M

M
a
a
r
r
i
i
j
j
a
a
G
G
i
i
m
m
b
b
u
u
t
t
a
a
s
s



S
S
c
c
r
r
i
i
e
e
r
r
e
e
a
a
d
d
e
e
l
l
a
a
T
T
u
u
r
r
d
d
a
a

-
-
c
c
e
e
a
a
m
m
a
a
i
i
v
v
e
e
c
c
h
h
e
e
s
s
c
c
r
r
i
i
e
e
r
r
e
e
d
d
i
i
n
n
l
l
u
u
m
m
e
e
-
-


Pe la 5500, vechii europeni din Europa central-rsritean
au dezvoltat un sistem de scriere, cu circa doua mii de ani
naintea egiptenilor ori a sumerienilor. Totusi, spre
deosebire de aceste popoare, scrierea vechilor europeni nu
servea unor scopuri economice, juridice sau
administrative. Scrierea veche europeana era o scriere
sacra, aparuta n urma unei ndelungi folosiri a unor semne
grafice ncarcate de un simbolism particular; aparitia
acestei scrieri este strns legata de cultul dezvoltat al
divinitatii feminine. Aceste semne sunt, n sens pur
etimologic, hieroglife sau semne sacre.

Cele mai vechi descoperiri ale unor obiecte purtnd semne
de scriere au fost facute cu mai mult de un secol n urm,
la Turda, un sit aparinnd fazei timpurii Vinca din
Transilvania. De-abia un secol mai trziu, n 1961, s-au
descoperit la Tartaria (o asezare nu departe de Turda, n
judeul Alba) trei placue de lut ars cu o scriere care a
strnit un deosebit interes. Civa erudii le-au comparat
cu semnele sumeriene cunoscute ori le-au banuit a fi
derivate din acestea. Cronologia oferita de datarile cu
radiocarbon era ignorat. Astfel M.S.F. Hood considera ca

2
plcuele de la Tartaria ar fi fost o imitatie
incomprehensibila a unor semne de scriere aparinnd
unor populaii mai civilizate. Sute de alte obiecte sacrale
purtnd inscriptii n rnduri sau grupate au ramas
neobservate ori necunoscute.
Multe obiecte cu inscriptii au fost gasite ntr-un context
stratigrafic bine documentat. Cronologia cu radiocarbon
calibrata la date reale arata ca aceasta scriere a aparut
curnd dupa jumatatea mileniului al 6-lea si a fost folosita
timp de un mileniu si jumatate n epoca cuprului (sau
chalcolitica) din Europa central-rasariteana ntre 5500 si
4000 .e.n.. Este acum cert ca scrierea veche europeana
este mult mai veche dect cea sumeriana. Ca atare,
comparatiile cronologice cu Sumerul nu sunt cele mai
fericite.

Acest sistem de scriere nu a fost nicidecum un proces
efemer, limitat la o singura localitate, ci un fenomen larg
raspndit. Ipoteza importarii acestei scrieri sau a unor
tablie din Mesopotamia trebuie nlaturata cu desavrsire,
caci ea este contrazisa att de evidena datelor
cronologice, ct si de natura acestui sistem de scriere care
a aparut printr-o folosire ndelungata a simbolurilor
grafice. Originile sale trebuie cautate n perfectionarea
cultului divinitatii feminine din religia veche europeana,
prin specializarea (ori restrngerea) sensului simbolurilor.
Inscriptiile apar pentru prima oara pe obiecte de cult, nu
pe tblie, si au avut un scop hieratic, nefiind deloc notarea
unor tranzactii comerciale ori administrative, ca n
Mesopotamia.

3
Scrierea veche europeana a disparut n mod virtual
odata cu dezintegrarea culturilor Karanovo, Vinca si a
altora n jur de 4000 .e.n. si dupa aceea, ca urmare a
infiltrarii pstorilor nomazi din stepele sudice ale Rusiei,
presupusi a fi vorbitorii idiomurilor proto-indo-europene.
Acest sistem de scriere a supravietuit totusi n zona
egeeana, unde Vechea Civilizatie Europeana a persistat
timp de alte doua milenii n comparatie cu zona dunareana
a Europei.
Ca atare, nu poate fi surprinzator sa observam similitudini
ntre sistemul de scriere vechi european si scrierile
egeene din epoca timpurie a bronzului, minoica si cipriota.
Analogiile dintre semnele vechi europene si acelea din
silabarul clasic cipriot sunt ocante, ducnd la ideea ca
scrierea veche europeana, aprut cu circa 4000 de ani
naintea linearului A cretan ori a celui cipro-minoic a fost
o scriere nrudita cu acestea si, probabil, precursoarea lor,
inventata de vorbitori de idiomuri ne-indo-europene.

Cteva cuvinte despre istoricul descoperirii semnelor

Existena unei scrieri preistorice n sud-estul european a
fost semnalata prima oara n anul 1874, cnd Zsfia
Torma a ntreprins spturi pe dealul de la Turda, lng
Alba-Iulia.

Descoperirile, constnd din obiecte ceramice, figurine,
fusaiole si alte obiecte, cu peste 300 de semne incizate, au
fost treptat distribuite muzeelor din Berlin, Mainz,
Mnchen si Cluj. n anul 1910, Marton Roca a reluat

4
spturile de la Turda, reuind sa clarifice tipologia
ceramicii si secvenele stratigrafice. Contribuia sa consta
n aranjarea si publicarea materialului rezultat n urma
sapaturilor Zsfiei Torma.

Zsfia Torma (1832 1899) a
fost un arheolog, antropolog
i paleontolog ungur, nscut
la Cristetii Ciceului (jud.
Bistria-Nsud, Romnia).
Ea a fost, n cea mai mare
msur, o autodidact.
Simbolurile i scripturile pe
care ea le-a gsit pe obiecte
din lut n timul unei excavri
n judeul Hunedoara au
constituit o senzaie
arheologic. Ea a gsit de
asemenea artefacte vechi de
6000 7000 de ani din cultura
Turda, unele dintre acestea
fiind acoperite cu semne
asemntoare unui sistem de
scriere. Cea mai cunoscut lucrare a sa este Ethnographische
Analogien, publicat la Jena n 1894. Torma a avut un rol
important n nfiinarea Muzeului Naional de Istorie a
Transilvaniei la Cluj, cruia i-a lsat prin testament colecia sa
arheologic.




5
Cultura Vinca - Turda


6


Alte semne au fost observate pe obiectele descoperite de
M. Vasic n anul 1908, n situl de la Vinca, de lnga
Belgrad. Dupa parerea sa, semnele de pe vasele si de pe
figurinele de la Vinca aveau valoarea unor litere, el gasind
analogii cu inscripiile de pe vasele grecesti arhaice de la
Lesbos. Cinzeci de ani mai trziu, la o alta asezare
importanta a culturii Vinca, cea de la Banjica, de
asemenea lnga Belgrad, s-au efectuat sapaturi de catre
Todorovic si Cermanovic, gasindu-se sute de inscriptii pe

7
ceramica, pe obiecte de cult si pe figurine. La nord de
Vinca, n siturile din bazinul Tisei, n sud-estul Ungariei,
s-au descoperit cteva vase si figurine remarcabile cu
inscriptii. Chiar si mai la nord, n Cehia si Slovacia, s-au
identificat vase cu inscriptii apartinnd culturii ceramicii
liniare, contemporane cu faza timpurie Vinca.

n anul 1950, Morfova a publicat o descoperire socanta,
facuta la intrarea unei pesteri de lnga satul Sitovo, n
zona centrala a Muntilor Rodopi, n Bulgaria; este o
inscriptie pe stnca, de 3,4 m lungime si cu caractere de
13-16 cm naltime. Aceasta descoperire nu a strnit niciun
interes timp de doua decenii, pna cnd a fost mentionata
de Todorovic n anul 1971.



8


Ceramica de tip Karanovo, faza 6, demonstreaza ca
utilizarea scrierii era o practica raspndita n acele timpuri,
atta timp ct asemenea inscriptii sunt frecvente n
culturile Karanovo, Vinca si Tisa. Numeroase placute,
peceti, recipiente de sacrificiu, vase antropomorfe si
figurine toate purtnd inscriptii din cultura Karanovo
sunt deocamdata nepublicate.

Unul dintre cele mai
edificatoare exemple de
obiecte purtnd o
inscriptie veche
europeana a fost gasit
n anul 1969, n timpul
sapaturilor ntreprinse
la Gradesnica, lnga
Vraca, n nord-vestul
Bulgariei. Este vorba de
un castron aproape plat,
cu scriere pe ambele
parti. Faa este mprit
de patru linii orizontale
n patru registre, fiecare coninnd de la patru la opt

9
semne. Pe spate este incizata o figura umana schematizata,
alcatuita din V-uri sau triunghiuri nconjurate de semne
liniare. n acest sit s-au mai gasit modele de temple si vase
antropomorfe cu inscripii.

Tbliele de la Trtria















Actualmente se cunosc aproape o suta de aezri unde au
fost descoperite obiecte cu inscriptii, materialul din fiecare
asezare fiind reprezentat fie de obiecte izolate, fie de
cantitati mari, ajungndu-se n unele cazuri la peste 300 de
obiecte. Majoritatea acestor asezari este cuprinsa n
grupurile culturale Vinca si Tisa din bazinele Moravei,
Dunarii si Tisei, n teritoriile de azi din Serbia, estul
Ungariei, nord-vestul Bulgariei si vestul Romniei,
precum si n cadrul culturii Karanovo (3-6, Boian-
Gumelnia) din centrul Bulgariei si sudul Romniei.
Semne nscrise sau pictate, neobservate anterior, sunt
acum identificate pe ceramica Dimini, Cucuteni, Petresti,
Lengyel, Butmir, Bukk si a ceramicii liniare; ca atare, nu
mai este corect sa se vorbeasca despre scrierea Vinca ori
despre tbliele de la Tartaria ca fiind singurele exemple
ale acestui fenomen. Este acum clar ca scrierea a fost o
caracteristica generala a Vechii Civilizaii Europene din
mileniile 6-5 .e.n.