V/ARIS DIRIE

gi Cathleen Miller

Floarea
de$ertului
Cdldtoria extr aor dinard
a unei nomade din degert

Traducere din limba englez[

de Mihai-Dan Pavelescu

IttlEIEoR rnl
pususHruc E
 CTJPRINS

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10. Liber[ in sfArgit 119

11. Modelul ............ 133

t2. Medicii ............. 154

13. Dilema pagaportului ....,.......... ............. 165

14. Lumea modei ....184

15. lnapoi ln Somalia .............., 198
 WARIS DIRIE 9i Cathleen Miller

76. New York ...........217

77. Ambasadoarea ......... .............232
18. Gflnduri despre cas[ .......... ...242
Mulgumiri ...........247
 PENTRU MAMA

Am inv[gat ci atunci cdnd cilltoregti pe drumul vieqii,

strflbitAnd furtuni biciuitoare, bucurAndu-te de razele soarelui,
infruntAnd uragane, supraviequirea este determinat[ doar de
puterea voinqei personale. De aceea, dedic aceasti carte femeii care
mi-a dat viaqi qi a cirei fo4X este de neclintit: mama mea, Fattuma
Ahmed Aden.
in ciuda greut[filor inimaginabile cu care s-a confruntat, ea
Ie-a demonstrat copiilor ei dovada credinqei. $i-a impirgit in mod
egal devotamentul intre cei doisprezece copii (in sine, o realizare
uimitoare) gi a dovedit o ingelepciune care i-ar fi ru;inat gi pe cei
mai mari inv[qaqi ai lumii.
Sacrificiile i-au fost numeroase; pldngerile, putine. Iar in tot acel
timp, noi, copiii ei, am gtiut c[ ne d[ruia tot ce avea, oricit de puqin
ar fi fost - fHrX reqineri. Ea a cunoscut nu o dat[ durerea sfigietoare
a pierderii unui prunc, totugi gi-a plstrat puterea gi cura;'ul de a
continua si lupte pentru ceilalqi copii. Generozitatea sufletului ei
este legendari, alXturi de frumuseqea interioar[ 9i exterioar5.
Mam[, te iubesc, te respect gi te plstrez cu duioqie in suflet,
gi-i mulpmesc Atotputernicului Allah ci mi te-a dlruit. M[ rog
cerului s[-gi onorez mogtenirea, crescAndu-mi fiulla fel cum tu !i-ai
crescut, neobosit[, copiii.

Ah, eqti o fustanel[ pe care un fante tAn5r a pornit s-o aleagd

Ah, egti ca un covor scump pentru care s-au pl5tit atAtea mii
Voi g[si oare pe cineva ca tine - care mi te-ai ivit numai o dat6?
O umbrel5 se rupe; tu ai puterea nervurilor din fier;
Ah, tu egti ca aurul de Nairobi, modelat cu mdiestrie,
Tu egti soarele rlslrit, gi primele raze ale zorilor,
Voi g[si oare pe cineva ca tine, care mi te-ai ivit numai o dat[?
- Poem tradigional somalez
I

ffi
'*
",

NOTA AUTOAREI

Floatea de1ertului este povestea adevlrati a viegii lui Waris

- Dirie gi toate evenimentele prezentate sunt autentice, bazate pe
amintirile ei. Degi toate personajele zugrlvite in carte sunt reale,
majoritatea sunt trecute cu pseudonime, pentru a le proteja
intimitatea.
 FUGA

M-, trezit un sunet slab gi, cAnd am deschis ochii, am zdrit

botul unui leu. Perfect treazi gi incremenit[, am l[rgit ochii mult
- foarte mult -, de parci aq fi vrut si pot cuprinde cu totul
animalul dinaintea mea. Am incercat si mX ridic, insl nu mAn-
casem de cAteva zile, aga cI picioarele sldbite mi-au tremurat gi
s-au lndoit sub mine. M-am pribugit si m-am rezemat iar[gi cu
spinarea de copacul unde mi odihnisem, adlpostiti de soarele
degertului african, care devine atat de nemilos la amiazl. Mi-am
llsat incetigor capul pe spate, am inchis ochii qi am simqit scoa4a
aspri a arborelui aplsAndu-m[ pe ceafr. Leul era atat de aproape,
lncAt li puteam simgi mirosul fetid in aerul incins. M-am adresat
lui Allah: ,,Mi-a venit sfArgitul, Doamne. Ia-m[ acum, te rog!"
Lunga mea c[IItorie prin degert ajunsese la sfArgit. Nu aveam
nicio proteclie gi nicio arm[. Nici puterea s[ fug. Chiar gi in
circumstanlele cele mai bune, qtiam c[ n-aq fi putut scflpa suin-
du-m[ in copac, deoarece, ca toate felinele, leii se catdr[ excelent
cu ghearele lor puternice. PAni ag fi ajuns la jum[tatea trunchiului
- TROSC! -, o lovitur[ de labI gi s-ar fi zis cu mine. FirI team[,
am redeschis ochii gi i-am spus leului: ,,Vino gi ia-m[. Sunt pregdtitX
Pentru tine."
Era un mascul frumos, cu coamX aurie gi coad[ lung[ pe care
o gfichiuia intr-o parte gi cealalt[, ca si alunge muqtele. Avea
cinci-gase ani, era tAnir Ei sdnitos. $tiam ci m-ar fi putut zdrobi
pe loc; el era regele. Toati viaqa v5zusem cum labeie acelea
doborau antilope gi zebre, mai grele decAt mine cu peste o sutl
de kilograme.
Leul m-a privit gi a clipit lent din ochii lui de culoarea mierii.
Ochii mei c[prui l-au fixat nemigcaqi. El gi-a ferit privirea.
 10 tt/ARIS DIRIE ri Cathleen Miller

,,Haide. Ia-mi acum." S-a uitat din nou la mine, apoi qi-a ferit
iarigi privirea. $i-a umezit botul cu limba qi s-a aqezat pe labele
din spate. Dup[ aceea s-a sculat gi a umblat inainte gi inapoi prin
fala mea, senzual, elegant. in cele din urm5, s-a intors gi s-a
indep[rtat, hotir6nd fhrX doar qi poate c[ aveam atat de pufine
carne pe oase, inc0t nu merita sX m[ m5nAnce. A mers prin degert,
pAni ce blana ar[mie i s-a pierdut pe fundalul nisipului.
CAnd am infeles c[ nu mi va ucide, n-am suspinat de ugurare,
intrucAt nu-mi fusese fric[. Fusesem preg[titi s[ mor. Dar, in mod
v[dit, Dumnezeu, care-mi fusese intotdeauna prietenul cel mai
apropiat, pldnuise altceva, avea un motiv pentru a md flne in viaq5.
,,Care-i scopul t[u? Du-m[ acolo, aratfl-mi calea", l-am rugat eu.
Apoi m-am strdduit s5 mi ridic in picioare.

C[I[toria aceasta de cogmar a inceput pentru cI fugisem de

tat5l meu. Aveam treisprezece ani gi trliam cu familia mea nomad[
in degertul somalez, cAnd tata anuntase ci-mi aranjase m[ritigul cu
un b[trin. $tiind ci trebuia si acqionez rapid, pentru cI altfet
viitorul soq ar fi sosit pe nea$teptate ca s[ m[ ia cu el, i-am mirtu-
risit.mamei ci voiam sI fug. Intentionam si-mi g[sesc mituqa, sora
mamei, care locuia in Mogadishu, capitala Somaliei. Bineinteles,
nu fusesem niciodat[ in Mogadishu - de fapt, nu c[lcasem in
niciun orag. $i nici nu-mi intAlnisem vreodatl mltuga. Cu opti-
mismul caracteristic unui copil, credeam ins[ c[ lucrurile se vor
rezolva, cumva, ca prin farmec.
In timp ce tata gi restul familiei d,ormeau, mama m-a trezit gi
mi-a spus:
Pleac5
-Am privit acum.
in jur, ca sI iau ceva, orice, dar n-am vEzut nimic,
nicio sticll cu ap[, niciun borcan cu lapte, niciun co$ cu hran5.
De aceea, descu115, gi purtAnd doar o qesiturl in jurul corpului, am
fugit in noaptea neagrl a deqertului.
Nu gtiam direcqia spre Mogadishu, aga cd m-am mulgumit sI
alerg. La inceput, nu foarte repede, fiindc[ nu puteam si vid; m-am
FLoAREA DE$ERTULUT ll
lmpiedicat ln repetate rAnduri de r[dicini qi pind la urml am decis
e[ mI agez pe nisip, fiindci gerpii sunt la tot pasul in Africa, iar pe
mine mI ingrozeau. imi imaginam cI fiecare r[ddcin[ pe care
cllcam era spinarea unei cobre veninoase. M-am agezat gi am privit
cum ie lumina treptat cerul. Chiar inainte ca soarele s[ se fi ivit pe
cer - wtuuml-, am gAgnit ca o gazel[. Am alergat, am alergat qi iar
Bm alergat multe ore.
PAnd Ia amiazd, pdtrunsesem adAnc in degertul de nisip rogu gi
ln propriile mele gdnduri. ,,Unde naiba mi duc?" m-am intrebat.
Nu gtiam nici mlcar in ce direclie m[ indreptam. Peisajul se
tntindea identic la nesfArgit, o mare de nisip intrerupti doar pe ici,
pe colo de cdte un arbore spinos acacia; privirea mea putea stribate
kilometri intregi. Flimflnd[, insetatX gi obositd, am incetinit treptat
9i am inceput s[ merg. UmblAnd, amefit5 qi neinteresatd de cele din
jur, mI gAndeam: unde m[ va duce noua mea viagS? Ce se va
lntAmpla ln continuare?
Pe cAnd reflectam la aceste intrebiri, mi s-a p[rut ci audun glas:

-M[v/-A-R-r-s... w-A-R-r-s...
striga tatll meu! M-am rotit $i am privit in jur, dar n-am
vlzut pe nimeni. Mi-am spus c[ poate imi imaginam.
W-A-R-I-S... W-A-R-I-S... a r[sunat glasul imprejuruI
meu.
-
Tonul era rugXtor, totugi m-a speriat. Dacd m-ar fi prins, tata
m-ar fi adus cu siguranq[ inapoi gi m-ar fi silit s[ m[ c[sdtoresc cu
b6rbatul acela, gi-n plus, mi-ar fi tras qi o chelfrneali. Nu fusese o
rimpl[ n[Iucire; era intr-adev[r tata gi se apropia. Am inceput din
nou s[ alerg pe cAt de repede puteam. Tata mi ajunsese din urm5.,
degi avusesem un avans de cAteva ore. Aga cum am inqeles ulterior,
venise dupi urmele pe care le l[sasem in nisip.
Tata era prea bitrdn ca s[ md prindl - aga crezusem -, fiindci
tu eram tfln5r[ qi iute. in gAndirea mea de copil[, eI era un mo$.
Acum imi amintesc rAzflnd c5, pe atunci, tata inc[ nu implinise
prtruzeci de ani. Toli eram intr-o form5 fizicd incredibil[,
daoarece alergam peste tot; nu aveam automobile gi nu exista
nicio forml de transport public. Iar eu eram mereu rapidi,
 ll
MODELUL

Irr rir" urmltoare, Ha1wu gi cu mine am plecat s[ inspect[m

ioul lui Malcolm Fairchild. Habar n-aveam la ce sI m-a$tept,
, cAnd am deschis uga, am nimerit in alti lume. Peste tot aternau
gi panouri publicitare enorme, pe care erau fotografii de
superbe.
Ah..., affi murmurat gi m-am rlsucit de jur imprejur,
-
indu-le feqele elegante.
in clipa aceea am $tiut, tot aga cum Stiusem cAnd il auzisem
unchiul Mohammed spunAndu-i mltugii Sahru in Mogadishu
avea nevoie de o fati pe care s-o ia la Londra - asta esre! Asta-i
ia mea, asta-i lumea cireia ii apargin, asta-i ceea ce doresc
fac.
Malcolm a ap[rut gi ne-a salutat; ne-a spus sb lu[m loc Ai ne-a
cu ceai. Dup[ ce s-a a$ezat, i-a spus lui Halwu:
Vreau si gtii c[ nu doresc nimic altceva decAt s-o foto-
- . A ar[tat spre mine. Am urm[rit fetila asta de peste doi ani
n-am intAmpinat niciodat[ asemenea greutdli Pentru o simpl[

M-am holbat la el, cu gura deschis[.

Asta-i tot? Atat wei doar si m[ fotografiezi, ca pe ele?
-Am fluturat din brag- spre postere.
Da, a incuviingat el apEsat din cap. Te rog s[ m[ crezi cd
-i tot. A trasat cu tiigul palmei o linie de sus in jos in dreptul
Iui sdu. Vreau doar jum[tatea asta din fap ta - s-a rlsucit spre
-, fiindcd are un profil minunat.
Am rflmas locului, spunAndu-mi: ,,Cflt timp irosit!" El mI
ise doi ani gi avusese nevoie de numai doui secunde pentru
spune cd dorea s[ m[ fotografreze.
Bine, am zis, nu mi deranjeaz[ sH fac asta. Brusc insl am
- bdnuitoare, amintindu-mi de unele experienqe din trecutul
134 WARIS DIRIE 9i Cathleen Miller

meu cAnd rlmisesem singuri cu bflrbagi. Dar trebuie s[ fie prezentl

gi ea! Am pus mAna pe braEul lui Halwu, care a aprobat din cap.
Ea trebuie si fie prezent[ cAnd fotografrezi.
Malcolm m-a privit mirat.
Da, in regul[. Poate si vin[ gi ea... Eram deja atAt de
-
surescitati, incAt abia daci mai puteam sta pe scaun. Veniqi aici
poimAine Ia ora zece qi te va farda cineva.

N"-u* lntors la studioul.lui dup[ dou[ zile. Machieuza m-a

a$ezat pe un scaun gi s-a apucat de treaba, cu tampoane, pensule,
buregi, creme, farduri gi pudre, apis6ndu-m[ cu degetele gi trtr-
gAndu-mi pielea. Habar n-aveam ce fXcea, dar am rH.mas tflcut[ gi
am privit-o efectuAnd manevrele acelea stranii cu materialele
acelea stranii. Halwu s-a lisat pe spate in scaunul ei gi a surAs iarg,
Din cAnd in cAnd o priveam qi ridicam din umeri sau mI strAmbam,
Stai cuminte, poruncea machieuza.
-Dupi un timp, s-a retras un pas, a pus o mAn[ ln gold, m-n
privit satisftcutl gi a zis:
acum in oglind[!
-M-amuitd-te
Ia
ridicat qi m-am uitat; jumdtate din faqa mea era transfor-
mat[ - aurie, ca o mltase delicat[, creatl din machiaj. Cealalt!
jumdtate era aceeaqi Waris dinainte.
Ooo! Ia uiti-te Ia mine! Dar de ce m-ai fXcut numai pc o
-
parte? am intrebat-o alarmatd
Pentru
- Aha... c5. el vrea sX-qi fotografleze doar profilul.
-Machieuza m-a dus apoi in studio, unde MaIcoIm m-a agezet
pe un taburet rotativ. M-am invArtit cu el, studiind inc[pere1
intunecati gi plini cu obiecte pe care nu le cunoqteam, fiindctr
lb mai v5zusem niciodat[: camera de luat vederi, reflec
rackurile de acumulatoare, cablurile ce atarnau peste tot ca ni
gerpi. M-a rotit apoi in faga camerei, pAnE am avut un unghi
nou[zeci de grade fagl de obiectiv.
A$a, Waris. Lipegte buzele gi priveqte drept inainte.
-
sus. Aga... superb...
FLOAREA DE$ERTULUt r35

Am auzit apoi un clic, urmat de un pocnet puternic, care m-a

fdcut si tresar. BliEurile s-au declangat gi luminile m-au orbit pentru
o fracqiune de secund[. Cumva pocnetul lor m-a frcut sd m[ simt
alt[ persoan[; in momentul acela m-am imaginat ca una dintre
de cinema pe care le v[zusem la televizor, zAmbind spre
cAnd iegeau din limuzine Ia premiere. Dup[ aceea,
a luat o bucat[ de hArtie din camera de luat vederi gi s-a
privindu-gi ceasul.
Ce faci? l-am intrebat.
-
Mi-a frcut apoi semn sI vin la lumin[ gi a indeplrtat incetiqor
ia de deasupra. Sub ochii mei, o femeie a apdrut treptat, ca
n farmec, pe cligeul fotografic. CAnd mi-a intins Polaroidul,
dacl m-am recunoscut; fotografia prezenta partea dreaptd a
mele, dar nu aritam ca Waris camerista, ci ca Waris modelul.
transformaseri intr-o creaturd fermecitoare precum cele care
in holul de Ia intrare al lui Malcolm Fairchild.
Dup[ cAteva zile, Malcolm a developat filmul gi mi-a arltat
final. A pus diapozitivele intr-un proiector qi mi-au plicut
. L-am intrebat dacfl putea s[-mi fac[ gi mie cAteva, dar mi-a
cH era prea costisitor gi, din picate, nu-gi putea permite.
s[-mi ofere insl c6pii pe hArtie fotografic[.

La dou[ luni dupi ce imi f,[cuse fotografia, Malcolm mi-a

la YMCA.

- iNu
gtiudac[ te intereseazl modellingul, a zis el, dar niqte
vor sI te cunoasci. O agengie de modelling ti-a vdzut
in portofoliul meu gi a spus ci ar trebui s[ le telefonezi.
vrei, poli sH semnezi cu ei gi igi vor face rost de joburi.
dar trebuie si md duci tu acolo... fiindcI, gtii... nu
- tBine...
in largul meu si md duc singurS. Ai wea sd m[-nsogegti
gi si mI prezinqi lor?
Nu, imi pare r5.u, nu pot, dar iqi voi da adresa.
ales cu multI griji ginuta pe care aveam s-o port la
mea intAlnire de la agenqia de modelling Crawford.
136 UYARTS DIRIE 9i Cathleen M'lller

intrucfft era varE gi foarte cald, am lmbr[cat o rochie roqie cu

decolteu in V gi mAnecE scurt[. Rochia nu era nici scurt[, nici
lungi, ci exact pAn[ Ia mijlocul gambei gi urAt[ ca naiba.
Am intrat in agentie, purtand rochia mea rogie ieftin5 gi tenigi
albi, gAndindu-m[: ,,Asta e. Se-ntdmplI, in sfdrqit!" in realitate,
ar[tam jalnic. Dar, degi mI trec fiorii de cAte ori imi amintesc de
ziua aceea, poate c[ a fost mai bine ci nu mi-am dat seama cAt de
riu ar[tam, fiindc[ purtam totugi hainele mele cele mai bune. in tot
cazul, nu aveam bani si-mi cump[r ceva nou.
CAnd am ajuns, receplionista m-a intrebat dac[ aveam foto-
grafii gi i-am spus ci aveam una. M-a prezentat apoi unei femei de
o frumuse[e clasici, elegant imbricat[, pe nume Veronica. Ea m-a
invitat in biroul ei gi mi-a fHcut semn si mi aqez vizavi de ea.
Cdgi ani ai, Waris?
- Sunt tAn[r[! Acelea au fost primele cuvinte care mi-au venit
- gi le-am spus dintr-o
in minte suflare. Vorbesc serios, sunt tAnirl.
Ridurile astea - am aritat spre ochi - cu ele m-am nlscut.
Ea mi-a zAmbit.
E-n regul[. Veronica a inceput s5-mi scrie r[spunsurile,
-
completAnd formulare. Unde locuiegti?
Ah,locuiesc in Y.
- Poftim? s-a incruntat ea. Unde locuiegti?
- in YMCA.
- Lucrezi?
- Da.
- Cu ce te ocupi? '
- Lucrez la McDonald's.
- Bine... ce inseamnl modellingul?
- Da. $tii
- Ce qtii despre eI - gtii multe?
- Nu.
$tiu cI weau s[ fac modelling.
-Am repetat aceast[ ultim[ fraz[ de cAteva ori, ca s[ fie clar.
Bine. Ai un portofoliu... fotografii?
- Nu.
- Familia ta este aici?
- Nu.
-
 fe\*
Waris intr-o geding[ foto in MaIi, Africa, 1994.

Waris gi mama ei, reunire in Galadi, Etiopia (graniga somalezl), i995.

Fotografre de Gerry Pomeroy.
:l.l: :,:.i:i3ii:t:tt:t*ri,,
r:rl:r,i:llll:iiiiilil::i.:liiliii:a::a:rr::,i, :.

,i:ill:,i,lrl:..:l:ii::a:llii.:i:i.i,.il'ia.-ii,:::, r'
:r:ar.r1:r.rrr..,:ri.t::taa::ar.t::ji:.,t :i.a.t :l.i
,,.:ri::r..:,.:ri_,.r_,ar.'.r:,ilil

.iir, t :...lr rr"..,r..r:.-:i.,::ltt:s

:, . rrl::iiiti:l:1.;t!*
,:r. I I ..-1 -,.. ji: i, :::j:li;tatlirlltt
::,t.t ::.,:,:r,t, :'::,:liiil**S{S*
. . .:.::,ir:,i,:i:,-.aia..t'itig.Si]s

Waris, fotografiatl de Koto Bolofo pentru ediqia italian[

a revistei Marie Claire, primdvara 1997.
Cu acordul edi;iei italiene a revisteiMarie Claire.