Sunteți pe pagina 1din 9

PERIOADA INTERBELICA

Tudor Muatescu
Visul unei nopi de iarna
SANDU Ana-Maria Mdlina
Scenografie anul I
PROF. tefania Cenean

PERIOADA INTERBELICATudor Muatescu - Visul unei nopi de iarna


SANDU

Madalina

PERIOADA INTERBELICA
Tudor Muatescu - Visul unei nopi de iarna

Perioada situata intre cele doua rzboaie mondiale 1918-1940 reprezint una dintre cele mai
nfloritoare si frumoase perioade din Romania. Judecnd din punct de vedere istoric sfritul
Primului Rzboi Mondial (1914-1918), avnd Tarile Romane de partea nvingtorilor,
chestiune datorata exclusiv Franei, aduce cu sine anexarea Transilvaniei si implicit crearea
Romniei Mari, Marea Unire, Alba Iulia 1 decembrie 1918. In acest spirit ncep minunaii ani
interbelici. Romania adopt monarhia constituional, in care regele conduce dar nu
guverneaz. Primul rege, Carol I moare in anul 1914, este urmat la tron de Ferdinand I, ce
domnete pana in 1927, Mihai I, pn in 1930, si Carol al II-lea pana in 1940. Toate domniile
au funcionat in baza celor mai democratice constituii, cea de la 1866, considerata printre
cele mai democratice din Europa, si cea de la 1923.
Constituia de la 1866, prevedea separarea puterilor in stat, libera asociere in partide politice,
precum si libertatea cuvntului si a presei, nvmnt primar obligatoriu att pentru biei cat
si pentru fete, lucru relativ nou pentru societatea din perioada respectiva. Constituia de la
1923 reia majoritatea drepturilor, introducnd si noi pasaje, nvmntul devine obligatoriu 7
ani, iar pentru cetenii analfabei se formeaz cursuri de alfabetizare. Iar celor ce nu se
descurcau exemplar in coala, familia le angaja o aa numita guvernanta, de obicei acestea
erau de origine franceza sau germana, ceea ce implica si nvarea limbii strine pentru
realizarea unei comunicri intre copil si aceasta. In consecin, educaia, coala, a devenit tot
mai rspndita, din ce in ce mai muli oameni sunt culi. Pn si micii meteugari,
compuneau scurte rime.
Bucuretiul, capital a tarii, reunete intr-un amalgam, toate tipurile de populaie. Era o lume
binedispusa, voluptuoasa si oamenii din toate clasele sociale erau prezentabili. Erau meseriaii
de elita, meseriaii ce tiau bine o meserie erau, n afara de lumea buna a Bucure tilor,
oamenii din clasa de mijloc, oameni cu parale, care tiau ce e viaa si care aveau respectul
valorii. tiau ca nu are rost sa te roieti la un om cu studii superioare ca te pui intr-o postura
idioata1. Pe lng clasele sociale oreneti, Bucuretiul de altdat surprindea si viaa de om
simplu. Aceasta categorie era vizibila in cadrul trgurilor, pieelor si chiar pe diferite strzi ale
1

Breviar pentru pstrarea clipelor Filip Lucian Iorga in dialog cu Alexandru Paleologu,
Humanitas, Bucureti 2012- Pagina 110

Pagina | 3

PERIOADA INTERBELICATudor Muatescu - Visul unei nopi de iarna


SANDU

Madalina

oraului. Reprezentanii de seama erau oltenii cu colibie si couri, responsabili in principal cu


aprovizionarea zilnica cu zarzavaturi, peste, iaurt, fructe. Erau uor de recunoscut dup
colibia cu couri de o parte si de alta, dar si dup versurile hazlii compuse pentru prezentarea
mrfurilor si atragerea clientelei: Mere aurii/ Pentru obraji durdulii,/ Pere zemoase/ Cu
gusturi delicioase,/ Prune brumrii/ Pentru cei mai acri2. Pentru completarea peisajului,
trebuiesc menionai ursarii, zltarii, rudarii si florresele, fiecare cu o ocupaie bine stabilita.
Ursarii aveau rol in amuzamentul trectorilor, veneau cu ursul legat de o sfoara si bteau un
ritm pe care ursul dansa, atrgea in special copii. Zltari erau igani ce luau tigi pentru
recondiionat (Spoim tingiri!). Primvara si toamna, cnd gospodinele fceau curat apreau si
zugravii, ce ajutau la vruirea ncperilor (Spoim! Vruim odi!). Rudarii, in special ardeleni,
vindeau obiecte confecionate din lemn, gama era foarte variata, fiind pricepui. Si florresele,
a cror apariie vestea venirea primverii, iar prin puterea cuvntului vindeau flori
domnielor, prineselor, cavalerilor3. Toata agitaia asta, si diferena sociala dintre
oameni creeaz farmecul special al vremii si al Bucuretilor.
Sincronizarea culturii romaneti cu cea occidentala s-a realizat mai ales in perioada anilor
1900, mai ales in literatur, odat cu romanul lui Camil Petrescu, roman proustian.
Bucuretiul interbelic este subnumit Micul Paris, datorita influentelor mari franuzeti, toata
lumea vorbea franceza, precum in schiele lui I. L. Caragiale, si ajunge aproape chiar de
Micul New York. In felul acesta influentele occidentale nu au ezitat sa apar. Anii '20, '30
marcheaz in istorie o perioada extrem de libertina, petreceri dese de rang nalt, preocupare
mare in ceea ce privete distracia, perioad numita si "les annees folles" (anii nebuni). Din
acest motiv foarte frecventate au devenit si crciumile, bodegile, cafenelele si restaurantele
din Bucureti. Lipsa de ocupaie a locuitorilor si deschiderea granielor spre strintate ii
mpingeau spre evadarea ctre Paris, Londra, Balcic, sau chiar peste ocean. Populat de o
generaie puternica, culta, de buna-cuviin ce atrgea tinerii nspre a i urma, Bucuretiul
cunoate o dezvoltare uimitoare in aceasta perioada. Bulevardele se umplu de zgrie-nori,
casele devin tot mai confortabile, au radio, au radiator, au placi de patefon si cri franuzeti,
au magazine cu marfa adusa direct de la marile firme din Paris si timp pentru croitoreas, au
cofetarii cu cataifuri si ocolata, au cinematografe cu aer condiionat, au butoni de aur la
butoniera.4. Pe de alta parte, Bucuretiul, ora al contrastelor, are si o puternica influenta
balcanica, ce neaga culturalul si buna purtare insuflata de francofoni. La ce e bun atta timp
petrecut la croitor? La ce e bun sa salui scond plria? La ce e bun plimbarea pe Calea
Victoriei si pasiunile dezlnuite la Teatrul National?. Din pcate, cu timpul, perspectiva
2
3
4

Captivantul Bucureti interbelic- Graziella Doicescu, Vremea, Bucureti 2008- Pagina 9


Captivantul Bucureti interbelic- Graziella Doicescu, Vremea, Bucureti 2008- Pagina 17
ntoarcere in Bucuretiul interbelic- Ioana Parvulescu, Humanitas, Bucureti 2012- Pagina 293

Pagina | 4

PERIOADA INTERBELICATudor Muatescu - Visul unei nopi de iarna


SANDU

Madalina

influenata de Balcani va fi tot mai mbriata de romni, eliminndu-se cu timpul tot mai
mult cultura si buna purtare in rndul cetenilor. Sfritul perioadei marcheaz risipirea prin
lume al tinerilor, ce pleac primii din corabia care se scufunda: Eliade pleac la Londra,
Lisabona, stabilindu-se in final la Paris, Cioran rmne si el definitiv la Paris, Eugen Ionescu,
oripilat de violenta legionarilor pleac in Frana, si tot aa.
Casa a reprezentat din toate timpurile unul din pilonii reprezentativi ai familiei si ai ordinii
sociale, locul unde era amplasata cat si grandoarea sa reflecta importanta si clasa sociala in
care se ncadrau locuitorii ei, pe scurt aceasta reprezenta o carte de identitate a familiei 5.
Grandoarea casei se vedea in prima faza din arhitectura exterioara, astfel nct cei ce se
respectau adunau elemente de arhitectura ce au marcat diferite epoci intr-o armonie noua si
marcanta, astfel Bucuretiul a creat un stil eclectic, amestec de elemente Art Nouveau, cu Art
Deco, si influente din stilurile populare romaneti. Interioarele erau de asemenea o carte de
vizita a proprietarului, ele fiind pe cat se poate de personale, constituite pe placul si
posibilitile fiecrui proprietar. Spre exemplu, Olga Greceanu, nume cu mare ecou in
perioada, renumita pictori, autoare a multor fresce din diferite biserici att din ora cat si din
tara, cu o pasiune nemrginita pentru ceea ce lucra, muncind pe schele chiar si la vrsta de 82
de ani, din lipsa de bani si-a ornat casa de pe Calea Victoriei cu propriile puteri. Intr-o odaie a
lipit buci din reviste peste desenele sale de pe perei astfel nct sa acopere zidurile murdare.
n altele a fcut fresce. Tot din lipsa fondurilor financiare, in momentul in care perdelele s-au
rupt, le-a scos de tot, iar pe geamuri a fcut o imitaie de vitralii. a fcut psri, un cer
albastru, ramuri, frunzulie, cu un chenar pe margine, erau vreo zece, le-a pictat pe toate. 6.
De asemenea si mobilierul din Cula de la Maldaresti era comandat la diferii meteri, dup
desenele ei7.
Un obicei al Bucuretenilor interbelici era construirea caselor de vacanta, din dorina de
evadare din agitaia oraului. Cei mai muli se ndreptau ctre Sinaia, precum si regele Carol I,
ce a construit Peleul intr-o armonie perfecta intre stiluri, dorind sa cuprind toata lumea intrun loc, in palat regsindu-se camere att de inspiraie orientala, cat si germana si romneasca.
Tot in zona Sinii, si-a construit si compozitorul George Enescu o reedina auxiliara, aceasta
devenind cu timpul locul cea mai de suflet casa a sa.
colarizarea in numr mare aduce cu sine si o atracie spre cultura, cititul fiind una din
activitile plcute si des ntlnite in rndul celor ce i triesc din plin tinereea in aceasta
5

Oameni si locuri din vechiul Bucureti-Lelia Zamani, Vremea, Bucureti 2008- Pagina 19
Alte povesti ale Doamnelor si Domnilor din Bucureti - Victoria Dragu Dimitriu, Vremea,
Bucureti 2006- Pagina 38
7
Alte povesti ale Doamnelor si Domnilor din Bucureti - Victoria Dragu Dimitriu, Vremea,
Bucureti 2006- Pagina 43
6

Pagina | 5

PERIOADA INTERBELICATudor Muatescu - Visul unei nopi de iarna


SANDU

Madalina

perioada. Pentru ca cererea este mare, trebuie sa fie si creatori de astfel de materiale, o
explozie in ceea ce privete crile publicate se petrece in anii 1930: Mircea Eliade publica
Maitreyi, Camil Petrescu publica Patul lui Procust, Cella Serghi, Panza de pianjen, George
Calinescu scoate Enigma Otiliei, etc. ns nimic nu rmne in umbra, in fiecare an in mai
ncepnd cu 1930 apare "ziua crii" evolund apoi sub primarul Dobrescu 1934 la
"sptmna crii". Aceasta gzduia in librarii att discuii si lansri de carte la care scriitorii
rspund diverselor ntrebri ale cititorilor si dau autografe doritorilor 8, cat si "rambursarea" a
20% din preul crii. Si vitrinele librriilor erau in aa fel aezate nct sa atrag orice trector
spre carte. "Fiecare om trebuie transformat in cititor. Un cap de mgar domina una din vitrine;
dedesupt cu litere de-o chioapa: numai eu nu citesc" sau alta vitrin "omul care nu cite te
triete in ntuneric"9. Sptmna crii mprtie in tot Bucuretiul decorat cu pomi nflorii,
mirosul de hrtie proaspta al crilor din vitrine si de pe strzi. Atragerea publicului ctre
carte este o reuita, "Niciodat scriitorul roman si cartea ca atare, fr alta ncadrare, nu s-a
bucurat de o mai vie iubire si cutare din partea publicului" 10 vnzarea crilor romaneti in
cadrul trgului au ntrecut cu mult cele mai puternice librarii cu cri strine din ora rsuna
ecourile unui gazetar.
Gazetarii se ocupa cu tinerea la curent a cetenilor in legtura cu lumea din jur, nu putem fi
prezeni la toate evenimentele dar putem citi despre ele. Libertatea cuvntului, prevzuta in
constituie, elimina posibilitatea arestrii gazetarului pe baza unei publicaii, acetia avnd
libertate maxima in scrierile lor. De asemenea, constituia nu prevedea nici un fel de avize
pentru crearea unei astfel de publicaie, in aa fel nct orice dornic de exprimare a opiniei i
putea scoate singur un ziar. De aici apare si marea diversitate de nume si feluri de jurnale:
Jurnalul literar, Bilete de papagal, Contimporanul, Sburatorul, etc.
Datorita faptului ca publicul devine din ce in ce mai cult, si teatrul se dezvolta tot mai mult in
aceasta perioada. In 1915, Teatrul National este nevoit sa-si schimbe repertoriul de la aa
zisele "comedii" reprezentate in principal de scene de amor cu umor grotesc si drame
lacrimogene, ce nu erau gustate de publicul neavizat mai mult de 15 reprezentaii. Noul
repertoriu a nceput prin introducerea de scrieri romaneti. Scriitorii, prozatorii, poeii sunt
ispitii sa scrie piese, sunt prieteni cu regizorii si compun piese speciale pentru ei "asemenea
croitorului ce croiete o haina pentru trup anume" 11. De asemenea, interesul tinerilor creste,
fiind atrai tot mai muli de lumea teatrului. Apar si teatre noi, preponderent particulare:
Teatrul Mic, pe Calea Victoriei, Teatrul de Opereta, Compania Toni Bulandra, Teatrul
8

ntoarcere in Bucuretiul interbelic- Ioana Parvulescu, Humanitas, Bucureti 2012- Pagina 219
ntoarcere in Bucuretiul interbelic- Ioana Parvulescu, Humanitas, Bucureti 2012- Pagina 220
10
ntoarcere in Bucuretiul interbelic- Ioana Parvulescu, Humanitas, Bucureti 2012- Pagina 223
11
ntoarcere in Bucuretiul interbelic- Ioana Parvulescu, Humanitas, Bucureti 2012- Pagina 121
9

Pagina | 6

PERIOADA INTERBELICATudor Muatescu - Visul unei nopi de iarna


SANDU

Madalina

Evreiesc, etc. In anii 1940, Liviu Ciulei i deschide propria sala de teatru, Teatrul Ciulei,
actualmente regsindu-se sub numele de "Notarra". In anii 1930 apare o generaie noua de
actori prin care se enumera si unele nume rsuntoare si astzi, nu numai in rndul oamenilor
de teatru, precum Radu Beligan, Grigore-Vasiliu Birlic, Mihai Fotino, etc.12.
Cronicarii secolului, afirma pe de alta parte ca" spectatorul nu este nc format, se rde tare la
replici care cer un zmbet i se adoarme la altele, care cer "aplauze entuziaste". Concluzia este
ca "publicul trebuie educat, nu flatat", idee preluata ns de la sfritul secolului 19.
Filmul ncepea sa o ia amploare in Bucureti i face concurent teatrului. Cu toate acestea,
filmul rmne considerat "un agrement de mana a doua. n anii 30 filmul sonor nlocuie te
filmul mut de pana atunci, iar noutatea atrage publicul. ncet, incet cinematograful ntrece
teatrul si opera, ajungnd sa fie cel mai frecventat.
Perioada interbelica aduce o mentalitate complet noua, att brbatul cat si femeia ctiga
dreptul de control deplin asupra propriului corp, mai ales la nfiare. Anii 1900, impuneau
barba si obligatoriu mustaa la brbai, ce au putut renuna la ea abia ncepnd cu anii '20, iar
prul si rochiile lungi la femei, au nceput sa se scurteze o data cu intrarea si trecerea prin
perioada cuprinsa intre rzboaie. Libertatea obinuta de femei nu se oprete numai la
nfiare, acestea puteau de asemenea participa in activiti sportive, aveau dreptul sa poarte
pantaloni, renumitele costume Coco Chanel. Iar n urma rzboiului, in care numrul brbailor
scade drastic, din nevoia de fora de munca, femeile capt dreptul de a lucra. Libertatea
nemrginita propusa de perioada interbelica nu poate obliga nici brbatul, nici femeia de a
rmne fideli unei singure persoane. In felul acesta, amanii anilor 1900 se pstreaz in
continuare, cu mica diferena c dac n 1900, " stpnul casei afla ntmpltor ca soia sa are
un amant, ridica din umeri si se gndete la amanta lui", pe cnd n 1930, "femeia accepta
ntlnirea cu amantul, iar seara aflnd ca soul are o amanta, il mpuc". n '30 femeia ajunge
a fi superioara brbatului in amor13.
Amorul, nu mai rmne doar amor, intervine dragostea, iubirea pentru o femeie, iar pentru a o
cuceri buna-cuviin si atenia la detaliile sunt vitale. ntrebri precum "srutnd mana unei
doamne, te apleci tu la mana ei sau ridici mana ei la gura?" bntuie min ile tinerilor
ndrgostii. Comunicarea dintre ndrgostii se bazeaz pe semne. Semnele sunt necesare in
anii 20. Asemenea dragostei, si semnele sunt incerte, debordnd in interpretri. Aceste
nesigurane atrag artitii si scriitorii sa se retrag in cmrua lor si sa le gseasc un rspuns.
Libertatea cuvntului le las munca necenzurata, astfel nct in anii '30 se publica romane a
12
13

Captivantul Bucureti interbelic- Graziella Doicescu, Vremea, Bucureti 2008- Pagina 96-97
ntoarcere in Bucuretiul interbelic- Ioana Parvulescu, Humanitas, Bucureti 2012- Pagina 85

Pagina | 7

PERIOADA INTERBELICATudor Muatescu - Visul unei nopi de iarna


SANDU

Madalina

cror principala tema este iubirea. Descrierea amnunita a sentimentelor dintre cei doi si a
relaiilor lor, prin metafore cat se poate de explicite, este o noutate adusa epocii respective,
motiv pentru care romanele erau pe deplin savurate de intelectualii vremii.
Industrializare globala nu a ocolit Bucuretiul, inveniile din occident au aprut cu repeziciune
si la noi, deschiznd uor, uor secolul vitezei. Pana atunci nimeni nu era agitat, nimeni nu
se grbea14, totul era calm, circulaie putina. Mijlocul anilor 20 marcheaz introducerea
tramvaielor electrice si mpnzirea oraului cu ine. Primul tramvai, numrul 14, strbtea
oraul de la vest la est. Tot in anii 1920 s-a introdus si iluminatul electric att pe strzile
bucuretene, cat si in casele oamenilor. O alta invenie ce a furat inimile brbailor, a fost
maina. Aceasta aduce schimbri majore si in forma oraului, strzile se lrgesc si se
ndreapt in favoarea unei bune circulaii. Maina reprezint una din modalitile de
manipulare ale omului, deoarece mai degrab ea il conducea pe om si nu invers. Astfel
plimbrile pe Calea Victoriei nu mai sunt pe jos, ci cu automobilul, lsnd impresionate
doamnele si domnitele. O alta inovaie aprut este cutia vorbitoare, radioul, care ii ctiga
unul cate unul pe bucureteni. Greu de neles modul de funcionare a unui astfel de aparat,
cum poi auzi vocea unui om aflat la distanta, si de cealalt parte, cum poi vorbi in fata unei
cutii dreptunghiulare aparent singur, oamenii renun in ai mai pune ntrebri, o iau ca atare
si se folosesc de utilitatea ei. Acum pot asculta concerte venite de peste hotare, dar si emisiuni
locale. Biletele de amor, si nu numai, sau deplasrile pentru transmiterea informaiilor scurte
sunt nlocuite de alte Cutii magice, telefoane, ce fceau legtura cu Centrala, unde o
centralista conecta cei doi interlocutori. Enervante erau convorbirile cu centralista, ce nu
nimerea mereu interlocutorul dorit, ns fericirea era mai mare cand scapau de un drum, desi
de multe ori drumul era mai rapid.
Vestimentaia constituie si ea o amprenta a epocii, inutele bucuretenilor interbelici erau pe
cat se poate de elegante. Brbaii ieeau pe strada numai mbrcai la costum, acesta din urma
fiind adaptat totodat si anotimpului, erau costume specifice de vara, din material mai subire,
iar cel de iarna, gros. Indiferent de clasa sociala din care fceau parte, era de prost gust sa se
afieze vara cu costum de iarna sau viceversa. Costumele erau formate din pantalon, sacou si
obligatoriu vesta, ce putea fi deopotriv fantezie, adic din alt material, nsa asortata
celorlalte obiecte, cma alba, cu guler detaabil si apretat. Acul de la cravata, materialul din
care era confecionat denota valoarea purttorului. Erau nclai cu ghete, avnd pe deasupra
renumitele ghetre, ce mpiedicau vederea piciorului la ridicarea pantalonului, iarna purtau

14

Captivantul Bucureti interbelic- Graziella Doicescu, Vremea, Bucureti 2008- Pagina 78

Pagina | 8

PERIOADA INTERBELICATudor Muatescu - Visul unei nopi de iarna


SANDU

Madalina

galoi sau ooni. Un element de o importanta majora in perioada este plria, aceasta la
randu-i asortata evenimentului. La ocazii speciale, brbatul mbrca un smoching sau frac.
Femeile erau de asemenea foarte elegante, mbrcate foarte feminin si graios. Fustele se
scurteaz, lsnd la vedere ghetele frumos lucrate, ajungnd chiar pana la genunchi in anii
30, cnd apar ciorapii de mtase si pantoful elegant. Rochiile erau confecionate din voaluri
si mtsuri, avnd talia joasa deseori marcata cu un cordon. Purtau coliere de diferite lungimi,
brri late, inele si mai ales plrii, a cror mrime difer in funcie de perioada. ncepnd cu
anii 34, moda blnurilor i face loc si printre bucureteni, deseori din blana de vulpe,
argintie, polara, roie sau chiar nurca, in funcie de preferine. Taiorul Coco Chanel este un alt
vemnt venic elegant de influenta occidentala ce ii face loc in garderobele romncelor.
Aveau tocuri nalte, erau mereu parfumate si coafate, tunse scurt, fardate cu mult alb, ochii
creionai si buzele roii.
Un reprezentant de seama al acestei perioade l constituie Tudor Muatescu, nscut in 1903,
ce isi triete tinereea contribuind din plin la dezvoltarea societii. A fost dramaturg, poet si
prozator roman, dar mai ales a fost un om de teatru, ce se implica in mod constant si activ la
punerea in scena a spectacolelor, era interesat pana si de schiele de costum. Fiind nespus de
pasionat de aceasta ramura artistica, Tudor Muatescu a contribuit la educarea publicului,
dorind sa mreasc numrul spectatorilor. Din aceasta mare dorina a sa, tot ce a redactat si a
pus in scena a ncercat sa fie cat mai accesibil publicului larg, si a reuit, fiind unul dintre cei
mai iubii si apreciai de ctre public dramaturgi romani. A cunoscut un succes uimitor nu
numai in tara cat si peste hotare, piesele Titanic Vals, ....escu si Visul unei nopi de
iarna fiind traduse in limbile francez, englez, german, italian, greac, polonez, ceh,
etc. Primele doua menionate constituind comedii ce satirizeaz subtil burghezia, el fiind un
anti-burghez convins, iar cea din urma o melodrama ce pstreaz totodat acelai dispre pe
care l are autorul fata de burghezi.
Menionam anterior faptul ca piesele de teatru ncepuser a fi scrise pentru un actor anume,
asemenea croitorului ce croiete pentru un anume trup. Piesa Visul unei nopi de vara a fost
conceputa pentru actria Leny Caler. Leny Caler a fost una dintre cele mai ndrgite figuri a
respectivei perioade admirata de majoritatea scriitorilor. Camil Petrescu i-a citit din cr ile
proprii,.., a nvat-o sa joace, i-a scris scrisori. Sebastian a compus pentru ea, si in urma unui
pariu cu ea, Jocul de-a vacanta, iar in notele lui zilnice eroina, Corina, era numita Leni(int
99) . Iar Tudor Muatescu, pe vremea aceea ndrgostit de aceasta figura, ii dedica ei toata
opera sa viitoare. Intr-o seara de iarna, acesta ii descrie in detaliu subiectul unei piese care o
va avea ca personaj principal de ea. Aa a si fost. Piesa este publicata mai trziu, n 1937, la
Pagina | 9

PERIOADA INTERBELICATudor Muatescu - Visul unei nopi de iarna


SANDU

Madalina

Teatrul Comedia , avnd in distribuie pe Leny Caler in rolul Mariei Panait. Ea prse te
tara in anii 50, in favoarea Berlinului, si este data uitrii complet.
Piesa Visul unei nopi de iarna surprinde din punctul meu de vedere societatea interbelica
aproape in cel mai mic amnunt. Aceasta menioneaz evenimentul de mare amploare ce are
loc in Bucureti, Ziua Crii, eveniment important pentru personajul Maria Panait, unde se
ntlnete cu idolul su, Alexandru Manea. Ambele personaje, dei fac parte din clase sociale
diferite, sunt educate, tiind sa scrie i s citeasc. Ambii i ncearc talentul de scriitor,
reuita fiind doar de partea masculina. nc de la nceputul piesei se observa dorina oamenilor
de petrecere, de distracie in rndul burgheziei. Alexandru Manea se pregtete sa i
nsoeasc prietena, amanta, Elvira la petrecerea de revelion, eveniment ce nu va mai avea loc.
Superficialitatea burgheziei, satirizata de Muatescu este scoasa in evidenta la venirea Mariei,
cu livrarea colierului. Colierul cu pietre preioase este mai interesant pentru Elvira dect de
prezenta lui la eveniment. Autorul empatizeaz cu Maria, crend din ea un personaj inocent,
srac, dar cu bun gust, mbrcat modest dar drgu. Aceasta lucreaz ca vnztoarea intr-un
magazin de bijuterii, nota asupra faptului ca femeile ncep sa lucreze, sa aib diferite activiti
ce le aduc un venit. Casa domnului Manea cuprinde toate inveniile momentului, aparat de
radio, telefon si chiar electricitate, spre deosebire de a Mariei, a crei lipsa a telefonului
creeaz ngrijorarea familiei. Atitudinea anti burgheza a dramaturgului reiese si din cugetrile
si alegerile pe care scriitorul Manea le face, nu m-am saturat de tine, m-am saturat de voi
toi alegnd-o pe fata simpla, srac, dar iubitoare spre a lua-o de nevasta.

Pagina | 10