„Eu aș vrea să creez

așa cum respir.”

Acesta este portofoliul meu

............................................
............................................

1
 Bonjour !
Dragi copii,
Unii au spus despre mine că sunt „jumătate
zeu, jumătate ţăran”, „un om cu mult înaintea
timpurilor sale” care a făcut „paşi pe nisipul
eternităţii”, artist de geniu al secolului XX...

Aș dori să știți că nu am făcut niciodată nimic

pentru vâlvă. Dimpotrivă, am înăbușit cu
încăpățânare, pe cât mi-a stat în putință, orice soi
de spectacol... Fiindcă gloria este poate cea mai
mare înșelătorie pe care au inventat-o oamenii.
Am învățat din timp că adevărata ştiinţă îl face pe
om modest. Spicele goale îşi îndreaptă capetele
spre cer trufaşe, în timp ce spicele pline se apleacă
spre pământ.

Acesta este motivul pentru care adeseori îmi

spuneam mie și celor care îmi cereau sfatul:
Să creezi ca un zeu, să poruncești
ca un rege, să muncești ca un rob!

C o n s t a n t i n
2
 Br â n c u ș i . . .

În primăvara anului 1883

, un băiețel de
numai șapte ani se hotă
ra să cunoască
lumea și pleca de acasă,
la o vârstă la care
mulți copii abia îndrăzne
sc să se joace în
afara curții părintești.

co p il să cu ce re a scă lumea
Va reuși acest
d la d ru m d o a r d in curiozitate?
plecân

Ei bine, DA! Peste ani, sp

iritul de aventură
și talentul de care avea
să dea dovadă îl
vor transforma într-unul
dintre cei mai
faimoși sculptori.

3
 Un vis
Băieţelul se numea Constantin şi era al
cincilea din cei şapte copii ai soţilor Maria
şi Nicolae Brâncuşi. Părinţii îl trimiteau vara
cu oile la o stână. Aici adormea sub cerul
înstelat şi asculta poveştile ciobanilor, iar
uneori cioplea în lemn.

Fuga de acasă
Într-o zi, micul Constantin a lasat oile să
pască şi a plecat, fără să spună nimănui,
tocmai la Târgu-Jiu. Nu-i vorbă, distanţa nu
era atât de mare, în ziua de azi o maşină
ar ajunge la destinaţie în jumătate de oră.
Dar pentru un băieţel de numai şapte ani,
trebuie să fi fost o adevărată aventură!
Îngrijorată, mama a reuşit să-l găsească
în oraş şi l-a adus acasă, dar dorul de ducă
n-avea să-l părăsească atât de uşor pe
Constantin.
4
Vioara aducătoare de noroc
În Craiova, în timp
ce lucra ca ucenic,
își face cunoscută
îndemânarea la
lucrul manual prin
construirea unei
viori din materiale
găsite în prăvălie. Găsindu-se că ar fi de
cuviință să dezvolte aceste abilități, el este
înscris cu bursă la Școala de Arte și Meserii
din Craiova. După patru ani, a terminat pe
primul loc. Avea 21 de ani, iar drumul său
abia începea.
La 22 de ani, a primit o bursă şi a plecat la
Bucureşti, să se înscrie la Şcoala de Belle-
Arte. Ca să aibă suficienţi bani pentru studii,
a vândut unui frate bucata de pământ
moştenită de la părinţi: simţea, poate, că
arta va face să nu se mai întoarcă niciodată
în satul părintesc.
5
 O hotărâre îndrăzneață
În 1903, tânărul Constantin trebuia să
sculpteze bustul generalului-medic Carol
Davila. Plata pentru acest monument avea
să fie împărtită în două: o jumătate înainte
de începerea lucrului, iar cealaltă jumătate
după ce bustul avea să fie gata.
Însă, când Brâncuşi a terminat lucrarea nu a
primit plata cuvenită.
Dacă altcineva, în locul lui, s-ar fi resemnat,
tânărul Constantin a luat o hotărâre
incredibil de curajoasă: avea să plece la
Paris... pe jos!!! Cu traista pe umăr şi fluierul
în buzunar, Brâncuşi a pornit în călătoria
vieții sale.

6
Pe jos până la Paris
Drumul până la Paris nu a fost uşor. Brâncuşi avea 27 de
ani când şi-a lăsat în urmă patria.

A trecut prin Budapesta, Viena, Müchen, Zürich şi Basel.

S-a oprit în fiecare muzeu întâlnit în cale şi a intrat în
ateliere de pictori şi sculptori. A dormit de multe ori sub
cerul liber.

Înainte să ajungă în Paris, s-a îmbolnăvit grav, după ce

l-a prins o ploaie torenţială, şi a zăcut o vreme până să
poată porni din nou la drum. Şi totuşi, oricât de greu i-ar
fi fost, n-a renunţat nicio clipă la visul lui. „Mergeam cân-
tând. Ştiam că ceea ce
trebuie să se întâmple,
se va întâmpla...”

Știți câți km sunt

între Paris și Valea
Drăganului? 862 km?
3109 km? Sau 1730 km?
Răspunsul corect se află în-
scris pe gramofon, pag. 37!

7
 Spălătorul de vase
Brâncuşi a ajuns la Paris în 1904, chiar pe
14 iulie, când se sărbătorea Ziua Franței. Un
semn bun, am putea crede. Dar necazurile
tânărului Constantin nu aveau să se oprească
aici. „La Paris am dus-o greu, la început”,
avea să povestească peste ani. Ca să aibă
ce mânca, s-a angajat în restaurante, unde
spăla paharele.
Aproape un an a trecut până când a primit o
veste bună din țară: i se oferea o bursă pen-
tru continuarea
studiilor! S-a în-
scris la Şcoala
de Arte Frumoa-
se, iar primul
său profesora a
fost sculptorul
Antonin Mercié.

8
Uriașul arbore Rodin
În acea vreme, nu-
mele sculptorului
francez Auguste Ro-
din era pe buzele tu-
turor iubitorilor de
artă. Rodin a devenit
faimos pentru lucră-
rile sale extraordinar
de realiste.
Nu este de mirare că Brâncuşi dorea să-l cu-
noască pe cel mai mare sculptor al acelor tim-
puri! Mulţumită Reginei Elisabeta a Români-
ei, era primit ucenic în atelierul lui Rodin!
Învăţăcelul avea să-şi părăsească însă maes-
trul după numai o lună. Mai târziu, Brâncuşi
şi-a explicat astfel hotărârea: „Nimic nu creş-
te la umbra marilor arbori!”. Tânărul artist îşi
căuta, aşadar, propriul drum - iar asta avea
să-i aducă un succes uriaş.

9
 Simplitatea formelor
Ce l-a făcut pe Brân-
cuşi să nu semene cu
niciunul dintre sculp-
torii acelei vremi a
fost faptul că, aseme-
nea meşterilor popu-
lari, cioplea fară să aibă dinainte un model. „Zăresc o
formă într-un bloc de piatră sau într-o bucată de lemn”,
spunea el, „şi o însufleţesc pentru a o elibera”.

Lucra direct, cu dalta, ciocanul şi fierăstrăul, iar sculptu-

rile lui erau mereu simple. Își dorea să reprezinte esenţa
lucrurilor, nu forma lor. Iar pe atunci, aşa ceva nu se mai
pomenise: cum să sculptezi idei?! Şi totuşi, tocmai stilul
lui original i-a adus faima.

„Când vezi un peşte, nu te gândeşti la solzii lui, nu-i aşa?”,

obişnuia să le explice celor care nu-i înţelegeau formele
simplificate. „Te gândeşti la viteza cu care înoată, îi vezi
sclipirile sub apă... Dacă i-aş face aripioare, ochi şi solzi,
i-aș opri mişcarea. Eu vreau sa redau doar esenţa lui.”

10
Muzele
Multe dintre sculpturile lui cele mai cunoscute
au fost inspirate de femeile pe care le-a cunos-
cut. Pentru „Muza adormită” şi varianta sa „O
muză”, model i-a fost frumoasa baroană Re-
neé Irana Frachon. Sculpturile au fost expuse la
New York, Chicago şi Boston în 1913, la fel ca şi
„Domnişoara Pogany”, o altă lucrare celebră.

Domnişoara Pogany
„Domnişoara” era Margit Po-
gány, o pictoriţă unguroaică,
care i-a pozat în 1910. De fie-
care dată când se întâlneau,
Brâncuşi îi modela chipul în
lut. Dar, veşnic nemulţumit,
după ce termina de sculptat,
arunca bucata de lut într-un
colţ al atelierului. Până la

11
 urmă, a reuşit să facă două versiuni ale Portre-
tului domnişoarei Pogány, una din marmură,
iar alta din bronz.

Păsările lui Brâncuși

Zborul a fost o temă des întâlnită în opera lui
Brâncuşi. Toată viaţa a sculptat în marmură,
alabastru şi bronz, nenumărate păsări. Prima
dintre ele, „Pasărea măias-
tră”, a fost modelată în gips şi
vopsită în albastru, iar Brân-
cuşi a arătat-o lumii o singu-
ră dată, în 1912, la o expoziţie
din România. Au urmat „Pasă-
rea de aur” în 1919, „Pasărea
în văzduh” în 1923 şi „Pasărea
în zbor” în 1927, fiecare cu ne-
numărate variante.
Se pare că niciun alt sculptor
modern nu a repetat

12
aceleaşi modele toată viaţa, aşa cum făcea
Brâncuşi. „Copil fiind, am visat întotdeauna
că zbor în copaci şi în cer. Am rămas la
nostalgia acestui vis şi, de 45 de ani, fac
pasări”, avea să povestească maestrul în
ultimii ani ai vieţii sale. „Nu pasărea vreau
să o redau, ci harul ei, zborul, elanul. Nu
cred că am să reuşesc vreodată.”

O pasăre a intrat, odată, prin fereastra

Atelierului meu. Și încerca să iasă bătând
în
geam și nu găsea ieșirea - căci se lovea
mereu
de sticlă. S-a așezat apoi să se odihnească.
Și a
încercat din nou și a ieșit.
Sculptura este la fel: dacă găsești acel gea
m
(acea ieșire), te ridici înspre cer, intri în
împărăția cerurilor...

13
 Brâncuși vs. SUA
Minunatele sale păsări i-au adus însă nu doar
faimă, ci şi un scandal: în toamna anului 1926,
la New York ajungeau câteva lăzi cu sculpturi de
Brâncuşi. Prietenul său, artistul Marcel Duchamp,
îi organizase o expoziţie, iar operele de artă tre-
buiau să ajungă acolo cât mai curând. Când au
desfăcut lăzile însă, vameşii au rămas surprinşi să
vadă că o lamă strălucitoare de bronz, înaltă de
peste un metru, era numită Pasăre şi considera-
tă operă de artă. Pe atunci, operele de artă erau
scutite de taxe vamale. Totuşi, lucrătorii au refu-
zat să creadă că obiectul metalic era o sculptură,
aşa că l-au confiscat. Ca să-şi ia Pasărea înapoi,
Brâncuşi ar fi trebuit să plătească taxe egale cu
aproape jumătate din preţul ei de vânzare!
Ziarele au scris foarte mult despre această în-
tâmplare, iar vameşii au fost nevoiţi să găsească
o metodă prin care lucrările să ajungă totuşi la

14
expoziţie. Aşa că
au trecut Pasă-
rea în registrele
lor la categoria
„ustensile de bu-
cătărie şi echipa-
ment spitalicesc”.
Sculptura a ajuns astfel în expoziţie și a avut un
mare succes. Doar că, între timp, un evaluator va-
mal a decis că arta lui Brâncuşi nu era artă, aşa că
orice obiect ar fi vândut maestrul în SUA, trebuia
să plătească mai întâi taxe vamale. Brâncuşi nu a
iertat această nedreptate şi a dat statul american
în judecată. Procesul a durat un an, din 1927 până
în 1928, dar s-a încheiat cu o victorie.
Judecătorul a admis faptul că arta modernă, indi-
ferent dacă place sau nu tuturor, indiferent dacă
este sau nu înţeleasă, trebuie recunoscută.

15
 Tristețea reîntoarcerii acasă
În patria lui, Brâncuşi este cunoscut mai ales
pentru Coloana Infinită înălţată la Târgu-
Jiu. Povestea ei a început în 1935, când ma-
estrului i s-a cerut să ridice un monument
care să comemoreze ostaşii români care şi-
au pierdut viaţa în Primul Război Mondial.
Ideea unei coloane fără sfârşit nu era nouă
pentru Brâncuşi. Prima coloană era din
lemn de stejar, abia depăşea doi metri, şi
fusese făcută pe când sculptorul avea 42 de
ani. Apoi cioplise una din lemn de plop în
grădina prietenului său, fotograful Edward
Steichen. Coloana de la Târgu-Jiu, înaltă de
aproape 30 de metri, a fost făcută din fontă
acoperită cu alamă. Alături de ea, Brâncuşi
a mai cioplit două monumente din piatră:
Poarta Sărutului şi Masa tăcerii. În 1938,
lucrul a fost terminat, iar Brâncuşi a părăsit
România. Ce nu ştia era că avea să fie pen-
tru ultima dată.

„Elementele Coloanelor mele

infinite nu sunt altceva decât însăși
respirația omului, propriul ei ritm...”

16
Un dar refuzat
Peste ani, după Al Doilea Râzboi Mondial, în Ro-
mânia a pătruns un regim politic nou, comunis-
mul. Bătrân de-acum, Brâncuşi a vrut să-şi dăru-
iască, după moarte, toate operele statului român.
Din nefericire, comuniştii nici nu înţelegeau, nici
nu încurajau arta, aşa că operele lui Brâncuşi au
fost luate în râs chiar de câtre membrii Academiei
Române, cea mai importantă instituție de cultură
din stat.
Mâhnit, Brâncuşi a cerut cetăţenia franceză şi,
prin testament, a lăsat moştenire atelierul său din
Impasse Ronsin, cu tot ce se găsea în el, statului
francez. În urma lui au rămas 137 de sculpturi, 41
de desene şi peste 1.600 de plăci fotografice cu
imagini suprinse de Brâncuşi.

17
 Artistul s-a stins în 1957, la vârsta de 81 de ani. Pe-
trecuse jumătate de secol la Paris, oraşul în care
şi-a văzut visul cu ochii şi a creat opere fără egal.
În ultimii ani ai vieții se retrăsese în atelierul lui.
Înainte să se oprească din cioplit, mâinile sale re-
uşiseră totuşi să facă un lucru pe care nimeni alt-
cineva nu-l mai făcuse în sculptură: să dezbrace
lucrurile de formă şi să arate lumii esenţa lor.

18
 activități

„Lucrurile nu sunt greu de

făcut. Greu este să te pui
în starea de a le face.”
Constantin Brâncuși
19
 1. Descoperă lucrările lui Brâncuși

Sunt o pasăre matinală și sunt lucrată din lemn.

Cine sunt?.............................................

Sunt tăcută, sunt un simbol al comuniunii și al egalității.

Cine sunt?.............................................

Am ochii mari, din bronz și produc o vrajă

asupra celor care mă privesc.
Cine sunt?.............................................

Am fost ridicată în cinstea celor care

s-au jertfit pentru țară.
Cine sunt?.............................................

M-ai văzut în multe variante și definesc zborul.

Cine sunt?.............................................

20
 2. Știați că ...

Masa Tăcerii a fost lucrată în piatră, calcar

de Bampotoc, şi reprezintă simbolic masa
de dinaintea bătăliei la care urmau să parti-
cipe ostaşii români.
Scaunele din jurul mesei sunt în formă de
clepsidră, care măsoară simbolic timpul, şi
sunt în număr de 12, amintind de numărul
apostolilor.
Masa reprezintă şi un simbol al reunirii fami-
liei şi al meditaţiei, dorinţa lui Brâncuşi fiind
ca lucrarea sa să determine renaşterea aces-
tui vechi obicei străbun.

21
 3. Literele s-au amestecat,
descoperă mesajul sculptorului!

ĂSPĂIREL EMLE TÂNCĂ

................................................................................

OICȘOCI EMI BOAZORĂ

................................................................................

rhitecArtuA stee prĂscultu ălouitc

................................................................................

22
 4. Creează un acrostih pornind de la
numele sculptorului Brâncuși:

ACROSTIH -  poezie sau strofă în care 
literele inițiale ale versurilor alcătuiesc un cuvânt sau o propoziție

B
R
Â
N
C
U
Ș
I

23
 5. Întrebări, întrebări ...

Joacă acum rolul lui BRÂNCUȘI, care întâlnește

un reporter curios. Răspunde la întrebări,
pentru ca lumea să afle cât mai multe despre
tine.
• Cum ai ajuns cel mai bun sculptor?
.................................................................
.................................................................
.................................................................
• Cine te-a descoperit și te-a adus în oraș?
.................................................................
.................................................................
.................................................................
• Cum era viața în satul natal?
.................................................................
.................................................................
.................................................................

24
• Care este cel mai bun prieten
de la Paris?
.................................................................
.................................................................
.................................................................

• Ce te-a impresionat prima dată

când ai ajuns la Paris?
.................................................................
.................................................................
.................................................................
• Care este mâncarea ta preferată?
.................................................................
.................................................................
.................................................................
• Unde ți-a plăcut mai mult:
în România, sau în Franța?
.................................................................
.................................................................
.................................................................

25
 6. Din nou în atelier
Să refacem amintirea zilelor în care Brâncuși era
în atelierul lui. Descrie atelierul în câteva propoziții,
apoi desenează-l în chenar:
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................

26
 7. Brâncuși se întâlnește
cu ............................................................

Scrie un scurt dialog între cei doi:

.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
27
 8. În stil Bâncuși

Dacă ești un admirator al sculptorului,

alege o zi în care să faci următoarele lucruri:

1. Poartă o pălărie haioasă.

2. Caută o piatră albă și dă-i un nume interesant.
3. Fă un desen cu o coloană a infinitului
în care să scrii cuvinte care te definesc.
4. Alege-ți o pasăre care să te reprezinte.
5. Scrie un email unei rude dragi
care locuiește departe.
6. Caută-ți un prieten bun și povestește cu el.
7. Intră într-o încurcătură.
8. Fă un zmeu din hârtie,
lansează-l și admiră-i zborul.

28
 POARTA SĂRUTUL
UI

es!
uiește cele 7 diferențe. Succ
Găsește și încerc
29
30
Acesta este atelierul maestrului Brâncuși.
Găsește cele 5 obiecte care nu se potrivesc.
Descoperă localita
tea și județul în ca
m-am născut. Num re
ele lor este scris în
covor de litere, de acest
la stânga la dreap
ta.

31
 Vrei să-mi faci
o bucurie?
Scrie-mi
o scrisoare!
Mulțumesc!

NU,
n selfie!
nu îmi fac uul, pentru că
mail
Îmi verific eoasă și interesantă
m
cea mai fru și cea mai ingenioasă
a r ia
scrisoare, d rtă, inspirate de creaț
lucrare de a , trimise până la
mea rie 2016
30 septemb esa
pe adr ahoo.com, iu
r a n c u s i@ y
sculptorul.bte, fiecare, cu un prem
ti
vor fi răsplă surpriză!

C. Brâncuși
32
 de știut ...

„În clipa în care am încetat

a mai fi copii,
vom fi morți deja.”
Constantin Brâncuși
33
 O vizită la atelierul lui Brâncuşi
(Fragment. După Cella Delavrancea)
Eram la Paris in anul 1922. Într-o zi de primăvară întâr-
ziată am mers la atelierul lui Brâncuşi.
El mă aştepta. Mi-a deschis uşa. Doi ochi mici, albaştri,
m-au sfredelit cu privirea, din umbra orbitelor adânci.
M-a întâmpinat cu glas cântărit.
- Vra să zică, eşti fata lui Barbu Delavrancea.... mda.... şi
cânţi la pian frumos....
Intrasem în casă. O casă din satul nostru românesc:
odaie mare, cu pereţi văruiţi, vatră imensă, cu un ceau
negru pe pirostrii, masă rotundă, tăiată în trunchi de
copac, înconjurată de butuci la fel, pe trei picioare.
Brâncuşi mă examina fără indulgenţă. Totul era vioi în
el, barba sură, părul lăsat în voie, haina de lucrător,
mâinile agere. De pe diferite portiţe de cărămidă, vărui-
te şi ele, se înălţau ca trestiile alămuri cioplite în felurite
forme. Pe un scrin erau nişte pepeni ovoidali, din acelaşi
metal. Luceau atât de tare, încât mi s-a părut că le aud
vibraţia de violoncel.
- Ce vii sunt!
Brâncuşi a surâs.
- Le şlefuiesc cu mâinile, luni de zile, până sunt însufleţi-
te. Ăsta e portretul unei domnişoare.

34
Şi mi-a pus degetul pe unul din pepeni, pe care apărea
desenul simplificat al unui ochi.
În faţa mea, tăiată ca un fierăstrău, o bucată volumi-
noasă de alamă domina vertical celelalte obiecte.
- Ce zici de asta? Dacă vei ghici ce reprezintă, te voi pofti
la prânz şi ai să mănânci ciuperci pregătite de mine.
Am privit, şi în urechi mi-a răsunat de departe un glas
răguşit. „Cucurigu gagu, cântă cocoşul”, am răspuns.
Ochii lui Brâncuşi au strălucit:
- Bravo! Nimeni n-a simţit până acum că alama asta
cântă. Va să zică, n-am greşit. Dumneata îmi dovedeşti
că am izbutit. Îţi mulţumesc!!!

35
Mircea Bodolan - Dragostea păsării

(Un cântec dedicat lui Constantin Brâncuși)

1. Păsări mari de pluș se rotesc pe cer,

Căutând culcuș, un culcuș de fier.
Dintr-un timp uitat curge roua grea,
Curge sacadat pe armura mea.

Refren 1: Stau printre flori

Și astept iar să cobori.
Na, na, na, na, na, na, na, na, na, na, na, na, na, na.
Na, na, na, na, na, na.

2. Și să-mi spui din nou șoapte din ecou

Și privirea ta s-o ascunzi în ea.
Când vom bea ușor apa de izvor,
Catifeaua ei rotunjind cercei.

Refren 2: Aripi vom afla

Pene moi și vom zbura.
Vom zbura porniți în pripă
Aducând peste aripă
Cărți de aur și scântei
Și flori de tei.
Aur și scântei,
Flori de tei vino să-ți iei.
Na, na, na, na, na, na, na, na, na, na, na, na, na, na, na.
Na, na, na, na, na, na.

Acultă piesa aici: https://www.youtube.com/watch?v=ZhRuBnXGB2o

36
 Ce muzică asculta Brâncuşi?
Ce i-ar fi plăcut să asculte?

„Centre Pompidou Music Collection”,

vol. 6/11, intitulat Brâncuşi et la Musique,
ne oferă câteva sugestii.
Le puteţi asculta şi pe Deezer:
1. „St. James Infirmary”
Louis Armstrong
2. „Mon ennemi, je poursuis ton ombre”
Comanche People
3. „Weekend in Havana”
Carmen Miranda
4. „Ya Asaffi”
Cheich Mohamed El Kourd
5. „The Scat Song” Sursa: Dilema Veche, 30 iunie - 6 iulie 2016

Cab Calloway
6. „Rythme futur”
3 0
17 Django Reinhardt
7. „Andalousie”
Trio Ferret
8. „Sârbă”
Muzică populară românească

37
 C
uminţenia pământului...
A fost încercarea mea de
a da de fundul oceanului,
cu degetul arătător (încercarea
de a atinge vechimea, arhaicul).
Căci mi-a fost prea mare spaima
când i-am ridicat vălul... Femeia
nu trebuie niciodată dezvăluită...
Isis trebuie să rămână acoperită
sub cel puţin unul din cele şapte
văluri ale frumuseţii sale, cel al
misterului – care îi oferă şi pre-
ţuirea şi nemurirea. Cuminţenia
pământului a fost, pentru mine,
ceea ce este cu mult mai adânc
femeia – dincolo de psihologia
dumneavoastră!

38
 Cuminţenia. O scurtă istorie.
1907 - Brâncuşi sculptează Cuminţenia Pământului într-o bucată de calcar crinoidal.

1910 - Cuminţenia... este expusă la Muzeul Naţional de Artă al României. Stârneşte

reacţii controversate.

1911 - Gheorghe Romaşcu achiziţionează de la Brâncuşi lucrarea Cuminţenia...

1957 - În vederea unei ample expoziții retrospective consacrate lui Brâncuşi, guver-
nul comunist împrumută statuia de la familia Romaşcu. După încheierea expoziţiei
nu o mai restituie proprietarilor.
S-o fi confiscat, aşa cum s-a întâmplat cu multe alte lucrări de artă, pentru a fi
trecută în patrimoniul sta-tului? Este foarte posibil. Există însă şi surse care indică
achiziţionarea lucrării de către Guvern. Sigur e doar că, şi dacă ar fi existat docu-
mente, ele sunt astăzi de negăsit.

1998 - Sculptura lui Brâncuşi este clasată „tezaur”.

2012 - După un lung proces, moştenitorii familiei Romaşcu obţin retrocedarea

lucrării de artă. Statuia este păstrată la Muzeul Naţional Cotroceni.

2014 - Cuminţenia... este prezentată într-o expoziţie privată organizată. de Art-

mark: „Showcasing Romanian Avantgarde Art, from Private Collections, on exclusi-
ve display”. Proprietarii anunţă că vor să vândă statuia. O primă sumă vehiculată:
20 de milioane de euro. Artmark îi reprezintă pe proprietari în procesul de vânzare.
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, anunţă că statul vrea să facă uz de dreptul de
preemţiune şi să achiziţioneze lucrarea. Negocierile trenează.

2016 - Ministrul Culturii Vlad Alexandreseu reia negocierea cu proprietarii sculptu-

rii şi stabileşte condiţii noi: preţul lucrării, de 11 milioane de euro, va fi suportat de
guvern (5 milioane) şi de cetăţeni (6 milioane). Este lansată o campanie de sub-
scripţie publică. Lucrarea lui Brâncuşi este prezentată la Muzeul Băncii Naţionale.
Până la 15 august 2016, donațiile au depășit 500.000 euro.

Sursa: Dilema Veche, 30 iunie - 6 iulie 2016

39
 • Începând din 2016, 19 februarie, ziua de naştere a lui Constan-
tin Brâncuşi, devine sărbătoare natională. Legea pentru declara-
rea Zilei Brăncuşi ca sărbătoare naţională reprezintă „o reparaţie
morală faţă de refuzul și umilirea marelui sculptor de către statul
român, au declarat inițiatorii legii”.
• Statul român s-a obligat, prin Legea nr. 199 / 2015, să deschidă
un Muzeu „Constantin Brâncuşi”. Încă nu e clar unde anume va
apărea acest muzeu şi nici dacă i se va atribui o clădire veche
sau se va construi una de la temelie.

sms
8833
2€

40
AM DONAT PENTRU CUMINȚENIA PĂMÂNTULUI. DE CE?
un text de Cristina Bazavan, jurnalist
http://bazavan.ro/2016/04/am-donat-pentru-cumintenia-pamantului-de-ce/

1. Pentru că voiam să scriu că ar trebui să ne mobilizăm cu toții și să

donăm fie și un leu (ca pentru Ateneu) pentru că acțiunea în sine ne-ar
ajuta pe noi ca români să credem mai mult în identitatea națională și în
puterea de a face împreună ceva istoric.
2. Pentru că dau bani frumoși ca să plătesc intrări la marile muzee ale
lumii și mă lovește o mare mândrie când descopăr și lucrări ale româ-
nilor. Mândria aia îmi arată că îmi pasă și e frumos să plătesc ca arta
românească să fie în patrimoniul național. Și să se poata plimba în
lume în beneficiul Muzeului Național de Artă (sau care dintre muzee va
găzdui lucrarea)
3. Pentru că e important să facem lucruri pe bune, nu doar să dăm
share pe facebook sau să povestim altora și să ni se pară că ne-am făcut
datoria (și promovarea e bună, și e necesară oricând, dar vorba cred că
trebuie urmată de faptă)
4. Pentru că mi se pare important să contribui, cu oricât de puțin, la
scrierea istoriei artei în Ro.
5. Pentru că-mi place Brâncuși.

Ceea ce vă doresc și dvs. Pe cuminteniapamantului.ro găsiți detalii despre

conturile în care puteți să donați. Oricât de puțin. Și un leu. E un mesaj
frumos pe care-l transmiteți în continuarea oricărui moment în care ați
spus, scris, că ar trebui promovate mai mult valorile românești. Mi-ar
plăcea să ne mobilizăm cu toții și să promovăm de ce e bine să donăm
pentru Cumințenia Pământului. Și să o facem fără patetisme, fără sforă-
ieli. Simplu, scurt, la obiect. Cu bani. Cu oricât de puțini bani.
Donația pentru Cumințenia Pământului e înainte de orice un mesaj pe
care-l putem transmite autorităților despre puterea noastră #impreuna.

P.S. Nu m-a contactat nimeni ca să fac asta, sau să scriu asta. E decizia
mea de cetățean.

41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
 Portofoliu gândit și realizat de Marinela Scripcariu, Ludmila Frătescu
& Ionuț Gînscă, Cluj-Napoca, 2016.
Pentru viața maestrului Constantin Brâncuși, pp. 3-18, am folosit cartea 55
„Cunoaște-l pe... Constantin Brâncuși”, Editura Gama, 2016.
 Brâncuși e al tău așa cum și ţara asta e a ta
Campania „Brancuși e al meu“ are ca scop strângerea sumei de șase
milioane de euro pentru achiziţia operei lui Constantin Brancuși.

„Cuminţenia pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuși în

anul 1907, și aparţine patrimoniului cultural naţional, în categoria Te-
zaur. Alături de „Sărutul” și „Rugăciunea”, marchează cea mai apreci-
ată perioadă de creaţie a artistului. Este emblema „primelor sculpturi
moderne din lume”.

Donează prin SMS

Trimite textul “Brancusi” prin SMS la 8833 și donează 2 Euro pentru “Cuminţenia Pământului”.

Număr valabil în reţelele: Digi Mobil, Orange, Telekom România Mobile și Vodafone. Suma alo-
cată cauzei este de 2 Euro. Nu se percepe TVA pentru donaţiile de pe abonament. În reţelele
Orange și Telekom Romania Mobile, pentru cartelele preplătite, TVA-ul a fost reţinut la achiziţi-
onarea creditului. Pentru donaţiile de pe cartele preplătite, în reţeaua Vodafone utilizatorii nu
plătesc TVA.

56