Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DREPTUL MEDIULUI
PRINPICIILE DREPTULUI MEDIULUI
GRUPA 2
Anul 2022
1
1
Daniela Marinescu, „Tratat de dreptul mediului”, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2007
2
Mircea Dutu, „Dreptul mediului”, Editura „CH Beck”, Bucuresti, 2007
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA DREPTUL MEDIULUI
Cuprins
2
1
Daniela Marinescu, „Tratat de dreptul mediului”, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2007
2
Mircea Dutu, „Dreptul mediului”, Editura „CH Beck”, Bucuresti, 2007
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA DREPTUL MEDIULUI
3
1
Daniela Marinescu, „Tratat de dreptul mediului”, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2007
2
Mircea Dutu, „Dreptul mediului”, Editura „CH Beck”, Bucuresti, 2007
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA DREPTUL MEDIULUI
a) Principii de bază:
4
1
Daniela Marinescu, „Tratat de dreptul mediului”, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2007
2
Mircea Dutu, „Dreptul mediului”, Editura „CH Beck”, Bucuresti, 2007
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA DREPTUL MEDIULUI
- în cadrul asociaţiilor şi fundaţiilor, pentru a fi recunoscute ca fiind de utilitate
publică, activitatea acestora trebuie să se desfăşoare în interes general sau al unei
colectivităţi. În cazul asociaţiilor de protecţia mediului această cerinţă este îndeplinită.
- cu privire la limitarea dreptului de proprietate rezultată din folosirea subsolului
unei proprietăţi imobiliare private. Potrivit art. 44 din Constituţie, pentru lucrări de
interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu
obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daune aduse solului, plantaţiilor, clădirilor.
Activitatea de înlăturare a consecinţelor poluării este de interes general.
- în materie de exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Utilitatea publică se
declară pentru lucrări de interes naţional sau local. Potrivit Legii nr. 33/1994 privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică, sunt de utilitate publică, printre altele,
instalaţiile pentru protecţia mediului, lucrările de combatere a eroziunii în adâncime,
protecţia şi punerea în valoare a monumentelor naturale şi istorice.
- stabilirea criteriilor pentru determinarea bunurilor care alcătuiesc proprietatea
publică. Noţiunea de interes public folosită de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia nu se identifică cu cea folosită de art. 1 din O.u.G.
nr. 195/2005, dar ele se influenţează reciproc;
5
1
Daniela Marinescu, „Tratat de dreptul mediului”, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2007
2
Mircea Dutu, „Dreptul mediului”, Editura „CH Beck”, Bucuresti, 2007
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA DREPTUL MEDIULUI
4. Acţiunea preventivă
Principiul este consacrat în art. 3 lit. c din O.u.G. nr. 195/2005 privind protecţia
mediului. Potrivit principiului, o bună politică în domeniul mediului trebuie să aibă în
vedere evitarea de la început a poluării şi degradării acestuia.
Aplicarea principiului reclamă, pe de o parte, reglementarea unor obligaţii cu
caracter preventiv, iar pe de altă parte, promovarea unor activităţi care să ducă la evitarea
producerii unor modificări negative privind calitatea mediului.
Ne vom afla într-o situaţie de prevenţie atunci când există o certitudine în privinţa
unui fenomen şi în privinţa consecinţelor unei acţiuni faţă de acesta. Cunoscând riscul,
dorind să-l stăpânim, vom lua măsuri în raport cu riscul cunoscut şi măsurabil.
În cadrul activităţii preventive un rol principal revine:
6
1
Daniela Marinescu, „Tratat de dreptul mediului”, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2007
2
Mircea Dutu, „Dreptul mediului”, Editura „CH Beck”, Bucuresti, 2007
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA DREPTUL MEDIULUI
- evaluării de mediu, ceea ce înseamnă integrarea obiectivelor şi cerinţelor de
protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea anumitor planuri şi programe care pot avea
efecte semnificative asupra mediului;
- evaluării impactului aspra mediului, proces menit să identifice, în funcţie de
fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare efectele directe şi indirecte,
principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului;
- folosirii celor mai bune tehnici disponibile pentru activităţi care produc poluări
semnificative, stadiul de dezvoltare cel mai avansat;
- evaluarea riscului, respectiv probabilitatea provocării de pagube materiale sau
prejudicii aduse persoanelor şi probabilitatea apariţiei unor asemenea efecte;
6. Poluatorul plăteşte
Principiul este prevăzut în art. 3 lit. e din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/ 2005 privind protecţia mediului şi consacră răspunderea ce revine persoanelor fizice
sau juridice care prin activitatea lor produc poluare.
7
1
Daniela Marinescu, „Tratat de dreptul mediului”, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2007
2
Mircea Dutu, „Dreptul mediului”, Editura „CH Beck”, Bucuresti, 2007
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA DREPTUL MEDIULUI
Principiul a fost dezvoltat ca o metodă de alocare a costurilor de menţinere sub
control a poluării.
În mod generic,obiectul plăţii îl constituie suportarea cheltuielilor legate de
poluare de către autorul acesteia, iar în mod particular, executarea şi suportarea de către
întreprinzătorul poluator a obligaţiilor ce converg spre evitarea, limitarea şi eliminarea
sau diminuarea poluării.
În legislaţia unor ţări (Turcia), principiul poate fi aplicat direct, ca o taxă de
poluare sau ca o penalitate.
Dacă poluatorul omite să întreprindă acţiunile necesare pentru a opri, reduce sau
elimina poluarea şi măsurile vor fi luate de un sector al administraţiei publice, totalitatea
cheltuielilor va fi imputată poluatorului.
b) Principii decizionale:
8
1
Daniela Marinescu, „Tratat de dreptul mediului”, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2007
2
Mircea Dutu, „Dreptul mediului”, Editura „CH Beck”, Bucuresti, 2007
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA DREPTUL MEDIULUI
Principiul este reglementat în art. 3 lit. d din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
Potrivit acestuia, evitarea poluării trebuie să înceapă de la sursă, acţionând direct
în procesul de apariţie a reziduurilor, ceea ce presupune aplicarea unor procedee de
fabricaţie care să nu genereze evacuări de poluanţi sau să le reducă la minimum.
Instalaţiile trebuie astfel concepute, încât să corespundă mai întâi acestui scop.
Reţinerea poluanţilor la sursă se poate realiza numai prin asocierea măsurilor de
ordin juridic şi administrativ cu cele de ordin educaţional, acestea din urmă fiind menite
să dezvolte conştiinţa ecologică a oamenilor.
În evitarea poluării un rol deosebit de important revine sistemelor de
supraveghere şi evidenţiere a schimbărilor survenite în calitatea factorilor principali de
mediu (Sistemul Naţional de Monitoring Integrat).
9
1
Daniela Marinescu, „Tratat de dreptul mediului”, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2007
2
Mircea Dutu, „Dreptul mediului”, Editura „CH Beck”, Bucuresti, 2007
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA DREPTUL MEDIULUI
2. PRINCIPII EXTERNE
2. Buna vecinătate
Potrivit acestui principiu statele vecine trebuie să prevină şi să reducă anumite
consecinţe negative de-a lungul frontierei naţionale. Statele trebuie să manifeste toleranţă
când efectele negative sunt nesemnificative în raport cu avantajele considerabile pentru
propria populaţie.
10
1
Daniela Marinescu, „Tratat de dreptul mediului”, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2007
2
Mircea Dutu, „Dreptul mediului”, Editura „CH Beck”, Bucuresti, 2007
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA DREPTUL MEDIULUI
5. Prevenirea
În plan extern, principiul are cel puţin trei interpretări: prevenirea înseamnă
protecţie la sursă, prevenirea înseamnă respectarea principiului „minimizării” care se
bazează pe ideea că poluarea minimă este cea mai bună cale de prevenire şi prevenirea
trebuie să ia în considerare interesele generaţiilor viitoare.
Implică elaborarea unor reglementări juridice în acest sens.
1. Nediscriminarea
Principiul este prevăzut de Convenţia Nordică din anul 1974 şi presupune
asimilarea pagubelor sau a prejudiciilor cauzate pe teritoriul altor state contractante cu
cele ce se produc sau se vor produce în ţara în care sursele poluante au fost localizate. De
asemenea, politicile privind mediul nu trebuie să fie mai puţin severe în afara graniţelor ,
decât în ţara de origine a poluării.
2. Interzicerea poluării
Principiul a fost stipulat de Conferinţa Internaţională asupra Mediului de la
Stocholm, din anul 1972.
Interzicerea poluării trebuie abordată atât la scară naţională cât şi la scară globală
şi presupune colaborare între toate ţările în condiţii de egalitate, prin încheierea de
acorduri bilaterale şi multilaterale.
Limitarea sau oprirea poluării presupune costuri uriaşe care nu pot fi suportate de
către toate statele. Se caută soluţii pentru combaterea unor fenomene determinate de
ploile acide, despăduriri, deşertificări, eliminarea deşeurilor periculoase, poluarea
electromagnetică etc.
3. Poluatorul plăteşte
11
1
Daniela Marinescu, „Tratat de dreptul mediului”, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2007
2
Mircea Dutu, „Dreptul mediului”, Editura „CH Beck”, Bucuresti, 2007
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA DREPTUL MEDIULUI
Principiul este prevăzut în Declaraţia Consiliului Europei din 1968. Potrivit
acestuia, toate cheltuielile făcute în vederea prevenirii sau reducerii poluării trebuie să
cadă în sarcina autorului.
Bibliografie:
12
1
Daniela Marinescu, „Tratat de dreptul mediului”, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2007
2
Mircea Dutu, „Dreptul mediului”, Editura „CH Beck”, Bucuresti, 2007