi o mare ceremonie religioas`
(bandha yagna) cu daruri ]i sacrifcii [n urma c`rora
ru]inea va f iertat`. Va f un rege mare [n Mahoba,
cu puteri supranaturale, put@nd trasforma piatra
ca ]i cum ar face aur din fer. Apoi, dup` ce a rostit
aceste cuvinte, divinul indr`gostit a disp`rut.
Hemvati nu mai are nimic de f`cut dec@t s`-]i
p`r`sesc` casa pentru a da na]tere fului n`scut din
p`cat.
Astfel s-a n`scut intemeietorul dinastiei
Chandellas pe malul r@ului Karnawati, iar tat`l
fetei, Chandrama, a f`cut un mare festival.
Copilul a luat numele de Chandravarman prin
ad`ugarea cuvantului divin varman. Va f viteaz, la
numai 16 ani omor@nd un tigru ]i un leu f`r` s` fe
[narmat. Aceasta va deveni emblema familiei un
27

t@n`r lupt`ndu-se cu un leu, vizibil` peste tot la


Khajuraho. Chandrama [ns` [l avertizeaz` c`
niciodat` s` nu se despart` de numele varman!
Dup` ce se c`s`tore]te, Chandravarman vine la
Khajuraho unde execut` bandha yagna pentru a ]
terge p`catul comis de mama sa ]i construie]te
temple minunate [mprejmuite de lacuri ]i gr`dini.
Componenta erotic` a sculpturilor templelor de
la Khajuraho - din fericire ea exist`, de]i [n
propor\ie mic` - va f mai bine [n\eleas` [mpreun`
cu legenda care ne [nf`\i]eaz` bandha yagna prin
m`rturisirea p`catului comis. Acest ritual, continu`
Kapadia, include z`mislirea fgurilor erotice ca pe o
supap` a vinov`\iei oferind lec\ii de moralitate.
De asemenea, nu e surprinz`tor c` pere\ii
templelor prezint` multe aspecte ce celebreaz`
tinere\ea ]i frumuse\ea. Acestea sunt sanctuare ale
dragostei, divine ]i umane [n acela]i timp!
Aici apare asem`narea dintre Luceafarul
eminescian ]i umanul Zeu indian, care prin
mo]tenirea dat` fului [n a construi temple de o
aleas` frumuse\e, [ncearc` s`-]i cumpere vinova\ia
prin eternizarea unei atfel de iubiri, adevarat` ]i
28

uman`, af]at` nou`, tuturor, peste at@tea secole.


Dar [n acela]i timp scenele de pe benzile templelor
sunt ]i lec\ii de o dragoste adevarat`. Este ca un
miracol l`sat de zei p`m@ntenilor,
uneori
ne[n\eles, alteori d@nd na]tere la critici prea aspre.
Templele au fost construite c@teva secole
[nainte de venirea mogulilor. Sunt [n nordul statului
Madhya Pradesh, unul din statele cele mai mari ale
Indiei, situat central. Istoric, locul mai e cunoscut
drept regatul Malwa. Majoritatea popula\iei de aici
e hindu, find considerat` clopotul Indiei, regiunea
find dominat` de fundamentali]ti hindu.
Istoria merge [napoi p@n` [n timpul lui Ashoka,
marele [mp`rat budist al c`rui imperiu mauryan a
avut putere [n Malwa. La Sanchi se poate vedea
[nc` centrul budist fondat de Ashoka, cea mai
important` amintire despre el [n India. Mauryans
au fost urma\i de Sungas ]i Guptas, apoi au trecut
hunii.
Chandellas a construit aici fantastica serie de
temple cunoscute drept Khajuraho, azi find una din
atrac\iile principale ale turi]tilor.

29

{ntre secolele XII ]i XVI regiunea e condus` de


hindu, musulmani ]i invadatori, continu` Kapadia,
tr`g@nd ad@nc dintr-un trabuc american.
Interesant ]i, [n acela]i timp intrigant, e cum ]i
de ce au fost construite asemenea mul\imi
minunate de temple tocmai aici, c`ci p@n` la
Khajuraho e un drum lung de oriunde te-ai afla [n
India. }i asta nu numai azi ci mai ales acum 1000
de ani! Nimic nu e aici interesant [n afara locului
unde sunt amplasate templele, c`ci [n timpul verii
c`ldura, ploile ]i mizeria creaz` un mare inconfort.
Mai mult, aleg@nd un astfel de loc se pune
[ntrebarea cum de a reu]it Chandellas s` recruteze
at@\ia oameni pentru a realiza un asemenea vis [n
piatr`? S` ridici temple de o a]a m`rime ]i
frumuse\e [n doar o sut` de ani [ntrece orice efort
uman!
Oricare ar f fost ra\iunile, putem mul\umi
proniei c` ei au ales locul acolo unde au decis, iar
indienii trebuie s` fe m@ndri c` aceasta a ajutat la
stoparea influen\ei invadatorilor moguli care,
oriunde, erau gata s`-]i pun` [n valoare lucr`rile lor.

30

De mult, Khajuraho era cunoscut drept


Khajuravataka. Prima men\iune despre el o afl`m
din scrierile c`l`torului chinez Hiuen Tsang care a
vizitat India [n secolul VII. Khajuraho e men\ionat ]i
[n textele vechi hindu unde este explicat numele
ora]ului. Dup` folclorul tradi\ional, originea numelui
Khajuraho vine de la doi copaci frumo]i, Khajur, ce
decorau poarta principal` a ora]ului. Sigur ei s-au
extins mult [mprejur, astfel c` ora]ul a luat numele
de Khajuravatika care [n timp s-a schimbat [n
Khajuraho. Dar Khajuraho poate f privit ]i drept
casa lui Kamdeo, zeul dragostei ]i al frumuse\ii,
chiar al lui Shiva du]manul s`u, dar ]i a mai
multor zei ]i zei\e celebrate aici [n sanctuare
speciale. Kapadia []i soarbe acum cafeaua indian`,
respir` ad@nc ]i continu`...
Khajuraho a fost capitala regatului Chandellas,
dar ace]tia mai aveau ]i forturi [nt`rite la Ajaygarh,
Mahoba ]i Kalingar. Ei erau hindu din clanul rajput
ai c`ror descenden\i veneau din dinastia lunii, find
[ntreprinz`tori
]i
talenta\i
[n
construirea
rezervoarelor, templelor ]i construc\iilor. Dup` cei

31

mai
mul\i
istorici,
Chandravarman
este
[ntemeietorul dinastiei, [n secolul IX.
Primii Chandellas erau credincio]i ai lui Vishnu
zeul p`str`tor, ap`r`tor, [n timp ce urm`torii erau
devota\i lui Shiva zeul distrugerii.
To\i au fost toleran\i fa\` de celelalte credin\e,
de aceea aici au fost ridicate pe l@ng` temple
hindu ]i altele precum cele jaine. C`l`torul arab Ibn
Batuta descrie [n cronicile sale din secolol XIV un
loc numit Khajura cu multe temple unde hindu ]i
musulmani practicau ascetismul ]i discutau
flozofe.
Se spune c`, Chandravarman, creatorul lui
Khajuraho, a avut un vis [n care ap`rea mama sa
implor@ndu-l s` construiasc` templele. Ele ii vor
dezv`lui pasiunea de a guverna fin\ele umane,
aceasta aduc@ndu-i realizarea eliber`rii dorin\elor,
prin urmare, adev`rata salvare.
Chandravarman [ncepe construc\ia primului
dintre temple, succesorii sporind complexul prin
ad`ugarea celorlalte.
In viziunea lui Rawlison, spune Kapadia, multe
triburi din Asia central` au invadat India dup` care
32

au devenit conduc`tori, s-au c`s`torit cu femei


hindu ]i treptat au fost admi]i [n comunitatea
hindu. Confrmarea originii str`ine a acestor clanuri
se afl` ]i [n legendele puranice despre crearea lui
Agni sau a clanului rajput, din foc.
Cand Parsurama - Rama cu axe - a distrus
vechiul Kshatriya (clasa r`zboinicilor) ]i p`m@ntul
era p`r`sit, zeii au reconstruit muntele Abu [n
Rajputana iar din focul sacru au n`scut cele patru
clanuri Pawar, Parihar, Chauhan si Solanki. Este
posibil ca ei s` f fost initia\i [n hinduism.
Interesant de notat aici, spune indianul, c`
distrugerea originalei Kshatriya e admis`! Alte
clanuri rajput, printre care ]i cel al lui Chandellas,
apar ca originari din triburile Gonds ce au venit la
putere ]i apoi au fost admi]i ca hindu. Cei din clanul
Parihar au construit un puternic regat in Gujarat, de
unde alte ramuri s-au dezvoltat c`tre alte direc\ii
st`p@nind c`tre jumatatea secolului al VIII-lea
marea parte a nordului Indiei, form@nd mari
imperii. {n aceste teritorii a fost inclus ]i regatul
Chandellas din Khajuraho.

33

}efi clanului se reg`sesc ]i [n inscrip\iile de la


Khajuraho. Astfel Nannuk a domnit [n primul sfert
al secolului al IX-lea. A fost urmat de ful s`u
Vakpati, [n al doilea sfert al secolului IX, urmat de
fi s`i Jaishakti ]i Vijaishakti. Vijaishakti a fost urmat
de ful s`u Rahil, probabil [n ultimele dou` decade
ale secolului al IX-lea. E urmat de ful s`u Harshdev
care vine la tron [n aproximativ anul 900. Domnia
sa a fost de 25 de ani. Din timpul s`u e templul
Matangeshvara. In 925 urmeaz` la tron ful s`u
Yashovarman, c@nd dinastia devine o mare putere.
Tolerant cu sectele, el [nsu]i devotat lui Vishnu, a
ridicat marele templu Lakshman.
Poate de aici Yashovarman find cunoscut ]i sub
numele Lakshvarman.
{n 954 urmeaz` la tron Dhangdev p@n` la
sf@r]itul secolului. Prin el Chandellas devin
independen\i. Dou` mari temple apar\in perioadei
sale: Vishvanatha ]i Parshvanatha.
Dhang e urmat de Gand care las` tronul fului
s`u Vidyadhar ce se dovede]te a f un mare
constructor. {n timpul lui se ridic` templul
Kandariya Mahadev. Fiul s`u, Vijalpal, urmeaz` la
34

tron, dar puterea acestuia va f [n declin datorit`


atacurilor musulmanilor.
Totu]i activitatea artistic` continu`, din timpul
s`u find datat templul Vaman (1051). {l urmeaz` la
tron ful s`u Devvarman p@n` la 1060. {n timpul
s`u regatul pierde mult din prestigiu ]i teritoriu.
Apoi vine la conducere fratele s`u Kirtivarman
cu o domnie de 40 de ani, ref`c@nd prestigiul
dinastiei. Mare iubitor de art`, las` [n urma sa
Prabodha-Chandrodya,
Adinath,
Javeri
]i
Chathurbuja.
{n
1115
urmeaz`
la
tron
ful
s`u,
Sallakashanvarman, iar [n 1117 ful acestuia,
Jaivarman. Succesorul lui Jaivarman a fost un unchi
Prithvivarman, dup` care urmeaz` ful acestuia
Madanvarman [n 1130 cu o domnie bun` de 34 de
ani. Din timpul s`u e templul Duladeo (1163).
El a avut o perioad` de revigorare aplic@nd o
politic` de pace. Urmeaz` numai pentru doi ani ful
s`u Yashovarman II.
Parmardidev, nepot al lui Madanvarman va f
ultimul dintre cei mai mari regi ai dinastiei

35

Chandellas. Fiind [nc` copil la [ncoronare va


conduce 35 de ani p@n` [n 1202.
De subliniat c` [n toat` aceast` perioad`
regatul
Chandellas
s-a
men\inut
[mpotriva
n`v`liriilor
musulmane
succesive.
Totu]i,
Parmardidev cade prizonier, dar neaccept@nd
ru]inea ]i degradarea []i va pune cap`t zilelor.
{n timpul lui Qutab-ud-din e cucerit Kalinhar
(1202) unde se retr`sese curtea regal` Chandellas.
Tot atunci templele de aici vor f convertite [n
moschei, 50000 de oameni vor f f`cu\i sclavi iar
guvernul e schimbat ]i astfel soarele dinastiei
Chandellas va apune pentru totdeauna.
Dar Khajuraho va continua s` fe capitala
religioas` a regatului Chandellas bucur@ndu-se de
respect chiar din partea conduc`torilor musulmani,
de]i vor urma zile [ntunecate. Ibn Batuta afrm` [n
scrierile sale c` templele de la Khajuraho ]i-au
p`strat gloria [nc` p@n` [n 1335.
Sigur dup` aceea m@nia musulman` nu a mai
fost at@t de r`bd`toare!
Succesorul lui Parmardidev, Trailokyavarman
revine la Kalinjar, dar invadatorii musulmani trimit
36

o armat` din Gwalior care prad` ora]ul. Capitala va


f mutat` la Ajaigarh. Trailokyavarman va conduce
p@n` [n 1241 find urmat de Virvarman ]i
Bhojvarman.
{n 1545 Sher Shah asedieaz` fort`rea\a din
Kalinjar, iar [n 1564 Raja din Mahoba este omor@t
[n lupta cu Asaf Khan. De atunci nu se mai ]tie
nimic despre urma]ii Chandellas.
Peste toate trec`toarele izbucniri ]i splendori,
str`lucirea dinastiei Chandellas n-a fost ca aceea
a glorioasei Luni, dar totu]i a fost ca o candel` ]i, ca
]i aceasta, s-a stins repede! A r`mas [ns` peste
timp minunatul complex, ca cea mai glorioas`
parte a dinastiei. {n ciuda ravagiilor vremurilor,
mo]tenirea l`sat` prin urma [n piatr` de la
Khajuraho, consacr` pentru totdeauna reputa\ia
artistic` a dinastiei Chandellas dar dovede]te [n
acela]i timp c` profe\ia din legenda privind numele
dinastiei a fost adevarat`: de ce nu a avut grij`
zeul Lun` s`-i spun` frumoasei Hemvati c` numele
Varman nu trebuie alungat?! Parmardidev nu ]i-a
luat numele de Varman! S` fe c`derea lui [n m@na
musulmanilor un rezultat al desconsider`rii
37

advertismentului divin? }i astfel, blestemul s-a


[mplinit!
Planul templelor de la Khajurajo are patru
componente
importante:
ardh-mandap
sau
pridvorul intr`rii, mandap sau sala de primire,
antaral sau holul, garbha-griha sau sanctuarul. Ele
sunt prezente [n toate templele. Cele mari au un
coridor [n jurul sanctuarului, numit pradakshina.
Fundamental [ns` toate templele urm`resc
ideea celor 5 sau 3 p`rti ale planului ini\ial. Intrarea
[n temple se face printr-o poart`, numit`
ardhamandapa [n spatele c`reia se afl` un hol
numit antaral, urmeaz` sala de primire mandapa
care te duce la garbhagriha, un sanctuar inelar
unde \i se [nf`\iseaz` imaginea unui zeu c`ruia i-a
fost dedicat templul respectiv.
Un coridor [ngr`dit, pradakshina, merge [n jurul
sanctuarului. Templelor simple le lipsesc [ns`
mandapa sau pradakshina, dar urmeaz` acela]i
plan. Din exterior, templele arat` ca o succesiune
de unde ale m`rii (sikhara) culmin@nd cu turnul
din v`rf sub care se afl` sanctuarul. {n timp ce
turnurile mici peste mandapa pot f fe\e ale
38

piramidelor, sikhara arat` ca un taler curbiliniu.


Ornarea, chiar baroc`, c@t ]i imaginea tuturor
elementelor verticale e echilibrat` de un ornament
orizontal alc`tuit din 2-3 benzi cu sculpturi ce se
[ntind [n jurul templelor. Cu adev`rat, sculpturile de
aici sunt superbe, relev@nd [ntreaga lor valoare,
find realmente cu grij` integrate [n desenul ce se
de]f`]oar` [n fa\a ochilor r`ma]i pironi\i!
Templele se ridic` pe o platform` [nalt`
prevazut` cu o teras` ]i subsol, numit` adisthana.
Lumina ]i aerul p`trund [n interior prin ferestre
frumos ornamentate prev`zute cu balcoane. La
exterior templele au dou` sau mai multe benzi
orizontale ale c`ror statui expuse cu gra\ie ]i
[nc`ntare constituie cea mai atractiv` parte a
structurii. Jocul luminii ]i al umbrelor pe frumoasele
ferestre cu balcoane ]i pe benzile sculptate cu
statui face parte dintr-un scenariu al unei [ntregi
compozi\ii, altern`nd luminilor, umbrele ad@nci, ce
produc un efect deosebit.
Peste zona central` a zidurilor se [nal\`
acoperi]ul alc`tuit dintr-o serie de culmi care
seam`n` cu ]irul de mun\i Kailasa sau Meru,
39

element esen\ial oric`rui templu indian. Culmile


amenajate de-a lungul axei se [nal\` ]i cad
alternativ [n timp ce-]i continu` ascensiunea
termin`ndu-se cu un turn foarte mare acel
sikhara ce se [nal\` deasupra sanctuarului.
Impresionant` aceast` progresiv` ascensiune ]i
cobor@re a superstructurii templelor de la
Khajuraho care converge c`tre cel mai [nalt dintre
turnuri, ad`ug@nd ritm ]i [n acela]i timp
specifcitate calit`\ii verticale.
Interioarele templelor sunt ornate la fel ca
exteriorul. Dup` ce ai p`truns printr-o makaratorana frumos ornamentat` a]ezat` cu fa\a la est,
intri [n cele patru apartamente principale legate
[ntre ele. Ardhamandapa e un apartament
dreptunghiular deschis pe trei fe\e. Holul principal,
mahamandapa, se leag` cu vestibulul (antaral)
printr-o intrare ornat` din care se ajunge la
sanctuar unde se odihne]te zeitatea. Sculpturile
u]ilor dau interiorului o frumuse\e deosebit`.
Tavanele sunt acoperite cu elemente geometrice ]i
florale.

40

Templele sunt aproape toate aliniate de la est


c`tre vest cu intrarea din fa\` c`tre est, specifc
credin\ei hindu. C@teva sunt din granit, dar cele
din perioada clasic` Khajuraho sunt f`cute complet
din piatr`.
}i pentru c` atunci nu exista mortar, blocurile
sunt fxate unele peste altele.
{n afara celor [nchinate lui Brahma,
Mahadeva ]i Chausath Yogini care sunt din granit,
toate celelalte temple sunt din gresie, de culoare
galbel pal.
Compartimentele sunt conectate intern ca ]i
extern, find pl`nuite [ntr-o singur` ax`, de la est la
vest, form@nd o unic` structur`.
Ultima poart` de intrare [n templu, ]i ea
sculptat`, este torana, iar turnurile mai mici din
jurul principalei sikhara sunt cunoscute ca
ususringas.
Imaginile templelor de la Khajuraho sunt
mi]c`toare, d@nd un impact total construc\iilor ce
emit [n planul vertical al suprafe\ei zidurilor,
caden\a senzualelor modele sculptate [nc`t te sim\i
acas`!
41

Cu singuran\` arti]tii Chandellas s-au oprit [n


principal asupra frumuse\ii ]i atractivit`\ii femeii
subordon@ndu-se imaginilor ce le reprezint` [ntr-o
total` libertate a mi]c`rilor. Celebrele apsaras,
nimfele cere]ti, reprezint` capodopere ale sculpturii
medievale.
Pentru a [n\elege mai bine continu`
profesorul, sculpturile de la Khajuraho se pot
[mp`r\i [n ]ase categorii: [n prima categorie se afl`
cele care con\in imagini de cult executate [n
conformitate cu prescrip\iile ]i formulele canonice.
Din a doua categorie fac parte cele numite
parivara-parsva ]i dvarana-devatas, acei inso\itori
de familie precum ]i divinit`\ile. A treia o constituie
celebrele apsaras ]i surasundaris cunoscute pentru
fne\ea ]i numeroasele apari\ii. Surasundaris,
tinerele nimfe str`lucitoare [nc@nt` privirea.
Apsaras, dansatoarele cere]ti apar [n diverse
pozi\ii. Ca [nso\itoare ale zeilor sunt reprezentate
\in@nd [n m@n` o floare de lotus, alteori o oglind`,
un vas cu ap`, pe care le ofer` zeilor. Cel mai
frecvent apar [n cele mai obi]nuite momente ale
activit`\ilor uzuale dar ]i emo\ionale. Le vedem
42

c@nd se dezbrac`, alteori sunt surprinse c`sc@nd


ori ar`t@ndu-]i spatele, ating@ndu-]i pieptul,
storc@ndu-]i de ap` coada de p`r [mpletit,
sco\@ndu-]i un ciulin din picior, juc@ndu-se cu
papagali ori cu maimu\e, scriind scrisori, c@nt@nd
la flaut, pict@nd ori desen@nd pe pere\i, alteori
sunt surprinse [nfrumuse\@ndu-se, toate aceste
posturi ascunz@nd de fapt un simbolism ]i un
ad@nc [n\eles. {n a patra categorie [nt@lnim
sculpturile seculare ce con\in variate teme ca cele
cu profesori ]i elevi, scene casnice, dansatori ]i
muzicieni. {n cea de-a cincea categorie intr` cele
erotice, mithuna sau cuplurile de [ndr`gosti\i, cele
mai fne compozi\ii sculpturale de la Khajuraho,
vibr@nd cu o rar` sensibilitate ce entuziasmeaz`
p@n` la emo\ie. {n ultima categorie intr`
sculpturile de animale heraldice cum ar f vyala sau
sardula. Unele reprezint` un c`l`re\ [narmat pe
spinarea unui leu, alteori apar tigri, elefan\i, cai,
tauri, cerbi, papagali
Unii speciali]ti au [ncercat s` atribuie aceste
fguri demonilor Asuras, al\ii le-au descris ca find
simboluri ale dorin\ei ]i cunoa]terii.
43

Dar mai presus de orice la Khajuraho se simte


pretutindeni
prezen\a
femeii,
frumoasa
]i
[nc@nt`toare indianc` [n orice postur`. Numeroase
sculpturi cu tinere ]i seductive dansatoare
celestiale acoper` zidurile templelor sporind
emo\iile oric`rui vizitator.
{ntr-o mul\ime de dispozi\ii si posturi, cu
bra\ele arcuite, cu degetele la b`rbie, pe buze,
\in@nd o ramur` de copac sau flori, alteori cu
m@na [n p`r, aranj@ndu-se, \in@nd o oglind` [n
m@n`, ba ascunz@ndu-]i fa\a ori ar`t@ndu-]i
spatele, dans@nd [ntr-un abandon total, cu o
pas`re, cobor@nd sau ridic@nd gleznele, c`sc@nd,
mama ]i copilul, dar sunt cu siguran\` multe altele
ca ritualul toaletei, jocul cu mingea, chiar simpla
apari\ie ori z@mbetul sau s`rutul, scenele de
dragoste, aproape c` nu exist` un sf@r]it al acestor
teme ce te apropie de vraj`.
Templele de la Kajuraho sunt un superb
exemplu al arhitecturii indo-ariene, dar decora\iile
pe care le au, at@t de libertine, sunt acelea care le
fac renumite. Benzile ce le [mpresoar` sunt pline
cu fguri sculptate [n piatr`, af]@nd o art` fn`,
44

sculptorii reu]ind s` [nf`\iseze aspecte ale vie\ii


indiene de acum 1000 de ani.
Zei, zei\e, muzicieni, animale [n m`rime real` ]i
scene mitologice sunt peste tot, dar dou`
elememte apar ca un leit-motiv f`c@nd ca marele
detaliu s` nu fe nimic altceva dec@t: femei ]i sex!
De]i numai 3% din sculpturi pot f denumite
erotice, impactul lor este destul de mare pentru a
l`sa o impresie permanent` asupra vizitatorului.
Ce face ca mitul Khajuraho s` d`inuie at@t de
puternic [ntr-o lume globalizat` bazat` mai mult pe
fundamente economico-fnanciare dec@t cele de
interes cultural, [l [ntreb pe profesorul Kapadia,
care-]i reia povestea, ghemuit [n pozi\ie de guru
yoga?
Dincolo de teoriile ce ar putea interesa
vizitatorii sunt abandonul total al portretelor
senzuale ]i aura de mul\umire de pe fe\ele
cuplurilor [ndr`gosti\ilor.
Figurile din piatr`, afrm` profesorul, ale unor
apsaras, celebrele dansatoare sau s`rb`toreasca,
celestiala virginitate apar [n fecare templu.
Formidabil cum sunt surprinse [n diferite ipostaze
45

poz@nd pentru toat` lumea ca ]i cum ar f modele


de azi [n fa\a camerelor de luat vederi, ]i asta se
[nt@mpla acum 1000 de ani! {ntre ele se afl`
excentricele mithuna, fguri erotice ce aduc a
pozi\ii ]i posibilit`\i ale Kamasutrei.
Pentru a p`trunde [ns` inefabilul trebuie
[nceput cu [n\elegerea conven\iilor arhitecturale
c@t ]i a termenilor folosi\i de c`tre arti]tii vremii
c`ci numai astfel bucuria de a-i [n\elege devine
binef`c`toare.
Pentru c` sculpturile ]i statuile joac` un rol
important [n proiectul total, aceasta face ca multe
din ele s` aibe o terminologie proprie.
Astfel, continu` profesorul, Apsara sunt ninfe
cere]ti, frumoase femei dans@nd. Mithuna sunt
cele mai cunoscute, find imagini cu sculpturi
senzuale, fguri erotice ce nu pot dec@t s` ]ocheze
pe oricine. Nayka este o creatur` uman`, diferit` de
surasundari,
presupus`
a
f
una
zeiasc`.
Salabhanjika este fgura de femeie l@ng` arbore.
Sardula, un animal mitic, o parte leu, cealalt` alt
animal, chiar ]i om. {n mod obi]nuit poart` arme,

46

sem`n@nd cu leii dar put@nd lua fe\e diferite. Pot


f asem`nate cu demonii sau asuras.
{n timp ce sculpturile mitologice sunt comune
[ntregii Indii, mithuna sau cuplurile erotice, femeile
nude ]i grupurile erotice sunt toate luate din via\`.
Acestea pozeaz` frenetic parc` ar f modelele de
azi. De aceea ]i atrag aten\ia vizitatorului
pun@ndu-l [n situa\ia de a alege din mul\imea
interpret`rilor dar ]i a criticilor.
Dup` unii [mbr`\i]area erotic` dintre b`rbat ]i
femeie ar f fnalul unirii sufletului cu divinul. Si
Khajuraho e expresia divinului!
Al\ii au atribuit aceste sculpturi supersti\iei c`
ele ar proteja templele de lumina ]i furtuna zeului
Indra, ea [nsu]i o mare voluptate, deci ele ar f o
replic` pe p`m@nt a activit`\ilor sale din ceruri.
Alt` teorie \ine de conectarea anumitor secte
indiene ce practic` sexul cu ritual simbolic al Yoga
exerci\iile spirituale ]i Bhoga pl`cerile fzice, ca o
alternativ` la atingerea scopului fnal, eliberarea.
Astfel, controlul sensurilor pl`cerii ar asigura
salvarea.

47

Dar mai presus de toate unii le consider` ca


find o educare a oamenilor [n igiena sexual`, mai
ales c` pe vremea aceea nu exista un mijloc de
informare ca cele din ziua de azi.
Al\ii afrm` c` dup` c`derea budismului [n
monasticism, trebuia [nvins` inhibi\ia ap`rut`.
Unii le privesc ca exerci\ii ale ritualurilor
tantrice prin care se ob\ine purifcarea ]i sp`larea.
Al\ii consider` c` sexul a jucat un rol major [n
contextul social.
Unii asociaz` erotica Khajuraho cultului
fertilit`\ii.
Al\ii cred c` pur ]i simplu a fost dorin\a
autorului de a descrie via\a real`, a]a cum era ea la
vremea aceea. Pentru lumea estic` subiectul
erotic ]i interpret`rile flozofce ]i religioase nu
constituie o noutate, nici pentru aceia din \`rile
unde cultul linga e surs` a religiei ori [n acele \`ri
unde manifest`ri de genul acesta au exitat sau
acolo unde tradi\ia accept` procrea\ia ca func\ie
major` a vie\ii.

48

Realmente [ns`, sculpturile, ca oglinzi ale


timpului, demonstreaz` existen\a unei epoci f`r`
tabuu-uri ]i inhibi\ii [mpotriva sexului.
Kama sau [n c`utarea pl`cerii a fost considerat`
una din cele patru purush arthas sau \eluri ale vie\ii
]i a fost privit` ca esen\ial` ]i indispensabil` [n a
atinge moksha sau eliberarea, izb`virea - scopul
fnal al vie\ii.
Toate acestea conduc la idea c` sculpturile
erotice nu pot f considerate ca ceva anormal,
nenatural! De altfel credin\a [n phallus e o veche
institu\ie! Procrearea e un act indispensabil vie\ii,
iar secretomania ori prefac`toria despre pl`cerile
sexuale conduc adesea spre pornografe. Kapadia
[]i aranjeaz` turbanul [n jurul capului ]i-]i ]terge
transpira\ia de pe frunte ... semn c` urmeaz` ceva
interesant.
Nu e de mirare c` unii a]a consider` mitul
creativit`\ii de la Khajuraho ? Pentru c` [n fond
Khajuraho s-a p`strat de-alungul vicisitudinilor
timpului ca un mit fundamental nu numai al Indiei,
ci universal! [l [ntreb l`s@ndu-i o pauz` pentru a
se a]eza mai confortabil pe canapea.
49

}i continu` ...
Dac` miturile nu ar exista, nici popoare, culturi
ori civiliza\ii nu ar mai f! De aceea se ]i numesc
fundamentale pentru c` nu las` civiliza\iile s` piar`!
(Ce altceva e mitul form`rii poporului rom@n
(legenda Traian ]i Dochia), ori cel al fuzion`rii
omului cu natura (balada Miori\a), sau cel al
crea\iei (legenda me]terului Manole) ? m` [ntreb
[n sine.)
Al`turi de celelalte aspecte ale vie\ii autorii
acestor sculpturi probabil c` ]i-au imaginat c` nu
fac r`u prin descrierea ]i a acestor bucurii sexuale
care fac totu]i parte din via\`.
Referitor la acest lucru exist` o sublim`
trimitere [n Brihadaransake Upanishad care afrm`
c` aceasta [ntr-adev`r, [n forma [n care trascede
dorin\a, este privat` de merite ori priva\iuni ]i este
ne[nfrico]at`. C` un b`rbat []i [mbr`\i]eaz` puternic
dulcea so\ie nu exprim` nimic exterior sau interior,
dar [n sine aceast` infnit` entitate a [mbr`\i]`rii
totale creaz` ideea suprem` c` nu mai exist` nimic
altceva exterior sau interior [mprejur. Aceasta [ntradev`r e forma [n care toate obiectele dorin\ei sunt
50

realizate, [n care ei devin un tot unitar dincolo de


orice dorin\` sau suferin\`.
Surprinz`tor ]i incredibil, calitatea erotic` a
templelor de la Khajuraho deranjeaz`, dar [n
acela]i timp vindec`, cur`\`: aceasta este
dragostea sanctifcat` de zei, o dragoste
neacompaniat` de vinov`\ie ]i una dintre singurele
adev`ruri despre limbajul pl`cerilor! }i, ca orice
genial act cultural, [n jurul lui se na]te misterul!
Vorbindu-se at@t de mult, importan\a subiectului
cre]te.
Ce-i buim`ce]te [ns` pe cei mai mul\i
teoreticieni e tocmai continuitatea sculpturilor
erotice [n cele mai multe dintre temple! Kapadia
spune c` dac` am absolvi-o pe Hemvati de p`catul
comis, [n primul r@nd, nu ar f fost nevoie s` se
continue cu aceea]i tem` ]i [n alte temple! De altfel
au fost avansate mai multe idei privind posibila
necesitate a continu`rii temei. Una dintre ele se
centreaz` [n jurul tantrismului, situ@nd Kajuraho
ca pe un ora] al sexului, prezentat ca o important`
component` a Absolutului.

51

Alt` teorie leag` sculpturile erotice de


activit`\ile spirituale ale lui Shiva ce au [nso\it
petrecerea de c`s`torie dintre acesta ]i Parvati.
Exist` de asemenea al\ii care cred c` aceste
sculpturi sunt ca o reac\ie de ap`rare [mpotriva
austerit`\ilor predicate de urma]ii lui Budha.
Totu]i trebuie s` amintim c` Sanatana Dharma,
mai bine cunoscut` ca hinduism, nu interzice
pl`cerile sexuale, din contra, individul trebuie s` se
bucure de fecare urma] care poate f un
participant la Dharma - rigurozitate, Artha s`n`tate material`, Kama - pl`ceri sexuale ]i
Moksha, libertate, eliberare.
Templele nu sunt restrictive la o sect` sau la o
anume religie. Sunt temple dedicate lui Shiva,
Vishnu ]i Jain Tirthankaras, dar [n ciuda
numeroaselor temple dedicate acestor zei,
Khajuraho nu a fost niciodat` inclus ca un centru
de pelerinaj pentru hindu]i. Iar`]i, se pare,
componenta erotic`
]i-a spus cuv@ntul. Drept
consecin\` multe dintre ele au fost abandonate.
Singurul templu care mai e [nc` folosit pentru cult
este cel al lui Matangeshwara, dedicat lui Shiva. {n
52

fecare an are loc aici Shivaratri mela, data exact`


find calculat` dup` calendarul solar hindu, [n mod
normal aceasta find [n luna martie. {n aceast` zi
s`tenii vin la acest templu s` scalde Linga
(phallus) [n sanctuarul cu lapte ]i ap`. Ceremonia
este urmat` de procesiunea imaginilor lui Shiva ]i
Parvati ]i de o c`s`torie a unui cuplu cu tot ceea ce
[nseamn` ritual hindu. Pentru o s`pt`m@n`, [n
martie, [n fcare an, aceste temple devin
un adev`rat festival al dansului.
Ceea ce atrage [ns` aten\ia e c` acest grup de
temple constituie cadrul de desf`]urare al
celebrului flm indian Kama Sutra (pl`ceri sexuale),
din nou focusul find pe componenta erotic`.
R`m@ne
[ns`
constatarea:
abunden\a
sculpturilor care exist` la Khajuraho este
cov@r]itoare, iar calitatea lor impresionant`, afrm`
cu patos profesorul de hindi.
Unele dintre cele mai frumoase sculpturi de zei
si zei\e includ pe cele ale lui Durga si GangaYamuna la templul lui Lakshman, Vishnu ]i
Ardhnarishwar la templul Chaturbhuj, Shiva-Parvati
la templul Kandariya Mahadev.
53

Sculpturile despre temele erotice af]ate pe


pere\i includ perechi amoroase de zei ]i zei\e ca ]i
cum ar f fin\e umane. {n timp ce unele reprezint`
uniunea energetic` dintre b`rbat ]i femeie,
urm`toarele dezv`luie voluptatea esen\ial` leg`turii
sexuale. Templul Lakshman are un num`r mare de
asemenea sculpturi. Dar pentru numai o ochead`
pe furi] a celestelor nimfe, trebuie v`zute ]i
templele Vamana, Parsvanath, Adinath, Duladeo,
Viswanath, Devi Jagadamba ]i, nu [n ultimul r@nd,
Kandariya Mahadev.
Sunt trei grupuri ce alc`tuiesc complexul de
temple de la Khajuraho, Kapadia []i str@nge
kamesha ]i ]alvari ]i [ncepe iar`]i... grupul de vest,
aici sunt principalele temple, tipice stilului
Khajuraho, de aceea este ]i cel mai cunoscut dintre
grupuri. Dintre toate [ns` se deta]eaz` Kandariya
Mahadev. Varaha e templul dedicat [ncarn`rii [n
vier (porc mistre\) a lui Vishnu care a salvat
p`m@ntul de la anticul potop. Aflat` [n interior sub
forma unei sculpturi dat@nd din 900 e.n. statuia
m`soar` 2,7m [n lungime ]i 1,8m [n [n`l\ime, find
toat` plin` cu fguri mici reprezent@nd 764 zei din
54

panteonul indian aseza\i [n benzi pe trupul vierului.


Templul e situat [n fa\a lui Matangesvara.
Lakshamana
(Ramchandra
sau
Chaturbhuja)
dedicat lui Vishnu, are dou` benzi de sculpturi cu
apsaras ]i c@teva scene erotice. {n interior sunt
scene frumoase cu apsaras. Se poate vedea o
scen` cu un arhitect lucr@nd [mpreun` cu studen\ii
probabil cel care a participat s-a inclus ]i pe sine.
La baz` sunt scene din b`t`lii, v@n`tori ]i
procesiuni. Primul metru sau al doilea al frescei
const` [ntr-o descriere a unei mari orgii energetice:
un b`rbat arat` ca ]i un cal ce poate f privit drept o
persoan` - cel mai bun prieten [n timp ce un grup
de femei buim`cite privesc ]ocate. {n sanctuarul
principal se afl` Lakshmi, so\ia lui Vishnu zei\a
prosperit`\ii, abunden\ei, bun`st`rii, frumuse\ii.
Al`turi sunt Brahma, Vishnu ]i Shiva, zeii Crea\iei,
Pastr`rii ]i Distrugerii. Deasupra u]ii un relief
reprezint` scena baterii oceanului de c`tre zei ]i
demoni pentru a ob\ine nectarul nemuririi. Legenda
spune c` a urmat apoi o lupt` de 12 zile
echivalentul a 12 ani p`m@nte]ti av@nd ca
rezultat victoria zeilor asupra demonilor. Din lupta
55

pentru ob\inerea cupei cu nectar Mela au c`zut


4 pic`turi pe p`m@nt [n ora]ele Ujjain, Nasik,
Allahabad ]i Haridwar ce au devenit centre sfnte
de pelerinaj ale celebrului festival Kumb Mela ce
are loc din 4 [n 4 ani [n fecare din aceste ora]e
culmin`nd cu cel mare, care se \ine o dat` la 12
ani. Kandariya Mahadev, continu` profesorul, este
cel mai perfect din punct de vedere arhitectural ]i
artistic, construit [ntre 1025-1050, reprezent@nd
stilul Chandellas ca cea mai fn` reprezentare a sa.
Are cele cinci p`r\i tipice ale schi\ei templelor
Khajuraho. Pricipala spiral` se afl` la 31m [n`l\ime.
Arheologul Cunningham a num`rat 226 de statui [n
interior ]i 646 [n exterior, 872 [n total, mare parte
din ele de aproape 1m [n@l\ime. Statuile sunt
sculptate [n jurul templului [n trei benzi ]i includ:
zei, zei\e, femei frumoase, muzicieni ]i binen\eles,
unele din cele mai renumite grupuri erotice:
mithuma, una din cele mai energetice erotisme ce
pot f v`zute la Khajuraho. Kandariya sunt mun\ii
lui Shiva c`ruia [i e dedicat templul. {n sanctuar se
afl` linga lui Shiva, o marmur` de 1,2m al`turi de
imagini cu Shiva ]i Brahma. Re\ine aten\ia tavanul
56

cu desenele circulare [ncrustate [n culori


deosebite. Tot ceea ce e sculptat este de o
perfec\ine ame\itoare, parc` sem`n@nd a mi]care
[n cosmos! St@lpi, pere\i, sculpturi cu dansatori,
acroba\i, muzicieni, adoratori, elefan\i, cai si
r`zboinici, scene erotice, cupluri - sunt expresia cea
mai fn` a artei hindu medievale, [ntr-un cuv@nt
Kandariya este cel mai reprezentativ dintre
templele aflate la Khajuraho! Mahadeva care st` pe
aceea]i baz` cu cel de sus marcheaz` [mpreun`
culmea atins` [n arta construirii templelor din
centrul Indiei. Devi Jagadamba este al treilea
templu care se afl` pe aceea]i platform`. E mai
vechi dec@t primul ]i are numai trei p`r\i din schi\a
templelor de tip Khajuraho. A fost ini\ial dedicat lui
Vishnu, apoi lui Parvati ]i p@n` la urm` lui Kali.
Sunt trei benzi [n jur cu sculpturi. Multe din
sculpturile celor dou` benzi de jos sunt imagini cu
Vishnu ]i cu sardulas (animale mitice). Se pare c`,
de]i modest, el ar f constituit [mpreun` cu celelalte
dou` un adev`rat complex. Chitragupta, e unic [n
Khajuraho datorit` faptului c` e dedicat lui Surya,
zeul soarelui. Nu are [ns` aceea]i bun` condi\ie ca
57

a celorlalte temple. Cuprinde procesiuni, fete


dans@nd, elefan\i [n lupt` ]i scene de v@n`toare.
{n sanctuarul inelar poate f v`zut Surya
conduc@nd carul cu 7 cai, [n timp ce [n ni]a
central` pot f v`zute 11 capete statuare ale lui
Vishnu, numai cea din mijloc find a lui, celelalte 10
reprezent@nd [ncarn`rile sale. Parvati, numele
probabil e incorect, ini\ial templul find dedicat lui
Vishnu, iar acum este imaginea lui Ganga c`l`rind
pe spatele unui crocodil. Vishvanath si Nandi, se
pare au fost construite [n 1002 pe o teras` comun`.
Nandi taurul de 1,8 m [n`l\ime ]i 2,1 m lungime
reprezint` vehicolul lui Shiva. Templele au cele cinci
p`r\i ale clasicei schi\e, cu sculpturi ca ]i celelalte,
dar [n particular cele cu femei sunt notabile: ele
sunt surprinse scriind scrisori, m@ng@ind copii,
privindu-se [n oglind`, cu un m`r [n m@n` ]i un
papagal [n alta, c@nt@nd, ]i, poate mai mult
dec@t [n celelalte temple se pr`p`desc z`c@nd dea dreptul [n provocatoare pozi\ii. Surasundaris,
al`turi de apsaras ori cupluri erotice [nc@nt`
privirea. Mithunele de aici, uneori numai pentru
adul\i, sunt excelente lucr`ri de art`! Matangesvara
58

are o statuie a Ganesh-ului afar`, [n jurul c`reia


hindu merg ]i se roag`. E singurul activ unde se
mai fac ritualuri ]i e considerat cel mai sf@nt de la
Khajuraho. Construc\ia a fost [n timpul de demult al
lui Hasha, tat`l lui Yasovarman. Chausath Yogini,
foarte vechi (900 e.n.) este acum numai ruine.
Templul este din granit, find singurul nealiniat de
la est la vest. Chausath [nseamn` 64, templul
av@nd odat` 64 de celule pentru statuetele celor
64 Yoghini care o serveau pe zei\a Kali, [n a 65-a,
cea mai mare, find Kali [ns`]i. Numai 35 de celule
au supravie\uit! Lalguan Mahadev, mic si ruinat,
dedicat lui Shiva a fost construit din granit ]i piatr`.
Grupul de est al templelor, [mi spune Kapadia,
poate f [mp`r\it [n dou`: unul de tip jain iar cel deal doilea, hindu, find dispersat c`tre vechiul sat
Khajuraho, distinct de modernul sat de azi, aflat
l@ng` grupul de vest al templelor.
Se afl` aici - o modern` galerie circular` cu 24
statui tirthankars constituind muzeul jain. A fost
construit [n 1987 ]i con\ine multe dintre sculpturile
descoperite [n zona Khajuraho. Parsvanath este cel
mai mare ]i cel mai frumos dintre templele jaine de
59

la Khajuraho (construit [ntre 950- 970). Se remarc`


aici precizia construc\iei ]i frumuse\ea sculpturilor.
Templul e [nconjurat de trei benzi cu sculpturi
av@nd variate subiecte. Sunt aici celebrele
surasundaris ajutate de b`rba\ii lor s`-]i pun` colir
[n ochi. Deosebite sunt ]i cele cu femei care se
machiaz` sau []i scot ghimpi din picior. O
surasundaris e surprins` ie]ind din baie cu pic`turi
de ap` c`z@nd pe podea. Ini\ial templul a fost
dedicat lui Adinath, dar o imagine a lui Parsvanath,
cel de-al 23 Tirtankara jain a fost substituit` dup`
multe secole, [n 1860, celei originale (Adinath
probabil distrus` [n timpul invaziilor musulmane) ]i
astfel templul a luat numele acestuia. De notat
descrierea unic` de aici a lui Rama ]i Sita conform
canoanelor religioase jaine. Misterul frumuse\ii
acestui templu af]at chiar de la distan\` [l
constituie elocventele shikara, [nalte ca ]i scunde,
ce gradual se aglomereaz` c`tre zona central` a
sanctuarului sem`n@nd cu mun\ii Kailash sau
Meru, ad`postul zeilor. Adinath, a fost par\ial
restaurat. Are sculpturi fne pe trei benzi ]i e similar
cu cele hindu, numai imaginea din sanctuar indic`
60

c` e mai degrab` jain dec@t hindu. De remarcat


profunzimea artistic` exprim@nd varii emo\ii [n
piatr`: sunt surprinse aici triste\ea unei femei la
aflarea unei ve]ti dintr-o scrisoare tocmai primit`,
tensiunea ]i dinamismul din mi]c`rile dansatoarelor
apsaras, bucuria femeilor privindu-se [n oglind`,
chiar s`rutul mamei adresat copilului. Sunt toate
expresii ale suprema\iei succesului remarcabil al
arti]tilor asupra pietrei. Shanti Nath e relativ
modern, de]i con\ine componente vechi de o mie
de ani. A fost ridicat cu o sut` de ani [n urm` din
resturi ale unor vechi temple jaine. {n prezent are
12 altare dintre care 3 sunt vechi din perioada
medieval`. Interiorul con\ine c@teva sculpturi rare
reprezent`nd gra\ia zeilor jaini Dharanendra ]i
Padmavati ce au atins cel de-al 23 Tirthankaras,
numit Parsvanatha. O statuie a lui Adinath de 4,2
m ]i jumatate sculptat` [n anul 1028 exprim` un
calm trascedental. Este principalul loc al ritualurilor
jaine. Ghantai, mic ]i ruinat, i-au r`mas numai
piciorele (st@lpii). Interesante delicatele coloane
cu clopote ]i lan\uri decorate (ghanta) ]i fgura cu
opt bra\e a zei\ei jaine Yakshi Chakresvari st`nd pe
61

Garuda. Azi e numai un fragment din ceea ce a fost


alt`dat` clasic la Khajuraho. Javari (1075-1100)
este dedicat lui Vishnu ]i are la exterior numai dou`
benzi cu sculpturi. Ca o particularitate, este
arhitectura de tip Khajuraho la scara mic`. Vamana
este dedicat lui Vamana, piticul, una din [ncarn`rile
lui Vishnu. Cele dou` benzi de sculpturi din jur
con\in minunate ]i numeroase zei\e virgine [n
interesante pozi\ii. Este cel mai important templu
de tip brahman al grupului de est. Brahma este
unul din cele vechi, dar defni\ia e incorect`, el find
dedicat ini\ial lui Vishnu. Construc\ia e o modest`
structur` din granit ]i piatr`. Hanuman este dedicat
zeului maimu\`. Are o statuie [nalt` a zeului de 2
metri ]i jum`tate cu o inscrip\ie din anul 922 din
timpul regelui Harsh. Grupul de sud este format din
2 temple: Duladeo, care e izolat ]i, find unul din
ultimele, constructorii n-au mai ar`tat aceea]i
pasiune! Oricum are fguri de femei [ntr-o varietate
de pozi\ii ]i un num`r de cupluri mithuna [n pozi\ii
erotice frumoase. Imaginea lui Shiva ]i prezen\a
Shivlinga [n sanctuar indic` faptul c` templul i-a
fost dedicat. Are trei benzi cu sculpturi incluz@nd
62

distinsele dansatoare apsaras [n viguroase ]i


dinamice mi]c`ri ce dau excelen\` monumentului.
{n satul Jaktari, aflat la 3 Km sud de Khajuraho
sunt dou` temple aflate [n ruin`: ambele dedicate
lui Shiva, primul av@nd un linga de marmur`,
celalalt o imagine frumoas` a lui Chaturbhuja de
3m [n sanctuar iar la intrare fguri ale lui Vishnu,
Brahma ]i Shiva.
Ultimul are trei benzi cu sculpturi ]i dateaz` din
anul 1100.
La Khajuraho, domnul Dan, sim\i cum
adev`rata piatr` ia forma vie\ii, respir`nd prin
fecare sculptur`! Dac` se poate spune ca templele
de la Khajuraho au o tem`, aceasta [ntr-adev`r este
femeia!
}i de aici
{ntrebarea tuturor sosi\ilor la Khajuraho este:
de ce at@ta sex? Una din teorii este c` ele ar f o
reprezentare [n piatr` a celebrei Kamasutra (arta
dragostei), un fel de manual al cum se face
pentru tinerii b`ie\i brahmani.

63

Alte teorii afrm` c` aceste fguri au fost f`cute


s` protejeze templele [mpotriva luminii pentru a
lini]ti ploile zeului Indra.
Mai t@rziu, s-a zis c` sunt imagini tantrice:
conform acestui cult, satisfacerea instinctelor
primare e singura cale de a ]terge diavolul din
lume ]i, prin urmare, realizarea eliber`rii fnale.
Bhoga - pl`cerea fzic` si yoga - exerci\iile spirituale
sunt valabile [n aceast` c`utare a Nirvanei.
Probabil c` cea mai plauzibil` teorie este aceea
c` sculpturile de la Khajuraho reprezint` via\a a]a
cum era tr`it` de societatea de atunci,
nest@njenit` de moralitatea Vechiului Testament.
{n ciuda celor exprimate de fapt mul\i
vizitatori moderni le consider` pornografe [n locul
unei aprecieri culturale. Sculpturile trebuie [ns`
privite ca o celebrare a bucuriei aspectelor vie\ii!
Altfel, ce rost ar mai avea arti]tii?!
Abia spre diminea\` ne mut`m pe teras` [n
atmosfera luxuriant`.

64

De sus ne prive]te o maimu\`, probabil sosit`


din parcul de al`turi. Prima dat` a fost [n vara lui
2000 c@nd au fost invita\i la noi p`rin\ii so\iei. La
una din mesele servite pe teras`, soacra mea
scoate silabe nedescifrabile, v`dit speriat` de
apari\ia prietenei sosite din parc. Daneee! Avem
o maimu\` la mas`! Zic nu se poate! }i, [ntr-adev`r
c@nd intru pe teras` v`d deasupra o maimu\` [n
toat` splendoarea ei, st@nd cuminte ]i parc`
admir@ndu-ne. Am urcat spre cealalt` teras` dar
nu mai era, probabil s-a speriat ]i a plecat
cobor@nd prin copaci.
Binen\eles c` unul din fi proprietarului ]i-a
f`cut apari\ia pentru ajutor. Nu a mai fost nevoie.
Continui s`-i spun prietenului Kapadia c`
m@ine sose]te Corina, o fat` de 20 de ani, venit`
s` participe la Campionatul Mondial de ]ah.
{i spun c` e singur`, f`r` antrenor, darmite
psiholog, maseur, o armat` de oameni cum era
[nso\it` delega\ia Chinei! Dar am s`-i fu un sprijin,
pentru c` Ambasadorul mi-a dat-o [n grij` mai ales
c` voi f desemnat pre]edinte al Comisiei de vot de
duminic`, c@nd au loc alegeri [n Rom@nia.
65

Binen\eles c` am fost prezent [mpreun` cu camera


de flmat ]i tricolorul [n fumosul ]i primitorul Hyatt,
unde la intrare, pe un panou imens fgura ]i fata
noastr` pe locul al 18-lea! Asta [naintea
Campionatului mondial.
Corina a intrat repede [n atmosfer` ]i a
c@]tigat primul meci cu marea campioan` Maia
Chiburdanidze! A mai c@]tigat cu o iogoslav` dar a
pierdut la chinezoica care a luat primul loc. Corina
de pe locul 18 a devenit campioan` pe locul 4 [n
lume! A fost mare s`rb`toare [n Ambasad` ]i
duminic` Corina a fost invitat` s` voteze la sec\ia
din Ambasad`. Peste ani, la C`lim`ne]ti, Corina
avea s` devin` din nou campioan` a Rom@niei ]imi trimetea mail-uri pline de bucurie. A fost aici la
New Delhi, ca un Taj rom@nesc! Corina s-a
[mprietenit cu indianul Anand, cel care devenea
noul campion al lumii. O indianc` la New Delhi!
Kapadia soarbe din gin ]i nu se mai satur`
ascult@nd. Era r@ndul meu s` punctez.
Dialogul continu`. Centrul aten\iei e Indiaca
urm`rit` ca o descendent` a femeii hindu cu
[nf`\i]area ei de sf@nt`, cobor@t` din neanturile
66

istorice din pozi\ia ei sobr` de dansatoare


celebr@nd
mistice
dansuri
amintind
de
Mohanjodaro ]i Harapa, primele locuri ale
civiliza\iei vedda. Ve]nic sur@z`toare, surpride ]i
azi peste timp cu celestialele ritmuri, duc@nd [n
spate tradi\ii de 6000 de ani!
Peste tot [n drumurile mele am surprins-o [n
acelea]i ipostaze amintind de tradi\ii din timpuri
imemoriale. Fie c` era la Singapore, la Johor Bahru
ori Mallacca [n Malaezia sau la Colombo [n Sri
Lanka ...
Revenind la Goa pe plaja pitoreasc` de la
Bogmalo unde se afla hotelul Park Plaza, nu pot s`
nu-mi aduc aminte de camerele moderne,
spa\ioase ]i curate, cu balcoane, toate pozi\ionate
spre mare, de unde seara puteai admira
crepusculul ce trasforma culoarea m`rii din
albastru [n portocaliu, cerul find str`b`tut de
luminile avionelor civile ]i militare ale aeroportului
din Dabolim aflat la 4 Km, pe un platou deasupra
p`durii dese de palmieri [nal\i. Nic`ieri ca aici nu
vezi apele de smarald ale m`rii ce umplu plaja
[ntins` de la Bogmalo p@n` departe la satul de
67

pescari Siridao, dincolo de care se [ntinde


p`duderea imens` de cocos.
Sf@ntul Francis Xavier, patron al \inutului
Goa, ]i-a petrecut 10 ani cu c`l`torii misionare [n
sud-estul Asiei, murind [n 2 decembrie 1552 pe
coastele Chinei, [n insula Sancian. Dup` dou` luni
corpul s`u a fost transportat [n Mallaca ]i s-a
observat c` era [n stare perfect` (servantul s`u
acoperind trupul cu clei rapid din patru saci pentru
a-l putea \ine p@n` [n Goa), trupul refuz@nd s`
putrezeasc`. {n urm`torul an a fost adus la Goa
unde poporul a declarat c` este un miracol.
Biserica a cerut o examinare [n 1556 [n prezen\a
doctorului viceregelui care a constatat c` toate
organe interne sunt intacte ]i nu s-au folosit agen\i
speciali pentru aceasta. Mai mult, s-a cerut ca doi
iezui\i s` fac` o gaur` [n cuf`r ]i s` introduc`
degetele. Ele au fost acoperite de s@nge care nu
mirosea ]i era nestricat! Canonizarea s-a f`cut [n
1622, urm@nd ceea ce am putea numi lucrarea
asupra trupului neatins. Astfel [n 1614 bra\ul drept
al Sf@ntului e luat ]i divizat [ntre iezui\ii din Japonia
]i Roma, iar din 1636 p`r\i ale unui um`r ]i toate
68

organele interne find risipite [n sud-estul Asiei.


C`tre sf@r]itul secolului XVII corpul era [n avansat`
stare de uscare ]i miracolul a ap`rut din nou.
Iezui\ii au hot`r@t atunci s` [nchid` corpul [ntr-un
co]ciug de sticl`, la vedere, urm@nd s` fe expus la
intervale de 10 ani. Peste un million de oameni l-au
v`zut p@n` [n 1954, la a cincea expunere.
Urm`toarea va f [n anul 2004, [n noiembrie.
}i ca peste tot [n Goa te [nt@mpin` aici biserici
catolice aflate la tot pasul. Una dintre ele, Biserica
Na]terii Feciorei, se [nal\` alb` cu o deschidere [n
terase cu sc`ri monumentale.
L@ng` palatal lui Adil Shah re\in o statuie
neagr` reprezent@nd pe abatele Faria [ntr-o scen`
de hipnotizare a unei femei. }i azi statuia
impresioneaz` pe vizitatori! Jose Custadio Faria,
cunoscut ca abatele Faria sau tat`l hipnotismului sa n`scut pe 30 mai 1756 la Candolim. O vreme
castig` renume la Roma impresion@nd chiar pe
papa Pius al VI-lea. Mai t@rziu []i ia doctoratul aici ]
i se [ntoarce la Lisabona. Dar faima lui cre]te [n
Fran\a la academiile din Marsilia ]i Nimes unde
[ncearc` s` descopere ]tiin\ifc explica\iile hipnozei.
69

El a dovedit producerea st`rii de hipnoz` prin


sugestionare direct`. Cu toate c` a fost acuzat c`
nu e medic, Faria a fost membru al Societ`\ii
Medicale din Marsilia, bucur@ndu-se de o mare
popularitate [n acele timpuri. A murit la Paris [n 20
septembrie 1819 ]i e [nmorm@ntat la St. Roch.
Indienii sunt m@ndri c` s-a n`scut aici onor@nd
amintirea sa prin plasarea statuii ]i a unui bust
chiar [n casa sa.
De]i zona e predominant agrar`, orezul
constituind recolta principal` urm@nd apoi nuca de
cocos, mango ]i alunele, popula\ia are cel mai mare
procent de educa\ie din India. Mul\i poart` nume
portugheze ]i fac parte din descenden\i portughezi
ca rezultat al c`s`toriilor mixte. Sunt de factur`
cald`, primitori, pa]nici, apropia\i ]i cinsti\i.
Majoritatea sunt cre]tini ]i asta datorit` influen\ei
europene, mai ales portugheze, care le-au lasat un
bogat patrimoniu cultural, arhitectural ]i spiritual,
de tip catolic. Practic nu exist` loc f`r` biseri
catolice iar casele au la loc de cinste icoane
cre]tine. P@n` ]i [n automobile poart` iconi\e cu
Isus Cristos, Fecioara Maria, Sf@nta Tereza
70

Nu o dat` mi-a fost dat s` asist la tipul de


[mp`r\ire primitiv, ancestral al rezultatului ie]irii la
pescuit [n largul m`rii. B`rcile, de o construc\ie
veche, special`, cu o parte lateral` alc`tuit` din
dou` rame ce se sprijin` pe ap` d@nd o siguran\`
[n navigare, sunt aduse la mal, dup` ce au lansat
dis de diminea\a n`vodul, apoi perechi de c@te doi
trag de franghia groas` plasa care aduce la mal
pre\ioasa captur`. Unul dintre pescari, probabil un
conduc`tor, []i ia [n primire cu con]tinciozitate
misiunea de a [mp`r\ii [n mod egal pe]tele tuturor
participan\ilor care stau disciplina\i [n jurul unui
cerc.
Aproape totul este conservat at@t de bine
[nc@t te duce cu g@ndul la perioada de [nflorire a
anilor 1575-1600.
La fel de interesant` e legenda legat` de
templele hindu aflate in regiunea Salcette. Dup`
mitologia hindu se spune c` [n urma unei
[n]el`ciuni zeii ]i demonii []i pierd puterile. Mai
t@rziu [n lupta pentru acapararea nectarului
nemuririi Amrita, apare Vishnu, [ncarnat ca
Mohini, ce []i ofer` medierea. Numai c` el [ncepe
71

distribuirea nectarului cu zeii, nemaiajung@nd ]i


pentru demoni. Ca rezultat zeii devin puternici [n
timp ce demonii []i pierd puterea. }i ast`zi, la
Mardol localnicii [nc` mai venereaz` [ncarnarea lui
Vishnu.
La 24 septembrie al`turi de popula\ia hindu a
fost sarbatorit` imersia Ganesh-ului. De]i e
protector al Bombay-ului, Ganesh-ul e s`rb`torit [n
[ntreaga Indie ca unul dintre principalii zei.
Legenda spune c`, Shiva (care [ntruchipeaz` pe
zeul r`zboiului) pleac` de acas` [n mun\i s` se
reculeag` l`s@nd-o pe Parvarti singur`, care d`
na]tere fului lor, Ganesh. Shiva se [ntoarce ]i
b`t@nd [n poart` [i deschide ful care,
necunosc@ndu-l pe tat`l s`u, nu-i d` drumul.
Atunci Shiva scoate sabia ]i [i taie capul ne]tiind c`
acesta era ful s`u! Parvarti c@nd afl` se [ntristeaz`
tare ]i-l alung` [n mun\i unde [nt@lneste ni]te
[nv`\a\i care afl@nd de trista poveste [l sf`tuiesc s`
merg` p@n` ce [nt@lne]te primul animal c`ruia s`-i
taie capul ]i s`-l [nlocuiasc` Ganesh-ului. Primul
animal [nt@lnit este elefantul - simbol al

72

[n\elepciunii - ]i astfel Ganesh-ul intr` [n legend` ca


zeul copil cu cap de elefant.
Spre deosebire de tat`l care [ntruchipa
r`zbobiul, r`ul, distrugerea, Ganesh-ul este opusul
acestuia, find bl@nd, bun ]i cu efecte benefce
asupra oamenilor. Tocmai de aceea e venerat la loc
de cinste [n fecare an c@nd are loc imersia.
Preg`tirile se fac din timp prin construirea unei
statui ce-l reprezint` care e [mpodobit` cu
ghirlande ]i expus` peste tot ca loc de reculegere.
C@nd sose]te timpul, de obicei seara, familii
[ntregi cu mici Ganesh-uri se [ndreapt` spre mare
sus\inu\i de dansatori mitici ]i [n focuri de artifcii
se ini\ieaz` imersia, [ncredin\@ndu-l valurilor.
Bucuria cu care e [nso\it [nt`reste ideea
nepieritoare a Ganesh-ului re[ncarnat.
Sunt g@nduri pe care i le-am [mp`rt`]it
prietenului Kapadia care nu se mai satur`
ascult@ndu-m` cu pl`cerea celui care le stia deja,
dar faptul c` i le spunea un str`in se vede c` [i
f`cea o mare pl`cere, el consider@nd c` prietenia
e tot at@t de important` ca ]i familia. Acela]i lucru
l-am sim\it ]i la Bombay [n palatul b`tr@nului
73

Oberoy, patron al celebrului lan\ de hoteluri de lux,


care, c@nd am p`truns [n imnsa sufragerie mi-a
spus: c@nd face\i un pas c`lca\i pe 500 de $ ]i am
stat pe loc! Apoi ne-a introdus pe so\ie, [mbr`cat`
[ntr-un sari bogat [mpodobit, dintr-un material luat
din Singapore de la celebrul magazin Mustafa din
Litle India, un cartier pur indian. Doamna ne-a
[mp`rt`]it c` familia pentru ei [nseamn` totul iar
mesele luate [mpreun` la sf@r]it de sapt`m@n`,
pentru c` numai atunci se puteau vedea, [nsemnau
pe l@ng` destindere, apopieri inefabile. }i ne-am
bucurat c` ne considerau ca f`c@nd parte din
familie mai ales c` eram departe de \ar`, de ai
nostri, pe care-i vedeam o dat` la un an!
La fel ca ei, aici la Delhi, Kapadia f`cea parte
din familia noastr` indian`!
Nu a] putea dormi lini]tit f`r` s` [mp`rt`]esc ]i
altora c@t de frumos a fost! Cuvintele nu pot [ns`
[nlocui inaginile ]i sunetul! Aproape c` nu realizezi
c` [n Asia exit` locuri civilizate mai ca [n Europa.
Dup` ce am v`zut mare parte din Europa, apoi dup`
extazul din Dubai, greu mi-a venit s` cred c` exista

74

ceva mai sus! }i totu]i, exist` ]i va exista at@t


timp c@t ai grade de compara\ie. Singapore, de]i o
insul` mic` de 44/ 23 km cu o popula\ie c@t a
Bucure]tiului
impresioneaz`
prin
disciplin`,
cur`\enie ]i fast gospod`resc, toate puse pe seama
unui singur fapt: oamenii s`i. }i nu exagerez cu
nimic! }i aici sunt indienii ]i chinezii, ]i malayezii
cunoscu\i peste tot ca pu\in civiliza\i! De unde?!
Cunosc@ndu-i pe chinezi ]i indieni mai de
departe nu po\i s`-\i imaginezi cum au putut
ajunge la o a]a civiliza\ie. Se spune c` deja
Singapore a p`truns de mult [n mileniul III. Acum
caut` modalit`\i de dep`]ire! Aici e cel mai mare
aeroport din lume, cu dou` terminale imense de nu
po\i merge pe jos, ci numai cu banda rulant`, iar [n
interior e o atmosfer` de parc` ai f [ntr-un mare
ora] plin cu magazine ]i restaurante, mini parcuri
cu f@nt@ni arteziene, fecare altfel construite, aici
se afl` cea mai mare f@nt@n` (supranumit` a
vieii ]i s`n`t`\ii [n Suntec City) din lume ap`rut` ]i

75

[n cartea recordurilor, cea mai mare cascad`


construit` de m@na omului, cel mai c`utat ]i
ocupat port din lume, la marginea c`ruia se
construie]te [n perspectiva anilor 2000 cea mai
mare scen` [n aer liber pentru concerte de rock ]i
alte manifestri artistice ]i in]iruirile pot continua.
Binen\eles c` am str@ns material c@t pentru 15
ore pe banda video, dar desigur c` nici asta nu-i de
ajuns ca s` po\i descrie un ora] insul` ajuns centru
lumii!
Construc\iile se in]iruie ametitor, dar [n
[n`l\ime, de parc` s` nu striveasca covorul de
verdea\` al parcurilor ]i f@nt@nilor aflate la tot
pasul. De altfel nu am v`zut Disneyland, ci numai
Praterul din Viena ora]ul etalon al Europei - dar
insula Sentoza e o [ntoarcere la copil`rie chiar ]i
pentru cei [n v@rst`! Nu exist` ceva mai frumos
creat de m@na omului [n stil asio-european, ]i
c@nd zic asta nu e nevoie s` mai zic mondial - dat
find c` America nu are nici m`car 250 de ani de
istorie - ca aceast` insul`, menit` de zei ascun]i ]i
buni s` fe un dar c`tre magicul simbol ap`r`tor al
76

Singaporelui - Merlionul, acest Prometeu [n carne


zeiasc` venit s` apere ora]ul insul` de musoni ]i
furtuni amenin\`toare. Jum`tate leu, jum`tate
pe]te, n`scut din mare ca un Luceaf`r venit [n
sprijinul oamenilor. Iar oamenii i-au d`ruit cel mai
frumos loc o insul` a lui, [n care te [nt@mpin` ca
o statuie [nalt` de 40 m, maiestos [n fa\a m`rii, de
parc` ar f stavil` tuturor vicisitudinilor. A]ezat spre
ora] [n fa\a unei mari f@nt@ni muzicale, cea mai
frumoas` v`zut` vreodat`([ntrece cu siguran\` pe
aceea de la Versailles ori din Petrodvore\), unde [n
fecare zi apele t@]nesc din sute de \evi dans@nd
parc` la comanda calculatorului, sus\inute de
lumini colorate ]i de lasere cu fguri ce se trasform`
[ntr-o lume aproape de visele cele mai frumoase,
mul\umind, ]i parc` nu-i de ajuns, binef`c`torului
ap`r`tor al civiliza\iei! }i asta nu-i pu\in, pentru c`
pe insul` se afl` mai multe puncte de atrac\ie
realizate dup` 1990 ce nu au egal [n lume: satul
asiatic cu arta , arhitectura si m@ncarea
tradi\ional`, chiar un triunghi al Bermudelor de
unde se inchiriaz` b`rci pentru amuzament ]i se
ascult` muzic` live, un fascinant parc al fluturilor
77

din [ntreaga lume, o plaj` central` cu un hotel Rasa


de peste 5 stele, Cinemania - locul preferat de
cei tari [n tridimensional cu sunet, lumini ]i art`
cinematografc` care [ntrece pe cea a fra\ilor
Lumiere(e deajuns 10 minute c@t \ine flmul - care
te introduce [ntr-o lume ireal` - s` nu-\i dai seama
c` de fapt te afli [ntr-o normal` sal` de cinema dar
[ntr-o cuset` care seam`n` mai degrab` cu ceva
spa\ial, mi]c`rile ei ]i realizarea deosebit` a flmului
purt@ndu-te [ntr-un dulce co]mar de mers pe ]
ine
]i condus [n tunele cu p`s`ri ]i st@nci
pr`v`lindu-se, c`z@nd la un moment dat [ntr-un
abis de 100 de metri, astfel [nc@t, flm@nd, mi-a
fost team` s` nu-mi pierd camera!), Fantasy Island
cu numeroase cascade de ap`, o gr`din` numai a
orhideelor, Volcano Land unde \i se [nf`\i]eaz`
istoria form`rii p`m@ntului ]i a vie\ii, Underwater
World - o lume a pe]tilor v`zut` din cel mai mare
acvariu de forma unui tunel de 80 de metri prin
care e]ti condus de o band` rulant`, Fortul Siloso,
un adev`rat avanpost construit pentru a st`vili
invazia japonezilor cu scene din r`zboi de parc` sar [nt@mpla aievea, un muzeu [n imagini al
78

Sigaporelui de la [nceputuri ]i p@n` azi, unde


fantezia e la mare [ncercare prin scene cu oameni
care-\i vorbesc invit@ndu-te la nunt` sau la
botez ]i pentru c` insula e at@t de cunoscut` ]i
vizitat`, nu se putea s` nu intervin` imagina\ia [n a
p`trunde pe ea, at@t pe mare cu vapora]ul, pe
uscat cu bus-ul c@t ]i prin aer cu cabine speciale
care noaptea sunt luminate spre a nu f atinse de
avioane!
Acesta e micul dar neasemuitul Singapore,
visul vizionarului fondator Sir Thomas Stanford
Raffles, c`ruia cet`\enii i-au p`strat [nc` cele dou`
statui a]ezate una [n fa\a Parlamentului, alta [n
fa\a teatrului Victoria, [n semn de ad@nc`
recuno]tin\`!
Merg@nd [n jos pe Singapore Road e ca ]i cum
ai vorbi de o c`l`torie prin India.
Mici magazine de-a lungul str`zii Buffalo,
specializate [n saris ]i echipament de sunet. Privind
mai atent c`tre u]i vei vedea frunze de mango,
semnul indian al binecuv@nt`rii ]i boga\iei. Acelea]i
temple dedicate lui Shiva ori so\iei lui te
[nt@mpin`.
79

Marele magazin Mustafa Center te a]teapt` cu


cele mai bune pre\uri ]i m`rfuri de orice fel. Indieni
simpatici, corec\i ]i cinsti\i.
{n cap`t g`se]ti cele dou` cl`diri mari de
electronice: Sim Lim Tower ]i Sim Lim Square, acolo
unde mafa chinezeasc` a p`truns la marginea
micii Indii sugrum@ndu-i ca de altfel ]i [n micul
parc unde o pia\` de vechituri cu pre\uri din cele
mai ciudate(2$ = 25 S$, chiar o moneda de argint
de 500 lei cu }tefan pe avers ]i regele Mihai pe
revers, pre\ de strigare 25S$) se [ntinde cu chinezi
de proast` calitate. Se pot cump`ra ]i lucruri de
1S$ la gr`mad` dar ]i astea aduse din Malaezia.
La [ntoarcerea spre New Delhi zborul a fost o
[nc@ntare, [ntre ocean ]i noi [ntinz@ndu-se o
perdea de nori albi printre care se z`reau valurile,
vapoarele ]i \`rmul, plajele
E o diminea\` r`coroas` de octombrie ]i aerul
parfumat ne face bine dup` o noapte petrecut` ca
ziua. Profesorul nu se las` ]i continu` s` m` atrag`
[ntr-o capcan` suger@ndu-mi s`-i povestec despre
[nt@lnirea cu Sri Lnka de care am avut parte
[nainte de Sigapore cu o escal` la Colombo unde
80

ne a]teptau prietenii nostri de la Consulat. Marian


State de la Sigapore care ne-a f`cut invita\ie la
Singapore ne-a spus c` o escal` la Colombo e ca ]i
cum ai p`trunde spre inima Singaporelui. }i [ntradev`r Colombo e alceva, p`streaz` urmele
civiliza\iei britanice de]i peste tot te [nt@mpin` cu
temple budiste impresionante. Se simte ]i tradi\ia
vechiului regat Kandy ]i vechea civiliza\ie vedda ca
o continuare din antica Indie amestecat` cu
popula\ia b`]tina]` sinhalez` ]i mai t@rziu
dravidian`. Sinhalezii au convie\uit dou` milenii cu
tamilii care s-au a]ezat [n nord p@n` la venirea
portughezilor [n 1505, apoi a olandezilor [n 1658 ]i
a englezilor [n 1795-1796 pe care mai apoi [n 1802
au declarat insula drept colonie britanic` iar [n
1815 supune ]i regatul autohton Kandy. Peste tot
Indiaca m` urm`re]te cu gesturile ei neatinse de
prezent, z@mbitoare, cu bun sim\, modest` ]i
[nc@nt`tore. Ritualurile sunt p`strate de milenii.
Gra\ia, dansul se [mpletesc cu admira\ia. }i la fel
ca [n India Indirei Gandhi, de aici de la Colombo
\ara e condus` de o femeie stra]nic`, Chandrika
Kumaralunga, fica unei cunoscute militante,
81

Sirimavo Bandaranaike. Femei indiene care au


dominat o perioad` de timp via\a politic` a celor
\`ri. Prima femeie indianc` prim ministru al Indiei,
Indira, care nu are leg`tur` dec@t cu numele de
celebra familie a lui Mahatma Gandhi, s-a n`scut ca
fic` a lui Jawaharlal Nehru, primul prim ministru al
Indiei indpendente. Cu o educa\ie impresionant` [n
Eupopa ]i [n India va f conduc`toarea unui stat
puternic ]i mare, India find considerat` pivot al
\`rilor nealiniate al`turi de Yugoslavia lui Tito. S` fi
conduc`toarea unui mare partid cum e Congresul
indian care milita pentru eradicarea s`r`ciei nu era
pu\in pentru o femeie [n acele timpuri! }i era
hot`r@t` ]i a reu]it s`-l determine pe ful s`u Rajiv
s` intre [n politic`. Nu numai el ci ]i so\ia sa,
italianca Sonia, [i va urma exemplul ]i va continua
s` construiasc` mo]tenirea dup` asasinarea ei. {n
vremuri tulburi, c@nd la putere erau na\ionali]tii lui
Vajpeyee, Sonia Gandhi reu]e]te o revenire
spectaculoas` la putere ]i numai na\ionalitatea ei a
f`cut s` nu fe aleas` prim ministru! {n 2004 a fost
numit` de c`tre Forbes magazine a treia femeie
puternic` a lumii! {mbr`cat` mereu [n sari, cu
82

gesturi indiene, Sonia atrage simpatia [ntregii Indii,


de]i se poart` multe discu\ii controversate [n
leg`tur` cu originea ei, copiii au nume pur indiene ]
i sunt crescu\i [n tradi\iile hindu.
Profesorul nu se mai satur` ascult@ndu-mi
p`rerile consider@ndu-m` deja jum`tate indian ]i la
sf@r]it [ncheiem lunga noapte-zi cu o puja
binef`c`toare!
{i multumesc [n hindi ]i [i doresc Namaste ]i la
o revedere [n cur@nd, deorece ne vine sorocul s`
p`r`sim India, a doua cas` a nostr` pe parcursul a
peste 5 ani!
Sukriya India!
Namaskar!

83