Cluj-Napoca

Județul Cluj situat în nordul Depresiunii Transilvaniei între Munții Apuseni și Câmpia Transilvaniei pe
valea râului Someșul Mic la confluența cu râul Nadăș și cinci alte pâraie.[7][8] Datorită geografiei
locale, orașul s-a dezvoltat mai ales pe axa est-vest, de-a lungul limitei sudice a Podișului Someșan fiind
flancat
la sud de dealul Feleac, iar la nord de dealul Lomb.[7][9]Hotarele administrative ale municipiului
cuprind o arie de 179,5 km{\displaystyle ^{2}}, iar suprafața construită a municipiului era de 36 km{\
displaystyle ^{2}} în 2020.[10]
Istoria Clujului începe cu întemeierea așezării numite Napoca ce către un trib de daci sau celți în
apropierea orașului modern și cucerirea acesteia de către Imperiul Roman. Promovată la rang de
municipiu, aceasta
este pentru o perioadă capitala provinciei Dacia Porolissensis.[11]După cucerirea Transilvaniei de către
maghita, Clujul a găzduit periodic adunările Dietei Transilvaniei și a fost capitala administrativă
a Principatului Transilvaniei în secolele XVIIIși XIX.[12] În secolul al XX-lea, Clujul devine parte din
România odată cu anexarea Transilvaniei, iar populația orașului se schimbă treptat din majoritar
maghiară în română.[13]
Clujul este unul dintre cele mai importante centre academice, culturale, industriale și de afaceri din
România. Acesta găzduiește sediile unor firme importante pe plan național, precum Banca
Transilvania[14], producătorul de farmaceutice Terapia[15], producătorul de cosmetice Farmec[16] și
 Berăria Ursus.[17] Din mediul academic Clujean face parte cea mai mare universitate din țară,
Universitatea Babeș-Bolyai dar
și Universitatea Tehnică din Cluj-Napocași Universității Sapientia, cea mai mare universitate cu predare
în limba maghiar din România.[18]

CLIMA:
Clima Clujului este temperat-continentală, cu ușoare influențe oceanice, însă fiind un oraș situat pe mai
multe trepte de altitudine, temperaturile și precipitațiile pot fi diferite de la cartier la
cartier. Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2°C, iar media precipitațiilor este de
557 mm.[90]Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie, iar cea
de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt, în
general, lipsite de viscole.
Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de –34,2°C pe data de 23 ianuarie 1963, temperaturi
foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11 februarie 1929 (–32°C) sau 13ianuarie1985 (–26°C). [90]
Temperatura maximă absolută a fost înregistrată pe data de 26
august2012 (38,5°C), precedentul record fiind de 38°C (24 iulie2007). [90]În medie, cea mai caldă lună
este august, în timp ce cea mai rece este ianuarie. În ultimii ani, se observă faptul că iernile
devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub –15°C și cu zăpadă din ce
în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care
maxima depășește 30°C).
 Media precipitațiilor anuale atinge 557 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (85,9 mm), iar cea mai
uscată, februarie (23,3 mm). Furtunile de vară însoțite de descărcări electrice sunt frecvente, direcția
lor predominantă fiind vest-est, acestea desprinzându-se de pe Munții Gilăuși având intensitatea
maximă în cartierele vestice ale orașului.
Imagini din Cluj
Imagini Piata Unirii
 Piata Unirii
Piața Unirii Cluj este unul dintre cele mai importante simboluri ale orașului din
inima Transilvaniei. Cu Biserica Sf. Mihail și grupul statuar Matia Corvin
aflate în mijlocul ei, Piața Unirii Cluj este un obiectiv turistic impresionant,
un punct de atracție central și un loc de întâlnire pentru localnici și turiști
deopotrivă. Aici, te afli în punctul zero al municipiului Cluj-Napoca.
Din punct de vedere istoric, Piața Mare, cum mai era ea numită până la mijlocul
secolului al XIX-lea, este a doua piață a Clujului, ea formându-se
ulterior actualei Piața Muzeului (Piața Mică din Cetatea Veche). Spre
sfârșit de secol XIX a devenit Piața Principală, fiind transformată într-o
piață ornamentală. Denumirea nu a rezistat foarte mult, iar în prima
parte a
secolului al XX-lea, piața a fost numită Piața Regele Matia (Mátyas Király tér).
Abia în anul 1918, în urma evenimentelor istorice din acel an, a devenit Piața
Unirii. Totuși, în perioada comunistă, denumirea i-a fost schimbată în
Piața
 Libertății, pentru ca în zilele noastre să se revină la vechiul nume: Piața
Unirii.

Etimologie
Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară
în 1213 pentru a desemna cetatea orașului medieval. Cuvântul latin clusa/clausa înseamnă
„închis” și se referă la situarea Clujului într-un loc închis,
înconjurat de dealuri. Sensuri similare sunt atribuite termenului slav kluč, care înseamnă
„cheie” și termenului germanic Klause/Kluse, care înseamnă „trecătoare”. [19] Termenul
din urmă este păstrat în denumirea în limba germană a orașului, Klausenburg. [20]
Text românesc „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703”, pe foaia de titlu a Catehismului tradus
de George Buitul
Numele orașului ar mai putea proveni de la un anume primar sas Klaus sau de la faptul că
așezarea medievală a apărut în umbra unei mănăstiri, odată ce în germană, pe timpul
primilor locuitori sași din această zonă, la mănăstire se zicea Kloster. [21]O altă ipoteză este
că numele provine de la primul său magistrat (de origine maghiară), Miklós/Kolos. [19]
Denumirea veche a orașului în limba română, folosită și de Mihai Eminescu în Poesis, era cea de
Cluș, ocazional ortografiată și Klus, după regulile de scriere ale limbii maghiare. [22]
Denumirea românească de Cluj a devenit oficială în 1918 dup Uniria Transilvaniei cu
 România.[23]

Peroada Interbelica
Modificarea
Intrarea Regimentului 16 Dorobanți "Fălticeni" în Cluj (1918)
Vedere aeriană a Clujului în 1930
În urma înfrângerii Puterilor Centrale în Primul Război Mondial și a Declarației de la Alba Iulia care hotăra unirea Transilvaniei cu România în data de
22 decembrie 1918 [6licitarea este ignorată de statul român, care în 24 decembrie trimite Regimentele 15nși 16 de infanterie să ocupe Clujul. [65][66]
La începutul anului 1919primarul Clujului, Gusztáv Haller împreună cu majoritatea cadrelor universitare ale Universității Franz Joseph a refuzat să
depună jurământul de fidelitate ață de noile autoritți, fiind ulterior înlăturat din funcție. [65][66] În locul său, Consiliul Dirigent numește primul primar
român al orașului, pe Iulian Pop.[65][67]
La 12 mai 1919, Universitatea Franz Joseph este naționalizată și transformată în unitate de învățământ cu predare în limba românăurmând ca din 1927
să fie redenumită în Universitate Regele Ferdinand I.[68][69] În cadrul acesteia activează, începând cu perioada interbelică, scriitorii SextilPușcariu și
Onisifor Ghibu istoricul Alexandra pedatu botanistul Alexandru Borza, medicii Victor Papilian și Iuliu Hațieganu,microbiologul Victor Babeș savantul
Emil Racoviță.[70][71][72][73]
Între anii 1920 și 1940, orașul crește semnificativ, populația mărindu-se de la aproximativ 85.000 la 115.000, iar suprafața construită aproape
dublându-se.[56][74]Această creștere este încurajată de activitatea industrială din Cluj, care, în perioada respectivă, avea în componență Fabrica de
Tutun, Fabrica de chibrituri, Fabrica Dermata și Cărămidăria, printre altele. [74]75][76]Se conturează noi zone rezidențiale înstărite în cartierele Andrei
Mureșanu Grigorescu și la sud de Ansamblul clinicilor universitare, compuse precare rent din case și vile construite în stil eclectic și neoromânesc. [77]În
această perioadă au mai fost construite Catedrala Mitropolitană Ortodoxă Grădina Botanică,Parcul Sportiv Parcul Etnografic Palatul Telefoanelor Liceul
Teoretic „Mihai Eminescu” Palatul Bursei de Valori(azi Cercul Militar) și Aeroportul Someșeni (azi Aeroportul Internațional Avram Iancu). [78][79]
 Grădina Botanica
Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj s-a redeschis marți
după mai bine de două luni de când și-a închis
porțile pe durata stării de urgență impuse de autorități.
Chiar dacă spectacolul de culoare oferit de cele 220 de soiuri de
lalele, care împreună cu narcisele au totalizat
30.000 de bulbi, are în aceste zile ultimele reprezentații,
vizitatorii pot descoperi la fiecare pas frumusețea
speciilor de plante întreținute de personalul grădinii pe
toată durata perioadei în care grădina a fost închisă.
În prezent, se pregătește cultura de plante anuale. În câteva zile vor
fi plantate daliile, o colecție care cuprinde în jur de 100 de soiuri, în
timp ce bulbii de lalele vor fi
recuperați în mare parte, însă nu toată colecția. Cel mai
probabil aceasta va trebui cumpărată din nou. De
asemenea, tot în aceste zile, a fost scoasă din sere
colecția de cactuși și se lucrează în prezent la toate
sectoarele.
Imagini cu Grădina Botanica
 Palatul Telefoanelor

Este una dintre clădirile reprezentative pentru municipiul Cluj-

Napoca și pentru stilul arhitectural al sfârșitului deceniului 7 din
secolul al XX-lea în România. Autor: arh. Vasile Mitrea, 1968[1].
Conform unei afirmații
eronate a dl. Lukács József, ar fi fost construit la sfârșitul anilor '30,
pe locul unei curii a familiei Bornemisza înălțată în secolul al XVIII-
lea și demolată în 1936[2].
Imagini cu Palatul Telefoanelor
 Catredala Mitropolitană Ortodoxa
Situată în Piața Avram Iancu, a fost ridicată în perioada anilor 1920-1930,
imediat după unirea Transilvaniei cu România. Este unul din principalele edificii
religioase din municipiul Cluj-Napoca. Poartă hramul "Adormirea Maicii
Domnului". În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la
rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din
anul 2006 edificiul servește drept catedrală a arhiepiscopuluiVadului,
Feleacului și Clujului, care este totodată și mitropolit al Clujului,
Maramureșului și Sălajului.[1]
Este în prezent a treia catedrală din România ca înălțime, după cea ortodoxă
din Timișoara și cea evanghelică din Sibiu. De asemenea, este clasată ca
monument istoric, cu codul CJ-II-m-B-07354„monumente istorice
reprezentative pentru patrimoniul cultural local”.[2]
Imagini cu Catredala Mitropolitană Ortodoxa
 Parcul Central
Colocvial Parcul Mare, în maghiară Sétatér, cu o vechime
de peste
180 de ani, este unul dintre principalele spații verzi din zona centrală
a municipiului Cluj-Napoca. Parcul este delimitat de Cluj Arenala
vest, Teatrul Maghiar de Stat la est, râul Someșul Micla nord,
respectiv strada Iuliu Hossu (fostă Pavlov) la sud. Este înscris pe
lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de
Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul
2010 (cod LMI CJ-II-s-B-07243).
Imagini cu Parcul Central
 Stadionul de Fotbal
Este un stadion din Cluj-Napoca, construit în 2011 pe locul fostului stadion
Ion Moina. Proprietarul stadionului este Consiliul Județean Cluj, însă
principalul beneficiar este clubul FC Universitatea Cluj 1919. Cea mai
importantă întrebuințare a arenei sunt partidele de fotbal, dar stadionul
poate susținute și competiții olimpice datorită pistei de atletism de care
dispune, sau concerte, precum Untola Festival și multe altele.
Compus din două tribune și două peluze, stadionul are o capacitate de
30.201 [4] locuri, majoritatea acoperite. Fiind construită la cele mai înalte
standarde, noua arenă este cotată ca fiind un stadion din categoria UEFA
Elite (precum noul stadion național).
Imagini cu Stadionul de Fotbal
 Lacul Ghiorgheni
Gheorgheni este un cartier construit în anii 1960 în estul
municipiului Cluj, după un plan urbanistic ce a inclus
numeroase spații
verzi, parcuri și zone de agrement. Proiectantul șef al cartierului a
fost arhitectul Augustin Presecan. Cartierul beneficiază de
numeroase spații comerciale (Hermes, Mercur, Diana). Denumirea
cartierului provine de la localitatea limitrofă, Gheorghieni
(Ghiurfalău), spre care face legătura.
Imagini cu Lacul Ghiorghieni
Vicov de Sus-Cluj Napoca
1. Distanța de la Vicovu de Sus pana la Cluj Napoca este de 4
ore si 56 min parcurgând 307 km
2. Cluj este o zonă metropolitană din județul Cluj, ce cuprinde municipiul Cluj-
Napoca și 19 comune din
Suprafața totală a zonei metropolitane este de 1.603 de
kilometri pătrați, ocupând 24% din teritoriul județului Cluj.
Populația celor 20 de localități însumează 418.153 de persoane,
dintre care 324.576 locuiesc în Cluj-Napoca.[2].

Schipor Alexandru
Clasa: a –VI-a B