FASCISMUL

Ideologia fascist a aprut n Europa interbelic i a stat la baza unor partide de extrem dreapt precum Partidul Naional-Socialist din Germania, Partidul Fascist din Italia sau Garda de Fier din Romnia. Fascismul este caracterizat de naionalism, misticism, violen, corupie i demagogie. Cea mai notabil caracteristic a unei ri fasciste este ostracizarea i persecuia sau respingerea principiului egalitii n drepturi pentru un anumit segment al populaiei. SIMBOL:Este un mnunchi de nuiele de mesteacn, legat cu o curea, avnd la mijloc, n partea superioar, o secure. Prezint aici cele 14 caracteristici ale fascismului, dup Lawrence Britt - Naionalism puternic i continuu (regimurile fasciste tind s fac abuz de motto-uri patriotice, slogane, simboluri, cntece i diverse accesorii. Steagurile rii sunt omniprezente, la fel i simbolurile puterii, pe uniforme sau oriunde n vzul public); - Nerecunoaterea sau nerespectarea Drepturilor Omului (Datorit fricii fa de inamici i sub pretextul securitii, cetenii regimurilor fasciste sunt manipulai s ignore drepturile umane, n caz de nevoie. Oamenii, datorita puternicei propagande, devin indifereni sau aprob tortura, execuiile, asasinatele, ncarcerrile, etc.); - Identificarea inamicilor, apilor ispitori drept cauz unitar (Oamenii sunt raliai ntr-o frenezie patriotic pentru nevoia eliminrii cauzei percepute ca periculoasa sau a adversarului: n funcie de ras, etnicitate sau minoritate religioas); - Sexism, patriarhat (Guvernele fasciste tind aproape ntotdeauna s fie conduse de persoane de sex masculin. Sub un regim fascist, rolurile tradiionale ale sexelor sunt mai rigide. Divorul, avortul i homosexualitatea sunt suprimate, iar Statul este vzut ca protectorul instituiei familiei); - Militarism puternic (Chiar i cnd exist mari probleme domestice, armata primete fonduri disproporionat de mari. Serviciul militar este idealizat i romantizat); - Controlul mass-mediei (De multe ori media este controlat direct de guvern, dar n alte cazuri media este doar indirect manipulat prin reglementri sau directori i purttori de cuvnt simpatizani. Cenzura este regula); - Obsesia Siguranei Naionale (Teama este utilizat pentru a motiva masele i a le deturna atenia de la adevratele probleme sociale); - Religia i guvernarea sunt mpreunate (Guvernele rilor fasciste tind s foloseasc religia majoritar ca o unealt n manipularea opiniei publice. Retorica i terminologia religioas este uzual n discursul liderilor politici); - Corporatism (Elita industrial i comercial sunt de obicei instauratorii sau colaboratorii regimului fascist de la putere, formnd astfel o excelent simbioz ntre guvern i corporaii); - Suprimarea sindicatelor (Datorit ameninrii la adresa puterii fasciste, sindicatele muncii sunt eliminate imediat sau puternic oprimate);

- Dispre fa de intelectuali i arte (Naiunile fasciste tind s promoveze i s tolereze ostilitate la adresa artelor, educaiei superioare i academice. Nu este neobinuit ca profesori sau academicieni renumii s fie cenzurai sau chiar arestai. Exprimarea liber n art i scris este direct atacat); - Obsesie punitiv (Sub regimuri fasciste, poliia beneficiaz de o putere aparent nelimitat de a impune legile. Cetenii sunt de multe ori cooperani n a tolera abuzul poliiei i a libertilor individuale n numele patriotismului); - Corupie generalizat (Statele fasciste aproape ntotdeauna au fost guvernate de grupuri de interese i asociai care se puneau reciproc n funcii importante, abuznd de putere pentru a se proteja. Nu este neobinuit ca n statele fasciste resursele naturale sau chiar tezaurul s fie furate sau sustrase de liderii guvernului); - Alegeri fraudate (Uneori n naiunile fasciste alegerile sunt doar nite mituri. Alteori alegerile sunt manipulate prin campanii murdare sau chiar asasinarea candidailor din opoziie i uzul legislaiei pentru a controla numrarea voturilor sau prin contrulul Mass-Mediei).

NAZISMUL
Nazismul sau national-socialismul este o ideologie totalitara care a fost aplicata n timpul dictaturii nationaliste a lui Adolf Hitler n Germania ntre 1933 si 1945. Hitler a devenit liderul Partidului National Socialist German al Muncitorilor (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei (NSDAP)). Cuvntul nazism provine chiar de la prescurtarea numelui national-socialism (Nationalsozialismus). n momentul de fata n Germania nazismul este interzis de lege, dar nca mai exista grupari si chiar partide neo-naziste (care nsa sunt ilegale). Ideologia national-socialista afirma ca natiunea este cea mai importanta creatie a unei rase; de aceea marile natiuni sunt creatiile unor mari rase. Teoria mai spune ca marile natiuni se formeaza pe baza unei puteri militare, care creste din cultura rationala, civilizata. Iar o cultura bogata se obtine doar la rasele cu o "sanatate" buna si care au ca trasaturi curajul, agresivitatea si inteligenta. n aceeasi logica, rasele fara o patrie erau considerate "rase parazite", iar cu ct mai nstariti erau membrii unei rase parazite, cu att mai virulent era considerat parazitismul lor. O rasa "stapna" putea, conform ideologiei naziste, sa si mareasca puterea prin eliminarea raselor parazite de pe teritoriul lor. Aceasta era justificarea teoretica a opresiunii si eliminarii evreilor si a tiganilor, sarcina pe care majoritatea nazistilor o considerau drept datorie (neplacuta). Ei considerau ca religiile care recunosteau aceste "adevaruri" erau religii "adevarate", iar cele care predicau iubirea si toleranta "n contradictie cu faptele" erau religii "false". Teoria economica nazista se baza pe interesele locale imediate dar ncerca si sa se mperecheze cu conceptii ideologice economice recunoscute pe plan international. Din punct de vedere international, partidul nazist credea ca o conspiratie internationala a marilor bancheri a creat criza economica din anii 1930. Capul acestei conspiratii era considerat ca fiind un grup de evrei, ceea ce motiva nca o data distrugerea acestei etnii n timpul Holocaustului. Aceste organizatii ale bancherilor erau binecunoscute n acea vreme si se stia ca puteau influenta statele nationale prin extinderea sau retragerea creditelor. Aceasta influenta nu se limita la statele mici,

precum statuletele germane care au precedat crearea natiunii germane din anii 1870, ci putea privi chiar si marile puteri europene ncepnd cu secolul XVI. De altfel multe corporatii transnationale din perioada secolelor XVI-XIX (Dutch East India Company, de exemplu) au fost create special pentru a se angaja n razboaie n locul guvernelor, si nu invers. Se poate deci spune ca partidul nazist era mpotriva puterii corporatiilor multinationale fata de statul-natiune. Aceasta opinie anti-corporatista era comuna cu cea a partidelor politice de centrustnga si chiar cu grupurile politice anarhiste din partea opusa n spectrul politic. Este interesant de observat ca partidul nazist avea o conceptie foarte limitata despre economia internationala. Dupa cum spune si numele national-socialist, partidul dorea sa ncorporeze resursele companiilor internationale n Reich cu forta, si nu prin comert. Din punct de vedere economic, nazismul si fascismul au multe legaturi. Nazismul poate fi considerat ca fiind o subdiviziune a fascismului (toti nazistii sunt fascisti, dar nu toti fascistii sunt nazisti). Printre aceste idei economice se afla controlul complet al guvernului asupra finantelor, investitiilor (alocarea de credite), industriei si agriculturii. Totusi ambele sisteme continuau sa existe, att puterea corporatiilor ct si sistemul de economie de piata n ceeace priveste preturile. n loc ca statul sa ceara companiilor bunuri din productia industriala si sa aloce materiile prime necesare la productia lor (ca n sistemul comunist/socialist), statul platea pentru aceste bunuri. Aceasta permitea pretului sa joace un rol esential n ceea ce priveste informatia n legatura cu lipsa de bunuri sau necesarul de capital n tehnologie sau munca pentru a produce bunuri. "Principiul conducatorului" (Fhrerprinzip) era un element cheie n ideologia fascista, n care conducatorul simbolizeaza ntruparea miscarii politice si a natiunii. Cel mai proeminent nazist a fost Hitler, care a condus Germania drept Cancelar (= prim-ministru) ntre 30 ianuarie 1933 si pna ce s-a sinucis la 30 aprilie 1945. El a mpins Germania n Al Doilea Razboi Mondial si a fost responsabil pentru moartea a peste 20 de milioane de oameni precum si pentru Holocaust. n timpul lui Hitler, nationalismul si rasismul au fost combinate ntr-o ideologie si politica militarista de stat care servea propriilor sale teluri. Dupa razboi, multi nazisti importanti au fost judecati, condamnati, si unii chiar executati pentru crime de razboi si crime mpotriva umanitatii n urma Procesului de la Nrnberg. Simbolul nazist era svastica n sensul acelor de ceasornic. Aceasta era considerata de mii de ani ca fiind un simbol al norocului si al prosperitatii. Multe popoare din lume au (sau au avut) svastica drept simbol, inclusiv indienii, grecii, romanii, celtii, evreii si dacii. Hitler se pare ca l-a preluat prin filiera hindusa. Catre sfrsitul secolului XX, miscari neo-naziste au aparut n mai multe tari din lume, ca de exemplu n Statele Unite, Germania si alte tari europene. Aceste tendinte sunt deseori asociate cu tinerii "skinhead". De asemenea, n multe tari din Europa vestica s-a observat n ultimul timp o crestere a importantei partidelor nationaliste (Austria, Franta; n Germania unele partide cu tendinte neonaziste chiar au cstigat prin alegeri cteva locuri n parlamentele unor Land-uri; partidele clar neonaziste sunt nsa interzise prin lege).