Sunteți pe pagina 1din 96

Dan ZAMFIRACHE

ELVETIA
fortareata de necucerit

Carte dedicat` s`rb`toririi centenerului rela\iilor


diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia

Ankara
2015

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins

Prefata
(

Vizit@nd Elve\ia-fort`rea\` de necucerit cu ajutorul


ghidului domnului Dan Zamfirache v` ve\i da seama c@t de multe
v` poate oferi \ara cantoanelor: de la str`zile sale vechi [mpodobite
cu f@nt@ni multicolore p@n` la pl`cerea de a face cump`r`turi pe
sub arcade medievale p`strate de secole cu buticuri ]i magazine noi
ori s` lua\i o romantic` mas` la restaurante ]i cafenele cu gr`dini,
pentru ca apoi s` pute\i porni la pas, experiment@nd unica
atmosfer` a mo]tenirii unei \`ri intrat` [n patrimoniul cutural
UNESCO.
Ce este caracteristic c`r\ii? Precizia, descrierea [n am`nunt
a obiectivelor, astfel [nc@t, citindu-o numai, [\i po\i imagina c` ai
trecut chiar pe acolo ]i le-ai vizitat.
Autor al mai multor c`r\i scrise la Cairo una dintre ele,
Impresii de c`l`torie, o carte cu peste 50 de ghiduri din 4
continente din India p@n` [n America, domnul Dan Zamfirache
alc`tuie]te acest ghid cu u]urin\a celui care a vizitat mari
metropole ale lumii din India, Bombay ]i New Delhi, Cairo din
Egipt, Istanbul din Turcia ori New York din America.
Remarcabil` ideea apari\iei c`r\ii [n chiar anul s`rb`toririi
centenarului rela\iilor diplomatice dintre Elve\ia ]i Rom@nia. Sper
ca [nt@lnirea cu Elve\ia s` ofere viitorilor turi]ti rom@ni fascina\ia
unei \`ri care atrage numero]i vizitatori din [ntreaga lume.
Consulatul General Onorific al Rom@niei la Zurich

Consul general onorific


Prin\ul Dimitri STURDZA

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins

Motivatie
)

Dup` [nt@lnirea cu cele mai mari civiliza\ii de pe p@m@nt,


India ]i Egiptul care s-a materializat prin apari\ia la Cairo a
c`r\iilor Indiei, Impresii de c`l`torie, o carte ghid descriind
peste 50 de \`ri din 4 continente, din Asia p@n` [n America ]i
Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor, o descriere a peste 90
de muzee din lume, unele dintre cele mai mari, Ermitaj, Pergamon,
Luvru, Versailles, British Museum, Tower of London, Tate Gallery,
Musei Vaticani, Borghese, Muzeul de egiptologie din Cairo,
Metropolitan ori Brooklyn din New York, era firesc s` m`
re[nt@lnesc cu mirajul unei altfel de civiliza\ii, aceea modern` a
occidentului pe care o vizitasem [n urm` cu 20 de ani [ntr-un tur al
Europei, [n 1990, imediat dup` revolu\ie.
Dac` apari\ia [n anul 1997 a primei c`r\i C`lim`ne]ti2000
- Monografie ilustrat`, un studiu cartofilic al c`r\ilor po]tale
vechi a [nsemnat un moment de referin\` [n ideea lans`rilor IT,
fiind pentru prima dat` [n Rom@nia c@nd limbajul obi]nuit al
lans`rilor de carte a fost [nlocuit cu acela al mileniului III, limbajul
informatic, cel al calculatorului, ghidul de fa\` Elve\ia - [nso\it
de prezent`ri pe DVD - se dore]te a fi o continuare a celui din
2008 Vizit@nd Berna ca o premier` [n Rom@nia, [n ideea de a-i
ajuta pe viitorii turi]ti rom@ni s` se descurce mult mai u]or [n
noianul de informa\ii de pe net.
Apari\ia lui la Berna [n 2011 este un cadou din partea
autorului cu prilejul s`rb`torii centenarului rela\iilor diplomnatice,
fiind a treia carte dedicat` unui astfel de jubileu dup` Mirajul
civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor, ap`rut` la Cairo [n 2006 cu
prilejul centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Egipt,
al`turi de Indiei ]i Impresii de c`l`torie, alese [n 2008 drept
repere editoriale cu prilejul s`rb`toririi la Bucure]ti [n Sala
Gafencu a MAE a 60 de ani de rela\ii diplomatice dintre Rom@nia
]i India [n 2009.
5

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Mai mult, cartea [ncearc` s` aduc` [n fa\a tinerilor o
imagine a ceea ce era Rom@nia interbelic` - o Elve\ie a estului!
Dan ZAMFIRACHE
Diplomat Matematician-Informatician
Membru al Societ`\ii Numismatice Rom@ne
]i al Federa\iei Filatelice-Sec\ia Cartofilie

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


2008 a fost anul [nso\irii la al treilea post al so\iei la Berna,
un post dificil de data asta, consul al Rom@niei [n Elve\ia ]i
Liechtenstein. Trebuia s` vin` ca un premiu - a]a cum s-a exprimat
la comisie Excelen\a Sa Domnul Bogdan Aurescu dup` cele dou`
posturi de la New Delhi ]i Cairo din dou` mari \`ri din continente
diferite, Asia ]i Africa! }i, ca de fiecare dat`, n-a fost s` fie
Lisabona, Praga sau Atena! Vizitasem Elve\ia la primul tur
european din 1990 dar numai partea francez`, cu Geneva un ora]
fascinant, diferit de celelalte germanice din centru ori cele italiene
din sud. Aveam s` descop`r cur@nd c` de fapt Elve\ia nu [nseamn`
numai Geneva, Berna, Basel, Neuchatel, Montreux, Vevey, Zurich,
St. Gallen, Lugano, St. Moritz, Davos,... ci o cu totul alt` \ar`,
aparte. {\i dai seama de asta parcurg@nd-o prin satele a]ezate mai tot
timpul pe v@rfurile [nalte ale mun\ilor, acolo unde ajungi numai pe
asfalt ]i e]ti acompaniat de fascina\ia verdelui, parc` modelat de o
m@n` divin` mai atent` dec@t cu alte popoare.
Dup` fascinanta [nt@lnirea cu cele mai mari civiliza\ii de pe
p@m@nt, hindu ]i faraonic`, aveam s` re[nt@lnesc dup` 20 de ani
mirajul unei altfel de civiliza\ii, aceea modern` ]i totu]i veche a
b`tr@nului continent european.
Ne afl`m la Berna, [n anul 2011 al celebr`rii centenarului
rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia, al doilea s`rb`torit
la el acas` dup` cel de la Cairo din 2006 dintre Rom@nia ]i Egipt.
Pu\ine state din lume se pot l`uda cu asemenea jubilee, iar
decretul semnat de regele Carol I [n 1906 poate fi considerat unul
dintre cele mai invidiate de c`tre toate diploma\iile din lume, el
consfin\ind [nceputul rela\iilor dintre Rom@nia ]i Egipt. Interesant
c` el a fost semnat aici [n Elve\ia, la Lugano, la 19 martie 1906.
Am sim\it la Cairo, [n muzeul regal Abdin, [n fa\a panoului
cu medalii ]i decora\ii rom@ne]ti rezultate din schimbul dintre cei
doi monarhi, rom@n ]i egiptean, o m@ndrie care i-a impresionat p@n`
]i pe turi]tii americani afla\i al`turi de vitrina noastr` admir@nd pe
cele americane, de necomparat cu cele rom@ne]ti din perioada Carol
I, impresionante prin str`lucire, fine\e ]i execu\ie, av@nd [n centru
7

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Marele Colan al regelui Carol I, una din rarele dar ]i cea mai mare
distinc\ie interbelic`.
Trei evenimente au marcat periplul diplomatic [nceput [n
1997 [n India, la Bombay ]i New Delhi, continuat apoi [n 2002 [n
Egipt la Cairo, [n 2004 la New York ]i acum din 2008 [n Elve\ia la
Berna.
S`rb`torirea [n 2006 la Cairo [n foaierele Institutului de pe
l@ng` Ministerul Afacerilor Externe a [mplinirii a 100 de ani de
rela\ii diplomatice dintre Rom@nia ]i Egipt delega\ia rom@n` fiind
condus` de excelen\a sa, Ambasadorul Rom@niei [n Egipt, Domnul
Marcel Dinu, prilej de rememorare a [nceputului stabilirii primelor
misiuni diplomatice [ntre cele dou` \`ri. Printre exponate, la loc de
cinste figura decretul semnat [n 1906 de regele Carol I.
{n toamna lui 2008, pe 14 noiembrie, fiind la Berna, am avut
marea onoare de a fi invitat de c`tre MAE rom@n la s`rb`torirea a
60 de ani de la stabilirea rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i
India, pentru a prezenta [n sala Gafencu proiectul IT INDIEI ce
preceda lans`rii c`r\ilor scrise la Cairo Indiei ]i Impresii de
c`l`torie Misterioasa Indie, alese drept repere editoriale cu acest
prilej. Am sim\it atunci satisfac\ia unei munci de 4 ani [n India care
s-a materiliazat prin apari\ia la Cairo a celor dou` c`r\i dedicate
Indiei, Monografii Ilustrate un compendiu de 6 monografii bazate
pe un studiu cartofilic ce recompunea trecutul ora]elor C`lim`ne]ti,
Bucure]ti, Buz`u, Bu]teni, Ada Kaleh ]i litografii rom@ne]ti pe
baza c`r\ilor po]tale vechi, Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia
muzeelor, o carte autobiografic`, [n fapt un periplu prin peste 90
de muzee din peste 45 de \`ri din 4 continente din Asia p@n` [n
nordul Africii, Europa ]i America, la New York, toate aveau s`
recompenseze o munc` de peste 8 ani cu amintiri dintre cele mai
pl`cute petrecute [n Ambasadele Rom@niei la New Delhi ]i Cairo.
2011 este anul celebr`rii centenarului rela\iilor diplomatice
dintre Rom@nia ]i Elve\ia. Ceremoniile au [nceput [ns` din toamna
lui 2010 prin dezvelirea la Vouvry a bustului scriitorului Panait
Istrati o dona\ie a prim`riei Bucure]tiului, ]i au continuat la
8

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Lausanne cu aniversarea a 60 de ani de la moartea lui Dinu Lipatti,
profesor [n ultimii ani de via\` la Conservatorul din Geneva.
Anul 2011 a [nceput [n stil imperial prin primirea corpului
diplomatic acreditat [n Elve\ia precedat de un ceremonial fastuos
prin sosirea parlamentarilor [n cale]ti medivale de epoc` trase de cai
cu [nso\itori [n costume de epoc` ]i ofi\eri cu peruci albe, [n
uniforme ro]ii, c`lare pe cai albi, urma\i apoi de ma]inile corpului
diplomatic.
Suntem la peste 200 de ani de la [mplinirea [n 1897 a
jubileului celei mai mari regine din istoria Marii Britanii, poate ]i
din lume, care, pe vremea aceea de\inea 1/5 din suprafa\a
p`m@ntului iar Londra era capitala financiar` a lumii, cel mai
frumos ora] de pe glob! Regina Victoria.
Trebuia s` mai treac` mult timp p@n` c@nd America [i va lua
locul, devenind noua Republic` ce avea s` fie noua putere
mondial`, dup` cele dou` r`zboaie mondiale!
Deschiderea sesiunii parlamentului [n stil medival de la
Berna onor@nd corpul diplomatic la [nceputul fiec`rui an [n ianuarie
te face s` te sim\i ca pe vremea reginei Victoria care str`b`tea cei
10 Km [n mijlocul ]irului de landouri ce purtau pe membri familiei
regale ]i invita\ii str`ini: nun\iul apostolic, trimisul special al
[mp`ratului Chinei ]i mahajarahii Indiei.
Cei c@\iva ofi\eri cu peruci albe din cortegiul de la Berna
[mbr`ca\i [n costume de epoc` de culoare ro]ie reamintesc
regimentele ce [ntruchipau puterea ]i gloria de odinioar` a
imperiului britanic: solda\i din toate col\urile lumii, din Canada
p@n` [n Jamaica, Malta, Ceylon, Cipru, Australia, poli\i]ti din Hong
Kong, c`l`re\i sikh din India urma\i de str`lucitorii ]i sclipitorii
l`ncieri din Bengal cu turbane [mpodobite cu c@te o piatr` pre\ioas`.
Trebuie s` fi str`lucit grozav pe capul reginei celebrul
diamant Khoh-i-Noor - lumina lumii, t`iat din Marele Mugal
descoperit [n minele de la Golconda, care, dup` un periplu de sute
de ani prin m@ini str`ine ori furat de ]ahul Nadir s` fie oferit reginei
de lordul Dalhausie.
9

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins

Marele Mugal

KOH-I-NOOR

Aici la Berna am aflat din mo]tenirea lui Wagner scris` de


str`nepotul Gttfried c` este tat`l adoptiv al unui unui orfan din
Rom@nia! Deci, printre urma]ii lui Richard Wagner se num`r`
acum ]i un rom@n!
Consulul Cehiei, Irji, vecinul nostru de la re]edin\a din Berna
din compound-ul diplomatic de pe Burghernzielweg, de]i t@n`r, era
pl`cut impresionat de curajul \`rii noastre de a refuza s` se al`ture
invaziei...[n acele momente tragice. Mai mult, [n [nt@lnirile mele de
la Parlamentul din Berna, am stat de vorb` cu un cet`\ean elve\ian
de origin` ceh` care la aflarea originii mele rom@ne mi-a povestit
despre [nt@mpl`rile de pe vremea copil`riei sale [ntr-un or`]el de
l@ng` Praga din timpul r`zboiului al II-lea c@nd armata rom@n` a
eliberat Cehia iar un comandament al rom@nilor s-a instalat [n
ora]ul s`u, unii solda\i chiar [n casa sa! Impresii frumoase despre
ni]te oameni cumsecade ]i adev`ra\i solda\i eliberatori cu mult
diferi\i de cei sovietici!
Elve\ia, \ara cantoanelor, fort`rea\` de ne[nvins cu prima
cart` federal` semnat` [n 1291 de c`tre cei trei confedera\i Werner
Stauffacher, Walter Furst ]i Arnold Melchtal - este \ara celebrului
ca]caval, al miraculoasei ciocolate dar ]i p`m@ntul cel mai roditor
udat de ape ]i lacuri cristaline, al celor mai multe tuneluri, imposibil
de num`rat, dar sigur [ntinse pe 500 de kilometri ]i [n acela]i timp
10

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


locul cel mai conservator [n materie de tradi\ii! E a]a cum cred c` ar
fi ar`tat azi Rom@nia dac` nu i s-ar fi [ntrerupt brusc drumul
democratic. Aici nimeni nu se sfie]te cu originea sa pentru c`
Elve\ia pare c` duce cu ea tradi\iile seculare. Pentru asta [ns`
trebuie s-o cuno]ti de la un cap`t la altul.
Miracolul se [nt@mpl` dincolo de marile ora]e, [n comune. Pe
vremea c@nd la noi acestea se distrugeau de o putere impus` cu
brutalitate, aici se consolidau.
Mi-a]i dori ca Rom@nia s` redevin` ceea ce era pe vremea
copil`riei ]i studen\iei, deschis`, cu oameni harnici ]i primitori care
]tiu s`-]i foloseasc` harul, inteligen\a ]i iscusin\a [n a deveni cu
adev`rat o \ar` aleas` [n mirajul noianului de civiliza\ii, fascin@nd
prin tradi\iile seculare turi]ti invidio]i c` nu au a]a ceva la ei acas`!
}i e adev`rat. Multe de aici din Elve\ia seam`n` cu minunatele
locuri din Moldova, Ardeal, Muntenia ]i chiar Oltenia. Dar
Rom@nia mai are pe l@ng` toate acestea Banatul, Bucovina,
Dobrogea ]i Marea Neagr`, Dun`rea ]i Delta, c@mpii ]i mun\i la un
loc. Lipsesc [ns` disciplina ]i ordinea, educa\ia! Firesc s` fie a]a
dup` o lung` perioad` de izolare ]i comunism for\at. Ad`uga\i
acestora o re\ea de autostr`zi ]i drumuri comunale asfaltate p@n` [n
v@rful mun\ilor ]i ve\i ob\ine cel mai invidiat loc din lume:
Rom@nia o Elve\ie a estului!
Este titlul unui proiect IT pentru c` Rom@nia o merit` din
plin, iar locuitorii ei, mai ales tinerii ]i chiar turi]tii str`ini trebuie s`
afle c` numai a]a pot aprecia c@te Elve\ii sunt [n Rom@nia!
Aici la Berna am avut o perioad` activ` unde am reu]it s`
finalizez ]i proiectele IT despre dou` dintre cele mai vechi
civiliza\ii: hindu ]i faraonic` cu subiecte pe m`sura grandorii,
mirajului ]i fascina\iei oglindite [n marile muzee ale lumii: muzeul
de egiptologie din Cairo, comoara lui Tutankhamon prezentat`
pentru prima dat` [n Rom@nia la Bu]teni ]i Muzeul Na\ional George
Enescu din Bucure]ti [n vara anului 2010, istoria obeliscurilor
egiptene r`mase [nc` [n via\` pentru a [mpodobi cele mai mari
metropole ale lumii: Cairo, Paris, Londra, New York ]i Istambul,
celebrele portrete de la Fayoum descoperite la Hawara [n Egipt f`r`
11

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


de care nici un mare muzeu din lume nu se poate situa [n top,
Misterioasa Indie, Agra minunea numit` Taj Mahal ]i Khajuraho
mit, legend` sau realitate?, Bucure]tiul de alt`dat` cu primele
fotografii realizate de celebrul fotograf Angerer la 1856 ]i o a treia
edi\ie a C`lim`ne]tiului interbelic. Sper ca la var` s` le prezint ]i
publicului rom@nesc dornic s` se minuneze de rare clipe la
[nt@lnirea cu dou` dintre cele mai fascinante civiliza\ii.
Publicarea celei de-a doua edi\ii a ghidului Vizit@nd Berna
se constituie ]i el drept un cadou din partea autorului la celebrarea
centenarului rela\iilor diplomatice Rom@nia-Elve\ia.
Finalmente, edi\ia a doua a Mirajului civiliza\iilor ]i
Fascina\ia muzeelor vine s` adauge celor peste 50 de \`ri vizitate
din 4 continente, Elve\ia, o \ar` pe care o descoperi nu [n marile
ora]e, pentru c` miracolul se [nt@mpl` dincolo de ele, [n comune.
Elve\ia fort`rea\a de ne[nvins, este destina\ia preferat` a
celor mai cosmopolite personaje din [ntreaga lume ]i locul celor
mai importante sedii ale organiza\iilor mondiale. Dar mai ales este
locul reconfortant ]i departe de ochii lumii al oamenilor boga\i
din Africa de Sud, America, Anglia, Fran\a ]i Germania, Asia,
Australia ]i Noua Zeeland`, mul\i dintre ei cu propriet`\i [n
scumpul, exclusivul dar rafinatul Coligny din Geneva ori cabane
l@ng` celebrele p@rtii de schi din atractivul Gstaad ori Davos sau [n
elegantele St.Moritz ]i Crans Montana, al celor mai sofisticate
magazine din Rue du Rhone Geneva, cu pre\uri de neimaginat,
pline doar atunci c@nd vin ]eici de s`rb`tori, altfel muzee pentru
turi]tii obi]nui\i. C` banul e foarte important o vezi pretutindeni,
dar oamenii par a fi cei mai mode]ti de]i aici se str@ng ]i se
p`streaz` averile cele mai mari ]i mai secrete din lume!
Elve\ia este a]a cum cred c` ar fi ar`tat azi Rom@nia dac` nu i
s-ar fi [ntrerupt brusc drumul democratic. Aici nimeni nu se sfie]te
cu originea sa pentru c` Elve\ia pare c` duce cu ea tradi\iile
seculare. Pentru asta [ns` trebuie s-o cuno]ti de la un cap`t la altul.
Elve\ia nu [nseamn` numai Geneva, Zurich ori Berna a]a cum am
descoperit-o [n urm` cu 20 de ani!
12

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Ce mai, dincolo de ora]e, Elve\ia e toat` plin` de acelea]i
sate-ora]e coco\ate p@n` [n creasta mun\ilor cu ]osele asfaltate p@n`
la fiecare cas` a ultimului c`tun. Zilnic sosesc aici de la japonezi ]i
chinezi p@n` la tailandezi, americani, englezi, nem\i, ru]i... Este
bine c` [ncep s` vin` ]i rom@ni pentru c` numai a]a pot aprecia c@te
Elve\ii sunt [n Rom@nia!
Elve\ia este o confedera\ie alc`tuit` din 26 de cantoane, ns
trei dintre ele sunt compuse din dou semi-cantoane (Basel,
Appenzell i Unterwald), fie datorit faptului c cele dou
comuniti au fost separate n istorie (Unterwald), fie datorit
rzboaielor religioase (Basel i Appenzell).
Autorit`\ile federale elve\iene sunt compuse din
Executiv(Consiliul Federal), Legislativ(Adunarea Federal`) ]i
Justi\ie(Curtea Federal` Suprem`). Consiliul Federal num`r` 7
membri ale]i pe 4 ani, c@te unul fiind anual ales pre]edinte ]i un
vicepre]edinte. Pe l@ng` ace]tia mai este ales un cancelar. Cei 7
sunt mini]tri [n guvern. Partea legislativ`, parlamentul, este alc`tuit
din 2 camere cu statut egal, Consiliul Na\ional ]i Consiliul Statelor.
Consiliul Na\ional num`r` 200 de membri, ale]i de cantoane,
propor\ional cu popula\ia acestora, [n timp ce Consiliul Statelor e
format din 46 de membri, reprezentan\i ai cantoanelor, 2 pentru
fiecare. Alegerile au loc la 4 ani iar camerele se [nt@lnesc separat de
patru ori pe an [n sesiuni de trei s`pt`m@ni. De remarcat c` ale]ii []i
men\in [ntre sesiuni profesiile lor uzuale de avoca\i, profesori,
fermieri, iar fiecare elve\ian pl`te]te anual doar 13 franci pentru
[ntre\inerea lor.
De]i este \ara cu prima cart` federal` din lume semnat` [n
1291 Elve\ia nu se [nghesuie s` fac` [nc` parte din Uniunea
European`. Ea are azi [n fruntea parlamentului o femeie, socialista
Micheline Calmy-Ray, al c`rei so\ e rom@n.
Cele 26 de cantoane ]i re]edin\ele lor sunt:

13

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins

Modelul federal nu este sofisticat, ci flexibil, [ntr-o \ar` [n


care practic [nt@lne]ti toate popula\iile statelor vecine!
Consiliul Federal preg`te]te un proiect dup` consultarea cu
Administra\ia Federal`, partidele, cantoanele ]i grupurile interesate,
apoi este examinat de un comitet [n prima camer`, Consiliul
Na\ional, unde au loc dezbaterile pe fiecare amendament, urmat de
vot. Proiectul e examinat apoi de a doua camer`, Consiliul Statelor,
unde sunt discutate din nou amendamentele ]i se supune la vot
[ntregul pachet. Dac` apar diferen\e se reiau dezbaterile [n camere
p@n` c@nd ele sunt eliminate. {n caz c` ele r`m@n ]i dup` trei
dezbateri [n urma discu\iilor purtate [n cele dou` camere, se
formeaz` un Consiliu de mediere care propune o solu\ie de
compromis ambelor camere. Numai dup` aceea camerele voteaz`
separat ]i adopt` proiectul cu simpla majoritate.
Pachetul de legi aprobat prin votul popular printr-un
referendum(cel pu\in 50000 de semn`turi str@nse [n 100 de zile),
dac` acesta a fost solicitat de Parlament, devine lege ce va fi
14

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


publicat` ]i intr` [n vigoare la o dat` stabilit`. Cu toate acestea
legisla\ia difer` de la un canton la altul.
De]i abia [n 1959 femeile au drept de vot [ntr-unul din
cantoane ]i din 1971 la nivel federal, mi]carea cre]te odat` cu
alegerea [n sesiunea 1984-1989 a primei femei [n Consiliul Federal,
Elisabeth Kopp, urmat` prima femeie aleas` pre]edinte [n 1999,
Ruth Dreifuss, apoi Lothard [n 2010. {n 2011 e aleas` pre]edinte
doamna Micheline Calmy-Rey reprezent@nd cantonul Geneva, al
c`rei so\ e de origine rom@n`, iar copiii posed` ]i pa]aport
rom@nesc.
Toat` aceast` structurare []i trage seva dintr-un trecut de
peste 700 de ani, Elve\ia fiind primul stat federal bazat pe unirea, la
[nceput a trei cantoane Uri, Schwiz ]i Unterwalden la 1 august 1291
pe paji]tea Rutli aflat` [n inima Elve\iei, pe malul lacului Lucerna.
Istoria [ns` [ncepe cu mii de ani [nainte c@nd [n aceast` parte
a Europei tr`iau cel\ii. Dintre ei, helve\ii, de unde vine numele \`rii,
unul din cele mai importante triburi, locuitori ai meleagurilor
elve\iene, au fost [nfr@n\i [n anul 58 [.e.n. de romanii condu]i de
Iulius Caesar care construiesc aici una din cele mai vechi a]ez`ri [n
anul 44 [.e.n., Augusta Raurica, pe valea Rinului ]i fortifica\ii
[mpotriva invadatorilor. {n timpul lui Tiberius I teritoriul e anexat
de romani, partea de nord unde locuiau helve\ii [n Gallia Belgica, [n
timp ce estul e [nglobat [n provincia roman` Rae\ia. Dup` 400 e.n.
sosesc [n nord triburile germane care construiesc mici sate, mai
[nt@i [n afara grani\elor romane introduc@nd limba german`, iar [n
vest se stabilesc burgunzii unde asimileaz` cultura galo-roman`
pun@nd bazele limbii franceze, platoul elve\ian [n evul mediu fiind
[mp`r\it [ntre regii burgunzi ]i con\ii germani. {n secolele VI, VII ]i
VIII teritoriile se afl` sub domina\ia franc` a dinastiilor
merovingiene ]i carolingiene. {n jurul anului 800 Carol cel Mare
une]te triburile germane, dar dup` moartea sa imperiul e [mp`r\it [n
trei p`r\i: Fran\a, Burgundia-Lorena ]i Germania-Italia. Dup` 1200
teritoriul elve\ian este sub domina\ia caselor de Savoia, Zahringen
]i Habsburg. Con\ii de habsburg care mai t@rziu vor deveni faimo]i
ca [mp`ra\i germani ]i austrieci provin din nordul Elve\iei.
15

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Descoperirea noilor tehnologii din 1230 de s`pare [n st@nc` duce la
realizarea trec`torii ce va deschide drumul dinspre Germania c`tre
Basel, Lucerna ]i Milan [n Italia. Este perioada c@nd habsburgii []i
extind drepturile asupra popula\iei elve\iene care se ridic` [n
ap`rarea propriei autonomii. Acestea sunt faptele premerg`toare
jur`m@ntului din 1291 c@nd ]efii celor trei cantoane Schwitz, Uri ]i
Unterwalden, Werner Stauffacher, Walter Furst ]i Arnold Melchtal
semneaz` Carta Federal` ce va sta la baza viitoarei confedera\ii. Ea
se constituia ca un semnal de unire [mpotriva opresiunii
habsburgice ce-]i consolida puterea dup` reunificarea teritoriilor
elve\iene ]i [nglobarea lor [n Sf@ntul Imperiu Roman [n jurul anului
1000. Urmeaz` l`rgirea confedera\iei prin aderarea cantoanelor
Lucerna [n 1332 ]i Zurich [n 1351. Alipirea celui mai mare ]i
puternic canton Berna [n 1353 se va dovedi decisiv` prin preluarea
conducerii luptei [mpotriva ocupan\ilor, Berna reu]ind s` determine
alipirea r@nd pe r@nd a celorlalte cantoane.
Cantoanele ]i anul intr`rii [n Confedera\ie:

16

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


{n acela]i timp habsburgii []i vor extinde expansiunea [n sud
c`tre Ticino, [n nord la Argau ]i Thurgau - locul lor natal - ]i spre
vest [n cantonul Vaud.
{n 1499, dup` victoria elve\ian` din r`zboiul swab c@nd
[mp`ratul Maximilian I este [nvins, Elve\ia devine independent` de
facto.
Urmeaz` perioada Reformei, [ntre 1523-1525 condus` de
Zwingli [n Zurich ]i [n 1536 de Calvin [n Geneva, care [mparte \ara
[n dou`: nordul ]i vestul trec la noua credin\` [n timp ce p`r\ile
rurale ]i centrale r`m@n catolice. Aceasta duce la izbucnirea celor
patru r`zboaie civile religioase din 1529, 1531, 1656 ]i 1712.
{n timpul r`zboiului de 30 de ani, Elve\ia r`m@ne neutr`, doar
trupele de mercenari recrutate de aici vor juca un rol important. {n
final, prin tratatul de la Westphalia din 1648, Elve\ia devine oficial
independent` fa\` de Sf@ntul Imperiu Roman, iar dup` revolu\ia
francez`, lupt`torii pentru libertate sus\inu\i de trupele revolu\ionare
franceze [nving vechiul regim ]i proclam` Republica Helvetic` cu
un guvern central care, din cauza problemelor organizatorice [n
modernizarea administra\iei, duce la haos. {n 1803 Napoleon
restaureaz` structurile federative iar dup` [nfr@ngerea de la Waterlo
are loc o contrarevolu\ie prin care vechile regimuri revin la putere
[n majoritatea cantoanelor ce devin membri liberi ai confedera\iei,
[n timp ce Geneva, Neuchatel ]i Valais, anexate de Napoleon, se
re[ntorc ]i ele ca membri cu drepturi depline.
R`zboaiele dintre Fran\a ]i Rusia/Austria fac din Elve\ia un
aliat al Fran\ei iar dup` Conferin\a de la Viena din 1815, printr-o
lege interna\ional` ce nu putea fi schimbat` dec@t prin consensul
tuturor puterilor implicate, se declar` neutralitatea ei [ntre puterile
europene, Elve\ia fiind ca un tampon [ntre Fran\a ]i Austria.
Urmeaz` anii 30 considera\i ai regener`rii c@nd cantoanele
[]i revizuiesc constitu\iile printr-un proces democratic ce [n final
duce la adoptarea noii constitu\ii federale din 1848, dup` modelul
S.U.A., cu ambele atribu\ii federale ]i cantonale. Mai mult, se
introduce francul elve\ian ca moned` unic`, sistemul metric ]i al
greut`\ilor, abolind astfel jungla sistemelor din cantoane. Noua
17

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


legisla\ie pune [n m@na autorit`\ilor federale serviciul po]tal, c`ile
ferate, telecomunica\iile ]i afacerile externe.
Interesant c` biblioteca Congresului american are printre
autori ]i doi elve\ieni, Emmerich de Vattel ]i Jean Jaques
Burlamaqui, autori prefera\i ai pre]edintelui american Thomas
Jefferson din lucr`rile c`rora se inspir` [n cele mai multe din frazele
din Declara\ia de Independen\`. Mai ales din Burlamaqui. Lucr`rile
despre modelul democratic elve\ian [mp`r\it [n cantoane cu guverne
democratice sunt studiate de americani care se inspir` [n Declara\ia
de Independen\` din multe din frazele lui. Exemplu: [n c`utarea
fericirii.
Contactele dintre bibliotecile din Elve\ia ]i biblioteca
Congresului [ncep [n 1884. Lucr`rile istorice despre Elve\ia devin
[ns` interesante din 1880 c@nd americanii sunt interesa\i de
instrumentele noii democra\ii, referendumurile! Care sunt adoptate
dup` 1918 [n 23 de state americane.
Prima constitu\ie federal` din 1848 e influen\at` de
Constitu\ia SUA din 1787. Aceast` reciprocitate a stat la baza
rela\iilor dintre cele dou` \`ri, numite generic ]i republicile surori.
{n mai 1991 o expozi\ie numit` Republicile surori a fost
deschis` [n biblioteca Congresului american cu prilejul anivers`rii a
700 de ani de independen\` ]i libertate a Elve\iei de la semnarea
primei Carte Federale din 1291 de la Rutli care a stat la baza
statului democratic de mai t@rziu.
De la [nceput americanii n`scu\i din cei sosi\i din imperiul
britanic ]i-au afirmat la fel ca ]i elve\ienii [nc` din 1291 dorin\a lor
de libertate ]i au preluat de la cei trei confedera\i Werner
Stauffacher, Walter Furst ]i Arnold Melchtal care au jurat unirea
[mpotriva imperiului habsburgic, [ndemnul:
Vom fi un singur popor al fr`\iei
Niciodat` desp`r\i\i la pericol ]i necaz.

18

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


}i americanii au urm`rit s` s`deasc` [n constitu\ia lor aceste
principii ale vechii democra\ii elve\iene conforme [ns` cu timpurile
moderne!
{n Elve\ia lumina a venit [ns` din SUA, dup` Declara\ia de
Independen\` din 1776 care adopt` constitu\ia din 1787 dar ]i din
lucr`rile lui Jean Jacques Rousseau, Jean-Jacques Burlamaqui,
Emmerich de Vattel.
Prima constitu\ie american` are articolul referitor la
confedera\ie construit dup` modelul elve\ian al confedera\iilor de
state suverane.
{n 1848 elve\ienii se vor inspira [n realizarea Constitu\iei
federale din aceea american` din 1787. {n expozi\ie a fost expus un
exemplar al picturii anonime reprezent@ndi pe Washington ]i
Wilhelm Tell lupt`tori pentru libertate.
Contribu\ia Elve\iei e semnificativ` la crearea Americii prin
furnizarea de arme, trupe dar ]i intelectuali. Peste 25000 de fii ]i
fiice elve\iene au emigrat [n SUA [n secolul XVIII exist@nd chiar o
list` la Zurich cu emigran\ii din perioada 1734-1744. Cu sabia ]i cu
creionul elv\ienii au jucat un rol important [n evenimentele din
1776.
Burlamaqui, profesor ]i oficial public la Geneva a scris multe
c`r\i dar Principiile dreptului natural a fost una mult admirat` de
Thomas Jefferson. James Madison, unul din autorii constitu\iei,
face un studiu asupra guvernelor federale vechi ]i moderne, printre
ele binen\eles situ@ndu-se ]i Elve\ia, Confedera\ia Helvetic`.
Mai mult [n cuv@ntul \inut la conven\ia constitu\ional`,
Alexander Hamilton citeaz` Elve\ia ca un exemplu de guvernare
federal`, cu o autoritate central`.
Dup` ce ]i-a declarat independen\a fa\` de Marea Britanie 13
state americane au fost puse [n fa\a unei probleme a stabilirii unui
guvern general inspir@ndu-se din exemplele Greciei, Danamarcei ]i
Elve\iei. Confedera\ia de state cu guverne separate ca aceea din
Elve\ia a fost sus\inut` de congresmanul Witherspoon din New
Jersey. Dac` modelul elve\ian a fost o baz` pentru revolu\ionarii
americani, Constitu\ia american` din 1787 furnizeaz` ]i ea drept
19

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


suport pentru elve\ieni [n adoptarea celei din 1848.
{nc` din 1798 c@nd francezii invadeaz` Eve\ia ]i o cuceresc
rapid impun@ndu-i republica helvetic`, una ]i indivizibil`, elve\ienii
s-au opus iar mai t@rziu au restabilit regulile confederative.
Doctorul Troxler public` articole [n care face campanie
pentru adoptarea de c`tre elve\ieni a modelului de republic`
federal` american`. B`t`lia decisiv` din r`zboiul civil din 1847 din
Gislikon c@nd for\ele confederale [nving duce la adoptarea
Constitu\iei din 1848 care avea ca suport fondul celei americane din
1787.
Acesta a fost lungul drum istoric al Confedera\iei Helvetice
care a avut la baz` semnarea [n 1291 a primei Carte Federale ce a
stat la baza statului democratic de azi.
Azi, Elve\ia e un stat federativ modern care a aderat la
Consiliul Europei [n 1963, din 2002 este membru deplin al
Organiza\iei Na\iunilor Unite, dar [nc` nu este ]i membr` a Uniunii
Europene.
Suntem [n inima Elve\iei, pe lacul Lucerna, m`rginit de 5
cantoane: Lucerna, Zug, Uri, Schwiz ]i Unterwalden, cea mai
spectaculoas` zon`, o regiune civilizat` unde nu g`se]ti agita\ia
rustic` din cantonul Valais, nici excentricitatea din Graubunden sau
rafinamentul ]i farmecul sta\iunilor la mod` Gstaad, Crans
Montana, Davos sau St. Moritz, eterogenitatea cosmopolit` din
Geneva, Basel ]i Zurich ori extremele spectaculoase din Berner
Oberland. Aici casele se [n]ir` ordonat [n jurul centrelor medievale,
[n culori pastelate cu acoperi]uri [n pant` cu bolte arcuite, ca
desprinse din ilustrate, cu flori la ferestre ]i balcoane. U]or de
[n\eles cum Wagner, a compus aici Idila lui Siegfried [ntr-un
peisaj despre care spunea: nu ]tiu s` existe un loc mai frumos pe
lumea asta! Legendarul Wilhelm Tell, eroul na\ional care a reu]it
s` redea elve\ienilor m@ndria [n fa\a opresiunii brutale ]i umilin\ei
[ndurate [n timpul lui Gessler c@nd acesta [i obliga pe m@ndri
munteni s` se plece [n fa\a p`l`riei sale ag`\ate [ntr-un st@lp [n pia\a
satului Altdorf a jucat un rol important [n rebeliunea [mpotriva
habsburgilor, locul legendei sale fiind plasat [n extremitatea sudic`
20

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


a lacului Lucerna, o zon` romantic`, dar ]i cea mai s`lbatic` a
lacului, acolo unde valurile, pe timp de furtun`, inspir` talgerele ]i
armoniile exprimate de Gioacchino Rossini [n opera Wilhelm Tell.
{n 1895, [n centrul capitalei cantonului Uri, Aldorf,
municipalitatea a ridicat un monument [n`l\`tor ce comemoreaz`
amintirea legendarului erou. Exist` chiar un traseu istoric de 35 km
pe care fiecare elve\ian [l parcurge m`car o dat` [n via\` cu familia.
Vizit@nd Elve\ia trebuie neap`rat s` treci pe aici pentru c` la
numai 15 kilometri se afl` Rutli, p`m@ntul sf@nt al Elve\iei, de fapt
o paji]te cu trei jil\uri din lespezi de piatr` ]i un catarg cu drapelul
elve\ian.
Jur`m@ntul celor trei confedera\i Werner Stauffacher din
Schwiz, Walter Fust din Uri ]i Arnold Melchtal din Unterwald echivalentul elve\ian al Declara\iei de Independen\` de mult mai
t@rziu al Statelor Unite a fost primul act de na]tere al celei mai
vechi confedera\ii din lume care consfin\ea o alian\` [ntre state
autonome [n ideea de a-]i proteja tradi\iile ]i drepturile [mpotriva
puternicului imperiu Habsburg. De la unul din aceste cantoane,
Schwiz, avea s`-]i ia ]i numele t@n`ra confedera\ie, Elve\ia,
Switzerland.
Deviza Unul pentru to\i, to\i pentru unul se p`streaz` ]i azi
al`turi de crucea alb` pe fond ro]u, preluat` tot de la cantonul
Schwiz.
Numele latin Confoederatio Helvetica avea s` fie introdus
abia [n 1848 odat` cu noua constitu\ie federal` c@nd Berna va fi
aleas` drept capital`.
Peste ani, [n 1940 sub invazia german`, tot aici generalul
Guisan, comandantul suprem al armatei elve\iene, convoac` [n
secret 500 de ofi\eri pentru a jura pe acest loc sf@nt reafirmarea
devotamentului fa\` de \ar`.
Cu siguran\` nu po\i s` spui c` ai vizitat Elve\ia dac` nu ai
trecut pe aci! E ca ]i cum ai fost la Roma ]i nu ai v`zut Vaticanul
ori la Ierusalim f`r` a trece pe la Morm@ntul Sf@nt!
Rutli e men\ionat pentru prima dat` [n 1470 [n Cartea alb`
de la Sarnen unde se vorbe]te despre Werner Stauffacher ca lider al
21

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


b`t`liei de la Morgarten din 1315 [mpotriva habsburgilor(apoi
Laupen 1339 c@nd Berna [mpreun` cu cantoanele Uri Schwyz ]i
Unterwalden [nving nobilii din Friburg, iar la Sempach [n 1386 [i
alung` pe habsburgi) ]i din Cronica elve\ian` a lui Aegidius
Tschudi din secolul XVI. Mult mai t@rziu, [n 1804, drama lui
Wilhelm Tell care se [mplete]te cu aceste evenimente e descris` de
Friedrich Schiller. Din cronica lui Tschudi afl`m c` jur`m@ntul din
1291 e re[noit tot la Rutli [n 8 noiembrie 1307.

Pactul semnat de cei trei confedera\i la 1291 pe paji]tea Rutli


p`strat la muzeul Federal al Documentelor din ora]ul Schwiz.
Wir wollen sein ein einzig Volk von Brdern,
in keiner Not uns trennen und Gefahr.
Wir wollen frei sein, wie die Vter waren,
eher den Tod, als in der Knechtschaft leben.
Wir wollen trauen auf den hchsten Gott
und uns nicht frchten vor der Macht der Menschen.

We shall be a single People of brethren,


Never to part in danger nor distress.
We shall be free, just as our fathers were,
And rather die than live in slavery.
We shall trust in the one highest God
And never be afraid of human power.

Cuvintele jur`m@ntului semnat de cei trei confedera\i [n 1291


sun` astfel:
Vom fi un singur popor al fr`\iei
Niciodat` desp`r\i\i la pericol ]i necaz.
22

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Vom fi liberi a]a cum au fost ]i p`rin\ii no]tri
}i mai bine murim dec@t s` tr`im [n sclavie.
Vom avea [ncredere [n singurul mare Dumnezeu
}i niciodat` nu ne vom teme de vreo putere uman`.
Deviza Unul pentru to\i, to\i pentru unul se p`streaz` ]i azi
al`turi de crucea alb` pe fond ro]u.
Legendarul Wilhelm Tell, eroul na\ional care a reu]it s`
redea elve\ienilor m@ndria [n fa\a opresiunii brutale ]i umilin\ei
[ndurate [n timpul lui Gessler c@nd acesta [i obliga pe m@ndri
munteni s` se plece [n fa\a p`l`riei sale ag`\ate [ntr-un st@lp [n pia\a
satului Altdorf a jucat un rol important [n rebeliunea [mpotriva
habsburgilor, locul legendei sale fiind plasat [n extremitatea sudic`
a lacului Lucerna, o zon` romantic`, dar ]i cea mai s`lbatic` a
lacului, acolo unde valurile, pe timp de furtun`, inspir` talgerele ]i
armoniile exprimate de Gioacchino Rossini [n opera Wilhelm Tell.
Numele latin Confoederatio Helvetica avea s` fie introdus
abia [n 1848 odat` cu noua constitu\ie federal` c@nd Berna va fi
aleas` drept capital`.
Vizit@nd locul cel mai [nc`rcat de istorie, Rutli, consta\i c` e
neschimbat de secole, elve\ienii neintervenind [n vreo modernizare
tocmai pentru a p`stra misterul, s`lb`ticia ]i secretul. Nu po\i
ajunge aici dec@t str`b`t@nd 5 Km pe o potec` str@mt` ]i sinuoas`
[ntr-o zon` s`lbatic`, singura neasfaltat` [n Elve\ia, urc@nd ]i
cobor@nd o diferen\` de nivel de 800 de metri de la Seelisberg p@n`
jos la nivelul lacului [ntr-un decor amintind de filmele cu Wilhelm
Tell p@n` ajungem la celebra paji]te unde s-au [nt@lnit ]efii celor
trei cantoane [ntr-o p`dure deas` f`r` s` vezi nimic [n fa\`, iar dac`
e]ti singur, sigur ai s` [n\elegi de ce au ales [n secret confedera\ii
acest loc ascuns. Ceilal\i, mai pu\in sportivi, pot ajunge aici cu
vaporul de la Brunnen.
Este singurul drum neasfaltat din Elve\ia, parc` special l`sat
a]a pentru a te introduce [n atmosfera timpului. Poteca de alt`dat`
este acum un drum [ntortocheat printr-o p`dure [nalt` urm@nd malul
lacului, plin` de primejdii [nc`, semn c` a fost special ales pentru a
23

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


nu putea fi prin]i. Nici nu se vede paji]tea dec@t c@nd te apropii. La
baza unui copac imens sunt trei jil\uri din lespezi mari de piatr`,
probabil scaunele unde au stat la tain` ]i au semnat jur`m@ntul! Pe
paji]tea de al`turi l@ng` un catarg cu drapelul Confedera\iei, crucea
alb` pe fond ro]u, pasc f`r` grij` vaci siemental ]i oi. L@ng` mine e
o familie de americani c`reia m@ndru [i dest`inui interesante pasaje
din istoria Elve\iei, prima \ar` cu o Cart` Federal` ce a stat la baza
statului democratic de mai t@rziu, semnat` cu peste 400 de ani
[nainte de Declara\ia de Independen\` a SUA. R`m@n impresiona\i
]i p`rc` nu cred c` e a]a!
Avem [n fa\` imaginea idilic` a lacului Lucerna, cu ora]ul
Brunnen la un cap`t, mun\ii Mythen, la poalelle c`reia se afl`
cantonul Schwitz, apoi paji]tea Rutli ]i la cap`tul opus al lacului,
Altdorf, alt`dat` satul lui Wilhelm Tell. Parc` te-ai afla [n fa\a
frescei din sala Consiliul Na\ional semnat` de Charles Giron care
reprezint` cred-oul federa\iei: regiunea dintre [n`l\imile Mythen ]i
Rutli de pe lacul Lucerna, locul unde cei trei au pus bazele
confedera\iei: [n centru se afl` micul ora] Schwyz iar [n spate,
[n`l\imile Mythen. Numai c` aici lipse]te femeia din pictur` aflat`
[n st@nga, [nv`luit` [ntr-un nor cu o ramur` de m`slin [n m@n`,
simboliz@nd pacea!
Lini]tea de aici te [ndeamn`...
S` vizitezi acum superba capital` medieval` a Elve\iei,
Berna, una dintre destina\iile preferate ale turi]tilor, locul de unde
vom [ncerca s` decoperim Elve\ia printr-o romantic` c`l`torie.
Dintre toate capitalele lumii, Berna este poate una dintre cele
mai modeste, dar cu siguran\` ]i cel mai frumos ]i [nc@nt`tor dintre
ora]ele Elve\iei. Este ]i motivul alc`tuirii ghidului scris [n premier`
la Berna [n toamna lui 2008, dup` numai dou` luni de la sosirea [n
capitala Elve\iei.
Vizit@nd Berna a fost lansat [n Rom@nia printr-o prezentare
digital` [n anul urm`tor apari\iei lui [n Elve\ia, [n 2009, la
C`lim`ne]ti, R@mnicu V@lcea ]i Bu]teni, unde am s`rb`torit 13 ani
de la prima lansare IT din Rom@nia. Sta\iunile C`lim`ne]ti ]i
Bu]teni au fost alese special dat fiind realizarea monografiilor
24

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


ilustrate pe baza studiului c`r\ilor po]tale vechi, urmare a pasiunii
mele de cartofil. }i nu [nt@mpl`tor, ci dat fiind asem`n`rea vilelor
]i pavilioanelor din perioada interbelic` - care mai exist` ]i azi - cu
acelea din celebrele sta\iuni din Elve\ia Gstaad, Davos ]i St.
Moritz. Cine poate uita inaugurarea Pavilionului balnear Central de
la C`lim`ne]ti construit [n stil helvetic [n 1855, cu participarea
personalit`\ilor din Bucure]ti [n frac ]i joben, a marilor hoteluri
Jantea nr.1 [n 1906, Jantea nr.2 [n 1913, Cozia, vilelor Cosma,
Antonescu, Zoe, precum ]i vilele Mary, P`pu]ica, doctor Nicolescu,
toate construite [n acela]i stil!
Dac` apari\ia [n anul 1997 a primei c`r\i C`lim`ne]ti2000 Monografie ilustrat`, un studiu cartofilic al c`r\ilor po]tale vechi a
[nsemnat un moment de referin\` [n ideea lans`rilor IT, fiind pentru
prima dat` [n Rom@nia c@nd limbajul obi]nuit al lans`rilor de carte
a fost [nlocuit cu acela al mileniului III, limbajul informatic - cel al
calculatorului - ghidul scris [n Elve\ia, Vizit@nd Berna - [nso\it de
o prezentare pe DVD ]i un CD audio a fost ]i el o premier` [n
Rom@nia, [n ideea de a-i ajuta pe viitorii turi]ti rom@ni s` se
descurce mult mai u]or [n noianul de informa\ii de pe net.
Edi\ia a doua a ghidului ap`rut` chiar [n anul anivers`rii a
100 de ani de rela\ii diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia, 2011, a
fost un dar al`turi de un alt viitor proiet IT drag, Rom@nia - o
Elve\ie a estului, pe care mi-o doresc [ntr-un viitor apropiat ]i ca
apari\ie editorial`!
Cantonul Berna este al doilea ca m`rime dup` Graubunden ]i
unul din cele care au contribuit la l`rgirea confedera\iei prin
preluarea rolului de conduc`tor [n lupta de alipire a celorlalte
cantoane. Tocmai de aceea era firesc ca Berna s` fie aleas` drept
capital`!
Al patrulea ora] din Elve\ia dup` Zurich, Geneva ]i Basel,
Berna este situat` aproape [n centrul \`rii la o altitudine de 542 de
metri fiind [nconjurat` de dealurile Gurten [nalte de 858 de metri ]i
Bantiger de 947 metri. Ora]ul vechi, Altstadt, se afl` pe o
peninsul`, acolo unde r@ul Aare face o bucl` natural` de 180 de
grade, loc special ales [n 1191 de [ntemeietor, Berchtold al V-lea,
25

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Duce de Zahringen, care ridic` aici o fort`rea\` [n ideea ap`r`rii ei
din trei p`r\i.
Str`zile sale pietruite cu cl`diri [n stil vechi ce par s` nu se fi
schimbat deloc [n ultimele secole, dar cu magazine moderne ]i un
stil de via\` lini]tit fac din Berna o lume aparte, departe de
aglomera\ia sufocant` a marilor capitale ale lumii.
Berna, devenit` ora] imperial liber [n 1218 dup` moartea
fondatorului s`u, Bertchold al V-lea Duce de Zahringen, este cu
siguran\` una dintre cele mai modeste capitale ale Europei, cel mai
mare sat european, [nt@mpl`tor capital` a Elve\iei a]a cum o
descria Ambasadorul Marcel Dinu. De]i a [ntemeiat ]i Friburg-ul
elve\ian [n 1171 Bertchold al V-lea este [nmorm@ntat [n
monumentala catedral` din Friburg am Breislau din Germania.
C` este a]a o demonstreaz` o vizit` la Parlament, alc`tuit din
Consiliul Statelor (cantoanelor) ]i Consiliul Na\ional, dou` s`li
modeste cu scaunele puse [n semicerc. {n centru st` pre]edintele,
unul din cei 7 ale]i pe 4 ani, apoi cei doi counteri care num`r`
voturile de secole, 6 dintre mini]tri asist` aici iar al 7-lea asigur`
dezbaterile din Consiliul statelor format din 200 de membri dintre
care 60 sunt femei iar Consiliul Statelor are 40 de membri.
Berna a fost aleas` capital` a Elve\iei la prima Adunare
Federal` din noiembrie 1848. Neav@nd o cl`dire special` pentru
autorit`\i, Berna a fost obligat` s` g`seasc` o solu\ie provizorie ]i
p@n` [n 1857 ea a func\ionat [n vechea cas` a familiei von Erlach ca
loc al Consiliului Federal [n timp ce Consiliul Na\ional se [nt@lnea
[n vechiul Casino construit [n 1821. Azi [n casa familiei Erlach
func\ioneaz` prefectura Bernei. Consiliul Statelor se reunea ]i la
Rathaus - prim`ria, ]i chiar ]i pe locul de azi al hotelului Bellevue.
Azi, Palatul Federal este un grup de trei cl`diri cuprinz@nd aripa de
vest ]i est iar [n centru, cl`direa Parlamentului, construit [ntre 1852
]i 1857.
{n 1850 a fost o competi\ie a arhitec\ilor pentru construirea
noii cl`diri a Parlamentului. Proiectul trebuia s` reflecte demnitatea
func\iunilor sale ]i a fost construit dup` planurile lui Hans Wilhelm
Auer ]i inaugurat [n 1902.
26

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


{n dreapta cl`dirii Parlamentului se afl` f@nt@na Bernei,
construit` [n 1848, reprezent@nd o femeie st@nd pe o coloan`
[nconjurat` de alte patru, la baza c`reia se afl` patru lebede
reprezent@nd cele patru r@uri: Rhin, Reuss, Rhone ]i Tessin. Femeia
nu reprezint` [ns` Elve\ia a]a cum ar g@ndi mul\i, ci zei\a ap`r`toare
a Bernei. {ncoronat`, ea \ine [n m@na dreapt` o lance ]i [n st@nga un
scut cu emblema capitalei, ursul coco]at. Figura fetei este a
Herminei Kern, o fiic` a unui demnitar, iar lucrarea apar\ine lui
Raffael Christen.
{n fa\a Parlamentului se afl` Bundesplatz, o pia\` unde de
secole vin \`ranii din [mprejurimi s`-]i v@nd` produse [ntre 8 ]i 11
diminea\a f`r` s` li se interzic`, chiar dac` ar fi o vizit` oficial`.
Este ]i locul de [nt@lnire al bernezilor la festivaluri vara ]i la patinaj,
iarna. Bundesplatz este o pia\` cu o f@nt@n` ale c`rei surprinz`toare
jeturi de ap` reprezint` cele 26 de cantoane, prilej de joac` pentru
copii.
Cl`direa Parlamentului e [nconjurat` de patru sedii
monumentale ale principalelor b`nci - semn c` aici e puterea, [n
st@nga banca na\ional` a Elve\iei, o cl`dire impresionant`, [n fa\`
Credit Suisse ]i Valiant ]i a patra [n dreapta, BEKB/BCBE, cu opt
statui medievale pe frontispiciu.
La baza cl`dirii Parlamentului sunt dou` statui, un filozof
reprezent@nd cronica trecutului ]i un t@n`r pe aceea a prezentului iar
[ntre ele, deasupra intr`rii principale, sunt chipurile semnate de
Maurice Hippolyte ale Drept`\ii, {n\elepciunii ]i Curajului. Mai sus,
dou` ni]e g`zduiesc statuile lui Andre Vibert, Dreptatea cu un lan\
rupt [n m@na dreapt` ]i Pacea cu sabia [n st@nga ]i lauri [n dreapta.
Le [ncununeaz` un grup statuar cu o femeie reprezent@nd
Independen\a, situat` [ntre Executiv ]i Legislativ, ap`rate de cei doi
paznici, Puterea ]i Inteligen\a. {n v@rful cupolei Domului se afl`
simbolul Elve\iei, crucea, de data asta aurit`!
Cum intri [n holul principal, treptele te conduc [n holul
Domului ce desparte cele dou` camere ale Parlamentului care
formeaz` Adunarea Federal` Unit`.
27

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Te [nt@mpin` aici o mul\ime de simboluri istorice: statuile
colosale ale celor trei [ntemeietori, un grup statuar al celor trei
confedera\i Werner Stauffacher, Walter Furst ]i Arnold Melchtal
reprezent@nd cantoanele Uri, Schwyz ]i Nidwalden jur@nd pe
constitu\ia primei confedera\ii [n 1291, numit ]i grupul Rutli, dup`
numele regiunii unde a avut loc [nt@lnirea, o paji]te a lacului
Lucerna m`rginit` de [n`l\imile Mythen. Holul e construit cu
materiale din toate p`r\ile Elve\iei.
La baza sculpturii de 24 de tone p`zesc patru solda\i
simboliz@nd grupurile popula\iei vorbitoare de limb` german`,
francez`, italian` ]i reto-roman`. {n centrul Domului este un mozaic
al Crucii elve\iene [nconjurat de vitralii afi]@nd stemele celor 23 de
cantoane ]i motto-ul: unul pentru to\i, to\i pentru unul. Stema
cantonului Jura, ultimul intrat [n confedera\ie, desprins din cantonul
Berna [n 1978, este separat`.
Vitraliile de mai jos ilustreaz` cele patru regiuni ale Elve\iei:
Jura, Basle, Berna ]i Elve\ia de Est precum ]i principalele activit`\i
economice. Medalionele de aici sunt pictate de Antonio Soldini ]i
reprezint` ap`rarea, justi\ia, educa\ia...
Camera Consiliului Statelor este decorat` cu o pictur` de
Albert Welti reprezent@nd cinci scene ale cet`\enilor [n costume din
secolul XVIII. Candelabrul de aici are 208 becuri, iar ferestrele
mari au geamuri givrate cu desene preten\ioase. La balcon po\i
asista la dezbateri iar jos sunt locuri speciale pentru jurnali]ti ]i
televiziuni. Tavanul ]i pere\ii sunt din lemn special sculptat de
culoare maro.
Camera Consiliului Na\ional este dominat` de o fresc`
semnat` Charles Giron ce reprezint` credo-ul federa\iei: regiunea
dintre [n`l\imile Mythen ]i Rutli de pe lacul Lucerna, locul unde cei
trei [ntemeietori au pus bazele confedera\iei. {n centru, se afl` micul
ora] Schwyz iar [n spate, [n`l\imile Mythen. Inspect@nd atent
pictura observ`m [n st@nga o femeie [ntr-un nor cu o ramur` de
m`slin [n m@n` simboliz@nd pacea. {n dreapta ]i st@nga picturii sunt
statuile so\iei lui Stauffacher, care a avut un rol important [n a
convinge pe cei trei confedera\i s` semneze jur`m@ntul, ]i a
28

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


legendarului erou na\ional Wilhelm Tell, realizate de fra\ii
Giuseppe ]i Antonio Chiattone.
Tavanul Lobby-ului ceremonial ce [mprejmuie]te sala
Consiliului Na\ional este opera lui Antonio Barzachi Cattaneo,
ilustr@nd [n medalioane cele ]ase virtu\i majore la care aspir`
Confedera\ia: Justi\ia, Bun`voi\a, Fertilitatea, Patriotismul,
{n\elepciunea ]i Adev`rul, al`turi de activit`\i din industrie,
agricultur`, educa\ie, art` ]i turism. Lobby-ul, numit Sala pa]ilor
pierdu\i este locul [nt@lnirilor parlamentarilor [n pauzele dintre
discu\ii, chiar al definitiv`rii unor demersuri, al primirilor oficiale,
al destinderii...
{n sala Consiliului Statelor se vorbe]te f`r` microfon [n
german` ]i francez` iar voturile se dau prin simpla ridicare a m@inii,
a]a cum apare ]i [n pictura din spate cu scene din primele [nt@lniri,
spre deosebire de sala mai mare a Consiliului Na\ional unde sunt
cabine pentru traducere din cele patru limbi ]i se vorbe]te la
microfon fix 5 minute dup` care se taie microfonul!, votul fiind de
data aceasta electronic. Cele dou` balcoane laterale sunt sus\inute
de atlanti ]i cariatide sem`n@nd cu cel grece]ti. Deasupra picturii lui
Giron este o fresc` cu un grup [n centrul c`reia se afl` o femeie.
De]i femeia e omniprezent` aici, sus pe frontispiciul cl`dirii, [n
lateral` sub forma f@nt@nii Bernei, pe bani etc., totu]i ea nu
reprezint` Elve\ia, ci este o alegorie. Totul este la dimensiuni
modeste ]i a fost special construit pentru a sensibiliza prin
simbolistic` pe oricine intr` [n acest sanctuar al puterii. Intrarea [n
holul principal [\i sugereaz` prin cei patru solda\i unitatea [n
diversitate, jur`m@ntul celor confedera\i te leag` de istorie, s`lile
sunt primitoare, singurul, Lobby-ul este ceremonial, fastuos!
Cu o popula\ie pu\in peste o sut` de mii de locuitori, Berna
are un ]arm medieval, paradisiac, p`strat cu grij` de locuitorii ei,
mare parte de sorginte germanic`, apoi francez`, italian` ]i retoroman`(dialect franco-provensal), spre deosebire de Geneva, [n
majoritate vorbitori de limb` francez` ]i Zurich pur germanic.
Cu str`zile sale medievale largi, cu pie\ele fermierilor
prieteno]i, cu arcadele sale din gresie, cu f@nt@nile pictate ]i
29

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


vechiul ceas mecanic [nc` [n stare de func\ionare Berna face parte
din patrimoniul mondial cultural ]i natural ocrotit de UNESCO.
Binen\eles, toate acestea sunt protejate cu tot at@ta ardoare ca
]i neutralitatea \`rii.
Berna e [nconjurat` de Emmental o zon` agricol` celebr`
prin ca]cavalul pe care-l produce chiar [n fa\a vizitatorilor, dar mai
ales este cunoscut` ca locul cel mai bun pentru a observa stilul de
via\` tradi\ional rural din casele \`r`ne]ti acoperite cu \igl`, a]ezate
[n mici parcele [ngrijite ce etaleaz` [n func\ie de sezon toate
nuan\ele de culori posibile, totdeauna cu lemne gata t`iate ]i frumos
aranjate l@ng` zid.
{n spatele acestor frumuse\i se [nal\` seme\ culmile acoperite
cu z`pad` Eiger, Monch ]i Jungfrau care situeaz` zona Berner
Oberland printre destina\iile cele mai populare din Elve\ia.
Al`turi de mun\i falnici, lacuri ]i cascade cristaline, pante cu
cirezi de vite ]i cabane p@rtiile de schi, unele dintre cele mai bune
din lume fac din cantonul Berna unul din cele mai c`utate locuri
ale Elve\iei. F`r` prea mari preten\ii t@rgul anual celebreaz` umila
ceap` iar banalul urs cu cocoa]` este mascota ora]ului. Il vezi
pretutindeni, de la podul Nydegg grota ur]ilor, acolo unde este
obiectul unui spectacol pentru turi]ti p@n` la pece\ile de pe
vechile canale ]i steagurile afi]ate pe str`zi...
Berna nu a fost [ns` [ntotdeauna at@t de modest`! Ea ]i-a
c@]tigat rolul central datorit` unei lungi istorii de autoritate ]i
influen\` care dateaz` din secolul al XII-lea c@nd Berchtold al Vlea, Duce de Zahringen, a [ntemeiat o fort`rea\` [n aceast` peninsul`
a r@ului Aare [n 1191 c@nd a ales special acest loc dat fiindc` r@ul
face aici o bucl` de 180 de grade ap`r@nd-o natural din trei p`r\i.
Lucr`rile au fost [ncredin\ate nobilului Cuno von Buhenberg. Apoi
ora]ul s-a extins treptat cu ziduri de ap`rare ce-l [nchideau la vest,
[nt@i p@n` la turnul Zytglogge p@n` [n anul 1256, c@nd Kafigturm
preia acest rol p@n` [n 1345, iar apoi este succedat de
Christoffelturm, aflat l@ng` gara de azi. {ntre 1642 ]i 1897
Kafigturm se transform` [n [nchisoare, [nc` mai p`str@nd ]i azi
efigia ora]ului, doi ur]i al`turi de inscrip\ia cu anul 1643.
30

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Ducele de Zahringen alege Berna nu numai pentru pozi\ia sa
de fort`rea\` de ne[nvins ci ]i pentru apropierea de marele ducat al
Burgundiei care cuprindea Fran\a ]i o mare parte a teritoriului de
azi al Elve\iei, vorbitoare de limb` francez`.
P@n` [n secolul al XIV-lea Berna se dezvolt` ajung@nd un
puternic ora] stat. La moartea ultimului descendent al familiei
Zahringen, popula\ia din Berna i-a [nfr@nt pe cei care ar fi urmat s`i ia locul iar mai t@rziu, [n 1339 []i c@]tig` independen\a [n urma
[nfr@ngerii for\elor unite ale nobililor burgunzi la Laupen, ]i,
sfid@nd Sf@ntul Imperiu Roman, a devenit al 9-lea canton care s-a
al`turat Confedera\iei Elve\iene [n 1353, aflat` [n rapid` ascesiune.
De atunci Berna devine stindardul luptei de extindere a
confedera\iei la care vor adera unul dup` altul cantoanele: Fribourg
]i Solothurn [n 1481, Bastle-Town, Bastle-Country ]i Schaffhausen
[n 1501, Appenzell Outer ]i Inner-Rhodes [n 1513, St. Gall,
Grisons, Argovia, Thurgovia, Ticino ]i Vaud [n 1803, Valais,
Neuchatel ]i Geneva [n 1815 ]i, [n sf@r]it, Jura [n 1979. {naintea
Bernei se al`tur` [n acela]i an 1291 al unirii celor trei cantoane Uri,
Swwyz ]i Nidwalden, cantonul Obwalden, urm@nd apoi [n 1332
Lucerna, Zurich [n 1351, Glarus ]i Zug [n 1352.
Berna cea urban` ]i aristocratic`, aliat` cu comunit`\ile
democratice de fermieri ale Elve\iei centrale, le-a oferit propriilor
locuitori suficient` protec\ie [mpotriva Sf@ntului Imperiu Roman
[nc@t s`-]i poat` continua expansiunea spre vest.
{n ciuda unui incendiu devastator care a pustiit ora]ul [n
1405, p@n` la sf@r]itul secolului al XV-lea Berna devenise o putere
de talie european`, pozi\ie consolidat` exponen\ial prin victoriile
decisive asupra Ducelui de Burgundia [n 1476 ]i 1477.
Ajutat` de alte cantoane ]i sprijinit` de Ludovic al XI-lea,
rege al Fran\ei ]i du]man de moarte al burgunzilor, locuitorii Bernei
l-au zdrobit pe Carol Temerarul ]i l-au alungat din \inuturile
Elve\iei, apoi, nu numai c` ]i-au extins teritoriile spre vest p@n` la
Geneva, dar au dob@ndit ]i bog`\ii imense, mari comori de aur,
argint ]i \es`turi valoroase ]i au preluat rolul conduc`tor [n Elve\ia
]i [n activit`\ile comerciale ale acesteia.
31

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Berna ]i-a p`strat pozi\ia dominant` iar de-a lungul secolelor
al XVII-lea ]i al XVIII-lea considerabila prosperitate a ora]ului a
fost cl`dit` nu at@t pe activit`\ile comerciale c@t ]i pe exportul de
trupe ]i de tactic` militar`. Este deajuns s` reamintim c` garda
papei de la Vatican este asigurat`, din vechime, de vajnicii solda\i
elve\ieni.
Armata papei este format` din 100 de persoane, cet`\eni
elve\ieni, b`rba\i [ntre 19 ]i 30 de ani cu stagiul militar efectuat [n
armata elve\ian`, cu peste 174 cm [n`l\ime, catolici, constr@n]i la
celibat - cu excep\ia ofi\erilor - ]i cu o reputa\ie irepro]abil`. Garda
elve\ian` are misiunea s` [i protejeze pe Suveranul Pontif ]i pe
apropia\ii s`i, [n timp ce jandarmeria pontifical`, ai c`rei membri
sunt italieni, vegheaz` la securitatea statului Vatican. Ea este [n
serviciul papei din 1506 c@nd la 22 ianuarie un grup de 150 de
elve\ieni din cantonul Uri sub comanda c`pitanului Kaspar von
Silenen au defilat pentru prima dat` [n Roma intr@nd prin poarta del
Popolo. {ns` un acord pentru recrutarea mercenarilor elve\ierni
fusese [ncheiat [nc` din 1479 [ntre Confedera\ia elve\ian` ]i papa
Sixtus al IV-lea. Dup` cucerirea Romei de c`tre trupele Regatului
Italiei [n 1870, g`rzile elve\iene au fost [ns`rcinate doar cu protec\ia
personal` a papei. {n 1914 papa Pius al X-lea stabile]te num`rul de
solda\i la 100 plus 6 ofi\eri. Uniforma este [n stilul epocii
renascentine [n culori albastru, ro]u ]i portocaliu, legenda spun@nd
c` este dup` un desen proiectat de Michelangelo. Dar se pare c` ea
a fost conceput` [n 1914 de comandantul Jules Repond care s-a
inspirat dup` picturile lui Rafael. Uniforma de lucru include o
beret` din coloare neagr`. Motto-ul g`rzii este: Acriter et fideliter,
curajos ]i fidel sau cu b`rb`\ie ]i fidelitate.
Ora]ul ]i teritoriile Bernei au func\ionat fundamental ca stat
aristocratic condus de o nobilime pentru care politica, at@t intern`
c@t ]i extern`, achizi\ionarea de p`m@nturi suplimentare ]i crearea
de alian\e erau unicul raison detre. {n acela]i timp mica nobilime
continua s` se [ngra]e din roadele m`noaselor terenuri agricole ale
\`rii.
32

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Napoleon a ocupat temporar aceste \inuturi [n 1798 [ns` p@n`
la 1830 locuitorii Bernei reiau din nou controlul, iar c@nd [n 1848
Confedera\ia Elve\ian` a adoptat temporar forma de stat
democratic, Berna a fost alegerea fireasc` pentru capital`.
Ast`zi, Berna este centrul geografic educa\ional ]i politic al
\`rii, [ns` pasajele, f@nt@nile ]i cl`dirile din piatr` ale ora]ului vechi,
perfect p`strate, au fost cele care au determinat UNESCO s` acorde
ora]ului, [n 1983, statutul de mo]tenire cultural` mondial`,
plas@ndu-l pe picior de egalitate cu Roma ]i Floren\a.
Modest, f`r` prea mari preten\ii, t@rgul anual al cepei este
marele eveniment s`rb`torit ca un festival na\ional [ntr-o atmosfer`
medieval` cu inimaginabile preparate din ceap` [n butici
improvizate din lemn, [n timp ce str`zile sunt pline de trec`tori care
arunc` cu confeti, realiz@nd un covor multicolor. Tradi\ia vine din
ajutorul dat de locuitorii Bernei celor din Fribourg [n urma
incediului din 1405 care le-au permis vinderea cepei [n ora].
Deoarece Berna este situat` pe o peninsul` [nalt` ]i [ngust` a r@ului
Aare, str`zile sale par s` urmeze cursul r@ului: Zeughausgasse,
Marktgasse,
Amthausgasse,
Kochergasse,
Rauthausgasse,
Kramgasse,
Munstergasse,
Postgasse,
Gerechtigkeitsgasse,
Junkerngasse...
Simbolul ora]ului, ursul coco]at, este prezent pretutindeni pe
toate aceste str`zi.
Ini\ial, ora]ul a fost construit la actualul pod Nydegg, col\ul
de jos, unde Bercthold al V-lea construi]te o cetate ce s-a extins
spre vest p@n` la Kafigturm.
Numele de Berna vine de la legenda care spune c` Berchtold
al V-lea, Duce de Zahringen, c@nd a sosit aici la 1191, a dat numele
ora]ului dup` primul animal v@nat, acesta fiind ursul coco]at(Bar [n
german`), aflat pe emblema cantonului [nc` din 1224, conform
documentelor vremii.
Bertchold al V-lea, ultimul descendent al familiei Zahringen,
care venea din Breisgau, []i impune puterea asupra regiunii Berner
Oberland ]i []i extinde teritoriile p@n` la Thun. Renun\@nd a fi
succesorul lui Henri al VI-lea al Sf@ntului Imperiu ob\ine [n schimb
33

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


teritoriile de sud ale Germaniei ]i din nordul Elve\iei. {n 1200
lanseaz` lucr`rile de extindere a bisericii din Fribourg care va
deveni m`n`stire [n 1250.
Urmele cinstind memoria [ntemeietorului le vezi pretutindeni
prin monumentele ridicate de bernezi [n cinstea lui. Pe Kramgasse,
strada principal`, este f@nt@na Zahringen, o statuie cu un urs [n
armur`, aflat` [n fa\a unui alt simbol al ora]ului, turnul cu ceas,
Zytgloggeturm.
Centrul ora]ului, activ ]i comercial din jurul g`rii ]i al
principalei sta\ii de tramvai trece prin ora]ul vechi, Altstadt, odat`
ce ai trecut de Barenplatz ]i ai p`]it prin Kafigturm p@n` la
Zytglogge, de unde continu` pe Kramgasse p@n` la podul Nydegg,
acolo unde Aare face bucla de 180 de grade.
Cu str`zile sale pavate cu piatr` ]i cl`dirile solide cu arcade,
ora]ul vechi - Altstadt, centrul istoric al ora]ului, p`streaz` [nc` un
farmec medieval distinct. Pe caldar@m, la Kornhaus - fostul gr@nar
al Bernei, pietrele din granit de aici poart` [nc` numele [nscrise ale
celor care le-au montat.
Dup` ce cl`dirile sale predominant din lemn au fost distruse
de incendiul din 1405, ora]ul a fost reconstruit din piatr` ]i nisip, cu
pasaje pe sub arcade, [ntinz@ndu-se pe aproape 6 kilometri distan\`,
realiz@nd una dintre cele mai lungi promenade comerciale din
Europa, de la podul Nydegg construit peste r@ul Aare, p@n` la gar`.
Zona veche de 800 de ani este situat` la est de Zytglogge ]i
cuprinde frumoase cl`diri vechi dar ]i buticuri cu suveniruri ]i
multe magazine de marc` aflate azi pe sub arcadele vechi. Lor li sau ad`ugat poduri nalte construite pentru a uura accessul la
cartierele aflate dincolo de ru. Primul a fost podul Nydegg n 1843
cu o lungime de 190 de metri, apoi au urmat n 1883 podul
Kirchenfeld de 229 de metri, n 1898 podul Kornhaus de 382 de
metri, n 1930 podul Lorraine de 178 de metri, i [n sf@r]it n 1962
podul Monbijou cu o lungime de 337,5 metri.
Aleile str`juite de arcade continu` dup` aceste ziduri vechi
c`tre Hauptbanhnhof, [n mai noul centru al ora]ului. De]i pasajele
]i str`zile sunt asem`n`toare, districtul comercial situat [ntre gara
34

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


principal` ]i Zytglogge cuprinde magazinele universale Loeb,
Globus ]i lan\uri de buticuri amestecate cu restaurante ]i
preten\ioase cl`diri pentru birouri precum Kaiserhaus.
Bundeshaus, cl`direa Parlamentului, pe frontispiciul c`reia
st` scris [n latin` Curia Confoederationis Helveticae, este inima
Confedera\iei helvetice, locul unde se reunesc cei 46 de membri ai
consiliului statului ]i cei 200 de membri ai consiliului na\ional.
Totul se face aici dup` modelul senatului ]i camerei
reprezentan\ilor S.U.A. {n fa\` este o pia\` public` cu o f@nt@n`,
fiecare jet de ap` reprezent@nd un canton. {n timpul sesiunilor
parlamentare ]i s`rb`torilor oficiale nu se organizeaz` vizite, altfel,
te po\i bucura de un tur [n sala de ]edin\e.
Pe terasa din spatele cl`dirii Parlamentului se poate admira
panorama Alpilor cu v@rfurile: Finsteraahorn [nalt de 4200 de metri,
Eiger 3969 de metri, Monch 4098 de metri ]i Jungfrau 4156 de
metri precum ]i dealul Gurten unde se ajunge numai cu un trenule\
care te duce p@n` [n v@rf la 858 de metri.
{n parcul de l@ng` Parlament, Klaine Sanze, se afl`
monumetul dedicat Uniunii Po]tale Universale. O lucrare
impresionant`, de fapt un grup statuar reprezent@nd o femeie st@nd
la marginea unei ape ]i privind la o alegorie reprezent@nd un dans
de tineri de diferite na\ionalit`\i [n jurul globului, suger@nd
transmiterea scrisorilor. Tot aici, la ie]irea din parc, se afl` biserica
Sf@nta Treime.
Dac` la Geneva se afl` sediile majorit`\ii organiza\iilor
interna\ionale ONU, la Berna exist` sediul ]i monumentul ce
comemoreaz` fondarea Uniunii Po]tale Universale, primul aflat pe
Muristrasse la 1 km de pia\a Burghernzielweg iar al doilea [n parcul
Kleine Schanze de l@ng` parlamentul confedera\iei elve\iene. {n
anul 2009 monumentul a [mplinit 100 de ani de la inaugurarea sa [n
4 octombrie 1909. Am fost martorul acestui eveniment unic
s`rb`torit la Prim`ria din Berna ]i m@ndru c` fac parte din Federa\ia
Filatelic` Rom@n`, sec\ia Cartofilie.
Oper` a sculptorului francez Rene de Saint-Marceaux, statuia
din granit ]i bronz reprezint` sugestiv un glob [nconjurat de 5 tineri
35

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


mesageri, reprezent@nd continentele, ce-]i transmit scrisori din
m@n` [n m@n` [n jurul lui. Globul se afl` pe o roc` [n fa\a unei alte
statui din bronz, reprezent@nd de data asta Berna, pe care sculptorul
o imagineaz` drept chipul unei femei nobile, st@nd majestos ]i
\in@nd un scut cu ursul, emblema capitalei. Po]ta elve\ian` a
s`rb`torit centenarul prin emiterea a 800 de timbre cu imaginea
monumetului ]i a autorului. Istoria monumentului [ncepe [n 1900 [n
urma congresului de la Berna al po]tei universale c@nd se lanseaz`
un concurs interna\ional la care particip` 122 de arti]ti.
Monumentul trebuia s` simbolizeze rolul serviciilor po]tale [n s@nul
comunit`\ii interna\ionale. La concurs a participat ]i celebrul
sculptor francez Bartholdi - autorul celebrei statui a Libert`\ii din
New York - a c`rei cas` am vizitat-o la Colmar, [n Alsacia. Mai
[nt@i, monumentul s-a numit {n jurul lumii datorit` celor 5 tineri
ce graviteaz` [n jurul globului ]i []i trec scrisorile din m@n` [n
m@n`, [n timp ce la baz` sunt imagina\i norii prin st@nci ce \in
globul suspendat [n aer. Aflat l@ng` monumentul situat [n mijlocul
parcului din imediata apropiere a Parlamentului elve\ian ai impresia
c` aici dispar toate barierele dintre popoare ]i e ca un imn devenit
statuie ce [nal\` c`tre cer aceast` fraternitate [ntre personaje ce
planeaz` [n jurul globului. Imaginea lui a devenit emblema UPU
pus` [ntre ramurile de m`slini ale ONU, subliniind apartenen\a la
aceast` organiza\ie.
Plimbarea noastr` va [ncepe din fa\a g`rii, acolo unde
trenurile sosesc mereu la timp [ntrec@nd chiar precizia ceasurilor
elve\iene! {n Banhofplatz se afl` biserica Sf@ntului Spirit.
Dac` ave\i numai o zi la dispozi\ie, [n incursiunea noastr` [n
minunata capital` a Elve\iei, pornim pe jos sau cu bicicleta pe
Spitalgasse, din fa\a magazinului Loeb, din apropierea g`rii, unde
ne [nt@mpin` ruinele Christoffelturm, o poart` medieval` ]i por\iuni
dintr-un ]an\ cu ap`.
}i pentru c` suntem la Berna nu trebuie s` pierdem celebrele
f@nt@ni frumos pictate ale lui Hans Gieng aflate pe tot parcursul
vizitei noastre. La pasajul Spitalgasse, [n fa\a magazinului Globus ]i
Vogele ne oprim s` admir`m f@nt@na cimpoierului, frumos
36

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


decorat`, construit` [n 1507. La baza coloanei pe care e a]ezat
cimpoierul, pitici bufoni se [ndeamn` la dans [n cerc. Pe st@nga ]i
dreapta, printre arcadele medievale, admir`m vitrinele moderne ale
magazinelor Yendi, Muller, Walder, Loeb, Globus.
La dou` str`zi paralele, [n spatele hotelului Savoy de 4 stele,
pe Aarbergergasse, [n fa\a restaurantului Divino, parc` predestinat
numele, se afl` f@nt@na lui Ryffli din b`t`lia din 1339 de la Laupen,
[n culori deosebite, cu barb` ]i pene de coco] la p`l`rie, cu arbaleta
\inut` pe um`rul st@ng ]i, binen\eles, cu ursul l@ng` picior,
proptindu-se [ntr-o pu]c`. Ea a fost ridicat` [n anul 1545.
Suntem la Barenplatz, unde [ncepe pia\a central`, mereu
[nsorit`, cu terase ademenitoare unde locuitorii []i petrec sf@r]iturile
de s`pt`m@n` la mesele scoase special pe teras` de restaurantele ]i
cafenelele aflate [n apropiere: Bim Grobi, La Gioia, China Imperial,
Chez Edy... Pia\a e desp`r\it` [n dou` de linia de tramvai. Dac` e
mar\i, joi sau s@mb`t` aici pute\i admira ]i chiar cump`ra c@teva
cadouri pentru acas` din t@rgurile organizate aici. Travers`m linia
de tramvai pe l@ng` Kafigturm, vis a vis, [n cealalt` jum`tate a pie\ii
unde au loc [n zile special aprobate de prim`rie descinderile
fermierilor cu produse proaspete ]i pre\uri pe m`sur`. {n cap`tul ei,
o f@nt@n` medieval` afi]eaz` un nobil cu nelipsitul urs - de data asta
[n lan\, aflat` l@ng` col\ul ]ahistilor, un p`trat desenat special pentru
amatori, prilej de aprinse mize bahice. De re\inut amplasarea aici a
c@torva sedii de b`nci [nso\ite de bancomate: Credit Suisse,
BEKB/BCBE, UBS ]i PostFinance.
Trecem pe sub Kafigturm, c@ndva folosit ca [nchisoare ]i pe
sub arcade medievale, admir`m vitrinele moderne ale magazinelor
de pe Marktgasse: Claires, Orsay, Beldona, Reinhard cunoscut
pentru produsele de patiserie, Tally Weijl, Migros, Denner,
S.Olivier, celebrul Ciolina, Chat Noir, Dosenbach, Bata ]i
Wartmann [n frumoasa cl`dire Kaiserhaus afi]@nd pe fa\ad` o bresl`
a c`rei reprezentare e un leu cu o coroan` pe cap.
Continu`m vizita pe Marktgasse ]i admir`m o alegorie pe
tema cump`t`rii: o f@nt@n` reprezent@nd-o pe Anna Seilerbrunnen,
cu un ulcior cu ap` [n m@n`, care a [nfiin\at primul spital din ora],
37

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


construit` [n 1543, iar apoi f@nt@na reprezent@nd un c`pitan cu steag
]i sabie, un omagiu adus unui comandant de trupe din 1543, care
poart` [ntre picioare un urs cu arma la ochi semnific@nd bunul
tr`gaci.
La st@nga, [n Kornhauplatz descoperim unul dintre cele mai
controversate monumente medievale, Kindlifresserbrunnen, f@nt@na
C`pc`unului, realizat` [n 1545, care adesea le provoac` celor mici
co]maruri prin realismul execu\iei: c`pc`unul []i morf`ie por\ia de
copii mici! Trebuie vizitat aici Kornhaus, pe vremuri gr@narul
Bernei, azi o cl`dire cu birouri moderne ]i un restaurant cu o
atmosfer` medieval`, cu arcade ]i desene vechi puse [n valoare de
lumina clarobscur` a ginga]elor candelabre.
{n spatele cl`dirii se mai p`streaz` [nc` vechiul pavaj din
piatr` pe care sunt [nscrise numele celor care le-au montat. {n fa\`,
spre dreapta, se afl` cea mai veche biseric` din ora], Franzosische
Kirche, biserica francez`, la origine o m`n`stire dominican` cu
interiorul dat@nd din anul 1302 ]i o fresc` pictat` din 1495. Vis a
vis este hotelul Berna de 4 stele, elegant [n interior dar p`str@nd la
exterior arhitectura veche.
L@ng` Kornhaus se afl` cl`direa teatrului, una din cele mai
bune s`li ca dotare tehnic` din Europa, iar vis a vis, un mic parc
g`zduie]te statuia ecvestr` a lui von Erlach [nconjurat` de 4 ur]i din
bronz. Excelent` realizare!
Ne [ntoarcem [n Marktgasse ]i [nainte de a porni pe
Kramgasse trecem pe sub primul zid de ap`rare al ora]ului, un turn
cu ceas, Zytglogge, simbol al ora]ului al`turi de ursul coco]at. Fiind
prea devreme, este bine s` ne [ntoarcem la 12 far` 10, ora de v@rf,
c@nd turi]tii se adun` aici pentru a urm`rii un adev`rat spectacol,
drept mul\umire pentru orele petrecute pe caldar@mul vechi al
str`zilor.
Trecem prin pasaje cu arcade ]i admir`m f@nt@nile:
Zahringen, oper` a lui Hans Hiltbrand dedicat` de bernezi [n 1542
lui Berchtold al V-lea, fondatorul ora]ului, un urs [n armur` \in@nd
un stindard [n m@na st@ng` ]i av@nd la baz` textele: Statt Bern
gestift im iar 1191, Berchtold Herzog von Zeringen hat die,
38

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Liberam condi dit ano MCLXXXXI, Berchtold DVS DVX
Zeringen Ber nam, ]i o alt` f@nt@n` din 1544 o copie dup` o
statuie [nf`\i]@ndu-l pe Samson.
Urm@nd tramvaiele pe strada larg` bordat` cu arcade
admir`m uluitoarea arhitectur` a ora]ului ]i multitudinea de
steaguri.
Kramgasse este o strad` veche plin` de case ale breslelor,
unele chiar din secolul al XVIII-lea. C` este a]a ne-o amintesc
statuile montate pe fa\ade reprezent@nd ghildele tradi\ionale ale
me]te]ugarilor. Un maur [i reprezint` pe \es`tori, t@mplarul cu topor
pe cei ce se [ndeletniceau cu prelucrarea lemnului, iar o maimu\` pe
zidari ]i pietrari.
Pe sub arcade, la num`rul 49, este casa unde a locuit ]i lucrat
Albert Einstein [mpreun` cu so\ia sa Milena Maric. Aici, la etajul II,
[ntre 1903-1905 la numai 26 de ani, dup` ce absolvise cu c@\iva ani
[nainte Institutul Tehnologic din Zurich, Einstein a publicat teoria
relativit`\ii care a dat o nou` viziune asupra lumii prin
revolu\ionarea conceptului despre timp, pe care-l credeam absolut!
Speciali]tii plaseaz` casa Einstein ca patrimoniu cultural
mondial. Este vorba despre locul unde publicul are acces [n
universul celui ce a descoperit caracterul cuantic al luminii pentru
care a primit dup` 16 ani, [n 1921 premiul Nobel: obiecte,
documente filmate, cele mai importante realiz`ri ]tiin\ifice ]i chiar
un voiaj virtual [n cosmos.
Nic`ieri [n lume nu vezi at@tea case at@t de bine conservate ca
la Berna. Case cu o valoare patrimonial` excep\ional` de peste
patru-cinci sute de ani.
Poate c` a]a ar fi ar`tat ]i Sighi]oara azi! A]a mic` cum se
prezint` azi Sighi]oara [\i po\i u]or imagina dac` te afli la Berna
cum poate ar`tau odat` Bra]ovul sau Sibiul!
Kreuzgasse. O str`du\` [ngust` perpendicular` pe Kramgasse
ne conduce spre Rathaus Prim`ria, o cl`dire ridicat` [ntre 14061417 care are [n fa\` f@nt@na drapelului cu stema cantonului ursul
coco]at construit` [n 1542, statuia reprezent@nd imaginea unui
stegar local [n armur`. Binen\eles, un urs st` la picioarele lui!
39

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


{n st@nga Prim`riei se [nal\` impun`toare catedrala Sf@ntul
Petru ]i Pavel construit` [n 1858, prima biseric` catolic` deschis` [n
Berna de la Reform`. Tot aici, pe Kreuzgasse, se afl` un magazin [n
care func\ioneaz` o farmacie [nc` din 1571.
Revenim [n Kramgasse ]i mergem [n dreapta, tot pe
Kreuzgasse, unde drumul ne conduce c`tre cea mai important`
catedral` a Elve\iei, Munster, construit` [n stilul goticului t@rziu ]i
av@nd un turn impresionant, cel mai [nalt din Elve\ia. Munsterplatz,
pia\a unde se g`se]te catedrala este [nconjurat` de cl`diri baroce ]i
are [n fa\` o f@nt@n`, de dat` mai recent`, 1792 cu Moise amintind a
doua porunc`. Costruc\ia catedralei [ncepe [n 1421 de c`tre
me]terul zidar Matthaus Ensinger din Strasbourg, dar prima biseric`
a fost ridicat` aici odat` cu fondarea ora]ului, fiind men\ionat` [ntrun document din 1124. Era at@t de spa\ioas` [nc@t se spunea c` ar fi
[nc`put [n ea jum`tate din popula\ia Bernei. Catolic` la [nceput, [n
timpul reformei este transformat` [n biseric` protestant`. Lucr`rile
sunt finalizate timp de 25 de ani, [ntre 1573-1598, iar nava ]i turnul
al c`rui v@rf se afl` la 100 de metri [n`l\ime, face din Munster cea
mai [nalt` catedral` din Elve\ia. Portalul principal de la intrare
reprezint` o Judecat` de Apoi finalizat` [n 1490. O magnific`
compozi\ie de 234 de sculpturi dintre care s-au p`strat 170 dintre
cele originale, 47 din elementele mari fiind [nlocuite [n anul 1964
de copii, originalele fiind p`strate la muzeul de istorie. Portalul [i
[mparte pe cei judeca\i [n dou` - la dreapta cei damna\i, diavoli
verzi cu gurile c`scate umplu iadul, iar la st@nga cei m@ntui\i, [ngeri
vioi cu p`rul auriu umplu raiul ]i este un miracol c` aceast` oper`
de art` deosebit de expresiv` nu a fost distrus` [n perioada
Reformei. {n centru se g`seste Justi\ia, [nconjurat` de [ngeri, iar
deasupra ei arhanghelul Mihail.
Interiorul catedralei este pe m`sura exteriorului: masiv, atent
construit ]i cu decora\iuni impresionante. Stranele pentru cor,
dat@nd din 1520, sunt sculptate minu\ios cu chipurile profe\ilor ]i
scene din via\a cotidian`. De remarcat vitraliile din interior, din
secolul al XV-lea, cu simboluri heraldice locale ]i iconografii
cre]tine. {n fa\`, c`tre dreapta, un [ntreg vitraliu dezv`luie o obsesie
40

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


macabr` a arti]tilor medievali dansul mor\ii, o alegorie despre
universalitatea mor\ii: dansul mor\ii [i une]te pe to\i indiferent de
pozi\ia social`! Vitraliile dezv`luie oameni r`t`ci\i, cheflii, juc`tori
de c`r\i, schelete, pe deasupra c`rora citim: ce sens are via\a dac` lai p`r`sit pe Dumnezeu? Nu po\i ajunge [n ceruri astfel!
O scar` [ngust`, cu 254 de trepte roase din piatr` te duce [n
v@rful turnului, la 100 de metri, unde po\i admira o frumoas`
priveli]te ]i cel mai mare clopot din Elvetia, turnat [n 1611, cu o
greutate de peste 10 tone.
Parcul de l@ng` catedral`, Munsterplattform, construit [n
1334 pe o teras` timp de 100 de ani, la mare [n`l\ime de malul
r@ului Aare, are o reputa\ie nedorit` pentru c` de aici erau aruncate
[n ap` icoanele catolice [n timpul Reformei. Acum este locul
promenadelor printre castani ]i al relax`rii pe b`nci, oferind o
priveli]te deosebit` cu panorama dealului Gurten, muzeul de istorie,
apoi Parlamentul, hotel Bellevue, Cazinoul ]i r@ul Aare. Jos, la
malul r@ului, pe o teras` special amenajat` se poate servi o cafea
l@ng` valurile zbuciumate din apropierea unei mascote a ursului
coco]at. Vara, [n parcul de pe platforma catedralei, sunt t@rguri ale
arti]tilor plastici.
Imediat cum ai ie]it din parc, pe strada Junkerngasse la
num`rul 47 se afl` Prefectura, o cl`dire la fel de modest` cu cele
aflate [n apropierea ei, toate vechi ]i restaurate de parc` ar fi noi.
Casa a apar\inut familiei von Erlach ]i aici s-au \inut primele
sesiuni ale Parlamentului p@n` la construirea acestuia. {n fa\a ei se
afl` o f@nt@n` veche din piatr` care are [n v@rf un leu cu o lance ]i
un scut.
Al`turi sunt c@teva case interesante cu desene de la 1806 ]i
embleme heraldice: re\inem casa de la num`rul 51 [n care a locuit
pictorul Albreht von Haller [ntre 1708-1777. Alte case au scris pe
fa\ad` c` proprietarul ]i urma]ii vor locui pe veci, st`p@ni ai acestor
case, tipic elve\iene, cu etaje din lemn. Strada Kramgasse continu`
de data aceasta sub numele de Gerechtigkeitsgasse, cele dou` fiind
t`iate de Kreuzgasse. {nt@lnim aici o spectaculoas` f@nt@n` a
balan\ei construit` [n 1543 cu o alegorie interesant`: o femeie legat`
41

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


la ochi, cu sabia [n m@na dreapt` ]i balan\a [n st@nga; [n jurul ei
colc`ie tot felul de indivizi dubio]i.
Proprietarii casei de la num`rul 22 de pe partea opus` se pare
c` se ocupau cu pictura pentru c` desenul afi]at [nf`\i]eaz` o scen`
ce reprezint` trecerea omului prin via\`, de la na]tere p@n` la
moarte, iar textul de deasupra spune c` nu exist` nici un r`spuns la
[ntrebarea: ce este via\a? }i, ca un f`cut, ea se afl` pe strada
Justi\iei!
Urm@nd strada principal` ajungem [n a]a numitul col\ de jos,
la podul Nydegg, unde [n dreapta se afl` Barengraben, grota ur]ilor,
o atrac\ie turistic` de prim` importan\` cu o faim` pu\in
[nfrico]`toare dat fiindc` aici erau crescu\i ur]i fioro]i, simbol al
Bernei, [nc` din secolul XVI. Ast`zi, mascota ora]ului, b`tr@nul
urs coco]at, cer]ind morcovi de la copii, se afl` aici pentru a distra
vizitatori din [ntreaga lume, bucur@ndu-se pentru o clip` de apari\ia
lui misterioas`, ca de o [ntoarcere [n copil`rie!
{n spatele grotei se afl` vechiul depou al tramvaielor ce
ad`poste]te [n prezent centrul de informa\ii turistice ]i un
restaurant.
Zona se afl` [n reconstruc\ie, municipalitatea dorind s`
transforme malul drept al r@ului Aare [ntr-o pl`cut` promenad`,
[nc` o bucurie pentru bernezi ]i turi]ti: o esplanad` unde se vor
plimba printre ur]i afla\i [n libertate pe aleile teraselor special
amenajate. Azi ea este finalizat` ]i este zona cea mai vizitat`. Nu
numai turi]ti vin aici s` se minuneze de joaca ur]ilor [n fiecare zi ci
]i bernezi la sf@r]it de s`pt`m@n`.
De pe podul Nydegg se coboar` [n cartierul Matte, cea mai
veche parte a ora]ului unde se [nt@lnesc str`zile Postgasse,
Gerechtigkeitsgasse ]i Junkerngasse. Aici a descins ]i [ntemeietorul
ora]ului [n 1191, ridic@nd castelul Nydegg, distrus la jum`tatea
secolului al XIII-lea. Azi doar o mic` parte din funda\iile masive
amintesc de existen\a lui.
Biserica protestant`, aflat` jos l@ng` piciorul st@ng al podului
este din punct de vedere arhitectural un amestec de stiluri ]i
elemente ad`ugate ulterior cl`dirii construite [n 1341. Tocmai
42

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


pentru acest melanj este interesant`. {n fa\a bisericii se g`seste o
curte interioar` ]i o f@nt@n` care odinioar` se g`sea chiar [n
interiorul castelului. La intrare, o frumoas` statuie a lui Zahringen
cu ursul al`turi completeaz` farmecul locului amintind din nou
legenda numelui ora]ului c@nd Berchtold al V-lea [n 1191 a stabilit
c`-l va numi dup` primul animal [nt@lnit, acesta fiind ursul bernez.
Pornind de aici pe Lauferplatz ne afl`m [n fa\a unei alte
f@nt@ni cu o statuie reprezent@nd un nobil cu alura unui mesager
purt@nd lance ]i spad`, construit` [n 1545. Ursul este prezent ]i el
[ntre picioarele mesagerului. O alt` f@nt@n` reprezent@nd pe David a
fost construit` [n pia\a Bumplitz [n anul 1729 dar a fost distrus` [n
1919!
Dup` ce trecem podul Nydegg, [n st@nga, sus spre deal, o
potec` te conduce spre Rosengarten, o gr`din` cu trandafiri atent
[ngrijit`, de unde po\i admira o priveli]te [nc@nt`toare a ora]ului:
r@ul Aare, podurile, str`zile vechi, Munster, Muzeul de istorie, hotel
Bellvue, Bundeshaus, dealul Gurten ]i, dac` avem noroc, c@nd e
senin, Alpii, [nve]m@nta\i de z`pada ve]nic`, chiar vara!
Azi [n casa de vis a vis de hotel func\ioneaz` [nalta societate
din Berna cu membri din vechea nobilime.
R@ul Aare are 295 Km, izvor`]te din masivul Gotthard ]i are
culoarea m`rii, albastr`, cu valuri [nvolburate sem`n@nd cu Oltul
zbuciumat de alt`dat`, ale c`rui valuri izbeau zidul vechi al
m`n`stirii Cozia. Este considerat de c`tre localnici ca unul din
simbolurile capitalei, o baie [n el fiind deajuns pentru a fi considerat
bernez! Foarte interesant parcursul lui Aare care se vars` [n lacul
Brienz str`bate lacul Thun ]i rena]te din el urm@nd cursul p@n` [n
capital` unde [nconjoar` vechiul ora] apoi continu` drumul s`u
sinuos v`rs@ndu-se [n micul lac Wohlensee pentru ca apoi s` ajung`
la mijlocul lacului Biel de unde rena]te a doua oar` la cap`tul lui
prin p`r`sirea lacului la Nidau, trece prin Solothurn, Olten ]i Aarau
ajung@ng la Brugg unde se une]te cu Reuss ]i Limat devenind [n
final afluent al Rhinului la grani\a de nord cu Germania l@ng`
localitatea Koblenz.
43

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Cobor@m la grota ur]ilor ]i urc@nd pe strada din spatele
f@nt@nii cu obelisc se ajunge la casa unde a tr`it pictorul
expresionist Paul Klee, pe Obstbergweg, la num`rul 6, [n mijloc,
veche din 1893 ]i cump`rat` de p`rin\i [n 1898. La etajul I era
camera lui Paul care revine ]i locuie]te aici dup` Munchen, din
1902 p@n` la c`s`toria din 1906 cu so\ia sa Lili, profesoar` de pian.
Verile le petrece [mpreun` cu fiul s`u Felix, n`scut [n 1907. {n 1915
se stabile]te la Munchen, centrul artelor moderne. Dup` emigrarea
din 1933 locuie]te din nou aici pentru o scurt` perioad` de timp.
Profesor, scriitor, grafician, Paul Klee a fost unul dintre cei mai
importan\i arti]ti ai secolului XX, precum ]i un teoretician al artei,
considerat un model ]i o surs` de inspira\ie pentru tinerele genera\ii.
N`scut [n Elvetia, Klee avea s` [mbine [n crea\ia sa influen\e
diverse, de la arta primitiv` la suprarealism ]i cubism. Crescut [ntro familie [nst`rit`, a luat lec\ii de muzic`, fiind un talentat violonist.
Primele sale lucr`ri sunt compozi\ii de grafic` ]i gravuri ce
combin` elemente satirice, grote]ti ]i suprarealiste, demonstr@nd
influen\a lui Goya ]i Ensor.
Dup` c`s`toria cu pianista Lili Stumpf, Klee se stabile]te la
Munchen, unde prietenia cu Wassily Kandisky ]i August Macke [l
determin` s` se al`ture grupului expresionist Der Blaue Reiter. Un
punct crucial [n cariera lui a fost vizita [n Tunisia din 1914, al`turi
de August Macke ]i Luis Molliet. Fascinat de vitalitatea ]i culorile
[nt@lnite acolo, []i schimb` stilul, realiz@nd compozi\ii pline de
culoare, asem`n`toare mozaicurilor pe care le v`zuse [n perioada
petrecut` [n Italia [n 1902, unde descoper` arta bizantin`.
Limbajul s`u artistic complex, incluz@nd adesea litere ]i
cifre, creaz` o manier` personal` ]i stranie.
Dup` primul r`zboi mondial Klee a predat la ]coala Bauhaus,
unde a fost coleg cu prietenul s`u Kandisky. Public` [n 1925 unul
dintre cele mai interesante dintre eseurile sale de teorie a artei,
Carnet pedagogic, [n care [ncerc` s` defineasc` ]i s` analizeze
elementele vizuale principale ]i metodele de aplicare a acestora.
Din 1931 [ncepe s` predea la academia din Dusseldorf, dar este
concediat de guvernul nazist, fiind trecut pe lista arti]tilor
44

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


degenera\i. Pleac` [n 1933 [n Elve\ia, unde se [mboln`ve]te grav,
lucreaz` cu dificultate, [ntr-un stil marcat de linii groase, [ntunecate,
inspir@ndu-se cel mai des din propria viziunea asupra r`zboiului ]i a
mor\ii. Moare [n 1940, dup` ce reu]ise cu greu s` termine ultimele
sale lucr`ri.
Cobor@m acum spre podul Nydegg ]i ne [ntoarcem spre
turnul cu ceas Zytglogge. {n drum revedem f@nt@na balan\ei, casele
vechi, statuile, f@nt@nile, vitrinele de sub arcade, iar pe strada
paralel`, Munstergasse, admir`m o cas` veche cu un interesant
balcon pe 4 etaje sus\inut de un monstru cu limba scoas`.
La turnul cu ceas poposim la ora 12 f`r` 10 c@nd aici se
adun` turi]ti din [ntreaga lume pentru a admira figurinele [n ac\iune.
Turnul a fost construit [n 1191 ca poart` vestic` ]i are un
masiv ceas cu un calendar astrologic [nc` din 1530 c@nd pe acele
vremuri toate ceasurile din ora] erau potrivite dup` el. Trecem pe
sub turn ]i admir`m 4 picturi cu scene vechi, unul av@nd drept
subiect acordarea ora]ului Berna a statutului de ora] liber de c`tre
Frederic al II-lea [n 1218 ]i un altul cu o scen` din 1191 av@nd [n
st@nga pe [ntemeietor, Berchtold al V-lea, Duce de Zahringen.
Zytglogge un turn cu ceas de dimensiuni impresionante ]i o
arhitectur` aparte sem`n@nd cople]itor cu cel din Stare Mesto de la
Praga(poate cel mai frumos ora] european unde te po\i pierde u]or
printre str`du\ele sale medievale) a fost construit la [nceput din
lemn la poarta de vest a Bernei [ntre 1218-1220, marc@nd prima
poart` vestic` a ora]ului. Odat` cu expansiunea ora]ului finalizat`
[n 1256 prin construirea turnului Kafigturm, turnul cu ceas a fost
abandonat ]i distrus [n incediul din 1405 dar avea s` fie reconstruit
din piatr` ]i [mpodobit cu un frumos ceas ce va fi [nlocuit cu un
altul cu un mecanism complicat, o adev`rat` bijuterie tehnic`
realizat` de Caspar Brunner [n 1530 ce fascineaz` ]i azi, ]i de
atunci func\ioneaz` f`r` oprire anun\@nd cele 12 ore ale zilei.
Sub ceas se afl` un zodiac ce afi]eaz` ziua s`pt`m@nii, fazele
lunii ]i ale soarelui [n timp ce, cu 4 minute [nainte de ora fix`,
strig`tul unui coco] d` semnalul de [ncepere al declan]`rii
complicatelor mecanisme ce ac\ioneaz` la comand` c@teva figurine
45

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


[ntr-un spectacol nemai[nt@lnit: ]apte ur]i, cu coroan` pe cap, st@nd
pe cal, b`t@nd toba ]i al\ii cu arme ]i instrumente muzicale se mi]c`
[n cerc la semnalul unui bufon aflat deasupra, dans@nd, [n timp ce
cu m@inile bate clopotele mici a]ezate deasupra lui Chronos ce
m`soar` cu o clepsidr` timpul scurs p@n` la ora exact`, [ncadratat
de un alt urs ce mi]c` lancea din m@na dreapt`. Abia dup` ce acest
spectacol se [ncheie ochii turi]tilor aduna\i aici se [ndreapt` c`tre
acoperi]ul turnului unde un cavaler auriu bate orele cu un ciocan
puternic. Dup` alte patru minute turi]tii sunt trezi\i din magie
printr-un alt strig`t al coco]ului ce anun\` finalul unui spectacol
cuceritor!
La Berna, capitala \`rii cu produc\ia cea mai valoroas` [n
materie de ceasuri, aproape c` nici nu-\i folosesc pentru c` toate
clopotele bisericilor anun\` timpul exact din sfert [n sfert de or`!
Trebuie s` ]tii numai c` la primul sfert se bate o dat`, la jum`tatea
orei se bate de dou` ori, la f`r` un sfert de trei ori iar la fix sunt 4
b`t`i urmate imediat de un num`r de b`t`i egal cu cel al orei exacte.
Nic`ieri [n lume ca aici la Berna n-ai s` vezi turi]ti r`ma]i cu
gura c`scat` la aceste surprinz`toare [ntoarceri la copil`rie: ceasul
mecanic, ur]ii de la grot` ]i baia [n r@ul Aare! Turnul poate fi vizitat
urc@nd trepte ce duc p@n` [n v@rf, acolo unde priveli]tea este o
[nc@ntare.
{n st@nga, drumul urmeaz` linia de tramvai c`tre Cazinou, o
cl`dire impun`toare aflat` l@ng` podul Kirchenfeld. Aici, de ziua
na\ional` a Rom@niei, 1 Decembrie 2008, [ntr-o atmosfer` tipic
rom@neasc`, al`turi de diploma\ii str`ini acredita\i la Berna,
Gheorghe Zamfir ]i-a [ncheiat concertul festiv cu impresionantul
imn De]teapt`-te rom@ne! A fost o sear` de neuitat.
Din mijlocul podului po\i admira frumoasa cl`dire a
muzeului de istorie ]i [n dep`rtare, dealul local Gurten, apoi zidurile
Munsterului, vechiul cartier Matte, pe st@nga, iar [n dreapta cartierul
Marzili cu splendida cl`dire a Parlamentului, hotelul Bellevue, ]i
dac` este senin o admirabil` panoram` a Alpilor, un adev`rat
decor de oper`.
46

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Marzili ]i Matte, [n trecut zone muncitore]ti, se [ntind
de-alungul m`tcii sinuoase a r@ului Aare, jos, la 50 de metri sub
podul Kirchenfeld construit [n 1883, [n st@nga Matte, cu o cl`dire
cu ceas [n centrul pie\ei unde se desf`]oar` din mai p@n` [n
octombrie un t@rg de antichit`\i u]or [ndoielnice iar [n dreapta
Marzili, cu piscine [n aer liber l@ng` r@ul Aare unde bernezii alearg`
dup` o zi cu soare c@nd apa r@ului atinge rareori 16 grade ]i atunci
zic c` vara a fost ieri! Ei nu se opresc [ns` p@n` t@rziu [n toamn`,
o baie [n r@u dovedindu-\i tinere\ea!
Aici, [ntr-un parc cu piscine bine [ngrijite zilnic,
municipalitatea a d`ruit gratis! [nc` o surpriz` bernezilor care
sosesc aici vara la [nt@lnirea cu valurile albastre ale [nvolburatului
r@u. Se spune c` dac` ai f`cut numai o baie [n Aare unde apa rar
atinge 17 grade, e]ti deja bernez!
Toate aceste zone pot fi str`b`tute pe jos cu u]urin\`, dar [n
Marzili ]i Matte s-ar putea s` prefera\i s` urma\i exemplul
localnicilor: cobor@\i pe jos ]i apoi lua\i un mijloc de transport ori
trenule\ul vechi, cel mai scurt traseu public din Europa, lung de 106
metri ce leag` Bundeshauss, palatul Parlamentului, de cartierul
Marzili.
La cap`tul podului Kirchenfeld se afl` Helvetiaplatz,
sinonim` cu pia\a muzeele, fiind locul unde se [nt@lnesc cele mai
multe dintre ele, fiecare cu o anume specificitate.
Pentru o vizit` de doar o zi ne putem mul\umi cu ceea ce am
v`zut p@n` aici!
Dac` dispune\i de c@teva zile trebuie neap`rat s` vizita\i
emblematicele muzee din Berna aflate la cap`tul podului
Kirchenfeld, [n Helvetiaplatz, sinonim` cu pia\a muzeele, locul
unde se [nt@lnesc cele mai multe dintre ele, fiecare cu o anume
specificitate.
Nu mi-a fost u]or [n cei 12 ani petrecu\i departe de \ar`, [n
India, la Bombay ]i New Delhi ori [n Egipt, la Cairo, dar nu am
f`cut din asta o tragedie, ci dimpotriv` am reu]it s` [nteleg
civiliza\iile vechi ]i noi respect@nd tradi\iile, [n\eleg@nd istoria,
regulile ]i sim\`mintele indienilor ]i egiptenilor, mai ales c` un
47

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


diplomat trebuie s` [mplineasc` un rol patriotic [n care politica
primeaz`, dar care trebuie s` serveasc` mai [nt@i interesul \`rii ]i s`
se raporteze la rela\iile interna\ionale.
Studiile ]i impresiile asupra acestor cople]itoare civiliza\ii
timp de peste 8 ani m-au ajutat s` [nfirip la Cairo c@teva dintre
c`r\ile dedicate viitorilor turi]ti rom@ni, Indiei, ]i Impresii de
c`l`torie c`rora li se al`tur` edi\ia a doua la Mirajul civiliza\iilor ]i
fascina\ia muzeelor, scris la Berna ce ad`ug` celor peste 90 de
muzee descrise, unele dintre cele mai mari din lume, am numit aici
Ermitaj, Luvru, British Museum, Tower of London, Victoria &
Albert, Tate Gallery, Versailles, Musei Vaticani, Borghese,
Pergamon, Albertino, Metropolitan si Brooklyn din New York - pe
acelea din frumosul ora] medival Berna, a]ezat pe malurile
[nvolburatului r@u Aare, cu ape albastre ca marea.
Primul muzeu de aici, muzeul de istorie, se afl` la cap`tul
podului Kirchenfeld.
{n fa\a muzeului, dup` ce am trecut pe podul [nalt
Kirchenfeld care leag` centrul de muzeu, ne [nt@mpin` o f@nt@n` la
baza monumentului mamei Elve\ia, un complex statuar
impresionant cu o frumoas` femeie [n centru ]i scene din via\a
cotidian`, ridicat [n urma deciziei din 1908 a Uniunii Telegrafice
Interna\ionale de la Lisabona cu sprijinul statului francez. Uniunea
Telegrafic` Interna\ional` a fost fondat` la Paris [n 1865.
Monumentul este opera lui Giuseppe Ropmagnoli ]i a fost terminat
[n 1922.
Muzeul g`zduie]te o colec\ie de tablouri ]i sculpturi
obi]nuite aduse [n urma victoriei asupra Burgundiei. Surprind aici
magnificele tapiserii flamande medievale, precum tapiseria celor o
mie de flori, piesa de rezisten\` a colec\iei, ultima dintr-un set de
opt tapiserii, realizate [n 1466 la Bruxelles ]i furate de armatele din
Berna [n timpul r`zboielor din anii 1476-1477, c@nd locuitorii
Bernei l-au alungat pe Carol Temerarul [napoi [n Fran\a, arme ]i
armuri, blazoane ]i stindarde, comori ]i icoane biserice]ti, monezi ]i
medalii precum ]i 47 dintre originalele sculpturilor Judecatei de
Apoi de pe portalul marii catedrale. La mezanin, o inedit` expozi\ie
48

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


islamic`, are printre exponate o bogat` colec\ie de arme, ceramic` ]i
chiar un manechin purt@nd o uniform` de r`zboinic din Turkistan,
iar la subsol este o interesant` colec\ie cu tema dansul mor\ii, o
adev`rat` obsesie a arti]tilor medievali, [nt@lnit` ]i [n Munster, [n
dreapta, l@ng` altar.
Muzeul de\ine copii ale picturilor din 1516-1517 ce decorau
zidul m`n`stirii dominicane din ora], ast`zi distruse. Este o [n]iruire
de 24 de imagini pline de via\`, care v` vor infiora cu siguran\`, dar
]i [nc@nta prin fine\ea execu\iei, chiar dac` sunt realizate [n 1649. {n
alt` parte a vastului subsol al muzeului sunt reproduse realist ]i
detaliat interioare ale locuin\elor din secolele XVII ]i XVIII.
Urc@nd spre nivelurile superioare admir`m portretele de epoc`
[nf`\i]@nd 280 de \`rani ]i me]te]ugari elve\ieni, purt@nd ve]tminte
tradi\ionale realizate la sf@r]itul secolului al XVIII-lea.
De aici merg@nd pe Thunstarasse 1 km ajungem la Nun\iul
Apostolic care are [n fa\` o cl`dire veche transformat` acum [ntr-o
f@nt@n` impresionant`: la baza ei apa curge [n cascad` din gura unui
leu. Din laterale apa \@]ne]te din alte dou` capete de lei ]i perechi
de ]erpi [ncol`ci\i. {n fa\a noastr` se ridic` o arhitectur` baroc` cu
doi p`uni auri\i care stau pe st@lpii unui balcon din grilaj aurit
sprijinit de coaloane deasupra c`rora st` scris [n piatr`: Musis et
Patriae. U]a din balcon, ]i ea din grilaj aurit, are deasupra emblema
Bernei ursul brun pe un scut aurit.
Doi lei [n oglind` parc` p`zesc [ntreaga compozi\ie care se
termin` [n v@rf cu statuia unui roman cu lance ]i scut. Lateralele se
termin` cu dou` obeliscuri.
Un alt muzeu, potrivit pentru un ora] aflat chiar l@ng` mun\i,
muzeul alpin elve\ian, prezint` toate aspectele vie\ii din mun\i, [ntro manier` inteligent` ]i nou`. De la turism la excursii ]i via\a celor
care locuiesc [n Alpi, fauna ]i flora, impactul industriei asupra
mun\ilor, nimic nu a fost uitat! Mun\ii sunt prezenta\i [n cadrul
muzeului prin intermediul imaginilor ]i al machetelor detaliate.
Muzeul de art` din Berna aflat [n Helvetiaplatz la num`rul 1,
g`zduie]te numeroase expozi\ii de art` contemporan` iar muzeul de
istorie natural` din Bernastrasse num`rul 15 are cea mai mare
49

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


colec\ie de diorame din Europa, tablouri de mari dimensiuni
alc`tuite din mai multe planuri care sub efectul unui joc de lumini
dau senza\ia realit`\ii. Mai sunt de admirat aici vasta colec\ie de
minerale, dar ]i un exponat aparte: Barry, un St. Bernard [mp`iat,
cu celebrul butoia] de rachiu la g@t. Pe Helvetiastrasse, la num`rul
16, muzeul comunica\iilor, prezint` evolu\ia media ]i a
comunica\iilor de la timbrele po]tale la primele telefoane ]i p@n` la
magia de azi a internetului.
Pentru gurmanzi Berna mai ascunde o surpriz` pe
Langgasstrasse, la num`rul 49a. Aici este cl`direa Unitobler,
fabrica unde se producea celebra ]i delicioasa ciocolat` Toblerone.
Ast`zi ciocolata este produs` [n alt` parte, l@ng` Berna, iar cl`direa
este folosit` de Universitatea din ora].
Pe Hodlerstrasse la num`rul 8-12, la mic` distan\` de gar`, se
afl` Kunstmuzeum principalul muzeu de art` ce g`zduie]te pe
l@ng` lucr`rile lui Paul Klee, uimitoare alegorii, peisaje ]i portrete
semnate Ferdinand Hodler, lucr`ri de Stauffer, Anker ]i Kocking.
Din p`cate, cea mai mare parte a celor peste 2000 de piese
din colec\ia Paul Klee sunt [n depozitele muzeului, a]a c` nu ve\i
avea prilejul s` le pute\i admira. Pe l@ng` operele lui Paul Klee ]i a
altor pictori elve\ieni, putem admira aici numeroase opere semante
de Fra Angelico, Cezanne, Matisse, Picasso, Roualt, Kandisky,
Modigliani, Giacometti, Pollock, Rothko, Miro ]i mul\i al\ii,
majoritatea prezentate [n expozi\ii permanente. Nici arti]tii
contemporani nu au fost uita\i, fiind prefera\i cei elve\ieni.
{n apropiere este ]i Frauen-Kunstforum, un mic muzeu
dedicat pictori\elor elve\iene contemporane, o ini\iativ` l`udabil`,
completat` de o cochet` cafenea ]i o mic` libr`rie.
Pornind de la Consular`, din Brunadernstasse 20, pe
Steinerstrasse sau Bockinstrasse se ajunge la un lac [nconjurat de
alei bordate cu flori ce te conduc la Complexul expozi\ional,
Zentrum Paul Klee. Parcul se nume]te Serpentine Egelsee ]i e un
proiect comun al municipalit`\ii [mpreun` cu gr`dina botanic` din
Berna ]i c@\iva arhitec\i de renume. {n parc este o copie dup` o
pictur` a lui Paul Klee Monument in Fruchthland(\inutul fertil).
50

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Drumul ]erpuie]te printre paji]ti cu oi p`sc@nd, o ferm` cu ponei ]i
cai antrena\i de fetele proprietarului p@n` la autostrad`, unde se
v`d siluetele ondulate ale acoperi]urilor Complexului Paul Klee,
proiectat de Renzo Piano(autor al Centrului Pompidou ]i faimosului
aeroport pe mare Kansai), alc`tuit din trei cl`diri unde sunt expuse
majoritatea dintre cele 4000 de opere ale celui mai prolific artist al
Elve\iei. Aici se \in conferin\e, recep\ii...
Paul Klee, fiul artist al ora]ului, [n mod ironic, nu a fost
cet`\ean elve\ian [n timpul vie\ii, de]i s-a n`scut la Berna ]i a
petrecut cea mai mare parte a vie\ii sale [n Elve\ia. Na\ionalitatea sa
a fost impus` de aceea a tat`lui care era german.
Mersul cu bicicleta sau pe jos nu e o ciud`\enie [n Elve\ia
dup` cum nu constituie o curiozitate faptul c` cei 7 membri ai
coali\iei guvernamentale dintre care unul este pe r@nd pre]edinte
timp de un an trebuie s`-]i asigure singuri locuin\a. De fapt nici
m`car nu exist` o re]edin\` oficial` ]i este foarte probabil ca
pre]edintele Confedera\iei Elve\iene s` mearg` la serviciu cu
tramvaiul! {n toate ora]ele exist` centre de [nchiriat biciclete ]i, un
element specific, [n Elve\ia trenurile au vagoane speciale pentru
transportul lor [n mai toate destina\iile, pentru c` aici ciclismul este
mai mult dec@t un sport na\ional! El este o obi]nuin\`, peste tot [n
ora]e trasee speciale lor fiind marcate cu linie galben`. Firesc,
singurele drumuri interzise mersului pe biciclet` sunt autostr`zile.
Printre minunatele lucruri [nt@lnite aici la Berna a fost
[nt@lnirea cu acest miraculos r@u Aare. O c`l`torie pe malul lui
drept pe cheiul Dalmazi, imediat ce ai trecut podul cu acela]i nume
venind din Marzili, ne [ntoarce [n copil`rie: o [ntreag` poveste cu
ponei, ra\e, flamingo, pelicani, mistre\i, capre, antilope.
Municipalitatea a transformat malul r@ului [ntr-o adev`rat` gr`din`
zoologic`, parcul Tierpark - Dahlholzli devenind o plimbare pl`cut`
cu opriri pline de surprize ]i amuzament mai ales pentru copii, iar
pentru adul\i o petrecere de neuitat cu gr`tare amenajate chiar pe
malul r@ului.
{n apropiere se afl` chempingul Eichholz un loc pl`cut ]i
atr`g`tor, pe malul r@ului Aare, la doi pa]i de centru, cu pre\uri
51

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


foarte atr`g`toare: pentru dou` persoane cu cort cost` [n jur de 25
de franci iar o camer` cu trei paturi 30 de franci! De re\inut ]i
important pentru cei cu un buget destinat mai mult pentru intrarea la
muzee ca ]i faptul c` ora]ele elve\iene au piste speciale pentru
bicicli]ti, chiar ]i pe drumurile na\ionale. Mai mult, [n ora]e sunt
centre speciale pentru [nchirierea bicicletelor iar pentru distan\e
mari po\i c`l`tori chiar [n tren cu ele!
Malurile r@ului au poteci asfaltate special pentru bicicli]ti ]i
alerg`tori, trepte care te conduc direct [n ap`, ]tranduri cu intrare
liber`, terenuri amenajate pentru volei, badmington, tenis, patinaj,
schi...
Sportul [n Elve\ia se practic` de la cei mici - c`rora li se
cump`r` biciclete f`r` pedale, tocmai pentru a se obi]nui cu efortul
- p@n` la cei [n v@rst`, care se plimb` pe trotuare special amenajate
aflate chiar pe l@ng` autostr`zi ]i de foarte multe ori mi-a fost dat
s`-i surprind nu numai pe biciclet` dar ]i pe trotinet`!
La sf@r]itul plimb`rii noastre urc`m [n Elfenau, o zon` cu
parcuri ]i vile, uneori ferme de vaci, poteci ]i plaiuri cu gr`tare
special amenajate, dar ]i str`zi [ntregi cu sedii ale ambasadelor
\`rilor acreditate [n Elve\ia.
De-alungul timpului, [n excursiile prin \`rile vizitate, peste 45
din 4 continente, m-au fascinat sediile ambasadelor acreditate [n
\`rile respective, dar dup` periplul diplomatic din India ]i Egipt, la
New Delhi ]i Cairo ele au constituit subiectul uneia dintre c`r\ile
scrise la Cairo, Impresii de c`l`torie. {mi aduc aminte ce pl`cere
era la New Delhi s` str`ba\i Shanti Path, unul din principalele
bulevarde ale marii metropole, locul sediilor celor mai importante
ambasade: Canada, Fran\a, SUA, China, Anglia, RFG, Rusia,
fiecare cl`dire dezv`luind personalitatea \`rii prin afi]area
arhitecturii, nemaivorbind de m`rimea terenului marc@nd parc` prin
aceasta ]i importan\a locului [n lume! Ambasada S.U.A. se [ntindea
la New Delhi pe 3 str`zi, un mic cartier, cu magazine ]i chiar
terenuri de sport [n incint`. Urmau, bine[n\eles, cele ale Rusiei,
Chinei, Angliei, Germaniei, Fran\ei ...La fel de mari erau ]i sediile
52

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


din Cairo, Singapore, Colombo, Kuwait, Damasc, Amman, Beirut,
Roma ]i [n toat` Europa.
Aici la Berna, sediile sunt modeste, semn c` banul e cheltuit
cu grij`. Impresioneaz` sediile ambasadelor Cehiei, Rom@niei,
Italiei, Fran\ei, Suediei, Poloniei, Nun\iului Apostolic, Germaniei
singura cu un domeniu imens ]i Serbiei, cl`diri [nconjurate de
parcuri ]i alei frumos [ntre\inute unde se desf`]oar` multe dintre
recep\ii ]i [nt@lniri culturale. Nu acelea]i impresii las` sediile noi,
austere, ale Marii Britanii ]i SUA.
{n apropiere de Berna [n drumul c`tre Zurich, la Grauholtz,
ie]ind spre Soloturn vizit`m la Mooseedorf munumentul dedicat
celor 1000 de elve\ieni care au rezistat eroic unei supraarmate a lui
Napoleon Bonaparte la 1798. O coloan` [ntrerupt` cu o coroan` de
lauri din piatr` omagiaz` lupt`torii care ]i-au dat via\a pe cmpul de
l@ng` p`durea Grauholtz: printre ei ]i un von Erlach care s-a salvat.
Dac` ave\i la dispozi\ie o s`pt`m@n` trebuie neap`rat s`
vizita\i [mprejurimile Bernei. O excursie p@n` la Affoltern, [n zona
Emmental, v` introduce [n paradisul montan cu drumuri [nguste,
dar asfaltate p@n` [n v@rful dealurilor [nalte, ]erpuind printre case
vechi cu etaje din lemn, cu acoperi]uri ondulate ]i ziduri c`ptu]ite
ordonat cu lemne gata t`iate pentru la iarn`, cu vaci Siemental care
pasc disciplinat ]i ele pe paji]ti dinainte preg`tite de fermieri ]i mai
ales, n-o s` crede\i - dec@t dac` ajunge\i sus [n v@rf, acolo unde sunt
plasate mai toate satele elve\iene - [n mirajul fabric`rii celebrului
ca]caval, chiar [n fa\a dumneavoastr`! Al`turi de pl`cerea de a
gusta din peste 20 de feluri de ca]caval - dulce, s`rat, cu nuci, cu
alune ]i cu tot felul de fructe, mai moale, mai tare ori mai uscat, [n
func\ie de timpul procesului de fabrica\ie ce se [ntinde p@n` la 2 ani
pentru cel de [nalt` calitate - asi]ti aici la toate etapele transform`rii
laptelui, de la preluarea lui prin colectare de la s`teni, singura [n
care intervine omul, p@n` la ob\inerea produsului finit ob\inut prin
asistarea cu mijloacele tehnicii moderne, calculatoarele! Pentru c`,
de la subsolul fabricii ]i p@n` la etaj, nu exist` dec@t un singur
operator ce urm`re]te pe ecrane timpii ]i temperatura opera\iunilor,
restul procesului se desf`]oar` automat prin conductele speciale ce
53

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


conduc laptele spre diferitele faze. Abia la sf@r]it se intervine
manual pentru uscare prin [ntoarcerea ro\ilor mari de ca]caval de pe
o parte pe alta ]i, [n final, c@nd li se aplic` eticheta cu un aparat
special. Iar dac` ai curiozitatea s` vezi cum se preg`tea ca]cavalul
pe vremuri, [ntr-un ceaun, la foc [ncins din lemne, exist` [n
apropiere un muzeu aflat [ntr-una din casele vechi unde ]i azi un
veteran [ncearc` s` atrag` turi]ti dornici s`-]i pun` pe el numele ca
semn de amintire [n schimbul cump`r`rii lui.
P@n` la Affoltern, o oprire la Burgdorf v` dest`inuie via\a
medieval` men\inut` [ntre zidurile vechi ale castelului [n timp ce
vizitele la Biel/Bienne ]i Neuchatel v` bine dispun cu atmosfera
carnavalelor dac` [nt@mpl`tor sunte\i acolo toamna c@nd se culeg
strugurii iar s`tenii scot mustul [n fa\a caselor ]i v` energizeaz` apoi
pentru o c`l`torie spre Interlaken, ora]ul dintre cele dou` lacuri,
Brienz ]i Thun, iar atmosfera mirific` a ora]elor Spiez ]i Brienz nu
v` d` r`gazul s` respira\i pentru c`, [n drum spre Lausanne ]i
Geneva, primul lucru pe care [l ve\i vedea este superbul ora]
Montreux cu o priveli]te a lacului Leman [nc@nt`toare. Ora]ul vechi
p`streaz` ]i se m@ndre]te cu nume precum Rousseau, Rilke,
Mendelssohn sau Stravinsky, dar ]i cu statuia starului muzicii pop
Freddie Mercury, aflat` chiar pe malul lacului.
{n drum spre castelul feudal Chillon aflat l@ng` Montreux,
ve\i trece prin c@teva gr`dini de-a dreptul spectaculoase. Castelul a
fost construit [n 1160 iar din secolul XIII a fost casa contelui de
Savoia. Aici au poposit faimo]ii Victor Hugo ]i Lord Byron care a
scris Prizonierul din Chillon.
Matterhorn-ul a fost cel care a f`cut din Zermatt una dintre
primele sta\iuni alpine din Eve\ia care ]i-a c@stigat de-a lungul
anilor renumele mondial. Zermatt, situat la picioarele impun`torului
Matterhorn, este o lume f`r` ma]ini. Ma]inile electrice, s`niile ]i
c`ru\ele trase de cai sunt singurele mijloace de transport permise [n
aceast` zon`. Pitorescul sat de munte este [n zilele noastre cea mai
important` sta\iune turistic`. Odat` ajun]i [n Zermatt ve\i avea timp
s` vizita\i sta\iunea ]i multele sale magazine. Alt lucru pe care
trebuie s`-l face\i este s` lua\i trenul Gornergrat care urc` p@n` la
54

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


peste 3000 de metri, acolo unde ve\i fi cople]i\i de priveli]tea
asupra muntelui Matterhorn care v` taie respira\ia.
Av@nd la dispozi\ie dou` s`pt`m@ni nu trebuie ratate muzeele
din Geneva, Zurich, Basel, Lausanne ]i Lucerna.
Geneva un ora] cosmopolit este sediul celor mai importante
organiza\ii interna\ionale, al doilea dup` New York. Aici se afl`
Palatul Na\iunilor ]i un interesant muzeu interna\ional al Reformei
cu o istorie de la origini ]i p@n` azi dar ]i opera ]i influen\a lui Jean
Calvin, manuscrise ]i c`r\i rare, gravuri ]i tablouri.
Zurich inima comercial` a Elve\iei, cu numeroase centre de
cercetare din toat` lumea datorit` impozitelor mici practicate este
cotat ca ora]ul cu cea mai bun` calitate a vie\ii dar ]i cel mai bogat
ora] european. Considerat` capitala cultural` a Elve\iei, Zurich
g`zduie]te un num`r impresionant de muzee dintre care se
deta]eaz` muzeul na\ional al Elve\iei ]i Kunsthaus. Basel al
doilea ca m`rime dup` Zurich, concentreaz` aproape 40 de muzee,
teatre, diferite galerii de art` contemporan` ]i clasic` dintre care
amintim muzeul de istorie natural`, muzeul de art` contemporan`,
muzeul muzicii ]i muzeul arhitecturii elve\iene. Lausanne un ora]
universitar cu o mare diversitate cultural`, gazd` a muzeului
Olimpic, cel mai vizitat obiectiv turistic ]i baletul Bejart, unul din
cele mai renumite din lume.
Mai mult, dac` dore]ti o excursie complet` trebuie ad`ugate
vizite [n fascinantul Grindelwald, extravagantele Gstaad, Crans
Montana, Davos ]i St. Moritz, extremul Adelboden renumit prin
p@rtiile sale de dificultate mare alese ca etap` a cupei mondiale de
schi, Zurich ora]ul bancar ]i St. Gallen cu impresionanta
bibliotec` aba\ial`, Geneva sediul organiza\iilor interna\ionale, cu
inegalabila f@nt@n` Eaux Vives aflat` pe lacul Leman,
conservatorul, unde Dinu Lipatti a fost profesor [n ultimii ani ai
vie\ii ]i Chene-Bourg unde e [nmorm@ntat, Lucerna - ora]ul celor
mai multe case cu picturi pe fa\ade, unde po\i admira de pe podul
Capelei construit din lemn [n 1333 r@ul Reuss ce se vars` [n lac,
Solothurn - un ora] ren`scut pe ruinele unei fort`re\e romane - unde
ai impresia c` te-ai r`t`cit undeva [n Italia c@nd intri [n catedrala
55

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Sf@ntului Urs construit` de Gaetano Matteo ]i Paolo Antonio Pisoni
]i prive]ti imensele fresce cu scene biblice realizate de Francesco
Pozzi ]i Domenico Corvi, Rutli acolo unde s-a semnat primul act al
Confedera\iei [n 1291, Bellinzona ]i Lugano unde ai ocazia s` treci
prin lungul tunel de 17 kilometri de la Saint Gotthard aflat la o
[n`l\ime de 2100 m ori cel de la St. Bernardino din apropiere aflat la
2065 m [n`l\ime sau cel mai [nalt tunel, Saint Bernard, situat la
2469 m care face trecerea [n Italia prin Aosta la Torino. Pe drumul
spre Milano de la Lucerna la Como sunt cele mai multe tuneluri ]i
parc` s` te obi]nuie]ti cu ele se [ncepe cu unul de numai 9,7 KM
numit Serehisburghener, urmeaz` Saint Gotthard de 17 Km ]i se
termin` cu cel de l@ng` Lugano de 7,5 Km! {n prezent se lucreaz` la
cel mai mare tunel din Europa de 56 Km.
Nu [n ultimul r@nd, dac` nu v-au satisf`cut micile magazine
din centrul Bernei, amatorii de Mall pot ajunge u]or la Westside, o
construc\ie cu o arhitectur` modern` realizat` de Daniel Libeskind,
cu peste 55 de buticuri, aflat` [n afara ora]ului, pe autostrada c`tre
Lausanne la numai 5 minute de mers cu ma]ina.
}i pentru c` Zahrigen a fost ]i [ntemeietorul ora]ului
Fribourg [n 1157 o vizit` aici, [ntr-o zon` unde se vorbe]te curent
franceza, trebuie s` [nceap` la catedrala aflat` [n centru. Multe de
aici seam`n` cu Berna, [nlocuind doar r@ul Aare cu Sarine.
Continu`m spre Bulle, apoi trecem prin La Tour-de-Treme ]i
ajungem la Broc unde vizit`m fabrica de ciocolat` Nestle,
vizion`m un film cu istoria fabricii, o expozi\ie cu utilaje vechi,
gust`m din mostrele de ciocolat`, facem cump`r`turi. Ce bine c`
am vizitat-o, pentru c` acum se pl`te]te intrarea 10 franci.
Charmey o zon` [nc@nt`toare cu ape termale [n toate
sezoanele ]i iarna te [nt@mpin` cu p@rtii c@t cuprinde, de]i or`]elul
are numai 2000 de locuitori! Acela]i lucru [nt@lnim ]i la Les bain de
la Gruyere.

56

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


S` descoperim acum \inutul Berner Oberland unul din cele
mai frumnoase ]i c`utate zone turistice, paradis al schiorilor ]i
fanaticilor excursioni]ti. {n plimb`rile noastre vom porni din Berna
c`tre mai toate destina\iile din Elve\ia.
C`tre sud, la 25 Km de Berna se afl` ora]ul Thun de unde
r@ul Aare, dup` ce a trecut prin lacul Brienz rena]te din lacul Thun
]i-]i continu` drumul spre capital`. Interlaken este ora]ul dintre cele
dou` lacuri Thun ]i Brienz. La [ntoarcere spre ora]ul Thun, vizit`m
cetatea construit` de Zahringen [n 1190 ]i castelul Schadau devenit
acum restaurant, [nconjur`m lacul Thun, vizit`m grota St. Beathus,
ora]ul Spiez, Brienz.
Berner Oberland e regiunea renumit` [n p@rtii de schi. Cele
mai apropiate de capital` se afl` pe drumul spre Thun urm@nd
autostrada p@n` la primul tunel iar dup` 6 km ie]im la dreapta spre
Zwiesimen, pe drumul na\ional, l`s`m [n st@nga localitatea Wimmis
cu un mic castel drept prim`rie acum, continu`m p@n` la al doilea
tunel ]i dup` 2 km avem de ales s` mergem [nainte spre celebrele
Zwiesimen ]i Gstaad sau ie]im la st@nga c`tre p@rtiile de la
Springenboden, Wiriehorn ]i Grimialp.
Dac` sunte\i la Berna iarna este p`cat s` nu vizita\i p@rtiile
din apropiere urm@nd autostrada spre Interlaken iar dup` numai 30
de minute, dup` primul tunel o lua\i la dreapta spre Wimmis ]i
aproximativ [nc` doi kilometri dup` ce a\i trecut de al doilea tunel
v` [ndrepta\i spre st@nga 7 Km pe un drum de \ar` spre Wiriehorn ]i
apoi Grimmialp.
P@rtia de la Wiriehorn e [nconjurat` de cabane unde pute\i
[nchiria un apartament cu numai 80 de franci. Al\i 7 kilometri ]i
drumul se termin` la p@rtia de la Grimmialp unde exist` ]i o p@rtie
pentru [ncep`tori. Pe acela]i drum, [ns` merg@nd drept [nainte 40 de
kilometri, se ajunge la celebrele p@rtii de la Zweizimmen ]i
extravagantul Gstaad.
Mergem spre sta\iunile cele mai apropiate de Berna,
Wiriehorn ]i Grimialp aflate doar la o or` de mers! Intr`m [n Berner
Oberland prin Simmental. Trecem printr-un mic sat feremec`tor cu
adev`rate case elve\iene cu acoperi]uri ondulate ]i o mul\ime de
57

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


flori la balcoane din lemn. De fapt [n toat` Elve\ia casele sunt din
lemn, cel mai ieftin ]i la [ndem` material de construc\ie. {n general
sunt casele vechi transmise din genera\ie [n genera\ie, mo]tenite de
la p`rin\i. Cele mai vechi au l@ng` ziduri, sub strea]in` lemne t`iate
]i frumos aranjate, gata preg`tite pentru iarn`. Primul sat mai mare
Oey arat` ca un mic or`]el cu sta\ie de gar` ]i supermartketuri. Este
zona Diemtigtal iar drumul de \ar` asfaltat perfect ]erpuie]te
urm@nd valea unei p@r@u de munte curat ]i [ngrijit, parc` am fi pe
drumul de la Bu]teni spre cabana Gura Diham. Este ]i locul preferat
pentru c` aici totul seam`n` ca acas`! Doar drumul e altfel, asfaltat!
Parcurgem 7 Km p@n` la Wiriehorn, prima oprire, unde e o p@rtie
abrupt` dotat` cu o telecabin` la fel ca aceea de la p@rtia Kalinderu
din Bu]teni. P@rtia [ns` e de dou` ori mai mare, centrele de [nchirire
au iarna schiuri, cl`pari, patrine, iar vara biciclete pentru traseele de
munte. Sus, la jum`tatea p@rtiei se afl` c@teva cabane mari, din
lemn, de 3 etaje ale s`tenilor din satul Entschwill cu apartamente
puse la dispozi\ia turi]tilor din str`in`tate. Vin aici pe l@ng` nem\i,
englezi, francezi ]i turi]ti [nst`ri\i din Africa de Sud. Pre\ul este de
numai 80 de feranci un apartament de 3 camere cu tot confortul plus
buc`t`rie, [ns` program`rile sunt f`cute deja pe 3 ani. Ce e de
re\inut c` satul se [ntinde p@n` [n crestele mun\ilor pe un drum
asfaltat, e drept foarte [ngust, p@n` [n casele loicalnicilor. Dac`
cabanele seam`n` cu cele din Predeal, casele din sat sunt modeste,
[n schimb fiecare gospod`rie are vaci, oi, capre ]i p`s`ri. }i mici
tractoare ]i ma]ini de ora].
Cea de-a doua sta\iune, Grimialp se afl` la o distan\` de [nc`
7 Km ]i aici drumul asfaltat se termin`. {ns` vara excursioni]tii pot
urca pe poteci marcate iar iarna fondi]tii sunt peste tot. Din nou o
p@rtie abrupt` cu telecabine pentru urcat [n v@rf, dar aici exist` ]i o
p@rtie pentru [ncep`tori. Pentru 14 franci dac` ai echipament, po\i
cobor[ f`r` prea mari griji c` n-ai s` reu]e]ti s-o str`ba\i, petrec@nd
o zi [ntreag` [ntre 10 ]i 16.00 cobor@nd pe schi sau servind masa ]i
un vin fiert la restaurantele de aici Eggli si Spillgerten. Peisajul e
[nc@nt`tor, iar pu]tii de 5-6 ani zburd` pe l@ng` tine cu iu\eal` ]i
58

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


adesea f`r` be\e! {n weekend pasiona\ii coboar` din v@rf cu
parapanta. Amatorii de patinaj au al`turi ]i un patinuar artificial.
Dac` dori\i p@rtii perfermante trebuie s` alege\i Grindelwald,
Zwiesimen, Gstaad, Crans Montana, Davos, Saint Moritz ori
Adelboden.
{nainte de Interlaken spre dreapta se ajunge [ntr-un peisaj
[nc@nt`tor la sta\iunea Grindelwald, dotat` cu multe p@rtii la care
ajungi cu telefericul sau trenule\ul pe cablu.
De la Grindelwald sau Lauterbrunnen se merge cu trenul spre
Kleine Scheidegg, 2061m la poalele v@rfului Eiger 3970m, apoi
prin sta\ia intermediar` Eismeer 3160m se ajunge la sta\ia cea mai
[nalt` din Europa, Jungfraujoch la 3454m, v@rful Europei. De aici
se vede cel mai mare ghe\ar din Europa, Aletsch de 23 km intrat [n
patrimoniul UNESCO.
Din Interlaken se poate merge ]i spre Wengen ]i Muren de
unde cu telecabina se ajunge la Schilthorn 2970m unde admir`m
cea mai spectacular` panoram` de 360 de grade a [ntregii regiuni
din primul restaurant rotativ din lume, de acolo de unde [n iarna
1967/68 s-au turnat scene cu James Bond pentrtu filmul On her
Majestys Secret Service.
Pornind din Berna, de data asta spre Frutigen suntem [n drum
c`tre Crans Montana 114 Km, o sta\iune renumit` pentru p@rtiile de
schi intrate [n circuitul campionatului mondial. Dar ]i pentru
cabanele r`sp@ndite pe culmile verzi vara, pline de z`p`da iarna.
Spre sud, din Berna se poate ajunge la Sion, o localitate unde
exist` un castel celebru.
Al doilea centru al ONU dup` New York, Geneva este
cartierul general al organiza\iilor interna\ionale, peste 200! Dar [n
Elve\ia mai exist` ]i federa\ia interna\ional` de hokei pe ghea\`,
Comitetul Olimpic Interna\ional de la Lausanne, Asocia\ia
interna\ional` a federa\ilor de fotbal FIFA de la Zurich, Forul
economic mondial din Geneva cunoscut prin adun`rile anuale de la
Davos....
La prim`rie te [nt@mpin` un mozaic cu intrarea lui Caesar [n
Geneva din anul 58 [.e.n. La Conservator trecem prin sala unde se
59

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


afl` [nc` pianul la care preda profesorul Dinu Lipatti. Sus la etaj o
plac` aminte]te perioada lui Lipatti aici. Pe lacul Leman admir`m
Eaux Vives care [nal\` apa la 140 de metri, iar [n apropiere vizit`m
magazinele de lux de pe celebra Rue du Rhone. Binen\eles nu
lipsesc magazinele de ceasuri cu faimoasele Patek Philippe, Cartier,
Constantin Vacheron, Breguet, Longines, Mont Blanc, Montre,
Frederic Constant, Hublot, Tissot ]i Zenith
Insula romantic` Rousseau, numit` dup` celebrul scriitor Jan
Jaques Rousseau, ofer` o priveli]te excep\ional`. L@ng` Plainpalais,
un parc unde se \ine talciocul, vizit`m muzeul de ceasuri Patek
Philippe, o istorie a orologeriei de 500 de ani.
{n apropiere de Geneva se afl` casa lui Dinu Lipatti de la
Chene Bourg ]i morm@ntul.
Plec`m spre Versoix unde [n pia\a central` admir`m o dou`
sculpturi de Berindei, doi motocicli]ti ]i alta o aluzie la zgomotul
avionelor. {n 1990 l-am vizitat pe Rege la el acas` dar nu a fost
posibil` o [nt@lnire dat fiindc` era bolnav. Aveam s`-l [nt@lnesc [n
2004 la s`b`torirea [ntr`rii Rom@niei [n NATO, la Bucure]ti.
{n drum spre Lausanne putem s` ne oprim la Aubonne unde e
re]edin\a regelui acum.
Din Geneva se trece [n Fran\a la Annency, Chamonix, Mont
Blanc apoi pe latura de sud a lacului Leman vizit`m la [ntoarcere
Evian, trecem prin Montreux, vizit`m castelul Chillon, Vevey
[nconjur@nd lacul Leman. Ne [ntoarcem pe valea Rhonului spre San
Maurice, Martigny, zona vinurilor Chablais. Din Martigny putem s`
mergem c`tre Fran\a prin Chamonix, celebra sta\iune montan` de
schi, sau [n Italia, prin pasul St. Bernard, cel mai [nalt, situat la
2469 m [n`l\ime, prin Aosta [n drum spre Torino...
Tot de la Berna se poate ajunge u]or la Biel Bienne, 35 km,
un ora] cu o pia\et` medieval` ]i un castel frumos [n centru. La 30
de kilometri de Berna se afl` Solothurn, un ora] medieval cetate cu
un turn cu ceas ]i dou` catedrale minunate, unde te sim\i ca [n
Italia.
Trebuie spus c` GPS-urile [n Elve\ia nu func\ioneaz` ca [n
Fran\a unde [\i anun\` civilizat, din timp, chiar ]i camerele video
60

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


mobile. La 50 de kilometri pe autostrada spre Zurich, la Oensingen,
unde vizit`m castelul Balsthal, spre dreapta se merge c`tre Lucerna
]i Zug, iar la 55 de kilometri direc\ia este spre Basel.
Nu po\i l`sa nevizitat Neuchatel cu celebrele fabrici de
ceasuri Patek Philip, Cartier, Breitling, Tag Heure, Jaquet Droz de
la Chaux-le Fond, Mont Blanc, Montre, Tissot ]i Zenith de la Le
Locle aflate spre grani\a cu Fran\a.
Spre vest, pe autostrada spre Lausanne dup` 25 de km ne
[ndrept`m c`tre Neuchatel, cantonul unde se realizeaz` celebrele
ceasuri elve\iene, pe un drum na\ional, de data asta p@n` la
autostrada ce leag` Biel-Bienne de Neuchatel. Din acela]i loc la
[ntoarcere vom porni spre alte direc\ii interesante: Murten, Gals ]i
Erlach, unele din cele mai vechi localit`\i. De re\inut c` aceast`
zon` e bine s` fie vizitat` [n septembrie odat` cu festivalul vinului
de la Neuchatel c@nd forma\ii de fanfare sosite din canton se [ntreg
[n a oferi publicului vizitator momente folclorice pl`cute al`turi de
degust`ri de must ]i ]naps, preparate delicioase. L@ng` ei ne
delecteaz` ]i ecuadorienii emigra\i aici sau sosi\i special pentru un
c@]tig de-o var` al`turi de asiatici cu tot felul de preparate... Dup` o
mas` copioas`, de fiecare dat` la taverna elve\ienilor de sorginte
italian`, cu preparate de mare: caracati\`, pornim spre Chaux-deFonds ]i Le Locle aflate la grani\a cu Fran\a, intr@nd pe t`r@mul
fabricilor de ceasuri. Prima este Tag Heure la intrarea [n Chaux-deFonds, urmeaz` apoi Breitling, Jaquet Droz, Patek Philip ]i Cartier
aflate toate [ntr-un compaund protejat chiar de UNESCO. Ce p`cat
[ns` c` nu au magazine de prezentare, aici realiz@ndu-se numai
componentele, montarea f`c@ndu-se la Geneva.
Pe drumul de [ntoarcere de la Neuchatel, din rondul aflat
l@ng` autostrada Berna Lausanne ne [ndrept`m c`tre \inutul vechii
familii von Erlach trec@nd prin satele Gals ]i Erlach, dou` localit`\i
vechi de 1000 de ani. C` este a]a ne-o dovedesc chiar casele care
poart` patina veche. De]i drumul e secundar, asfaltul e perfect,
casele [ngrijite iar c@mpurile lucrate [n parcele parc` desenate.
Ajungem la castelul Erlach vechi ]i el de 1000 de ani, acum
transformat [n ]coal`, cu s`li de mese [n [nc`peri restaurate dup`
61

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


modelul vechi, una dintre ele cea mare fiind folosit` drept sal`
de sport. }i pentru c` era s`rb`toarea vinului am vizitat la parter un
beci cu butoaie mari acum goale ]i cazane [n care se preg`tea vinul
de 1000 de litri. Pe pere\i mai sunt [nc` texte vechi r`mase pe
tencuial`.
Afar` e atmosfer` de s`rb`toare pe o teras` care ofer` o
priveli]te deosebit` spre lacul Neuchatel cu pante pline de r@nduri
perfect paralele de vi\` de vie.
Ne [ntoarcem la rondul de dinainte de pe autostrad` ]i urm`m
indicatorul Murten, un ora] vechi cu prima atestare din anul 515
c@nd era numit Muratum, aflat [n \inutul lacurilor(Neuchatel,
Murten pe malul c`ruia se afl` ]i Biel).
Din 1013 Murten este atestat ca fort`rea\` c`reia i se adaug`
noi cl`diri ]i ziduri de ap`rare.
{ntre 1159-1179 Berchtold al IV-lea, Duce de Zahringen,
construie]te ora]ul ca un bastion al cantonului Berna ]i Fribourg,
ora]ul fiind recunoscut ca liber de [mp`ratul german Frederic II. {n
1255 ora]ul intr` sub protec\ia Con\ilor de Savoia, contele Pierre al
II-lea de Savoia construie]te Castelul.
{n 1377 contele Amedee de Savoia confirm` privilegiile
acordate ducelui Berchtold. Ora]ul se dezvolt` [n mijlocul unor
ziduri puternice dat fiind c` regele Conrad al IV-lea [i scute]te pe
nobili de taxe timp de patru ani dac` particip` la construirea lui.
Acest document mai exist` ]i azi [n arhivele ora]ului. Castelul va fi
trasformat [n fort`rea\` din secolul XV, cu ziduri ]i turnuri de
ap`rare, folosit ca avanpost a celor din Berna ]i Fribourg.
Dup` marele incendiu din 1416 ora]ul e reconstruit din
piatr`, iar din 1475 []i proclam` fidelitatea pentru Berna ]i
Fribourg. Cel mai important eveniment se [nt@mpl` [n 1476 c@nd
armata ducelui de Burgundia, Carol Temerarul, asedieaz` ]i e
ap`rat de armata confedera\iei. De atunci [n fiecare an la 22 iunie e
s`rb`torit` victoria. Pentru 300 de ani din 1484 ora]ul e controlat de
cele dou` state Berna ]i Fribourg. {n 1798 e invadat de francezi care
distrug castelul, dar Napoleon [l red` cantonului Fribourg de care
apar\ine ]i azi.
62

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Se intr` pe poarta Bernei construit` [n 1239 ]i ref`cut` [n
1778 de Niklaus Hebler din Berna, autorul celebrului turn al
ceasului, Zytgloggeturm. {n interior, ma]in`ria ceasului mai
func\ioneaz` ]i azi din 1712 ]i este fabricat` de fra\ii Ducommun
din ora]ul ceasurilor Chaux-de-Fonds.
Principalul bulevard, bordat de cl`diri vechi ]i arcade p`strate
din secolul XVII ]i XVIII ce ad`postesc acum magazine moderne,
ne conduce c`tre castel. Folosit ca avanpost [mpotriva cuceritorilor,
apoi ca spital [n timpul revolu\iei, cazarm` ]i [nchisoare pe timpul
ocup`rii de c`tre francezi, azi el e sediul prefecturii. Gr`dinile de
aci ofer` o splendid` priveli]te asupra lacului Murten sau Morat, a
mun\ilor Jura ]i a \inutului Vully, cunoscut datorit` excelentelor
vinuri de la Mont Vully unde se produc specialit`\i de riesling,
merlot, Chardonnay, cabernet, pinot noir ]i rose-ul de Vully de pe
vremea cel\ilor. Multe din ele pot fi gustate toamna la culesul viilor
dup` [ntoarcerea de la Festivalul vinului de la Neuchatel, urm@nd
drumul chiar pe rute care poart` numele Pinot Noir, Chasselas,
riviera vinului...
Urm`m strada principal` c`tre Prim`rie, o cl`dire impozant`
reconstruit` [n 1748 dup` ce a fost distrus` de incendiul din 1416.
Al`turi se afl` biserica francez` construit` [n 1481 pe vechiul
loc al capelei Sf@nta Ecaterina. O plac` comemorativ` e pus` [n
onoarea reformatorului Guillaume Farel(1530).
Biserica german` e construit` [n 1732 [n stil baroc ]i e
[nchinat` Sfintei Maria.
Ne abatem ]i spre ora]ul Avenches, un sit vechi dat@nd din
vremea romanilor ]i considerat de importan\` na\ional` dat fiind c`
pe vremea ocupa\iei de c`tre romani era capitala Elve\iei
romane(secolul I [.e.n. secolul V e.n.). {n vremea aceea ora]ul
avea 20000 de locuitori ]i se numea Aventicum. Admir`m vestigiile
vechi r`mase [nc` pe locul lor ]i folosite azi [n scop cultural:
amfiteatrul, teatrul, b`ile termale, turnul Tornallaz. Muzeul roman
aflat acum [ntr-un turn medieval de l@ng` amfiteatrul roman
g`zduie]te o colec\ie de obiecte antice galo-romane, o copie a
bustului lui Marc Aureliu din aur, sculpturi, mozaicuri... Castelul a
63

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


fost construit la sf@r]itul secolului XIII de c`tre un preot din
Lausanne. Biserica reformat` a Mariei Magdalena este construit` la
sf@r]itul secolului al XI-lea iar prim`ria e atestat` din secolul XV.
{n curtea castelului se afl` bustul celebrului nobil n`scut aici,
generalul de mai t@rziu Guisan ]i un bust al pilotului Ernest
Failoubaz cu brevetul cu num`rul 1 din Elve\ia.
Lucerna capitala unuia din cele mai vechi cantoane te
[nt@mpin` cu poduri vechi din lemn ce traverseaz` r@ul Reuss care
se vars` [n partea sudic` a lacului cu acela]i nume ]i rena]te din el
exact [n centrul ora]ului, pentru ca apoi s`-]i urmeze drumul c`tre
Brugg, acolo unde [n 1386 Leopold III, duce de Austria, cheam`
armatele, printre care ]i valahi, ca s`-i pedepseasc` pe elve\ieni,
acei munteni v@njo]i care m@nuiau la fel de bine invincibila
halebard` ca ]i arbaleta. C` elve\ienii erau viteji, cruzi, o dovede]te
[nfr@ngerea habsburgilor la Sempach l@ng` Lucerna unde Leopold
moare [n lupt`. Leopold f`cea parte din a 10-a genera\ie a familiei.
Primele men\iuni despre habsburgi provin din anul 1020 c@nd
episcopul de Strasbourg, Werner ]i fratele s`u Radbot au construit
turnul alb Habichtsburg pe malul r@ului Reuss. Descenden\ii lui
Leopold, Werner ]i Radbot au [nceput s` foloseasc` numele
leag`nului familiei lor. Prin urmare ei erau cei de la Habichtsburg
de Habsberc, pentru ca [n cele din urm` s` se ajung` la Habsburg.
La mijlocul secolului XII domeniile lor s-au extins spre nord c`tre
Rin, dincolo de P`durea Neagr` dar ]i spre sud [n Elve\ia. Prima
construc\ie ecleziastic` [n Elve\ia a fost ridicat` la Muri [n 1027
aba\ia Muri. Apoi, un secol mai t@rziu, au st`p@nit p`m@nturi de la
Basel p@n` la Lucerna.
{n sudul lacului Lucerna pe 35 de kilometri se afl` locul
legendarului Wilhelm Tell ]i localitatea Rutli acolo unde s-a semnat
[n 1291 jur`m@ntul celor trei confedera\i [mpotriva asupritorilor
habsburgi.
{nainte de a ajunge la Zurich poposim la Brugg [ndrept@ndune spre locul Konigsfelden(c@mpia regelui) unde se afl` capela
familiei Habsburg, aproape de locul asasin`rii lui Albert de c`tre un
nepot al lui Rudolf, Ioan. Biseric` franciscan` din 1308 aflat` la
64

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Brugg, [n cantonul Aargau, aproape de Zurich, la Konigsfelden este
capela familiei de Habsburg, locul unde se reg`se]te identitatea lor
dinastic`. Albert ]i Leopold s-au jertfit [n slujba Domnului ]i a
familiei. Ferestrele ]i vitraliile de aici [ntruchipeaz` spiritul
cavaleresc, virtu\ile familiei Habsburg care au triumfat prin spirit
religios, prin credin\` [n tainele bisericii ]i prin refugiul [n tradi\iile
protectoare ale familiei. Moartea lui Leopold ]i [nmorm@ntarea lui
aici e comemorat` printr-o succesiune de picturi ce [mpodobesc
pere\ii bisericii ]i ai camerei tezaurului. Ferestrele zvelte cu ogive
constituie prima realizare documentar` ilustrat` [ntr-o form`
dramatic` de maxim` intensitate a leg`turii simbolice pe care
habsburgii doreau s` o perpetueze. Multe dintre picturile de pe
ferestre dateaz` din perioada [nmorm@nt`rii lui Leopold. De
construc\ia capelei s-a ocupat so\ia ]i familia. {n apropiere de
Brugg, satul Habsburg g`zduie]te castelul familiei, folosit [n acele
vremuri ca re]edin\` [n Elve\ia.
M`n`stirea de la Konigsfelden se afl` [n vicin`tatea
castelului de origine al habsburgilor din satul Habsburg, [n mijlocul
ruinelor romane de la Vindonisa, amintind de urmele esen\iale
l`sate de habsburgi [n istorie ]i anume asasinatul din 1 mai 1308 al
regelui Albert I de Habsburg de c`tre nepotul s`u Ioan de Swab.
V`duva regin` Elisabeta fondeaz` aici o m`n`stire princiar` c`reia
[i d` numele de Konigsfelden. {n 1311 se instaleaz` aici 6 c`lug`ri.
Dup` moartea [n 1313 a reginei, de m`n`stire se ocup` fiica sa
Agnes, regin` a Ungariei, care are grij` de realizarea vitraliilor.
Dup` moartea sa [n 1364 m`n`stirea intr` [n declin, iar dup`
cucerirea de c`tre Berna [n 1415 se rup leg`turile cu fondatorii.
Prima piatr` a m`n`stirii e pus` [n 1310. Un morm@nt din marmur`
neagr` se afl` [n centru p`str@nd un descendent p@n` [n 1807 c@nd a
fost transferat la Sf. Paul [n Carintia. P`rin\ii regelui asasinat sunt
donatorii celebrelor vitralii din 1325-1330: patimile lui Cristos,
Crucificarea ]i {nvierea, precursorii lui Isus, Sf. Ioan Botez`torul ]i
apostolul Paul, martiriul Sfintei Ecaterina, moartea ]i venerarea
Sfintei Marii.
65

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


{n 1173 habsburgii mo]tenesc dreptul asupra ora]elor
Semoach ]i Willisan. Apoi ]i [ndep`rtatele Schweiz ]i Nidelwalden
ca ]i Zurich ]i Lucerna. Chiar au deschis drumuri [n mun\i spre
Italia, St. Gotthard, construind un pod uimitor ce traversa Alpii.
Insbruck, Graz, Linz, Salzburg sunt ora]e imperiale ale
habsburgilor. La Insbruck e palatul lui Maximilian.
{n timpul lui Franz Joseph II mare]alul Radesky are grij` de
el [n timpul revolu\iei din 1848 [n Italia. Radesky e eroul r`zboiului
[mpotriva lui Napoleon mar]ul a fost scris de Johann Strauss
pentru a]i salva fiul de la o moarte sigur`.
Franz Joseph a fost c`s`torit cu Sisi(Elisabeta) care a vea s`
fie ucis` [n 1898 la Geneva de lama pumnalului unui anarhist
italian.
}i Carol Temerarul a sf@r]it mort [ntr-un ]an\ [n afara
ora]ului Nancy [n urma unei lovituri produs` de o halebard`
m@nuit` de un elve\ian care i-a sf`r@mat \easta.
{n cantonul Schwyz se afl` a]ez`m@ntul Einsiedeln, un loc
special, unul din locurile de pelerinaj importante din Elve\ia.
Istoria m`n`stirii benedectine [ncepe cu Sf. Meinrad a c`rui
relicv` (capul) se afl` [ntr-o caset` din argint [n altar. Sf@ntul s-a
n`scut [n jurul anului 800 undeva [ntre Tubingen ]i Rottenburg, iar
p`rin\ii l-au dat trimis la renumita ]coal` monastic` de la Reichenau
unde intr` apoi la m`n`stire.Av@nd voca\ia de hermit, pustnic, se
retrage [n p`dure iar pe locul acela ridic` o mic` capel` [n 835 unde
r`m@ne 26 de ani p@n` la moarte. {n ianuarie 861 e atacat de doi
ho\i care-l ucid. R`m@ne [n urm` legenda care spune c` dou` p`s`ri
pe care le-a salvat din ghearele animalelor []i arat` gratitudinea
urm`rind pe cei doi ho\i p@n` [n vale unde sunt aresta\i pentru
crim`. Cele dou` p`s`ri sunt acum prezente pe emblema bisericii.
Dup` moartea sa locul r`m@ne p`r`sit pentru 40 de ani p@n` c@nd
preotul Beno din Strasbourg vine aici ]i reface capela. Apoi
construie]te [mprejur case uinde hermi\ii pustnicii vor tr`i [n
uniune.
Acum [ncepe istoria m`n`stirii benedictine [n 934 c@nd
devine primul stare\. Otto I care dore]te s`-]i m`reasc` imperiul ca
66

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


]i predecesorul s`u Carol cel Mare [ncepe construc\ia m`n`stirii
care azi apar\ine cantonului Schwyz. {n 1314 elve\ienii sunt ataca\i
de habsburgi care preiau controlul m`n`stirii dar vor fi [nfr@n\i [n
b`t`lia de la Morgarten 1315 iar dup` victoria de la Sempach din
1386 [i for\eaz` pe habsburgi s` le redea protectoratul asupra
m`n`stirii. P@n` [n secolul XIII m`n`stirea benedictin` Einsiedeln
]i-a extins teritoriile ]i accept` numai pe c`lug`rii din familiile
nobile. Reforma prinde aici doar doi c`lug`ri ale c`ror [ndatoriri
sunt preluate de Huldrich Zwingli reformatorul Zurich-ului pe
timpul c`ruia []i pierde multe din propriet`\i. Intervine protectoratul
Schwyz care confer` conducerea unui preot din St. Gallen ]i se
redeschide m`n`stirea strict sub regulile benedectine. C@nd
francezii invadeaz` \ara ]i o ocup`, m`n`stirea era ref`cut` [n stil
baroc, dar [n 3 mai 1798 solda\ii condu]i de generalul Shauenburg
confisc` m`n`stirea ]i-l [nl`tur` pe preot, d`r@m@nd capela. {n
epoca catolic` m`n`stirea rezist` din nou ]i rena]te, iar [n timpul
papei Pius al X-lea este recunoscut` de Vatican. Aici vor tr`i 200 de
c`lug`ri. {n 1984 papa Ioan Paul al II-lea o viziteaz`.
Urmele influen\ei italiene se v`d ]i azi datorit` nobilului
conte Luigi Ferdinando Morsigli din Bologna, frecvent vizitatar,
care aduce aici un arhitect, urma] al celebrului Bernini. Biserica are
3 p`r\i iar [n centru un spa\iu oval care adun` credincio]ii l@ng`
Lady Chapel. {n 1723 se ridic` capela proiectat` de Moosbrugger.
Miraculoasa statuie a Fecioarei cu Pruncul din capel` a fost
creat` de un artist anonim [n secolul XV.
Mai [nt@i, dup` 40 de ani de la moartea Sf. Meinrad capela
construit` pe ruinele celei vechi a fost dedicat` M@ntuitorului.Apoi
a fost dedicat` Sf. Fecioare.
Toat` lumea se [ntreab` de ce fe\ele sunt negre?
Exist` o singur` explica\ie: [n timp ele s-a [nnegrit de la
fumul ars al uleiului din candele care a acoperit culorile originale,
devenind Madona Neagr` cu pruncul. }i datorit` ei m`n`stirea este
loc de pelerinaj interna\ional dat fiindc` credincio]ii o considerer`
aduc`toare de munini!
67

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Deasupra capelei con\in@nd miraculoasa statuie domul se
sprijin` pe doi st@lpi centrali la 20 de m [n`l\ime. Altarele din
st@nga ]i dreapta capelei sunt dedicate Sf. Iosif, so\ul Mariei ]i
Sfintei Ana, mama Mariei.
Altele sunt dedicate Sf. Meirad ]i Benedict. Cupola galben` e
[nlt` de 37 m.
Fra\ii Cosmas Damin ]i Aegid Quirin Asam sunt arti]tii care
au decorat-o. Principala tem` este adev`rul etern. Totul eman`
bucurie ]i joac` de copii cu [ngeri peste tot, pe corni]e, pe
capiteluri, pline de exuberan\`, subliniin@nd demnitate ]i devo\iune,
gra\ie des`v@r]it`. Figurile reprezint` adul\i, preo\i ]i c`lug`ri,
gravi, demni ]i apar\in italenilor Carlo ]i Diego Carlone din Scaria
de l@ng` Como.
{n pulpit Aegid Quirin Asam creaz` o capodper`
reprezent@nd predica lui Ioan Botez`torul, Isus [n templu ]i Moise
cu ]arpele. Tavanul are cele 4 adev`ruri st`ri ale existen\ei umane [n
jurul mielului domnului ]i c`r\ii cu 7 sigilii descrise [n Apocalips`.
Tavanul e opera cea mai suprem` a bisericii [n puncul ei cel mai
[nalt. Dumnezeu Tat`l e prezent cu crucea ]i o ramur` de m`slin,
porumbelul ]i Sf@ntul Duh urm`rind evenimentele ce au loc.
Na]terea Salvatorului e reprezentat` printr-o magnific` panoram` [n
culori galben pe dom. Maria \ine pe Isus [n bra\e, la picior av@nd
monograma IHS cu o tripl` coron`. Sf. Iosif p`storul, femei ]i copii,
[ngeri cu instrumente muzicale vin s` se roage Domnului, \in@nd [n
m@ini Gloria in excelsius Deo. Sunt prezente mesaje scrise:
Gloria fie cu Dumnezeul Mare ]i pace pe p`m@nt pentru oameni
[n fa\a noastr` iar Isus coboar` acompaniat de [ngeri ]i sfin\i, vis a
vis Maria e descris` ca regin` [nconjurat` de cei patru evngheli]ti.
Apoi din toate col\urile apar Sfin\ii Petru, }tefan, Lauren\iu,
Augustin ]i Ambrozie, Grigore ]i Mihail. }i ca ]i cum s-ar fi
semnat, cei doi fra\i Asam apar ]i ei [n scenele pictate. Diagonalele
[ntregii biserici se [nt@lnesc [n fa\a altarului acolo unde c`lug`rii
celebreaz` zilnic Eucharistul. Altarul se afl` imediat dup` acest
punct ]i a fost proiectat de unul din fra\ii Torricelli ]i colorat de
68

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


sculptorul milanez Domenico Pozzi. El a fost transportat [n 1751
prin pasul St. Gotthard ]i executat dintr-o marmur` neagr`.
{n mijlocul altarului se odihne]te [ntr-o caset` de argint capul
Sf. Meinrad. Pozzi realizeaz` monumental o Cina cea de tain` [n
momentul [n care Isus anun\` c` unul din tovar`]i [l va tr`da.
Frescele din volte sunt episoade din Vechiul Testament:
potopul, salvarea lui Noe cu arca, distrugerea Sodomei ]i Gomora,
Lot ]i familia sa, toate consecin\e ale p`catului original. Dumnezeu
decide acum salveze umanitatea. Decizia divin` e redat` [n prima
fesc` a bol\ii principale cu Dumnezeu tat`l ce st` [n centru [n timp
ce un [nger afi]eaz` [ntrebarea:cine o va face pentru noi? Fiul s`u
[ngenunchiaz` [naintea tat`lui, [n m@na st@ng` \in@nd cartea cu cele
7 sigilii. Aici sunt! Trimite-m` ! se cite]te pe inscrip\ia purtat` de
un [nger. Sacrificiul va fi cel de pe cruce. {ngerii mai poart`
simboluri ale pasiunii, crucii, coroanei de spini, cuiele ]i lancea.
Arhanghelul Gabriel preg`te]te un mesaj, [n alt` parte
Abraham se preg`te]te s`-]i sacrifice fiul, pe Isaac, dar Dumnezeu
[l previne la timp. Isus salveaz` lumea prin sacrificiul s@ngelui s`u.
El e reprezentat printr-un miel sacrificat. Al`turi, un [nger str@nge
s@ngele mielului. Moartea vine!
Grandioasa poveste a Pa]telui e reflectat` printr-o [n`lt` pies`
de art` [n altar: urcarea Maicii Donului la ceruri.
Pe balustradele din fa\` ale altrului sunt 4 figuri alegorice de
femei, inocen\a cu porumbelul [n m@n`, puterea, m`re\ia cu corona
]i sceptrul, curajul cu armur`, casc` ]i lancea a\intit` c`tre dragoni
turn@nd bel]ug din con\inutul cornului peste p`m@nt.
{n centrul ei e un grup de [ngeri ce \in m@n` un pergament cu
mama vie\ii.
{n fa\a lor doi [ngeri \in cu m@inile galeria ca ]i cum ar dori
s` urce pe balustrade` ]i ei.
Scena realizat` cu aceste figure dinamice a fost executat` de
sculptorul Johann Baptist Babel, ]i are apostolii ]i evangheli]tii.
Giusepe Torricelli prezint` aici scene din via\a lui Isus:
predica de pe muntele m`slinilor, interogarea de c`tre Caiafa,
69

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


suferin\a sub tortura crucific`rii ]i baterii cuielor, luarea de pe cruce
de c`tre credincio]i ]i punerea [n morm@nt.
Fratele s`u, Gian Antonio Torricelli creeaz` iluzii optice pe
pere\i cu coloane, ni]e ]i u]i deshise care de fapt nu exist` ]i un
dom suspendat care parc` se deschide c`tre ceruri.
Franz Anton Kraus realizeaz` o crucificare [n culori
fantastice cu lumini ]i umbre de care ar fi m@ndru chiar Caravaggio:
Isus e pe cruce cu trupul contorsionat de durere, cele dou` Marii
pl@ng la picioarele sale [n timp ce Sf. Ioan e disperat iar un ofi\er
roman c`l`re]te [n spate c`tre ora]!
Impresionanta org` compus` din dou` p`r\i [ntinse pe laterale
care sunt conectate [ntre ele cu un mecanism de 15 m a fost
realizat` [n 1754 ]i comandat` de p`rintele Nikolaus Imfeld de la
Viktor Ferdinand Bossard din Baar.
Spa\iul din fa\a bisericii are ]i el influen\e italiene cu
balustrade pe care sunt figuri alegorice create de Johnn Baptist
Babel. E reprodus aici binef`ctorul imperial Otto I ]i Henry al II-lea
privind c`tre vizitatorii sosi\i [n marea curte.
La intrare, pe frontipiciu bisericii se afl` stema pe care sunt
prezente ]i cele dou` p`s`ri din legend` referitoare la moartea Sf.
Meinrad.
Iar pe locul unde Sf@ntul ]i-a a]ezat capela prima dat` e un
izvor cu ap` bun` de b`ut, miraculoas`, care se spune c` dac` bei
din el tr`ie]ti mult. Pe acest loc c`lug`rii au ridicat mai t@rziu o
f@nt@n`, dedicat` Fecioarei Maria, care are acum 15 spoturi. {n 1893
a fost renovat` ]i [n centru se fal` statuia Fecioarei [n galben,
[ncoronat`.
Locul e renumit pentru pelerinaj pentru c` e aproape de
drumul spre Roma ]i Santiago de Compostella din Spania.
Am [nt@lnit aici ]i m`icu\e venite din Italia.
Azi c`lug`rii urmeaz` strict regulile benedictine care vin din
vremea Sf@ntului Benedict care a lucrat la anul 500 [n Subiaco ]i
mai t@rziu [n Monte Casino unde a scris regulile prin care
benedictinii nu numai se roag` lui Dumnezeru [n lini]te, dar tr`iesc
70

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


[n comunitate condu]i de un stare\ ]i muncesc din greu pentru
existen\`. Ora et laboroe leitmotivul lor ]i azi.
Dup` ce am str`b`tut pasul St. Gotthard [n drum spre Biasca,
vizit`m Bellinzona cu cele 3 castele. Cel mai mare tunel de 17 km
de la St. Gotthard aflat la [n`l\imea de 2108 m, a fost inaugurat [n
1882.
De aici ne [ndrept`m spre Lugano, Locarno de pe lacul
Maggore, Mendrisio, Chiasso, Campione dItalia, o enclav` italian`
[n Elve\ia, Ascona. La Lugano trebuie neap`rat vizitat Swiss
Miniature, un parc unde vezi toat` Elve\ia reprezentat` prin
construc\ii [n miniatur`, o realizare excelent`. Ne afl`m [n cantonul
Ticino, italian, alipit la Confedera\ia Helvetic` [n 1803. {n centru la
Locarno, [n pia\`, se afl` locul desf`]ur`rii Festivalului de film.
Ascona trebuie vizitat` pentru str`zile sale medievale ]i esplanada
plin` cu taverne din fa\a lacului. Exist` aici un castel vechi
transformat acum [n hotel restaurant de 5 stele cu piscine` [nc`lzit`
unde te po\i sim\i minunat.
Suntem foarte aproape de Italia, drumul continu@nd spre
Milano, Bergamo, Verona, Vene\ia.
Cel mai important centru comercial, financiar ]i cultural,
Zurich este situat pe ambele maluri ale r@ului Limmat, acolo unde el
rena]te din lacul Zurich [n locul numit Quai. Pe Limmatquai, l@ng`
pod, la cafeneaua bar Odeon, Lenin citea ziarele, iar l@ng` Rathaus
exista pe vremuri o bibliotec` unde a scris lucr`ri: Imperialismul....
ultimul stadiu al capitalismului....
Obiectele descoperite [n epoca de piatr` ]i expuse acum [n
muzeul na\ional de aici atest` case mici plasate pe piloni [n jurul
lacului de peste 4500 de ani. {n secolul I [.e.n. romanii construiesc
aici o vam` trasformat` apoi [n fort`rea\`. Sfin\ii protectori Felix ]i
Ragula, doi fra\i cre]tini, au fost decapita\i de guvernatorul roman
pe o insul` mic`, legenda spune c` ei ]i-au luat capetele, au trecut
apa ]i au mers pe deal unde s-au pr`v`lit pe locul unde se afl` azi
catedrala Grossmunster.
Dup` secolul V vin triburile germanice care-i gonesc pe
romani. Mai t@rziu carolingienii construiesc un palat pe r@u iar
71

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Ludovic Germanul, nepot al lui Carol cel Mare ridic` o m`n`stire
pe locul catedralei Fraumunster unde fiica sa va fi prima stare\`.
{n 1336 Rudolf Brun fondeaz` breslele care au rezistat p@n`
la revolu\ia francez`. }i azi locuitorii se [mbrac` [n costume
medievale [n mar]ul lor anual.
Reforma lui Zwingli trasform` mentalitatea locuitorilor prin
devotamentul pentru cump`tare ]i munc`. {ns` cel care pune bazele
sistemului bancar denit al patrulea [n lume dup` New York, Londra
]i Tokio este Alfred Escher a c`rui statuie e situat` [n fa\a g`rii.
Interesant c` acum depozitele subterane din ora] sunt goale,
ele fiind mutate [ntr-un loc mai sigur, l@ng` aeroport.
Zurich nu e numai ora]ul afacerilor, de aici a pornit [n 1916
mi]cartea dadaist` a lui Tristan Tzara, Jean Arp ]i Hugo Ball. James
Joyce a tr`it ]i scris aici. Morm@ntul lui se afl` [n cimitiriul
Fluntern.
Pornind de la gar`, ocolim statuia vr`jitorului finan\ist Escher
]i mergem pe malul st@ng al r@ului, [n ora]ul vechi, pe strada cea
mai costisitoare din lume, Bahnhofstrasse, plin` de magazine cu
pre\uri extravagante dar ]i centre de afaceri ]i comer\. Ajungem [n
Parade Platz acolo unde are loc anual parada breslelor. Trecem pe
l@ng` bisericile Fraumunster, Sf. Petru, Grossmunster, Podul Quai,
Hotel Bar du Lac, Prim`ria.
Pe Spiegelgasse la num`rul 14 a locuit Lenin [nainte de
Revolu\ia din Rusia.
Nordul Elve\iei [\i ofer` cea mai frumoas` priveli]te a
Rinului l@ng` Schaffhausen, la cascada de la Neuhausen am
Rheifall, cea mai mare din Europa. Rinul curge prin Schaffhausen,
intr` [n lacul Boden, iese ]i se vars` [n marea Nordului, av@nd
traseul cel mai lung din Elve\ia, de 375 km, fiind urmat de Aare cu
295 km, Ronul 264 km, Tessinn ]i Ticino, majoritatea izvor@nd din
masivul Gotthard. Lor li se adaug` lacurile: Thun, Brienz, Leman,
Neuchatel, Murten, Biel, Zurich, Lucerna, Maggiore, ...O vizit` [n
Turgau la lacul Constan\a te introduce [n atmosfera napolenian` de
la castelul din Arenenberg - acolo unde a fost exilat Napoleon al III72

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


lea, a copil`rit, studiat ]i a scris c`r\i despre arta militar`. Azi casa
este muzeu.
{n sud se ajunge la Chur, apoi prin Fluellepass, 2283m, la
Davos ]i St. Moritz apoi prin Julierpass 2284m ne [ntoarcem la
Chur trec@nd prin tunelul ]i trec`toarea St. Bernardino, 2065 m,
ocolitoare cand tunelul de la St. Gotthard e [nchis!
La St. Gallen ne oprim s` vizit`m biblioteca aba\ial`, aflat`
[ntr-o [nc`pere superb` cu tavanul pictat, una din cele mai
importante dup` Vatican ]i Sf@nta Ecatenina din Sinai.
Dea ici se ajunge u]or la Vadus [n Liechtenstein.
}i pentru c` \ara e mic` dar situat` [n centrul Europei e p`cat
s` nu vizitezi \`rile din jur: Germania cu izvorul Dun`rii, Capela
familiei Sturdza de la Baden Baden, castelul Sigmaringen al
familiei Hohenzollern, Fran\a cu Chamonix, Grace, Castelanne,
Nisa, Cannes ]i mai ales castelele de pe Loara de la Chambord,
Blois, Chaumont, Amboise sau Chenonceaux, oprindu-te pu\in ]i pe
la Sully-sur-Loire unde la c@\iva kilometri se afl` castelul Huardier
al rom@ncei Angela Cr`ciun, Italia cu Torino, Milano, Verona ]i
Vene\ia, Austria cu Salzburg, Linz, Graz, Viena ]i micul Principat
de Liechtenstein.
Vitasem Liechtenstein [n primul cencediu [n \ar` ]i nu ne-a
luat mai mult de o or`.
Liechtentein are cel mai mic teritoriu dup` Monaco, dar cel
mai ridicat nivel de trai din lume ]i asta [ntr-o \ar` cu numai 30000
de locuitori, f`r` resurse petroliere ]i materii prime.
Statul se [ntinde [ntre Elve\ia ]i Austria [ntr-o vale pierdut`
[ntr-o scorbur` a Alpilor cu o ]osea ce o str`bate pe nu mai mult de
15 Km, bordat` de case [ngrijite, iar centrul este c@t un teren de
fotbal! Curios e c` au ]i un stadion de fotbal!
Surprinz`tor este c` el intr` [n istorie abia [n secolul al XIIlea a]a cum o atest` un document al proprietartului castelului de
atunci, Hugo de Liechtenstein unul din seniorii familiei
proprietar` a castelului cu acela]i nume de l@ng` Modling, situat la
sud de Viena.
73

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Timp de secole ei ocup` func\ii imperiale dat fiind averea lor
c@t ]i devotamentul ]i fidelitatea pentru habsburgi. Foarte boga\i,
mari palatini [nc` din 1607, sunt ridica\i la rang de prin\i [n 1608 ]i
dob@ndesc numeroase seniorii, [ns` ambi\ia lor este s` devin` prin\i
ai imperiului. Pentru aceasta trebuie s` dob@ndeasc` o seniorie
direct de la [mp`rat ]i [n 1662 prin\ul Hans-Adam le Riche(bogatul)
cump`r` pe aceea de la Schellemberg [n schimbul a 115000 de
florini, apoi pe aceea al`turat` de la Vaduz pentru suma de 229000
de florini. Astfel c` la 23 ianuiarie 1719, [mp`ratul romano-german
Carol al VI-lea ridic` la rangul de principat cele dou` seniorii unite
sub domnia lui Anton-Florian de Liechtenstein(1656-1721). Statul
va fi botezat dup` numele proprietarului: Liechtenstein!
Dintre cele 343 de state ale Sf@ntuilui imperiu, Liechtenstein
este singurul care-i va supravie\ui.
De atunci pe tron s-au succedat 12 prin\i dintre care primii 7
nici m`car nu au pus piciorul pe p`m@ntul principatului. Ei au avut
re]edin\a la Viena [n palatul Liechtenstein sau pe domeniile din
Boemia ]i Moravia.
Singurul care simbolizeaz` cel mai bine trecutul a fost prin\ul
Josef Wenzel(1696-1772), apropiat al [mp`r`tesei Maria Tereza,
ambasador la curtea Fran\ei. Intrarea lui la Versailles va fi [ntr-o
calea]c` din aur, mult mai str`lucitoare dec@t a regelui Soare!
Dup` dispari\ia Sf@ntului imperiu [n 1806, Liechtenstein
devine principat autonom [n cadrul Confedera\ei Rinului, iar [n
1815 Congresul de la Viena confirm` existen\a lui [n cadrul noii
confedera\ii germane.
{n 1871 devine independent. Are o suprafa\` de 159 Km
p`tra\i ]i 30000 de locuitori.
Ceea ce e de re\inut e faptul c` prin\ii au fost adev`ra\i
mecena ai artrelor ]i literelor, binef`c`tori ai bisericii ]i promotori
ai progresului social. Ei creeaz` Casa de Economii ]i {mprumut,
precursoarea citadelei financiare de azi.
{nainte de primul r`zboi mondial p`m@nturile familiei situate
[n Boemia ]i Moravia, Polonia ]i Ungaria reprezentau 1850 Km
p`tra\i, dar dup` 1948 dup` confiscarea lor de c`tre guvernele
74

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


comuniste ajung la 240 de Km p`tra\i. Privilegiile fiscale acordate
[ntre 1923-1928 fac din Vaduz un paradis fiscal.
{n timpul primnului r`zboi mondial, Jean le Bon acord`
statului un [mprumut f`r` dob@nd` de 550000 de franci, ce dep`]ea
bugetul statului, pentru a ie]i din foamete.
Mari colec\ionari de art`, prin\ii reu]esc s` recupereze
colec\iile furate de nem\i ]i s` le ascund` pe malul lacului
Constance. Prima colec\ie privat` din lume e [nceput` de Georg al
III-lea [n secolul XV ]i num`r` 1600 de tablouri ale marilor ma]tri:
27 sunt semnate de Rubens, 20 de Van Dyck, Rembrandt, Breughel,
Franz Hals, Jordans, Tenniers, Memling, Ruysdael, Raphael,
Botticelli, Perugino, Ribera... exper\ii evalu@nd-o la 3-4 miliarde de
euro!
De men\ionat c` num`rul companiilor de aici este de 4 ori
mai mare dec@t cel al popula\iei: 135000!
Prin\ul Hans-Adam al II-lea este al ]aselea monarh bogat ]i e
prin\ul superlativelor: cel mai bogat, cel mai absolut, cel mai
discret..., este c`s`torit din 1967 cu Marie-Aglae Kinsky, diplomat`
[n artele grafice la Munchen. Au 3 fii, Alois care urmeaz` la
domnie, Maximilian ]i Constantin ]i o fiic`, Tatiana.
Prin\ul mo]tenitor Alois, pe care am avut onoarea s`-l cunosc
[n 2010 cu prilejul zilei na\ionale pe 15 august, de Sf@nta Maria, la
Vaduz, s-a n`scut la 11 iunie 1968 la Zurich ]i a f`cut studiile la
Vaduz, [n Marea Britanie ]i [n Austria. Este c`s`torit cu prin\esa
regal` Sophie de Bavaria. Castelul unde se s`rb`tore]te ziua
na\ional` este [n proprietatea familiei din 1140.
Veneam tocmai dup` vizitarea castelelor de pe Valea Loarei
aflate [ntre Blois ]i Tours cu Chambord, Blois, Chaumont,
Amboise, Chenonceaux, Sully-sur-Loire, Huardiere al c`rei
proprietar era rom@nca Angela Cr`ciun a]a c` vechiul castel de
aici nu ne-a mai impresionat ca prima dat`, [ns` merit` subliniat`
neinterven\ia [n modernizarea lui pe dinafar`. Mesa de dinainte s-a
\inut pe o paji]te a domeniului din fa\a castelului ]i pe l@ng`
locuitori au participat ]i corpul diplomatic acreditat la Berna. De]i
era o zi cu o ploaie toren\ial` erau prezen\i foarte mul\i localnici
75

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


care apoi s-au bucurat de o mas` modest` [n gr`dinba castelului,
acolo unde printre participan\i a fost ]i prin\ul mo]tenitor [mpreun`
cu p`rin\ii. Binen\eles c` totul e organizat dup` cronometru ]i la
12,30 fix am plecat tot corpul diplomatic spre un restaurant First
Class, [mpreun` cu ministrul de externe, o t@n`r` doamn` blond`
care ne-a [nt@mpinat cu un speech plin de extraordinare aprecieri [n
ideea de colaborare ]i sprijinire [n viitor. O bun` vorbitoare ]i o
excelent` diplomat` care face pentru \ara sa mai mult dec@t
reclamele pl`tite pentru un brand de \ar`.
S-au servit o mul\ime de aperitive, somon, sushi, miel,
friptur` de vac` ]i porc udate cu vinuri selectate alb ]i ro]u, apoi
pr`jituri ]i fructe prospete de p`dure. Ambian\a a fost una pl`cut`
mai ales c` am stat vis a vis de ambasadorul Liechtenstein-ului la
Berna ]i o domni]oar` din ministerul de externe.
Oricum a fost cel de-al 46-lea stat vizitat iar Vaduz a 38-a
capital`.
De aici treci [n Austria prin Feldkirch pe un drum cu tuneluri
]i zona Tirol [nc@nt`toare....
Salzburg - primul ora] ie]it [n cale - trebuie vizitat pentru a
aduce un omagiu marelui Mozart a c`rui cas` se afl` pe una din
str`zile principale...
Salzburg sau Iuvavum cum se numea [n perioada clasic` - a
fost fondat cu c@teva decade dup` na]terea lui Isus. {n 693
agilolfingianul duce Theodo de Bavaria [l [ns`rcineaz` pe c`lug`rul
Rupert Hrodbertus din Worms s` reformeze cre]tinismul din
Bavaria ]i s` trimit` misionari [n \inuturile apropiate. Dar Rupert
c@]tig` de la duce o dona\ie generoas` const@nd [ntr-un domeniu la
Salzach pentru ridicarea unei biserici. Pe vremea aceea Iuvavum era
un drum principal pentru comer\ ]i locul de extrac\ie al s`rii de
l@ng` Reichenhall. Pentru prima dat`, [n 755 e men\ionat ca
Salzburg. Dup` dezvolvoltarea centrului ecleziastic de aici Rupert
se [ntoarce la Worms [n 714. {n anul 739 se stabile]te centrul la
Salzburg de c`tre Sf. Boniface, iar [n 745 [n fruntea diocezei e pus
Vergilius, un c`lug`r irlandez care fusese preot la Sf. Petru. El este
cel care ridic` prima dat` catedrala Sf. Virgiliu dup` acea a Sf.
76

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Rupert, una din cele mai mari din imperiul franc al secolului VIII.
{n 798 papa Leon al III-lea ridic` dioceza la rang de arhidiocez`.
Distrus` de incendii, catedrala a fost reconstruit` de c@teva ori [n
991-1023, 1106-1147 [n timpul lui Konrad I ]i 1177-1183 [n timpul
lui Konrad III. Dar va fi modificat` de c@teva ori [n evul mediu. {n
decembrie 1598 un incendiu [i provoac` mari pagube astfel [nc@t [n
1602 va fi complet demolat` ]i proiectarea noii catedrale [i e
[ncredin\at` arhitectului vene\ian Vincenzo Scamozzi, [ns` [n 1614
planurile sunt abandonate ]i i se [ncredin\eaz` acum continuarea
lombardianului Santino Solari. La 28 septembrie 1628 [nc`
neterminat` a fost dedicat` Sf. Rupert ]i Virgil. Arhitectul Giovanni
Antonio Daroi termin` lucr`rile prin completarea fa\adei, turnului ]i
gr`dinii. Ea va fi restaurat` [n 1859 ]i [n 1944 sufer` [n urma
bombardamentelor, iar reconstruc\ia dureaz` p@n` [n 1958. La
aniversarea a 1200 de ani a diocezei [n 1998 era complet restaurat`,
iar [n 2005 e completat` cu un altar nou proiectat de arhitectul Peter
Schuh. Impozanta arhitectur` a catedralei reflect` importan\a
spiritual` ]i politic` care vine din timpurile carolingiene ]i
[mpreun` cu gr`dinile formeaz` un ansamblu unic [nscris [n
patrimoniul UNESCO [n 1996. P`r\ile ornamentale ale fa\adei sunt
din marmur` alb`. Fa\ada are dou` turnuri frumos decorate care
sunt peste cele dou` etaje ale catedralei. {n mijlocul pie\ei din fa\a
catedralei se afl` o coloan` dedicat` Fecioarei Maria realizat` de
sculptorii Wolfgang ]i Johann Baptist Hagenauer. La intrare te
[nt@mpin` patru statui ale sfin\ilor Rupert, Petru, Paul ]i Virgil puse
pe piedestale, flanc@nd cele dou` intr`ri [n catedral`. Deasupra lor
sunt patru statui reprezent@nd pe cei patru evangheli]ti. Grupul de
personaje aflat deasupra, Moise la st@nga ]i Elias la dreapta cu Isus
[ntre ele reprezentat ca salvatorul lumii face aluzie la Schimbarea la
fa\` a lui Isus de pe muntele Tabor. Scena de pe fa\ad` te introduce
parc` [n interiorul catedralei unde se afl` [nvierea lui Isus.
Se intr` [n catedral` prin trei mari por\i din bronz [ncadrate
de cei patru sfin\i. Spa\iul interior e de forma unei mari s`li cu
arcade ce permit accesul [n cele patru capele laterale. Stucatura
77

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


laborioas` apar\ine lui Giuseppe Bassarino iar frescele lui Fra
Arsenio Mascani ]i fiilor lui Ignazio Solari.
Tablourile reprezint` scene din via\a lui Isus iar frescele
scene de Pa]te, scene din Vechiul Testament, scene din via\a
Fecioarei Maria, a Sf. Francisc din Assisi. {naint@nd spre altarul
baroc suntem [n fa\a {nvierii lui Mascani care e flancat` deasupra de
Sf. Rupert ]i Virgil.
I-au trebuit sute de ani ca aspectul de azi al catedralei s` fie
at@t de majestos!
Dup` Liechtenstein a urmat Luxemburg, tot o monarhie,
condus` de Marele duce, a 48-a \ar` vizitat` ]i a 39 capital`! Istoria
ora]ului [ncepe odat` cu achizi\ionarea castelului de c`tre contele
Siegfried, conte de Ardennes, [n anul 963, [n jurul c`ruia se
dezvolt` viitorul ducat de mai t@rziu, Luxemburg, o monarhie
constitu\ional` din 1354, cu un cabinet condus de prim ministru.
Cel mai mic stat(2586 Km p`tra\i) a avut [n componen\` ]i o
regiune care apar\ine azi Belgiei. Tot cu acelasi nume. Merit`
vizitat pentru atmosfera prietenoas`, medieval` a catedralei,
palatului regal ]i ministerelor, r@urile Mosele, Sauer, restaurantul
rom@nesc Sibiu aflat la intrarea [n capital`.
Mai [nt@i a fost Pa]tele s`rb`torit la Bus apar\in@nd de
Saarlouis, un ora] german la grani\a cu Fran\a. Regiunea Saar e
str`b`tut` de r@ul Saar ]i are capitala la Saarbruken, al 157-lea ora]
vizitat. Teatrul din centru a fost construit ]i oferit locuitorilor de
Hitler.
Saarlouis este cunoscut pentru c` aici s-a n`scut mare]alul
din timpul lui Napoleon, Ney. De aici am vizitat statul vecin.
Marele ducat de Luxemburg face parte din grupul de \`ri
Benelux al`turi de Belgia ]i |`rile de Jos, Olanda.
Istoria [ncepe cu construc\ia castelului Luxemburg [n 963 [n
jurul c`ruia s-a dezvoltat ora]ul devenit capital` a statului mic,
comitat la [nceput apoi ridicat la rang de Ducat [n 1354. A fost
ocupat [n timp de burboni, habsburgi, hohenhollerni ]i francezi.
Revolu\ia belgian` din 1830-1839 [njum`t`\e]te teritoriul, partea
vestic` a \`rii, majoritar` francofon` e transferat` Belgiei,
78

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


independen\a Luxemburg-ului e confirmat` [n 1839 dar e ratificat`
[n 1867 iar [n 1839 se al`tur` Confedera\iei germane. {n primul
r`zboi mondial a fost invadat de Germania nazist` ]i anexat [n
1942.
Are un sistem parlamentar, o monarhie constitu\ional`
condus` de Marele Duce sau Duces` ]i de un cabinet care are un
prim ministru.
Puterea legislativ` apar\ine Camerei Deputa\ilor iar Consiliul
de stat cu 21 de membri are rol consultativ [n elaborarea legilor.
Luxemburg este una din cele mai mici \`ri din Europa, 2586
Km p`tra\i, [n vest se [nvecineaz` cu provincia Luxemburg din
Belgia cu o suprafa\` dubl` de 4443 Km p`tra\i, [n nord are mun\ii
Ardeni nu mai [nal\i de 560 m, [n timp ce grani\a estic` e format`
de r@urile Mosela, Sauer ]i Our.
Este patrimoniu UNESCO prin centrul vechi, cu fortifica\ii,
statuia din parc, catedrala, palatul princiar.
{n drum spre Luxemburg se afl` localitatea Shenghen, de
unde vine denumirea de spa\iu Shenghen.
La ie]ire spre Saarbruken, pe dreapta, este restaurantul
rom@nesc SIBIU, foarte apreciat de luxemburghezi cu bucate
rom@ne]ti.
Saarbruken e capitala landului german Saarland care are [n
centru podul din piatr` peste Saar din 1546, o biseric` gotic` Sf.
Arnual, un castel ]i pia\a Sf. Johanner. A fost sub domina\ie prusac`
apoi francez`, de unde ]i o influen\` r`mas` ]i azi. E numit ]i ora]ul
podurilor, bruck [nsemn@nd pod.
Mai la nord, 25 Km se afl` localitatea Saar Louis, mai mic`,
cu o pia\` frumoas` iar [n centrul vechi pe o strad` plin` cu mici
restaurante cu terase se afl` casa unde a stat mare]alul lui Napoleon,
Ney.
{n apropiere se afl` satul Bus, care arat` a or`]el.
Ca rom@n trebuie neap`rat s` ajungi la Sigmaringen nu numai
pentru c` de el se leag` istoria unei vechi dinastii, Hohenzollern,
dar te vei sim\i m@ndru de Carol I, descendentul de al c`rui nume se
leag` Casa Regal` a Rom@niei.
79

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Vizit@nd castelul Sigmaringen [nve\i nu numai istoria unei
vechi familii Hohenzollern - dar vei fi [n contact ]i vei retr`i
trecutul istoric ]i autentic al zonei ce g`zduie]te una din cele mai
mari re]edin\e private din Germania admir@nd cei aproape 1000 de
ani de art` ]i arhitectur` regal`.
Pentru prima dat` castelul a fost men\ionat [n 1077 ca
fort`rea\` medieval` a]ezat` pe o [n`l\ime [n mijlocul frumoasei v`i
a Dun`rii, la jum`tatea drumului dintre Stuttgard ]i Zurich, pentru
ca apoi, [n timp, s` devin` impresionantul castel ce se integreaz`
perfect [n atmosfera ora]ului.
La izvorul Dun`rii se ajunge trec@nd P`durea Neagr` ]i
ajung@nd [n ora]ul Donaushelle unde izvorul se afl` jos, la baza
unei biserici, [ntr-o curte din lateral`. Izvorul este monumental, o
construc\ie veche de form` circular` de [\i d` impresia unei f@nt@ni.
Pe peretele din latera dreapt` sunt pl`cu\e din bronz cu istoricul
cursului Dun`rii, una aplicat` ]i de Rom@nia.
Baden Baden, din Germania, sta\iunea preferat` a nobililor ]i
monarhilor, are o istorie veche care merge [n urm` [nc` din timpul
romanilor, azi b`ile din centru purt@nd numele Caracalla. Chiar
primul hotel de lux din Europa a fost construit pe malurile r@ului
Oos. Azi sunt hoteluri pentru toate gusturile, de la cele standard,
confortabile, p@n` la cele luxuoase unde oportunit`\ile pentru
relaxare ]i petrecere a timpului sunt nelimitate. Se spune c` peste
600000 sunt cei fascina\i de Le jeux sont fait! Rien va plus! din
cazinouri.
Niciun alt ora] nu e at@t de norocos de la mama natur` ca
Baden Baden unde izvoarele de ap` cald` te [mbie tot timpul mai
bine dec@t oriunde [n Germania iar Riesling-ul extras din viile
binecuv@ntate de soarele ce scald` plaiurile dintre Rhin ]i P`durea
Neagr` au un gust pre\ios marcat de continuitatea premiilor
ob\inute.
Trinkhalle, construit [ntre 1839-42 cu coloane corintiene ]i
pere\i cu picturi serve]te azi drept centru de informa\ii, cafenea ]i
uneori, duminica, t@rguri de antichit`\i. Kurhaus ad`poste]te unul
80

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


din cele mai frumoase cazinouri. Teatrul neobaroc este construit
[ntre 1860-62 dup` stilul Operei din Paris. Muzeul ora]ului prezint`
o istorie de peste 2000 de ani, muzeul Frieder Burda este construit
de celebrul arhitect newyorkez Richard Meyer iar Faberge este un
muzeul special dedicat vie\ii ]i artei lui Carl Faberge. B`ile termale,
cultur` ]i tradi\ie aici la Baden Baden, izvor`sc din 12 izvoare ]i
ating p@n` la 68 de grade, oferind o atmosfer` de relaxare complet`
[ntr-o ambian\` ce reface vechile temple ca acelea din timpul
descoperitorului Caracalla ce acoper` aproape 3000 metri p`tra\i cu
saun` ]i o parte din piscin` [n aer liber, iar la Friedrichsbad
combina\ia de b`i termale romane ]i irlandeze este [nconjurat` de
istorie prin ruinele b`ilor de 2000 de ani care se pot vizita ]i azi.
G`se]ti aici adev`ratul drum c`tre tine [nsu\i!
Festspielhaus, deschis` [n 1998, este a doua mare sal` de
concerte din Europa. Aflat` la cap`tul opus, Lichtentaler Allee,
cunoscut` de peste 350 de ani, este cartea de vizit` a ora]ului, o
veritabil` surs` de inspira\ie poetic`, o oper` de art` alc`tuit` din
arbori ]i flori [n mijlocul c`rora se ridic` monumente din Belle
Epoque. Vizit@nd aceste splendide locuri, [nso\it de o calea]c` de
epoc`, te vei sim\i ca [n timpuri imperiale c@nd aici []i petreceau
verile kaizerii ]i regii din [ntreaga Europ`.
Singurul palat privat nedeschis publicului este Neues
Schloss.
La capela Sturdza din Baden Baden, singura ortodox` din
occident, se ajunge chiar din strada Strurdza, urm@nd drumul p@n`
[n v@rful unei coline [mp`durite dintr-un domeniu destul de
impresionant unde te [nt@mpin` o intrare ca un templu cu un
capiteliu sprijinit de patru coloane De altfel, domnitorul Mihail
Sturdza a avut ]i un palat [n ora] de care se leag` multe legende
privitoare la pretinsa avere ascuns`, din care cauz` a ]i fost p@n` la
urm` devastat de amatorii de comori.
Mihail Sturdza, domnitor al Moldovei [ntre anii 1834-1849,
s-a n`scut la Ia]i [n 1794 ca fiu al marelui logof`t Grigore Sturdza
]i al Mariei Calimah, fiic` de domn. A fost influen\at de junimistul
sas Flehtenmacher ]i, de]i a fost ales ca domn sub protec\ia turcilor,
81

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


a intrat cu totul sub influen\a politicii ruse]ti. Totu]i, pe timpul lui
s-au construit 250 Km de drumuri ]i 400 de poduri din piatr`. Prima
so\ie a fost Elisabeta, fiica lui Vasile Rosetti cu care a avut 3 copii:
Dimitrie, Grigore ]i Maria. Dup` ocupa\ia ruso-turc` a Principatelor
]i Conven\ia de la Balta Liman din 1849 [n locul lui a fost pus ca
domnitor Grigore Alexandru Ghica. Apoi se retrage la Paris unde
moare la 90 de ani ]i este [nmorm@ntat [n capela familiei din
sta\iunea Baden Baden din Germania, ridicat` [ntre anii 1863-1866
dup` planurile arhitectului Leo von Klenze, o biseric` de fapt,
construit` [n stil neoclasic.
Ctitor al capelei, domnitorul Sturdza o ridic` dup` moartea
nea]teptat` a fiului s`u, Mihail, la Paris la numai 17 ani, folosind
cei mai renumi\i arti]ti ai vremii, Leon von Klenze(autor al
Ermitajului) ]i G. Dollmann care [mbin` inspirat elemente
renascentine cu cele neoclasice, dar ]i germane. Pictura de pe pere\i
este opera lui Wilhelm Hauschild din Munchen. Dar marea realizare
o constituie cupola de 24 m, o replic` [n miniatur` dup` aceea a
catedralei San Pietro, cu o acustic` deosebit`, cu picturi [n foi de
cupru realizate de Andre Muller. Tehnica pe pl`ci de cupru e
folosit` ]i la realizarea catapetesmei ]i portretelor de la intrare ale
principelui Mihail, a sorei sale Maria, a prin\esei Smaragda
Vogoride ]i domitorului Sturdza de c`tre pictorul francez J.
Perignon. {n cript` se afl` toate aceste morminte iar [n dreapta ]i
st@nga cupolei se afl` dou` monumente, al t@n`rului Mihai la masa
de studio, realizat [n marmur` de Carrara de sculptorul italian
Rinaldo Rinaldi, iar opus lui, monumetul celor doi p`rin\i [ndurera\i
sculptat de francezul Thomas Gabriel. P@n` [n anul 1882 capela s-a
aflat sub jurisdic\ia Patriarhiei ecumenice din Constantinopol, apoi
a Mitropoliei Moldovei ]i Bucovinei iar din 1923 este [n
administra\ia ora]ului Baden Baden care o restaureaz` ]i din 1997 a
fost inclus` pe lista monumentelor istorice din Germania.
Azi ea se [nal\` majestos [n mijlocul unui parc cu arbori de
sequoia ]i magnolia al`turi de un stejar adus din Moldova, fiind
inclus` [n toate ghidurile turistice.
82

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


De-alungul vie\ii am vizitat peste 68 de situri apar\in@nd
patrimoniului UNESCO din 4 continente, dar Elve\ia se deta]eaz`
prin civiliza\ie, tradi\ie, un verde de nesdescris cu ape ]i lacuri
cristaline.
Ce mai, Elve\ia e ca o [ntoarcere [n copil`rie c@nd [nc` mai
exista Oltul cu valurile lui n`valnice ce izbeau zgomotos zidul vechi
al m`n`stirii Cozia sau cu satele [nc` nedistruse duc@nd [n spate
tradi\ia miilor de ani a caselor asemeni celor din Elve\ia, transmise
din genera\ie [n genera\ie, cu paji]ti pe care [nc` mai p`]teau vacile
albe ]i negre de la noi.
E bine c` mai exist` [nc` micile petice de carton, am numit
aici vechile vederi, aduceri aminte de vilele de alt`dat` construite [n
sta\iunile Rom@niei dup` modelul helvetic de acum 200 de ani! Dar
]i rare pavilioane ca acelea din C`lim`ne]ti, Govora sau Ol`ne]ti
construite acum 150 de ani dup` acela]i model. Aici [n Elve\ia
m-am sim\it tot timpul ca acas` chiar dac` uneori visul dep`]ea
realitatea.
Mai mult, viitoarea carte Rom@nia - o Elve\ie a estului, dup`
un proiect IT conceput la Berna, [ncearc` s` aduc` [n fa\a tinerilor
o imagine a ceea ce ar fi trebuit s` fie \ara noastr`, a]a cum era [n
perioada interbelic` ]i chiar a copil`riei, o \ar` european`!
Mi-a]i dori ca aceast` carte, Elve\ia fort`rea\` de necucerit,
ap`rut` [n 2011 odat` cu s`rb`torirea centenarului rela\iilor
diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia, a treia dedicat` unui astfel
de jubileu, de ce nu, s` dep`]easc` succesul c`r\ilor scrise la Cairo
Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor, ap`rut` [n 2006 cu
prilejul centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Egipt,
Indiei ]i Impresii de c`l`torie, alese [n anul 2008 drept
repere editoriale cu prilejul s`rb`toririi a 60 de ani de rela\ii
diplomatice dintre Rom@nia ]i India c@nd am avut marea onoare s`
prezint proiectul IT dedicat Indiei la Sala Gafencu [n fa\a
diploma\ilor rom@ni din MAE ]i a Excelen\ei Sale, Domnul
Ambasador al Indiei la Bucure]ti, Debashish Chakravarti.
Efortul depus [n str@ngerea bazei de date timp de peste 4 ani
[n India, al\i 4 ani la Cairo unde au ap`rut c`r\ile ]i [nc` 4 ani la
83

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Berna unde am finalizat proiectele IT a fost [ncununat de satisfac\ia
pe care am avut-o prin exprimarea mul\umirilor at@t din partea
participan\ilor dar mai ales din partea Domnului Ambasador
Chakravarti care mi-a mul\umit ]i [n numele poporului indian
pentru afec\iunea mea special`.
C` India a r`mas ]i va r`m@ne pentru mine [nt@ia iubire o
demonstreaz` mirajul, misterul, fascina\ia ]i incredibilul pe care o
lume [ntreag` [l [nt@lne]te acolo ]i azi. Pentru c` civiliza\ia indian`
este ca ]i piramida lui Kufu din Cairo - singura de mii de ani
existent` [nc` ]i azi!
Am vizitat special Davos ]i St. Moritz merg@nd pe urmele
domnului Petcu din Bu]teni, participant aici la jocurile olimpice din
1948 c@nd delega\ia Rom@niei a fost vizitat` ]i de Maiestatea Sa,
Regele Mihai I de Rom@nia. Chiar are o fotografie [mpreun` cu
Regele pe celebra p@rtie Cordelia.
{nt@lnirea cu Majestatea Sa, Regele Mihai I de Rom@nia aici
la Aubonne, l@ng` Lausanne [n 2009, dup` ce acum 20 de ani nu am
reu]it dat fiinc` era bolnav, a fost cred momentul de v@rf al vie\ii,
amintirea cea mai frumoas`. Primul monarh [nt@lnit [n via\` pe
p`m@ntul unde pe nedrept a fost exilat! Au urmat familia princiar`
de Liectenstein ]i prin\ul mo]tenitor Alois [n fiecare an la 15 august
de ziua na\ional` ]i excep\ionala excursie pe Valea Loarei la
castelele vechilor monarhi. Dar [nt@lnirea cu Regele Rom@niei a
fost un regal!
Aceasta a fost Elve\ia, la fel ca ]i Austria, acelea]i ca [n
Sunetul muzicii, neschimbate parc` de pe vremea familiei von
Trapp!
O perioad` activ` unde am reu]it s` finalizez proiectele IT
despre civiliza\ia faraonic`: muzeul de egiptologie din Cairo,
comoara lui Tutankhamon, istoria obeliscurilor egiptene r`mase
[nc` [n via\`, celebrele portrete de la Fayoum, Vizit@nd Berna,
Bucure]tiul de alt`dat` cu primele fotografii realizate de celebrul
fotograf Angerer la 1856, Rom@nia o Elve\ie a estului ]i o a treia
edi\ie a C`lim`ne]tiului interbelic.
84

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Am scris acest` carte [n amintirea lui Mihai Ghica, un prin\
rom@n care mi-a fost ghid la Geneva [n 1990, la prima mea ie]ire [n
occident, prin bun`voin\a ]i amabilitatea Consulului General
Onorific al Rom@niei la Zurich, Alte\a Sa, Prin\ul Dimitri Sturdza.
Alese mul\umiri.
Dan ZAMFIRACHE
Diplomat matematician-informatician
Berna 2009

85

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins

Berna

Zurich

86

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins

Lucerna

Thun

87

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins

Basel

Geneva

88

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins

89

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins

90

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins

91

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins

92

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins

93

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins

94

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


De acela]i autor :

C`lim`ne]ti2000

monografie ilustrat` (*
C`lim`ne]ti 1997.

Indiei

Agra Minunea numit` Taj Mahal, Khajuraho mit, legend`, [nt@mplare sau creativitate?, Goa
p`m@nt ne[nl`n\uit, Plimbare la New Delhi
Cairo 2004.

Impresii de c`l`torie

Misterioasa Indie, Roma cu adev`rat, Singa


pura, Kuwait, Malacca, Siria, New York, New
York, New York !, Efes, Egipt - \ara miracolelor
Cairo 2005.

Mirajul civiliza\iilor Edi\ia I-a


]i fascina\ia muzeelor

Cairo 2006.

C`lim`ne]ti2038

monografie ilustrat` - edi\ia a II-a,III-a, a IV-a


C`lim`ne]ti 2008-2015.

Vizit@nd Berna

ghid turistic edi\ia aI-a (**


Berna 2009.

Vizit@nd Berna

ghid turistic edi\ia aII-a (**


Berna 2011.

Istoria obeliscurilor egiptene, portretele de la Fayoum,


f@nt@ni medievale din Berna (**
(*

Berna 2011.

carte ap`rut` [n septembrie 1997 la C`lim`ne]ti dup` numai dou` luni de la primul
proiect IT din Rom@nia 4 iulie 1997 de lansare a unei c`r\i cu un limbaj diferit de
cel al lans`rilor obi]nuite de p@n` acum, folosind tehnica cea mai avansat` a
computerelor ]i premiat` la primul For Interna\ional de Cartofilie din Rom@nia Bucure]ti, palatul }u\u, [n mai 1998, cu medalie de bronz ]i diplom` de onoare la
Expozi\ia Interna\ional` de Filatelie EFIRO98, [n septembrie 1998 la Palatul
Parlamentului.
(**
c`r\i dedicate s`rb`toririi [n 2011 a centenarului rela\iilor diplomatice dintre
Rom@nia ]i Elve\ia, [nso\ite de prezent`ri IT pe DVD ]i un audio CD pentru ghid.

95

Elve\ia fort`rea\` de ne[nvins


Rom@nia o Elve\ie a estului, edi\ia I-a

Ankara 2015.

Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor, edi\ia a II-a

Ankara 2015.

Indianca roman,

editat` la Ankara 2015.

Egipteanca roman,

editat` la Ankara 2015.

Poezii

editat` la Ankara 2015.

Bu]teniul de alt`dat`, [n tipar 2016

editat` la Ankara 2015.

Bucure]tiul de alt`dat`, [n tipar 2016.

editat` la Ankara 2015.

YouTube : www.youtube.com/user/pharesdan
Web sites : www. scribd.com/dan_zamfirache
www.geocities.ws/dan.zamfirache
Site personal realizat ca o continuare a celui din
1997 [n colaborare cu firma CINOR Bucure]ti, Rom@nia ]i apoi
continuat la Singapore [n 1999, completat [n India, la New Delhi, p@n` [n 2002,
apoi [n Egipt la Cairo p@n` [n 2007 ]i [n Elve\ia la Berna dup` 2008 cu subiecte
privind studii de cartofilie, impresii de c`l`torie din peste 50 de \`ri din 4
continente ]i un capitol special dezvolt@nd [nt@ia dat` [n Rom@nia, [nc`
din 1999, ideea c`r\ilor electronice, modelat`
dup` o concep\ie indian`.

96