UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” GALATI

Facultatea de Drept si Stiinte Administrative

Elemente de Urbanism si Amenajarea

Teritoriului

Analiza orasului
Cluj-Napoca

Prof. Îndr. : Lect. Dr. Liliana Buhociu,

Studenti : Paiu Costel,
Moise Andreea,
Gociu Madalina-Georgiana,
Popa Denisa
Anul II, Grupa 2
Galati, 2022
 CUPRINS

CUPRINS........................................................................................................1

CAPITOLUL I
Repere administrative ......................................................................................2

CAPITOLIL II
Scurt istoric ....................................................................................................3-4

CAPITOLUL III
Incadrarea in tipologia urbana conform criteriilor .........................................5-6

CAPITOLUL IV
Ierrhia functionala............................................................................................7-8
Harta oras Cluj-Napoca......................................................................................9

CAPITOLUL V
Analiza SWOT...................................................................................................10

BIBLIOGRAFIE ,WEBOGRAFIE ..................................................................11

 1

Capitolul I

Repere administrative
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Cluj-Napoca se ridică
la 324.576 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
317.953 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,71%). Principalele minorități sunt
cele de maghiari (15,27%) și romi (1,01%). Pentru 7,14% din populație nu este cunoscută
apartenența etnică.
Structura populației populatiei oras Cluj-Napoca

0–14 ani 15–29 ani 30–59 ani 60+

Masculi
18.323 44.561 65.230 24.383
n

Feminin 17.949 49.053 71.421 33.656

93.614 /
36.272 / 136.651 / 58.039 /
Total 324.576 
324.576 (11%) 324.576 (42%) 324.576 (18%)
(29%)
CLUJ-NAPOCA ,REGIUNEA DE DEZVOLTARE : NORD-VEST
 2

CAPITOLUL II
SCURT ISTORIC

Istoria Clujului a început în neolitic, de când datează primele urme de locuire umană, și
se întinde până în prezent. Cea mai veche așezare umană din zona Clujului datează din neolitic.
Aceasta a fost descoperită la Gura Baciului, lângă Suceag, în valea unui pârâu afluent al
Nadășului și în apropierea dealului Hoia. Așezarea este datată pe la 6.000-5.500 î.e.n., fiind de
altfel cea mai veche așezare umană descoperită în Transilvania.
Veche capitala a Daciei Porolissensis, atestat documentar inca de acum doua milenii de
geograful grec Claudius Ptolomaeus (85-165), orasul a fost ridicat la rangul de municipiu în
timpul domniei împaratului Hadrian (117-138), numindu-se Municipium Aelium Hadrianum
Napoca, apoi la rangul de colonie, in jurul anului 180, sub Marcus Aurelius sau Commodus.
Orașul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite facilități fiscale pentru cetățenii
săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuității romane la Napoca. După retragerea
administrației romane din Dacia, în anul 271 d. Hr., viața urbană odinioară înfloritoare avea să
înceteze.
Clujul este atestat documentar pentru prima dată din anul 1213, sub denumirea Castrum
Clus. Cetatea a fost însă distrusă în timpul marii invazii mongole din 1241. În deceniile 6-7 ale
secolului al XIII-lea s-a remarcat preocuparea puterii centrale de a reîntemeia Clujul, fapt realizat
prin acordarea de privilegii coloniștilor sași. Mari grupuri de coloniști sași s-au așezat în cetatea
Clujului în timpul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei. În data de 19 august 1316 regele Carol
Robert de Anjou a răspuns solicitării comitelui clujean Stark și a acordat așezării statutul de oraș
(civitas). Clujenii obțin dreptul de a-și alege liberi judele (villicum), cu putere de a judeca
pricinile între ei, în afară de omucidere, care se judeca împreună de către judele orășenesc și
judele regesc. Locuitorii Clujului sunt obligați să-și plătească impozitele anual, de ziua Sfântului
Martin, și să pună la dispoziția regelui câte un ostaș bine echipat la fiecare 60 de gospodării
Cetatea Clujului și-a câștigat până în secolul al XV-lea recunoașterea europeană.
Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-Catolică
„Sfântul Mihail”, dar și în multe case particulare. Oamenii avuți studiau la școli renumite ale
Vestului. Datorită nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja
din 1514. Dezvoltarea comercianților și a meșteșugarilor a implicat îngrădirea nobilimii și a
clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea
culturii, prin cărțile pe care le-a tipărit, dar și la modernizarea orașului, care avea să întrețină o
tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie și una de bere.
După împărțirea Ungariei impusă de Imperiul Otoman în 1541, Transilvania a devenit un
principat independent, iar Clujul a cunoscut o perioadă de înflorire economică și mai ales
culturală. În timpul Reformei, ale cărei valuri succesive au lăsat în urmă un peisaj religios
deosebit de complex – cu patru religii „recepte” și un regim timpuriu de toleranță religioasă – în
Transilvania, orașul a fost un important centru al luteranismului mai întâi, apoi
al calvinismului și în cele din urmă al anti-trinitarianismului (care ulterior avea să fie
numit unitarianism).[22] Dinastia Báthory a contribuit substanțial la creșterea spirituală,
economică și demografică a orașului. Regele Ștefan Báthory a înființat în data de 12
mai 1581 Universitatea din Cluj, căreia i-a acordat veniturile mănăstirii de la Cluj-Mănăștur, cu
șase sate. Baba Novac, un important ostaș al lui Mihai Viteazul, a fost judecat la Cluj și ars pe
rug în anul 1601. Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al orașului și a
ajutat la desăvârșirea acestuia ca o cetate importantă.

La sfârșitul secolului al XVII-lea Clujul a intrat sub dominație austriacă. După un acord
silit semnat de Mihai Apafi I, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de
Lorena, asigurându-le un serviciu de 100.000 de florini. Cu toate acestea, ostașii au și jefuit
orașul și au cerut sume suplimentare de la contribuabili
Cu o populație de 10.660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei,
lucru care duce la modernizarea acesteia, dar și la sporirea numărului locuitorilor români.
Importantele mișcări revoluționare de la 1848 cuprind și Clujul. Deși un important centru
revoluționar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la
facultăți, academii și gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Orașul a găzduit
tratativele dintre Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac, pentru unirea revoluției române cu cea
maghiară. Înfrângerea revoluției ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost
mutată la Sibiu, pentru a exista o influență austriacă mai mare asupra autorităților. Mai târziu
Clujul a devenit unul dintre cele șase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de
400.000 de locuitori.
În anul 1870 a fost dată în folosință calea ferată Oradea–Cluj, care asigura legătura
spre Budapesta, iar în 1873 calea ferată Cluj–Cucerdea Secuiască (redenumită după 1918 în
„Războieni”), care asigura legătura spre Târgu Mureș și spre Alba Iulia. Tot în acea perioadă și-
au început activitatea Uzinele de Material Rulant.
După încheierea Primului Război Mondial și unirea Transilvaniei cu Regatul
României primarul Clujului, Gusztáv Haller, a refuzat să depună jurământul de fidelitate față de
noile autorități, iar în locul său Consiliul Dirigent l-a numit primar pe Iulian Pop. Municipiul
Cluj a fost reședința județului Cluj (interbelic). În 1940, în urma Dictatului de la Viena, Clujul a
revenit sub administrație maghiară. Forțele armate maghiare și germane care controlau orașul au
fost respinse de trupele române și sovietice în octombrie 1944.
Clujul avea o populație de 16.763 de evrei în 1941. La începutul anului 1944 evreii au
fost concentrați în Ghetoul Iris, unde au stat în condiții inumane, lipsiți de orice facilități.
Lichidarea ghetoului a fost efectuată prin șase deportări la Auschwitz în perioada mai–iunie
1944. Episcopul Áron Márton s-a pronunțat public la Cluj, în mai 1944, în favoarea evreilor,
ceea ce a dus la expulzarea sa. În ciuda sancțiunilor dure instituite de administrația Horthy, mulți
evrei au reușit să scape, trecând granița spre România, cu ajutorul țăranilor din satele învecinate
și a unei rețele conduse de Raoul Șorban. Atât episcopul Áron Márton, cât și scriitorul Raoul
Șorban, au primit titlul de „Drept între popoare” pentru eforturile lor.
După 1945 Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989.
Prin Tratatul de la Paris din 1947 Clujul a intrat din nou în componența României. În 1974
autoritățile comuniste au schimbat numele orașului în Cluj-Napoca. După Revoluție, timp de 12
ani, primar a fost politicianul naționalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte
publice controversate. În iunie 2004 Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea
lui Emil Boc (PD), reales în anii 2012 și 2016 din partea PNL.
În prezent, 2019 orașul Cluj Napoca este unul dintre cele mai dezvoltate orașe din
România din punct de vedere cultural administrativ și economic.

Capitoul III

INCADRAREA IN TIPOLOGIA URBANA CONFORM CRITERIULUI DE CLASIFICARE

1. Dimensiune numerica

În 2011, 324,576 oameni locuiau în cadrul limitelor orașului, lucru care marchează o
creștere de la cifra înregistrată la recensământul din 2002. Zona metropolitană Cluj-Napoca are o
populație de 411,379 de oameni, pe când populația zonei periurbane depășește 420,000 de
locuitori. Potrivit unei estimări 2007, furnizată de Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor,
orașul găzduiește o populație vizibilă de studenți și alți non-rezidenți—o medie de peste 20,000
de oameni pe an în perioada 2004–2007. Hotarele municipalității cuprind o arie de 1.795
kilometri pătrați.

2. Functia Urbana

Din punct de vedere urbanistic Cluj-Napoca se încadrează în categoria 1, având statutul

administrativ de municipiu, resedinta de judet. Aici se regăsesc cea mai mare parte dintre
ramurile economice specifice României excluzând agricultura. Este un oraş cu funcţie mixtă,
fiind
unul dintre cele mai importante centre academice, culturale, industriale și de afaceri din
România. Printre alte instituții, găzduiește cea mai mare universitate din țară, Universitatea
Babeș-Bolyai, cu faimoasa sa grădină botanică. Industrii principale: IT, producție, auto.

3. Pozitie geografica

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de

179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia
Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46°46'N cu meridianul 23°36'E. Se întinde
pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale
Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de
pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi
între 500 și 825 m. La sud orașul este străjuit de dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m,
în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la
nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca vârful Lombului (684 m), vârful Dealul
Melcului (617 m), vârful Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi
dealul Hoia (506 m), dealul Gârbăului (570 m) .

4. Criteriul istoric

Istoria Clujului a început în neolitic, de când datează primele urme de locuire umană, și
se întinde până în prezent. Cea mai veche așezare umană din zona Clujului datează din neolitic.
Aceasta a fost descoperită la Gura Baciului, lângă Suceag, în valea unui pârâu afluent al adășului
și în apropierea dealului Hoia. Astfel municipiul CLUJ-NAPOCA este un oras medieval.

5
5. Criteriul administrativ

Din punct de vedere adinistrativ orasul Cluj-Napoca este municipiu. Clujul este împărțit
în 23 de cartiere, unele dintre ele având și propria primărie de cartier. Ele sunt dispuse circular,
în jurul centrului. Orașul a beneficiat de o extindere majoră în ultimii ani, mai ales până în 2009,
când pe baza construcțiilor masive care au avut loc s-au format noi cartiere sau zone de locuit la
case sau blocuri – ansambluri rezidențiale.

6. Criteriul agregat

Cluj-Napoca este metropola, oras mare care joaca rol de resedinta de judet pentru Judetul
Cluj, sub aspect economic, cultural ,administrativ. Mai fiind numita si capitala istorică a
Transilvaniei .

7. Morfostructura urbana

Planul oraşului Cluj-Napoca este unul radial-concentric, din punctul Pieţei Unirii,
străzile pornesc radial, asigurând legătura facilă din orice punct al oraşului cu centrul. Pe colţul
nord-vestic al Pieţei Unirii se află străzile Matei Corvin şi Memorandumului, pe cel nord-estic
strada Ferdinand şi bulevardul 21 Decembrie 1989, la colţul sud-vestic se găsesc
străzile Universităţii şi Napoca, iar la cel sud-estic bulevardul Eroilor.

8. Ierarhizare functionala

Oras de rang 1 – municipiu, resedinta de judet, oras de importanta europeana, titlul de

Capitală Europeană a Culturii.

6
CAPITOLUL IV
IERARHIZAREA FUNCTIONALA

ZONA CENTRALĂ
Zona Centrală este suprapusă peste Incinta Fortificată - oraşul istoric, delimitat de traseul
fortificaţiilor celei de a doua incinte medievale şi peste dezvoltările urbane (în general datînd din
secolul al XIX-lea) din jurul incintei fortificate şi peste redezvoltările realizate în spiritul
urbanismului celei de a doua jumătăţi a secolului al XIXlea, după vînzarea şi demolarea (parţial)
a fortificaţiilor. E o componentă a Ansamblului urban "Centrul istoric al municipiului Cluj-
Napoca" clasat în Lista Monumentelor Istorice cu codul CJ-II-a-A-07244. Zona se remarcă
printr-o structură funcţională complexă şi atractivă, de tip central, caracterizată de mixajul între
diversitatea de activităţi de interes general, cu acces public, situate la parter şi locuirea de tip
colectiv situat la nivelele superioare ale imobilelor multifuncţionale. Alături de acestea sunt
prezente, ocupînd imobile monofuncţionale, majoritatea instituţiilor publice şi de interes public
importante ale oraşului. E o zonă construită protejată datorită valorilor urbanistice şi arhitecturale
pe care le inglobează. În cadrul ei se află numeroase clădiri monument istoric clasate sau propuse
spre clasare individual prin prezentul PUG în Lista Monumentelor Istorice. Există o decădere
urbană pentru zona centrală datorită slabei reprezentări a sectorului comercial; Decăderea a fost
favorizată de apariţia celor două concetrări comerciale de tip „mall” în extremitatea de vest
(Polus Mall) şi în zona de est (Iulius Mall)

INSTITUŢII ŞI SERVICII
Zona este formată din instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în
ansambluri independente şi din clădiri dedicate, situate în afara zonei centrale situate în zone cu
alt caracter. Ansambluri independente, dedicate instituţiilor şi serviciilor publice: Funcţiunile
sunt de tip medical sau educaţional. Sunt ansambluri realizate în general pe baza unui proiect
unitar şi recognoscibile ca atare în structura oraşului. Se remarcă prin coerenţă şi
reprezentativitate. Instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate
situate în afara zonei centrale aparţin instituţiilor publice sau de interes public, remarcîndu-se
prin prezenţa semnificativă în peisajul urban datorită modului distinct de ocupare a terenului sau
caracterului şi valorii arhitecturale.

ZONA REZIDENTIALA
Locuinţe individuale cu regim redus de înălime dispuse pe un parcelar de tip urban
Zona este caracterizată de funciunea rezidenială de densitate mică (predominant locuinte
unifamiliale), de parcelarul omogen şi regulat, rezultat al unor operaiuni de urbanizare (cu
parcele generoase, avand deschiderea la stradă de 15 – 20 m, adancimea de 30 – 55 m şi suprafaa
de 450 – 1000mp) şi de regimul de construire izolat, cu clădiri de locuit de tip urban modern,
retrase din aliniament (caracterul fiind marcat de prezena arhitecturii naional romantice şi a
stilului internaional).
Locuinţe individuale cu regim redus de înălime cu caracter rural
Zona este caracterizată de funciunea rezidenială de densitate mică (predominant locuine
unifamiliale) însoite de anexe şi suprafee agricole sau de activităi manufacturiere şi de mică
producie, de parcelarul de tip rural, dezvoltat în profunzime (cu parcele având în general

7
deschiderea la stradă de 10 – 18 m, adâncimea de 30 – 100 m şi suprafaa de 300 – 1500
mp), şi de regimul de construire izolat, pazat pe tipologiile tradiionale de ocupare a terenului
(case lungi, dezvoltate în adâncime, dispuse în vecinătatea uneia din limitele laterale de
proprietate, cărora li se adaugă corpuri noi, dispuse de o manieră diversă, rezultat al unui proces
de densificare).
Zona de locuinţe colective
Majoritatea fondului construit al municipiului Cluj-Napoca s-a realizat între anii 1930-
1960, o mare parte a acestor clădiri fiind cele individuale formate dintr-o locuinţă. Numărul
clădirilor tip bloc creşte semnificativ începând cu anii '70. În prezent fondul locativ din
municipiu este determinat de realizările urbanistice şi arhitecturale din perioada socialistă: 80%
din numărul locuinţelor din Cluj sunt situate în clădiri de locuit de tip bloc. Pe baza tipologiei
fondului construit, orasul poate fi împartit în diferite cartiere, care au caracteristici diferite.
Relatiile dintre cartiere reprezinta tesutul urban - în timp ce unele cartiere învecinate genereaza
un tesut urban dens, se remarca puncte sensibile în stucturile disparate, nedelimitate. Un tesut
urban dens se poate recunoaste în zonele istorice ale orasului, cartierele socialiste timpurii
integrându-se pozitiv în acest tesut

ZONA DE ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Este împărţită în mai multe categorii de activităţi:
 -zona de activităţi economice cu caracter industrial
-zona de depozitare, logistică
-zona de mică producţie, servicii de tip industrial sau cvasi-industrial, comerţ en-gros
-zona activităţi economice cu caracter terţiar
-subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial

. CĂI DE COMNICAŢIE ŞI TRANSPORT

Cuprind spaţiile aferente infrastructurii rutiere, feroviare şi aeriene

SPAŢII VERZI
Sunt evidenţiate următoarele categorii spaţii verzi, care intră la calculul de spaţiu verde
pe cap de locuitor conform Legii nr. 24/2007, Republicata 2009, privind reglementarea si
administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor:
- Spaţii verzi publice cu acces nelimitat
– parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate;
- Spaţii verzi aferente locuinţelor de tip condominiu;
- Fâşii plantate adiacente arterelor de circulaţie;
- Spaţii verzi publice de folosinţă specializată
– Grădina Botanică, Muzeul Satului, Grădina experimentala a Institutului agronomic
- Spaţii verzi publice de folosinţă specializată
– Baze şi parcuri sportive - Spaţii verzi de protecţie a lacurilor şi a cursurilor de apă, culoare de
protecţie faţă de infrastructura tehnică, spaţii verzi de protecţie a versanţilor şi de protecţie
sanitar

8
9
 CAPITOLUL V
ANALIZA SWOT A ORASULUI CLUJ-NAPOCA

1 VALORIZARE RESURSE UMANE, POPULAŢIE, FORŢĂ DE MUNCĂ

Puncte tari Puncte slabe
- Forţa de muncă înalt calificată - Cel mai mare număr de şomeri noi se
înregistrează în industria uşoară

Oportunităţi Riscuri
- Programe PHARE pe resurse umane - Emigrarea forţei de muncă calificată în
-Programe guvernamentale sprijin pentru special în SUA, Canada, preferată
încadrarea şomerilor

2 ECOMOMIE
Puncte tari Puncte slabe
- Cluj-Napoca se situează pe locul II în - Lipsa unei Strategii de dezvoltare a
ierarhia municipiului
naţională ca potenţial de polarizare, după
capitală, influenţa acestuia manifestându-se
asupra întregului spaţiu al Transilvaniei. In
cadrul regiunii ocupă locul I în ierarhia
urbană.

Oportunităţi Riscuri
- Dezvoltarea de structuri specializate pentru - Cadru legislativ insuficient pentru
atragerea de investiţii străine sprijinul IMM-urilor la start-up

3 INVATAMANT
Puncte tari Puncte slabe
- Locul doi la nivel naţional, a judeţului, în - Specializări universitare lipsite de
ceea ce priveşte rata de cuprindere în dotarea la vârf necesară
învăţământ la toate nivelurile 79,5% - după
Bucureşti

Oportunităţi Riscuri
- Atragerea de studenţi din alte ţări - Pe fondul scăderii natalităţii şi al
îmbătrânirii populaţiei, scade continuu
numărul de elevi

10
 BIBLIOGRAFIE

 Victor Lazăr (1923).  Clujul. București: Cultura Națională.

 Ștefan Pascu, Viorica Marica (1969). Clujul medieval. București: Editura Meridiane.
 Ștefan Pascu (1974). Istoria Clujului. Cluj-Napoca.
 Stelian Neagoe (1980). Viața universitară clujeană interbelică.  I–II. Cluj-Napoca: Editura
Dacia.
 Mircea Țoca (1983). Clujul baroc. Cluj-Napoca: Editura Dacia

WEBOGRAFIE

https://dokumen.tips/documents/analiza-swot-pentru-cluj-napoca.html
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Cluj-Napoca

11