Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DREPTUL MEDIULUI
Cuprins
1.1.1.Definitia mediului
Definitie
AnAAnaliza definitiei :
-mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei dar si unele
valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea
si sanatatea omului. Prin urmare, intra in categoria de mediu nu numai elementele
exterioare ale acestuia ci si materiile anorganice si acele elementele care tin de
dezvoltarea psihologica , sanatoasa si istorica a omului.
Se impune a se retine faptul ca aerul de la locul de munca nu se incadreaza in
notiunea de mediu.
Alte definitii
● mediul cuprinde elemente precum : fiinta umana, solul si subsolul si resursele
acestora, apa, fauna, deseurile, resursele solului, etc. ( definitie care se desprinde din
continutul tratatelor constitutive ) ;
● dreptul la un mediu sanatos cuprinde: calitatea zonelor de locuit, a aerului, a apei
destinate consumului, a apei raurilor, lacurilor, apelor marine, fauna, flora, peisajele,
etc.( ” Declaratia Privind Mediul ” adoptata in 1990 de Consiliul European) ;
● mediul cuprinde pe de o parte elementele de mediu enumerate anterior dar si factori
precum : energia, zgomotul, radiatiile, substantele, deseurile, deversarile, etc. care au
efecte asupra starii mediului ( definitia a fost cuprinsa in textul a numeroase
documente comunitare ) ;
● la nivel international nu exista o definitie etalon a notiunii de mediu, fiecare act
normativ international continand prevederi proprii in acest sens. Cu titlu
exemplificativ indicam Conventia Privind Raspunderea Civila Pentru Daune
Rezultand din Exercitarea de Activitati Periculoase Pentru Mediu adoptata in 1993,
conventie care defineste mediul aratand ca acesta cuprinde resursele naturale biotice
si abiotice, fauna, flora, solul si subsolul, aerul, apa, interactiunea dintre acestea,
elementele caracteristice ale peisajului si mostenirea culturala.
Definitie Dreptul mediului reprezinta ansamblul normelor juridice avand drept obiect relatiile
sociale privind protectia, conservarea si ameliorarea mediului inconjurator.
Analiza definitiei
● in sens larg, protectia cuprinde toate problemele prevenirii si combaterii degradarii
mediului, conservarii si ameliorarii sale ;
● protectia presupune aplicarea unor planificari si gestiuni ecologice globale avand la
baza reglementari, proceduri, instituirea de obligatii, de interdictii, etc.
● aceste norme sunt edictate in vederea asigurarii dezvoltarii durabile a mediului.
Important de retinut !
Protectia mediului inconjurator este considerata un obiectiv de interes
major pentru societate. Prin urmare, normele de dreptul mediului sunt norme
imperative iar relatia dintre subiectii care participa la raporturile juridice de
dreptul mediului este una de subordonare.
Important de retinut !
● cele mai multe norme reglementeaza conduita ex. obtinerea autorizatiei de mediu
persoanei fizice sau juridice, instituind obligatii de inainte de inceperea activitatii sau
a face sau a nu face luarea de masuri preventive precum
depozitarea deseurilor periculoase pe
platforme special amenajate, etc.
Analiza definitiei
Intra in aceasta categorie :
● relatiile sociale care iau nastere in legatura cu structura organizatorica a protectiei
mediului respectiv institutii, cu activitatile umane ( sociale, economice, etc.) cu impact
asupra mediului, activitati care sunt supuse evaluarii si avizarii respectiv autorizarii;
● relatiile sociale care iau nastere ca urmare a indeplinirii de catre autoritati a
atributiilor specifice in acest domeniu;
● relatiile sociale referitoare la utilizarea resurselor naturale, instituirea de obligatii
speciale, interdictii, mentinerea si refacerea habitatelor naturale si a speciilor de fauna
si flora salbatica, conservarea fondului forestier si reampadurirea, etc.
● dreptul mediului prezinta conexiuni sau interferente cu celelalte ramuri ale dreptului
dar si o serie de particularitati care ii confera un caracter autonom.
- continutul raporturilor de drept civil este de regula stabilit de catre parti in timp ce
continutul raporturilor juridice de drept al mediului este stabilit prin lege
Izvoarele
interne
Izvoarele
comunitare
○ tratele constitutive ale Uniunii Europene ( ex. art 174 si 175 din TCE );
○directive ;
○regulamente ;
○ decizii ;
○ recomandari
IIzvoarele internationale
Important de retinut !
1.Conform art 11 al. 2 din Constitutie ,,Tratatele ratificate de Parlament ... fac parte
din dreptul intern ”.
2. In dreptul mediului sunt cunoscute peste 900 de conventii internationale .
1.4. Principiile dreptului mediului 4
● in acest scop prin legislatia in domeniu s-au instituit in sarcina persoanelor fizice si
juridice o serie de obligatii precum:
- obligatia de a lua in calcul aspectele legate de protectia mediului ( studiul de impact
asupra mediului );
- obligatia obtinerii autorizatiei de mediu ;
- obligatia obtinerii autorizatiei de import/export in cazul importurilor de deseuri
periculoase, microorganisme, subtante chimice,etc. ;
- obligatia de a depozita deseurile periculoase in depozite speciale si de a tine evidenta
acestora ;
- obligatia ca la inchiderea activitatii sa fie ecologizata zona in care s-a desfasurat
activitatea respectiva ;
- etc.
Important de retinut !
● principiula fost consacrat la nivel comunitar prin art 174 al. 2 din TCE ( Tratatul
Constitutiv al UE ), modificat prin Tratatul de la Lisabona :
5
Directiva 2004/35/EC- in materia raspunderii de mediu cu privire la prevenirea si remedierea daunelor
de mediu –
Official Journal L 143 , 30/04/2004 P. 0056 – 0075; Directiva a fost transpusa in dreptul intern prin
OUG68/2007 ;
legatura de cauzalitate. Exceptie - poluarile difuze cand este permisa aplicarea
prezumtiei de cauzalitate.;
- Concluzionand : CJUE stabileste limite largi ale aplicarii principiului “
poluatorul plateste “ ;
Continut
Ex. nu putem defrisa irational paduri
in care vietuiesc anumite specii de
animale precum zimbrii.
Continut
Continut Principiul presupune ca orice persoan fizica sau juridica sa aiba acces la
informatiile vizand starea mediului, eventuale proiecte care au fost supuse spre
autorizare, dreptul de a formula opinii si a solicita respingerea cererii de
autorizare a proiectului sau impunerea de obligatii suplimentare
● Acest principiu a fost consacrat prin Conventia de la Aarhus din 1998 si a fost
preluat si de dreptul intern ;
●Principiul presupune dreptul de a se asocia in asociatii neguvernamentale si a actiona
in justitie persoana responsabila de daune aduse mediului fara a fi nevoita sa probeze
un interes personal. Informarea poate fi refuzata doar in situatii exceptionale, precum:
securitatea nationala, existenta unui interes national, existenta unei proceduri
confidentiale desfasurata de o autoritatea publica, existenta unui secret comercial,etc.
1.4.9.Principiul subsidiaritatii:
2.1 Terminologie
Analiza terminologiei "dreptul omului la un mediu inconjurator sanatos si protejat" este
importanta datorita necesitatii reflectarii cat mai complete in denumire atat a continutului acestui
drept cat si a intinderii acestui continut.
In literatura de specialitate nu exista un consens cu privire la denumirea acestui drept
fiind utilizate frecvent denumiri cum ar fi:
2.1.1 - dreptul la un mediu inconjurator sanatos ;
Motivarea acestei denumiri are la baza argumentul dupa care, dreptul fundamental la un
mediu sanatos reprezinta premisa realizarii altor drepturi fundamentale cum ar fi: dreptul la viata,
la sanatate, la integritate fizica si morala, la munca, la proprietate, etc.
Participarea cetatenilor la conservarea mediului are un dublu aspect de drept si de indatorire, aces
nefiind doar beneficiari pasivi ci si responsabili in conservarea si protectia mediului inconjurator.
In doctrina se folosesc si alte denumiri cum ar fi: "drept la un mediu inconjurator decent",
"drept la un mediu inconjurator sigur", "drept la un mediu curat", "drept la un mediu inconjurator
conservat", etc.
Toate notiunile cuprinse in denumirea acestui drept sunt elemente de continut ale
"protectiei" pentru ca in lipsa acesteia, mediul dispare si pe cale de consecinta dispar toate
adjectivele mentionate mai sus in calitate de denumiri.
Pentru aceste considerente, apreciem ca formularea corespunzatoare este "drept la un
mediu sanatos si echilibrat ecologic. ".
Important de retinut !
Test de Autoevaluare :
1. Definiti mediul .
2. Pot fi considerate istoria, spiritualitatea, energia, vibratiile, zgomotul ,etc. elemente de
mediu ?
3. Definiti principiul ” poluatorul plateste ”.
4. Indicati diferenta dintre principiul precautiei si principiul preventiei .
5. Indicati continutul dreptului omului la un mediu sanatos.
Exemplu de test tip grila :
Principiul precautiei cuprinde :
1. precautia in luarea deciziei ;
1. evaluarea riscului ;
2. luarea masurilor preventive necesare;
3. luarea masurilor reparatorii necesare .
Cuprins
Sectiunea 1 Tehnicile de protectie a mediului ;
1.1. Scurta privire asupra garantiilor financiare alternative pentru raspunderea in domeniul
daunelor, conform Directivei 2004/35/CE ;
1.2 Situatia internationala;
Protectia mediului se realizeaza prin instituirea de ecotaxe ( ex. taxa catre Fondul de Mediu ),
instituirea de garantii financiare , instrumente economico-fiscale, etc. .
NOTA:
Directiva nu prevede un mecanism financiar care sa aiba in vedere cazurile de “ poluari
orfane “ adica acele cazuri in care operatorii sunt in insolvabilitate, nu sunt identificati sau nu sunt
obligati sa suporte costul prevenirii sau remedierii daunelor de mediu care cad sub incidenta
acesteia.
In urma deciziei in aceasta speta, s-a stabilit faptul ca statul este considerat in
culpa atunci cand nu supravegheaza activitatile desfasurate pe teritoriul sau activitati
care produc daune altor state.
Responsabilitatea pentru daunele aduse mediului prin acţiunile poluante rezulta
si din regula generala care interzice oricarui stat „sa utilizeze teritoriul sau pentru
acte contrare drepturilor statelor ”.
Prin urmare raspunderea statului este una bazata pe culpa. In mod exceptional,
Regula
raspunderea internationala a statului va fi una obiectiva in cazul accidentelor
raspunderii
nucleare sau a celor cauzate de navele spatiale. Raspunderea obiectiva este atrasa
culpabile
prin simpla incalcare a normelor internationale in materie, independent de culpa.
17
OUG 195/2005 privind protectia mediului, publicata in M.Of. 1196 / 2005 ;
18
Publicată in M.Of. nr.1196/2005;
19
Publicată in M.Of.nr.446 / 29.06.2007 ;
20
Publicată în M.Of. nr.1154 / 07.12.2004, modificată şi completată prin L.262 /
2007-publicata in M.Of. nr. 510/30.07.2007 ;
21
Publicată în M.Of. nr.410 / 25.07.2001 ;
Riscul ecologic prezinta particularitatea ca nu reprezinta, de regula, un eveniment
brusc ci este rezultatul acumularii lente a unor efecte negative, necontrolate şi
neremediate la timp. Aceste efecte negative se pot propaga in lant asupra diferitilor
factori naturali. Din aceste motive, raspunderea juridica pentru prejudiciile cauzate
mediului prezinta anumite particularitati :
- prejudiciul
Multiplele atingeri aduse mediului inconjurator au determinat doctrina sa
defineasca notiunea de ”prejudiciu ecologic ” distinct de notiunea de prejudiciu in
dreptul intern. Se impune, de asemenea, a mentiona faptul că OUG.195/2005
utilizeaza notiunea de ”prejudiciu adus mediului” care ar avea un continut diferit fata
de cea de ”prejudiciu ecologic ”.
Prejudiciul ecologic : Plecand de la ideea ca orice atingere adusa unui element al
mediului inconjurator nu poate sa nu aiba efecte si asupra altor elemente componente
ale mediului ( ex. poluarea apei are efecte negative şi asupra faunei acvatice), Michel
Despax defineşte prejudiciul ecologic ca fiind atingerea adusa ansamblului
elementelor unui sistem ceea ce ar ridica probleme in ceea ce priveste dreptul la
reparatie.
Prejudiciul ecologic este definit diferit in literatura de specialitate.
Prejudiciul ecologic a fost definit, pe rand , ca reprezentand : dauna cauzata
persoanelor si bunurilor de catre mediul in care acestea se gasesc; dauna adusa de catre
om mediului22; aceea forma de prejudiciu cauzata prin fapte de orice fel care lezeaza
valori ale mediului inconjurator23.
Conform legii 137/199524, a protecţiei mediului prejudiciul a fost definit ca
fiind efectul ,, cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor
sau mediului, provocat de poluanti, activitati daunatoare, accidente ecologice sau
fenomene naturale periculoase ”.
22
Ernest Lupan - Cu privire la Noţiunea Juridică a Prejudiciului Ecologic - Revista Dreptul, nr.3/2003,
p.77 -89 ;
23
Simona-Maya Teodoroiu – Răspunderea Civilă pentru Dauna Ecologică - Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 2003, p.106 ;
24
Abrogata prin OUG.195/2005 ;
25
Publicată în M.Of. nr.1196/ 30.12.2005, modificată şi aprobată prin L.256/2006 publicată în M.Of.nr.
586/06.07.2006 ;
26
A se vedea şi Mircea Duţu – Tratat de Dreptul Mediului - Ediţia 3 , Ed. C.H.Beck, Buc. 2007, p.521,
Mircea Duţu – Dreptul Mediului- Ed. C.H.Beck, 2007, p.267 ;
periculoase.
Care ar fi domeniul de aplicare al ordonanţei, din acest punct de vedere ?
In doctrina a fost emisa opinia27 interpretarii restrictive a OUG.195/2005 in
sensul aplicării acesteia doar prejudiciilor aduse mediului propriu-zis insa s-a opinat şi
in sens contrar.
-in ceea ce priveste legatura de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta licita sau
ilicită
Intrucat, asa cum spuneam anterior, prejudiciul adus mediului poate reprezenta
rezultatul unor actiuni negative succesive asupra mediului sau rezultatul mai multor
factori, legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu este adesea greu de stabilit. Un
exemplu, clasic ar fi cel al poluarii care este produsa de autoturisme, de fabrici, de
actiuni ale persoanelor fizice, etc.
27
Mircea Duţu – Tratat de Dreptul Mediului- Ediţia 3, Ed. C.H.Beck, Buc. 2007, p.521 ;
28
Vor face parte din lantul cauzal nu numai cauzele directe ale prejudiciului ci si
cele care au reprezentat doar cauza mediata a producerii acestuia.
Sarcina dovedirii persoanei faptuitorului revine persoanei prejudiciate. Din aceste
motive, pentru situatiile in care victima nu poate realiza aceasta proba doctrina a
instituit si practica a preluat prezumtia probabilittţii legaturii de cauzalitate.
Prezumtia este larg utilizata mai ales in cazul prejudiciilor indirecte care sunt intalnite
frecvent in materie de mediu, admitandu-se acoperirea acestora.
Atunci cand prejudiciul este rezultatul actiunii sau inactiunii mai multor persoane,
pentru angajarea raspunderii nu se cere ca fiecare dintre acestia sa cunoasca fapta
celeilalte persoane, singura conditie care se cere este aceea ca fapta sa fie cauza
imediata sau mediata a prejudiciului. In acest caz raspunderea este solidara, fiecare
dintre acestea putand fi obligata la repararea totala a prejudiciului.
29
Art.44 al. 7 din Constituţia Românei aşa cum a fost revizuită - ,, Dreptul de proprietate obligă la
respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi precum şi la respectarea
celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului “
2.3.1.1.2 Raspunderea de mediu conform OUG.68/2007 care transpune directiva
2004/35/EC
30
Milena Tomescu, Şerban-Alexandru Stanescu – ” Conditiile Raspunderii Juridice pentru Daune
Aduse Mediului potrivit Directivei 2004/35/EC ”, Revista Romana de Drept Al Afacerilor , nr.6/2006,
Ed. Wolters Kluwer , p.51-52 . Conform acestor autori, ajutorul de stat –subvenţiile pentru protectia
mediului pot fi acordate pentru realizarea de investitii sau consultanta pentru reabilitarea
amplasamentelor industriale poluate, reamplasarea agentilor economici precum si pentru operare .
31
Art.3 din Directiva 35 ;
1. atingerea adusa speciilor si habitatelor naturale protejate prin una dintre
activitatile profesionale, altele decat cele enumerate in anexa nr.III si oricarei
amenintari iminente de producere a unor asemenea daune care este determinata de
una din aceste activitati, in cazul in care operatorul a comis o eroare sau o neglijenta
;
2. toate activitatile profesionale in afara celor identificate deja in legislatia
comunitara ca prezentand un risc real sau potential pentru sanatatea umana si
mediu .
32
LLMC din 1976 ;
33
CLNI din 1988 ;
34
Art.3 pct.1 lit.b din Directiva 35
- fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu
Fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu trebuie sa constea in producerea de
daune mediului inconjurator prin35 :
-exploatarea unei instalatii care face obiectul unui permis ;
- gestionarea defectuoasa a deseurilor, cu exceptia imprastierii namolului de epurare
provenit din statiile de tratare a apelor urbane reziduale cand acesta este utilizat in
scopuri agricole si exceptarea de la raspundere este prevazuta de statul pe teritoriul
caruia se desfasoara activitatea ;
- orice deversare defectuoasa a unor substante in apele interioare de suprafata, cand
aceasta face obiectul unei autorizari prealabile;
- orice deversare defectuoasa a unor substante in apele subterane cand aceasta
face obiectul unei autorizari prealabile ;
- deversarea sau introducerea unor substante poluante in apele de suprafata sau
subterane care fac obiectul unui permis ;
- captarea si indiguirea apelor supuse unei autorizatii prealabile ;
- fabricarea, utilizarea, depozitarea, tratarea, conditionarea si eliminarea in
mediu si transportul la locul de depozitare a substantelor periculoase, a preparatelor
periculoase, a produselor fitofarmaceutice, a produselor biocide ;
- exploatarea instalatiilor supuse unei autorizari ;
- utilizarea si transportul microorganismelor modificate genetic ;
- orice diseminare deliberata in mediu, orice transport sau introducere pe piata a
organismelor modificate genetic ;
- transportul transfrontalier al deseurilor, in interiorul, la intrarea sau la iesirea din
Uniunea Europeana .
35
A se vedea anexa nr.III din Directiva 35 ;
36
Pentru definirea speciilor si habitatelor naturale protejate - a se vedea art.2 pct.3 ;
37
A se vedea anexa IV si V din Directiva 35 ;
periculoase .
-subiectele raspunderii :
Subiectul activ
Subiectul activ al raspunderii este operatorul, persoana fizica sau juridica de drept
privat sau public care savarseste una din activitatile prevazute in anexa nr. III .
Subiectele ale raspunderii vor fi persoanele fizice sau juridice de drept public care
au obligatia sa controleze activitatile prevazute in anexa nr. III precum si titularul
oricarei autorizatii .
- culpa
Directiva consacra raspunderea obiectiva fundamentata pe principiul ” poluatorul
plateste ” conform caruia operatorul a carui activitate a cauzat o dauna asupra
mediului sau a carui activitate reprezinta o ameninţare iminenta de producere a unei
asemenea daune trebuie sa raspundă financiar ( al.1 din preambul) .
Directiva 35 prevede si un caz al raspunderii intemeiata pe culpa, cazul
raspunderii pentru daunele produse speciilor si habitatelor naturale protejate . In acest
caz, raspunderea poate fi antrenata doar in cazul in care se dovedeste comiterea unei
erori sau existenta unei neglijente din partea poluatorului.
38
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor , publicata in M.Of.
410/2001 modificata prin OUG. nr. 16/2002, Legea nr. 180/2002 , OG. nr. 61/2002 , Legea nr.
357/2003 , OUG. nr. 108/2003 , Hotararea Curtii Constitutionale nr. 3/2003 , Legea nr. 526/2004 ,OG.
nr. 8/2006, Legea nr. 352/2006, Legea nr. 353/2006 , Legea nr. 182/2006 , Decizia Curtii Constitutionale
nr. 953/2006 , Decizia Curtii Constitutionale nr. 228/2007.
Contraventiile se constata si se aplica de catre:
- comisarii in cadrul Garzii Nationale de Mediu;
- personalul imputernicit al Administratiei Rezervatiei ”Biosfera Delta Dunarii ”,
- personal imputernicit din cadrul administratiei locale si judetene, personal din cadrul
Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Apararii Nationale, etc.
39
HG127/94 -privind stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii la normele pentru protecţia mediului
înconjurător, publicata in M.Of. nr. 94/94
40
Publicata in M.Of. 510/2009 ;
( ex.cazul traficului de produse sau substante toxice)
Test de Autoevaluare :
1. Enumerati tehnicile de protectie a mediului ;
2. Identificati diferentele dintre raspunderea de mediu si raspunderea civila din
dreptul comun ;
3. Indicati cazurile exoneratoare de raspundere ;
4. Enumerati cateva infractiuni si contraventii din domeniu ;
Cuprins
Sectiunea 1Aspecte Generale ( definitia atmosferei , a poluarii atmosferice si a
poluarii transfrontiere , principalii poluanti ) ;
Sectiunea 2 Protectia atmosferei :
2.1.Strategii si Planuri ;
2.2. Monitorizarea calitatii aerului ;
2.3. Protectia stratului de ozon ;
Sectiunea.3 Forme de poluare atmosferica
3.1 Zgomotul ambiental ;
3.2 Zgomotul produs de aeronave ;
3.3 Poluarea electromagnetica;
3.4 Poluarea luminoasa ;
Atmosfera reprezinta invelisul gazos alcatuit din aer care inconjoara Pamantul si
stratul de ozon. Atmosfera este compusa in proportie de 96% din aer si 4% din vapori
de apa. Aerul uscat contine 78% azot, 21% oxigen si 1% alte gaze.
Definitie
Cateva acte Preocuparile pentru protectia atmosferei s-au acentuat in 1985 cand cercetatorii au
normative descoperit deasupra Antarcticii o gaura in stratul de ozon. Anterior. in 1979, este
adoptata Conventia de la Geneva privind Poluarea Transfrontaliera.
In anul 2000 se adopta OUG 243/2000 privind protectia atmosferei, ca fiind
principalul act normativ intern in domeniu .
Poluarea poate fi produsa in mod primar prin eliberarea de substante sau vibratii
nocive in atmosfera si in mod secundar ca urmare a interactiunilor dintre substantele
emanate, interactiuni care se produc in atmosfera si produc efecte negative.
Poluarea atmosferica are efecte asupra sanatatii oamenilor intrucat aerul respirat
nu mai detine calitatile sau puritatea necesara functionarii organismului uman.
Un alt efect al poluarii atmosferice il constituie ploile acide.
Acestea reprezinta rezultatul interactiunii gazelor eliberate in atmosfera si a
picaturilor de apa. In urma caderii ploilor acide, solul isi pierde proprietatile nutritive,
se produc despaduriri iar apele subterane sunt contaminate. Interactiunea dintre ploile
acide si organismul uman, poate avea drept efect aparitia cancerului de piele la om
sau cataractei.
Poluarea atmosferica are efecte si asupra faunei acvatice dar si asupra unor
procese industriale.
Principalii Principalii poluanti sunt poluantii sulfurici, carbonici,
poluanti hidrocarburile, azotul, etc.
Primul loc il ocupa oxidul de carbon care provine in cea mai mare
proprortie din utilizarea autoturismelor iar restul din industria chimica, etc . Dioxidul
de sulf este de asemenea des intalnit si rezulta din arderile de carbune, petrol si ca
urmare a utilizarilor termocentralelor.
Poluarea poate proveni din surse fixe si surse mobile:
- sursele fixe sunt stabilite prin hotarare de guvern, in categoria acestora
incadrandu-se in acest moment industria arderii deseurilor, comertul cu depozitarea
deseurilor, cazangeriile, industria petrochimica, etc.
Titularii acestor activitati au o serie de obligatii printre care si : obligatia sa
elaboreze programe pentru reducerea emisiilor , sa informeze autoritatile si sa se
supuna controlului autoritatilor competente , sa obtina autorizatia de mediu, sa detina
evidente cu privire la instalatiile poluante aflate in exploatarea acestora , etc.
- in categoria surselor mobile intra acele ramuri din industrie care nu au fost
declarate surse fixe dar si autoturismele si altele ( ex. mijloace de transport rutiere ,
feroviare, navele. etc. ).
Activitatea desfasurata si care este considerata sursa mobila este supusa in permanenta
controlului si autorizarii.
In vederea obtinerii autorizatiei de mediu, activitatile cu impact semnificativ
asupra mediului sunt supuse evaluarii impactului asupra mediului si , in baza acestuia,
unui program de conformare care stabileste si o serie de valori limita pentru emisii.
Depasirea acestor valori limita , obliga utilizatorul instalatiei la luarea de masuri
pentru reducerea acestora si da dreptul autoritatii publice teritoriale ( Garda Teritoriala
de Mediu sau Agentia Teritoriala Pentru Protectia Mediului ) la suspendarea activitatii
agentului economic sau chiar retragerea autorizatiei de mediu.
Important de retinut !
In materia poluarii electromagnetice, sarcina probei lipsei riscurilor revine celui care
desfasoara activitatea poluatoare.
3.4 Poluarea luminoasa
Test de Autoevaluare :
1.Definiti poluarea si poluarea transfrontierea si indicati diferentele dintre acestea ;
2.Indicati tipurile de poluari ;
3. Indicati modul in care se realizeaza protectia atmosferei in Romania ;
4. Definiti harta de zgomot si harta strategica de zgomot ;
Cuprins
Sectiunea 1. Protectia solului si a subsolului
1.1 Protectia solului ;
1.2. Protectia subsolului
Test de Autoevaluare :
1.Definiti solul si subsolul ;
2. Definiti poluarea solului si subsolului ;
3. Identificati mijloacele de protectie cantitativa si calitativa a solului ;
4. Indicati modul in care se realizeaza protectia subsolului in Romania ;
Cuprins
Sectiunea 1 Aspecte Generale ;
Sectiunea 2 Regimul juridic al protectiei apelor ;
2.1 Proprietatea asupra apelor ;
2.2.Servituti ;
2.3. Gospodarirea apelor ;
2.4 Protectia cantitativa si calitativa a apelor ;
2.2 Servituti
Prin lege au fost stabilite o serie de servituti naturale sau legale cu privire la
folosirea apei.
Servitute naturala: proprietarul din aval este obligat sa primeasca apele care curg
in mod natural de pe proprietatile din amonte.
Servituti legale permanente:
- permiterea montarii de borne , insemne sau instalatii in vederea efectuarii lucrarilor
hidrologice sau hidrografice;
- dreptul de a efectua lucrari in vederea opririi inundatiilor ;
- dreptul de a amplasa utilaje in vederea efectuarii forajelor .
Important de retinut !
Apa este poluata si atunci cand desi aparent buna de baut ( vizual arata bine ) in fapt
proprietatile acesteia sunt alterate .
Test de Autoevaluare :
1.Definiti Hidrosfera ;
2. Indicati regimul juridic al folosirii apei ;
3. Prezentati mijloacele de protectie cantitativa si calitativa apei ;
4. Indicati regimul de folosinta a apelor proprietate publica sau a celor proprietate
privata ;
Cuprins
Sectiunea 1 Aspecte generale ;
1.1. Autoritatea Nationala Sanitar -Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor ;
1.2 Transportul animalelor ;
Sectiunea 2 Protectia animalelor vii supuse vanatului si protectia animalelor supuse
experimentelor stiintifice ;
2.1 Fondul de vanatoare ;
2.2 Vanatoarea ;
2.3 Protectia animalelor supuse experimentelor stiintifice
2.2 Vanatoarea
Test de Autoevaluare :
1. Indicatii conditiile supunerii animalelor la experimente ;
2. Identificati administratorii fondurilor de vanatoare si regimul juridic al vanatorii ;
3. Indicati atributiile Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare ;
Cuprins
Sectiunea1 Regimul preparatelor periculoase ;
1.1 Manipularea, importul, exportul, depozitarea si alte activitati cu substante
si preparate periculoase;
1.2 Obligatiile persoanelor fizice si ale persoanelor juridice ;
Sectiunea 2 Regimul juridic al deseurilor
2.1. Aspecte generale ;
2.2 Gestionarea deseurilor;
2.3.Comercializarea si trasnportul deseurilor
Sectiunea 3 Regimul juridic al deseurilor industriale reciclabile
Sectiunea 4 Deseurile Radioactive si Combustibilul Nuclear Uzat
Sectiunea 5 Regimul juridic general al operatiunilor cu deseuri
5.1 Regimul general ;
5.2 Reguli de gestionare a deseurilor ;
5.3 Transportul international al deseurilor ;
Deseurile periculoase sunt acele deseuri care au cel putin un constituient sau
o proprietate care le face sa fie periculoase.
Important de retinut !
Test de Autoevaluare :
1. Indicatii categoriile de deseuri ;
2. Identificati regimul juridic al operatiunilor cu deseuri ;
3. Indicati modul in care se realizeaza procesul de introducere in circuitul productiva al
deseurilor ;
Important de retinut !
1. Mircea Dutu – Tratat de Dreptul Mediului- Editia 3, Ed. C.H.Beck, Buc. 2007 ;
2.Daniela Marinescu – Tratat de Dreptul Mediului- Ediţia a III-a reazuta si adaugita,
Ed.Universul Juridic, Bucuresti 2008 ;
3. Simona-Maya Teodoroiu – Raspunderea Civila pentru Dauna Ecologica - Ed.
Lumina Lex, Bucuresti, 2003 ;
4.OUG.195/2005 privind protectia mediului, publicata in M.Of. nr.1196/ 30.12.2005,
modificata si aprobata prin L.256/2006 publicata in M.Of.nr. 586/06.07.2006 ;
5. Codul civil roman ;
6. Constitutia Romaniei ;
7. OG49/2000 publicata in M.Of. 49/2000 ;
8. L.107/1996 –legea apelor, publicata in M.Of. nr. 244/1996 ;
9. L.111/1996 privind activitatile nucleare , publicata in M.Of. 552/2006 ;
10 Directiva 2004.35.EC;
11.O.G.78/2000 ;
12.etc.
Bibliografie suplimentara :