Munti Tibet

Tibetul este un podiș în Asia, la nord-est de Himalaya. Acesta este patria tradițională a

poporului tibetan și al altor câteva grupuri etnice, cum ar fi Monpas, Qiang și Lhobas, iar
acum este, de asemenea, locuită de un număr considerabil de etnici Han și Hui. Tibetul este
regiunea populată aflată la cea mai mare altitudine; 4 900 m. Înainte de 1950 era o entitate,
având o cultură și religie budistă proprie, dorind să stea izolată de restul lumii. Este
înconjurată de munții Kunlun și Himalaya. La granița cu Nepalul se află Everestul. Tibetul s-a
dezvoltat ca un regat budist puternic în sec. VII-VIII e.n. A fost condus de mongoli în sec. XIII
și de dinastia Manchu din sec. XVIII. După Revoluția Chineză din 1911-1912 a devenit
regiune independentă aflată sub influența britanică. Comuniștii chinezi au invadat și ocupat
regiunea în 1950. În 1965 a devenit oficial regiune autonomă în cadrul Chinei comuniste.

Tibetul la 1892 în timpul dinastiei Qing Emblema Statului tibet Steagul Statului Tibet

1.Imagini

(Img1.) Munti Tibet (Img2.) Munti Tibet

Regiunea Autonomă Tibet Calugarul si Omul Zapezii
 2. Podișul Tibet 
• Podișul Tibet (/tɨˈbɛt/ : tibetană: བོད་, chineză: 西藏 ) este un podiș în Asia, situat în nord-estul
munților Himalaya. Este o regiune bogată din punct de vedere socio-cultural, în care conviețuiesc
mai multe grupuri etnice: Tibetani, Monpas, Qiang și Lhobas. Tibetul este cel mai înalt podiș
(altitudine medie 4.785 m, suprafața 2.000.000 km²) din lume. Situat în partea central-sudică
a Asiei, în S-V Chinei, podișul Tibet este străbătut de lanțuri muntoase cu înălțime de 6.000-
7.000 m și limitat de culmile semețe ale Munților Himalaya. Aceștia formează o adevărată barieră
în calea maselor de aer umed ale musonilor, clima podișului Tibet fiind, în consecință, uscată și
aspră, cu variații de temperatură intre -35 °C (iarna) și +10–15 °C (vara). Podișul Tibet este
străbătut de numeroase ape, cu izvoare în ghețarii Himalayei, unele din ele reușind să străbată
bariera munților și să se îndrepte spre ocean. Cel mai important fluviu este Tsangbo
(Brahmaputra) care curge pe direcția V-E, constituind zona cea mai importantă pentru economie
și populație.

Harta Tibetului Palatul Potala din Lhasa

3.Harti

(img.4) Harta: Muntii Tibet

(img.3) Harta: Munții Tibet
4. Regiunea Autonomă Tibet – principale lacuri și artere hidrografice
• În ceea ce privește lacurile existente în cadrul regiunilor noastre, acestea sunt situate în partea centrală, și la nord-vest de Lhasa, capitala
Tibetului: Dangre Yong, Nam și Siling. La sud de Lhasa se află alte două lacuri mari, Yamzho Yun (Yangzho Yong) și Puma Yung
(Pumo). În vestul Tibetului două lacuri adiacente sunt situate în apropiere de granită Nepal-Lacul Mapam, ridicat la rang de zeificare de
către budişti şi hinduşi, şi Lacul La'nga. Resursele de apă sunt prezente de-a lungul rețelei hidrografice, însă se cuvine să sublinieze faptul că
deși Tibetul se află la o altitudine coonsiderabilă (aproape 5000 m, totuşu există areale unde deficitul de apă se face simțit. Populația locală
este astfel nevoită să parcurgă). distanţe suficiente de mari pentru necesarul aprovizionării cu apă). Solurile sunt aluvionare și sunt adesea
formate din nisipul suflat de vânt formând un strat mai gros de pietrișuri. Culoarea variază de la maro deschis până la gri, în funcție de
conținutul de humus, care este în general proastă. Regiunea Tibet prezintă cea mai mare parte a teritoriului său un aspect stâncos indus de
morfologie și structura litologică existentă. Stratul superficial de sol este aproape inexistent, locul acesta fiind luat de către pchete de rocă
rezultate în urma procesului de gelifracție. Solurile fertile sunt cantonate de-a lungul arterelor hidrografice care traversează aceastză regiune,
dar numai în sectorul inferior al acestora, pe distanțe care variază de la un caz la altul. Economia Tibetană este dominată de agricultură de
subzistenţă. Din cauza limitării terenurilor arabe,  ocupaţie a locuitorilor este creşterea animalelor, cum ar fi ovine, bovine, caprine, cămile,
iaci, cai. Principalele culturi sunt : orzul, grăul, hrişca, secara, cartoful, diferite fructe şi legume asortate. Tibetul se aflăpe ultimul loc dintre
cele 31 de provincii ale Chinei privind indicele de dezvoltare umană, în conformitate cu Programul de Dezvoltare ONU. În ultimii ani,
privind creșterea interesului populației, turismul a început să dezvolte tot mai mult, devenind unul dintre cele mai importante sectoare
economice susținute în continuare de 5. Tibetul se aflăpe ultimul loc dintre cele 31 de provincii ale Chinei privind indicele de dezvoltare
umană, în conformitate cu Programul de Dezvoltare ONU. În ultimii ani, privind creșterea interesului populației, turismul la început să se
dezvolte tot mai mult, devenind unul dintre cele mai importante sectoare economice susținute în continuare de 5. Tibetul se aflăpe ultimul
loc dintre cele 31 de provincii ale Chinei privind indicele de dezvoltare umană, în conformitate cu Programul de Dezvoltare ONU. În ultimii
ani, privind creșterea interesului populației, turismul a început să dezvolte tot mai mult, devenind unul dintre cele mai importante sectoare
economice susținute în continuare de 5.
5. Principalele atracţii turistice din Tibet
• Structura etnolingvistică Limba oficială în Tibet este tibetană, care este vorbită în
numeroase dialecte regionale. Practic aproape fiecare populație cantonată pe cursul unei
văi vorbește câte un dialect, contribuind astfel la mozaicarea lingvistică a
regiunii. Populaţia este în mare parte tibetană, alături de aceste convieţuind chinezi,
populaţia Monba, Lhoba şi alte naţionalităţi minoritare. Astfel de oameni din Tibet au
origine etică, practică în mod tradițional religie (bunesc și limbă). Cu alte cuvinte este o
cattegorie de populație cu numeroase segmente de omogenitate. Limbile tibetane și
Birmane sunt legate între ele deși sunt intangibile în formele lor moderne. Graiul Tibetan a
dezvoltat un model de dialecte regionale și subdialecte care pot fi reciproc înțelese de către
voorbitori. Dialectul vorbit în Lhasa este considerată ca fiind limba oficială a Regiunii
Autonome Tibet. Există de asemenea două nivele sociale de vorbire: unul onorific ;I unul
vulgar, folosesc lor depinzând de statutul relativ social al emițătorului și receptorului în
cadrul unui dialog. Populaţia tibetană manifestă un comportament repulsiv la adresa
chinezilor tibetani, percepându-i pe aceştia ca invadatori şi duşmani ai poporului tibetan.
6.Relief
• În partea de nord sunt câmpii deluroase și plate , cu o
înaltă altitudine. Extern Nord Tibet seamănă cu midlands,
doar semnificativ crescut. Există glaciar forme de relief:
autoturisme, jgheaburi, morene. Ei pornesc de la o
altitudine de 4500 de metri. De-a lungul marginilor
Highlands sunt munți cu pante abrupte, văi adânci și
chei. Mai aproape de Himalaya și munți chino-tibetane,
campii aveau forma bazinele intramontane, în cazul în
care fluxurile de Brahmaputra - cel mai mare
fluviu. Platoul tibetan se reduce la 2500-3000 metri.
7. CLIMĂ

• Clima, care este platoul tibetan, foarte dure, tipic zonele muntoase. În același
timp, aerul este uscat, deoarece platoul este dispus în interiorul
continentului. În cele mai multe părți ale precipitațiilor este de 100-200 mm,
zonele muntoase pe an. La periferia de până la 500 de milimetri în sud, în
cazul în care musonii sufla - 700-1000. Practic, precipitații cade ca zăpada.
Datorită acestui climat uscat, linia de zăpadă este foarte mare, la nivelul de
6000 de metri. Cea mai mare suprafață a ghețarilor din partea de sud, în cazul
în care Kailas și Thang. În partea de nord și în centrul temperaturilor medii
anuale variază între 0 și 5 grade. iarna Snowless durează o lungă perioadă de
timp, există trei de grad îngheț. Vara suficient rece la o temperatură de 10-15
grade. În văi și în apropiere de sud climatul devine mai cald. Platoul Tibet are
o înălțime mai mare, astfel încât aerul este foarte rare, această caracteristică
contribuie la fluctuațiile de temperatură ascuțite. Noaptea zona se răcește,
există vânturi locale puternice , cu furtuni de praf.
8. APELE INTERIOR

• Râuri și lacuri sunt în mare parte în Highlands sunt bazine închise, adică nu au o
scurgere externă în mărime și oceane. Deși la marginea, dominate de musoni, sunt
originile majore și mari râuri. Aceasta este originea Yangtze, Mekong, Fluviul
Galben, Indus, Salween, Brahmaputra. Toate aceste râuri importante din India și
China. În partea de nord, puterea fluxurilor de apă este, în principal din cauza
topirii zăpezii și a ghețarilor. În partea de sud mai afectat de ploaie. În interiorul
Platoul Tibet râuri sunt de natură plate, și în crestele de la periferie poate fi foarte
turbulentă și rapidă, văile lor, mai degrabă similar cu chei. În timpul verii există un
potop de râuri, și în timpul iernii ei congela. Numeroase lacuri din Podișul Tibet
sunt situate la o altitudine de 4500 până la 5300 de metri. Originea lor este
tectonică. Cel mai mare dintre ele: Seling, Namtso, Dangrayum. Cele mai multe
lacuri sunt adâncime mică, coasta joasă. Apa din ele având un conținut diferit de
sare, astfel aceste culori și nuanțele oglinzi de apă variază de la maro la turcoaz. În
noiembrie, au înțeles de gheață, apa este înghețată până în luna mai.
9. VEGETAȚIE

• Platoul Tibetan este ocupat în principal, stepe deluroase și deserturi. În unele

părți mari ale vegetației de acoperire este absent, există pietriș și piatră
regat. Deși la marginea Highlands sunt terenuri fertile cu soluri de munte luni.
• În deșert de mare vegetație este pipernicit. Ierburi Podișul Tibet: pelin,
acantholimons, Astragalus, Saussure. Tufe: Ephedra, eurotia, Tanacetum.
• În partea de nord, pe scară largă și licheni mușchi. În cazul în care panza
freatică este aproape de suprafață, există o vegetație de luncă (rogoz, iarba de
bumbac, papura, cobresia).
• În este și sud a platoului tibetan crește precipitații, condițiile devin mai
favorabile, prin curele înalte. În cazul în care partea de sus a muntelui este
dominat de deșert, în partea de jos a stepei de munte (pene de iarbă, Păiuș,
bluegrass). În văile râurilor mari cresc arbuști (ienupăr, Caragana,
rhododendron). Aici există păduri riverane de sălcii și plopi, Turangi.
10. LUMEA ANIMALELOR

• În Podișul tibetan în ungulate vii nord: iaci, antilope,

antilope tibetane, argalul și iad, Kiang cookie-Yaman. Prins,
iepuri de câmp pikas și Voles.
• Sunt Predatori: a pischuhoed-urs, vulpea, lupul,
Takao. Următoarele păsări vii aici: cinteze, potârnichi
zăpadă, Pallas nisip cocoși de munte. Sunt ruinate: Pallas
lui Fish Eagle și vulture Himalaya.
11. ISTORIA ASOCIAȚIEI TIBET
• triburi Qiang (strămoșii poporului tibetan) s-au mutat pe teritoriul Kukunor Highlands
în 6-5 ien. În secolul 7 AD, au mutat în agricultură, în același timp, sparge sistemul
comunal primitiv. triburi tibetane unit Namri - conducător al Yarlung. Cu fiul și
moștenitorul său Srontszangambo începe existența Imperiului tibetan (7-9 sec).
• În anul 787 a devenit religie de stat a budismului. Langdarma în timpul domniei urmașii
săi au început să fie persecutați. După moartea conducătorului statului este împărțit în
principate separate. În 11-12 secole, apar multe secte budiste religioase mănăstiri
construite, din care cea mai mare dobândi statutul de stat teocratice independente.
• În secolul al 13 - lea, Tibet, cade sub influența mongoli, relația este pierdută după
căderea dinastiei Yuan. De la al 14-lea până în secolul al 17-lea există o luptă pentru
putere. Monk Tszonkaba organizează o nouă sectă budistă Gelukba, în secolul al 16-lea,
șeful sectei a primit titlul de Dalai Lama. În secolul al 17-lea, al cincilea Dalai Lama a
cerut ajutor la Oirat hanului Kukunor. În 1642, adversarul - regele regiunii Tsang -
distrus. Gelukba sectă începe să se pronunțe în Tibet, și Dalai Lama a devenit capul
spiritual și temporal al țării.
12. ISTORICUL ÎN CONTINUARE

• Până la mijlocul secolului al 18-lea este și nord-estul Tibetului fac parte din Imperiul
Qin. Până la sfârșitul secolului și sunt supuse unor alte zone ale statului. Puterea a rămas în
mâinile lui Dalai Lama, dar sub controlul instanței Qing. În secolul al 19-lea britanic a
invadat Tibetul în 1904 trupele lor au intrat Lhasa. un contract a fost semnat cu o franciza
din Marea Britanie în Tibet.
• Acesta a intervenit cu guvernul rus, cu Marea Britanie au semnat un acord privind
conservarea și respectarea integrității teritoriale a Tibetului. În 1911 a existat Han Xin-
revoluție, în care toate trupele chinezești au fost alungați din Tibet. În viitor, Dalai Lama a
anunțat încetarea tuturor legilor cu Beijing.
• Dar, în Tibet a rămas o influență puternică în limba engleză. După al doilea război mondial,
influența Statelor Unite este activat aici. În 1949, guvernul a declarat independența
Tibetului. China este considerată ca fiind separatismului. A început o mișcare Armata
Populară de Eliberare în partea Tibet. În 1951, statul a primit statutul de autonomie
națională în cadrul China. După 8 ani de revolta a început din nou, iar Dalai Lama a fost
forțată să se ascundă în India. În 1965, Regiunea Autonomă Tibet a fost stabilită aici. După
aceea, guvernul chinez a efectuat o serie de represiuni împotriva clerului.
13. CUM A BUDISMULUI ÎN TIBET

• Penetrarea budismului în Tibet mister și legende găsesc în ochiurile. Statutul la

acel moment era tânăr și puternic. Conform legendei, tibetanii a aflat despre
budism datorită miracolului care apar. În cazul în care regulile regele Lhatotori
sicriul mic a căzut din cer. A fost un text sutre Karandavyuha. Grație acest text,
statul a început să se dezvolte, regele crezut ajutorul său secret.
• Primul dintre regii tibetane Dharma au fost Srontszangambo mai târziu, el a
fost considerat întruchiparea patron din Tibet - Bodhisattva Avalokitesvara. El
sa căsătorit cu două prințese, unul a fost din Nepal, de altă parte - din
China. Ambele au adus texte și obiecte de cult budiste. printesa chineză a adus
o mare statuie Buddha, care este considerat relicva principal al
Tibetului. Tradiția onorează aceste două femei ca încarnarea Tara - verde și alb.
• La mijlocul secolului al 8-lea, el a fost invitat să predice Shantarakshita celebru
filosof, care a fondat în curând primele mănăstiri budiste.
 14. Peisaje

(img.3) Harta: Munti Tibet Iarna (img.3) Harta: Muntii Tibet Vara
 Schipor Alexandru

Clasa: a VII-a B

Informați preluate de pe: Wikipedia