1.

Definitia dreptului mediului​- ramură de drept mixt, globalizantă, alcătuită din ansamblul normelor
juridice care reglementează relaţiile sociale referitoare la ocrotirea, conservarea şi ameliorarea mediului în
scopul atingerii obiectivelor dezvoltării durabile.

2. Enumerati functiile specifice dreptului mediului

a. funcţia de asigurare a unui mediu sănătos şi prosper prin organizarea şi instituţionalizarea acţiunii
social-politice în vederea protecţiei şi ameliorării mediului

b. funcţia de promovare a obiectivelor dezvoltării durabile

c. funcţia de protecţie, conservare şi ameliorare a mediului

d. funcţia de promovare a cooperării internaţionale în domeniul protecţiei mediulu

3. Metoda de reglementare a dreptului mediului

E​ ste un criteriu secundar de delimitare de alta ramura, si consta in atitudinea pe care statul o are fata
deraporturile juridicepe care le reglementeaza, atitudine reflectata cel mai adesea in caracterul normelor
juridice utilizate. In dreptul mediului, metoda de reglementare este reprezentata de metoda normelor
imperative, rezultand si din art 1 al OUG 195/2005, adica ”protectia mediului e obiectiv de interes public
major”.

4. Mentionati care este actul normative national din care rezulta obiectul de reglmentare al dreptului
mediului

Obiectul de reglementare al dreptului mediului rezultă şi din actul normativ-cadru în materie, O.U.G.
nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, conform art. 1
alin. 1 „Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie un ansamblu de reglementări juridice
privind protecţia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice
care conduc la dezvoltarea durabilă”.

5. Definitia legala a notiunii de mediu

Mediul reprezintă „ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul,
aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice,
precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior,
inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi
sănătatea omului”.

6. Precizati sensurile notiunii de ”protectia a mediului”

Lato sensu, prin protecţia mediului se desemnează totalitatea aspectelor referitoare la prevenirea şi
combaterea degradării mediului, conservarea şi ameliorarea sa.

Din perspectivă juridică se vizează, pe de o parte, evitarea activităţilor nocive, iar pe de altă parte,
adoptarea unor măsuri pozitive pentru împiedicarea deteriorării mediului, în ultimii ani, afirmându-se o
viziune integrată, conform căreia protecţia presupune elaborarea şi aplicarea unei planificări şi gestiuni
ecologice globale, cuprinzând reglementări, proceduri, instituţii existente la nivel naţional, regional şi
internaţional . „Protecţia mediului înconjurător are ca scop păstrarea echilibrului ecologic, menţinerea şi
ameliorarea calităţii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor naturale ale ţării, asigurarea unor condiţii de
viaţă şi de muncă tot mai bune generaţiilor actuale şi viitoare. Protecţia mediului înconjurător se realizează
prin utilizarea raţională a resurselor naturale, prevenirea şi combaterea poluării mediului şi a efectelor
dăunătoare ale fenomenelor naturale.”

7. Definiti infractiunea ecologica

Infracţiunea ecologică este fapta periculoasă, prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, prin
care se aduc se aduc atingeri relaţiilor sociale de ocrotire, conservare şi ameliorare a mediului. Aceste
atingeri pot îmbraca forma unor ameninţări la adresa intereselor societăţii în domeniul protecţiei
mediului, utilizării durabile a resurselor naturale ori forma unor ameninţări ale vieţii şi sănătăţii oamenilor,
animalelor şi plantelor.

8. Definiti prejudiciul ecologic

Prejudiciu de mediu - efectul cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor, bunurilor sau
mediului, provocat prin poluanţi, activităţi dăunătoare ori dezastre.

9. Definiti dezvoltarea durabila

Dezvoltare durabilă - dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite

posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi.

10. Definiti contraventia ecologica

Contravenţia ecologică reprezintă fapta săvârşită cu vinovăţie, de un pericol social mai redus decât
infracţiunea, prevăzută de legea contravenţonală, prin care se aduce atingere relaţiilor sociale de ocrotire,
conservare şi ameliorare a mediului.

11. Definiti izvoarele formale ale dreptului mediului

Reprezintă izvor formal orice act normativ prin care sunt reglementate relaţiile sociale de ocrotire,
conservare şi ameliorare a mediului.

Izvoarele sale formale se pot clasifica în: izvoare interne , izvoare internaţionale si izvoare unionale. În
categoria surselor formale interne ale dreptului mediului includem: Constituţia, legea, hotărârile de
Guvern, ordinele şi instrucţiunile miniştrilor, actele autorităţilor publice locale, cutuma şi jurisprudenţa.

12. Ce intelegeti prin izvoarele reale ale dreptului mediului?

Izvoarele reale sunt reprezentate de realitatea unui mediu inconjurator din ce in ce mai poluant, aspect care il
determina pe legiuitor sa adopte diverse acte normative in vederea ocrotirii, conservarii si ameliorarii mediului
inconjurator.

13. Argumentati de ce Constitutia este izvor al dreptului mediului.

În 2003 Constituţia României din 1991 a fost revizuită, aspect care prezintă importanţă deosebită şi
pentru materia dreptului mediului întrucât a fost consacrat prin art. 35 dreptul oricărei persoane la un
mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic pentru a cărui exercitare statul asigură cadrul legislativ
necesar. Corelativ acestui drept, persoanelor fizice şi juridice le revine îndatorirea de a proteja şi a
ameliora mediul înconjurător. Aspecte legate de mediu sunt reglementate în Constituţie şi în Titlul IV, intitulat
„Economia şi finanţele publice”, prin art. 135, fiind stabilite în sarcina statului trei categorii de obligaţii de
mediu şi anume: - exploatarea raţională în concordanţă cu interesul naţional a resurselor naturale [art. 135
alin. (2) lit. d)]; -refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic
[art. 135 alin. (2) lit. e)]; -crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii [art. 135 alin. (2) lit. f)].
Art. 44 alin. (7) din Constituţie prevede că „dreptul de proprietate (privată) obligă la respectarea
sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte
sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”, creându-se o adevărată „servitute legală de
mediu”. O altă dispoziţie constituţională cu relevanţă pentru dreptul mediului se regăseşte în art. 135 alin. 3
prin care se stabileşte că „bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu
potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale
zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac
obiectul exclusiv al proprietăţii publice”, fiind bunuri inalienabile.

14. Enumerati 3 tratate international in domeniul protestiei mediului ratificate de tara noastra

Cu titlu de exemplu, enumerăm câteva tratate internaţionale în domeniul protecţiei mediului ratificate de
ţara noastră:

-Convenţia UNESCO privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, din 16 noiembrie 1972
(ratificată prin Decretul nr. 187/1990)

-Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, semnată la Bucureşti în 21 aprilie 1992,

-Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (ratificată prin
Legea nr. 14/1995)

-Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn, în 23 iunie
1979 (aderare prin Legea nr. 13/1998) .

15. Precizati 2 acte normative unionale, care consttuie izvoare pentru dreptul mediului

- Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)

-Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE)

16. Prezentati rolul principiilor generale ale dreptului mediului

Principiile generale ale dreptului mediului prezintă un rol constructiv şi unul valorizator, în aceste două
caracteristici, fiind cuprinse cerinţele obiective din domeniul protecţiei mediului. Rolul constructiv se
manifestă prin contribuţia principiilor la crearea şi modernizarea permanentă a normelor în materie, iar rolul
valorizator constă în capacitatea lor de a pune în valoare şi de a reglementa, sub forma normelor juridice, noi
aspecte importante pentru protecţia mediului. În aceeaşi ordine de idei, având în vederea numărul mare
şi diversitatea izvoarelor dreptului mediului, principiile sunt cele care îi asigură coeziunea internă şi sunt
un argument suplimentar al autonomiei acestei ramuri de drept.

17. Definiti principiile dreptului mediului

Sunt reguli de maxima generalitate csre stu la baza si orienteaza intreaga legislatie de mediu. Principiile
dreptului mediului reprezintă ansamblul elementelor directoare cărora le sunt subordonate atât
structura cât şi dezvoltarea sistemului de ocrotire, conservare şi ameliorare a mediului

18. Prezentati principiul “poluatorul plateste”

Principiul poluatorul plătește

A fost inițial un principiu de natura economica și a devenit treptat un principiu de natura juridica

1972 OCDE prima reglementare în cadrul primei conferințe mondiale în materia protecției mediului.

In prezent e consacrat de majoritatea tratatelor internaționale în materie iar la nivelul uniunii europene este
prevazut de art 191 alin 2 din TFUE. La nivel intern este consacrat de art 3 litera E din oug 195/2005 precum și
de art 95 din același act normativ și de ordonanța de urgenta a guvernului 68/2007 privind răspunderea de
mediu

Conținut

In sens larg prin principiul poluatorul plătește se înțelege imputarea în sarcina poluatorului a costului social al
poluării produse

In sens restrâns principiul se oferă la obligarea poluatorului doar la costul masurilor de prevenție și al celor de
eliminare sau limitate a consecințelor poluării deja produse.

In aplicarea acestui principiu și din dispozițiile legale în materie rezulta ca suntem în prezenta unui tip special
de răspundere guvernat de 2 reguli

1.Raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv în sensul ca poluatorul va răspunde
indiferent dacă fapta este culpabila sau nu

2. În cazul pluralitatii de autori răspunderea are caracter solidar. Prin excepție răspunderea poate fi subiectiva
pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate și habitatelor naturale conform art 95 alin 2 din oug 195/2005.

19. Prezentati principiul preventiei

Principiul prevenției fundamentul sau este reprezentat de ideea ca prevenția presupune costuri mult mai
scăzute decât cele ocazionate de repararea daunelor ecologice.

Sediul materiei

La nivel internațional se regăsește menționat direct sau indirect în majoritatea convențiilor internaționale. În
dreptul unional este prevazut expres de art 191 alin 2 din TFUE iar în legislația națională este menționat în art 3
litera c din oug 195/2005.

Conținutul – pentru ca legislația doar îl menționează fără sa ii lamuri conținutul la nivel doctrinar s a arătat ca
în conținutul principiului prevenției intra 2 categorii de acțiuni. – acțiuni de înlăturare a cauzelor poluării –
acțiuni de eliminare sau de limitare a consecințelor negative ale poluării deja produse

Aplicarea practica

La nivel practic principiul operează în 2 etape

In prima etapa principiul se ragaseste în toate acțiunile de legiferare în domeniu. Iar în a 2 a etapa presupune
ca autoritățile competente în domeniu sa tina cont de acesta în momentul emiterii actelor de
reglementare(autorizație de mediu, acord de mediu, aviz de mediu)

Aplicarea acestui principiu implica reglementarea unor obligații cu caracter preventiv în sarcina persoanelor
fizice și sau juridice care desfășoară activități cu potențial impact negativ asupra mediului. De exemplu
obligația de a obține autorizația de mediu, autorizația integrata de mediu, acordul de mediu, avizul de mediu
etc
20. Prezentati principiul precautiei

Pentru prima oara principiul precauției a fost menționat în 1987 de către OCDE organizația pentru cooperare și
dezvoltare economica în cadrul conferinței internaționale pentru protecția marii nordului

Ulterior este prevazut la nivel internațional în 1992 prin declarația de la Rio de Janeiro sub forma principiului
15 în cadrul celei de a 2 a conferințe mondiale în materia protecției mediului

In prezent e consacrat de numeroase convenții internaționale. La nivelul uniunii europene a fost reglementat
pentru prima oara prin tratatul de la Maastrich iar în prezent este prevazut expres de art 191 alin 2 din TPUE
tratatul privind funcționarea uniunii europene

La nivel intern principiul precauției este prevazut expres de art 3 lit b din oug 195/2005 privind protecția
mediului.

Notiune

Principiul precauției se refera la faptul ca în luarea deciziei cu privire la inceperea sau continuarea unei
activități trebuie sa se manifeste maxima diligenta și prudenta atunci când datele științifice sunt insuficiente
necunoscandu se impactul acestor activități asupra mediului și sănătății umane Precauția înseamnă să fie luate
masuri de protecție chiar dacă nu s a produs încă o paguba mediului înconjurător.

Aplicarea practica

In aplicarea practica a acestui principiu trebuie sa se tina cont de principiul proporționalității astfel încât
precautia sa nu se transforme într o piedica la adresa dezvoltării economice și inovării.

Principiul precauției se invoca în prezent la nivel practic în domeniul protecției mediului alimentației, în
domeniul zoo și fitosanitar și nu în ultimul rand în materia sănătății umane. În câmpul sau de aplicare se
regăsește domeniul poluării electro magnetice cât și cel al organismelor modificate genetic

O particularitate a aplicării practice a acestui principiu o reprezinta inversarea sarcinii probei. În concret
reclamantul nu trebuie sa dovedească existenta unui prejudiciu ci pârâtul ar trebui sa probeze inexistenta
consecințelor negative produse asupra mediului, sănătății umane.

21. Mentionati care este actul in care a fost formulat la nivel international pentru prima oaraprincipiul
precautiei in luarea deciziei

Pentru prima oară a fost formulat la nivel internaţional de Organizaţia Economică pentru Cooperare şi
Dezvoltare în 1987 şi în cadrul celei de-a doua Conferinţe internaţionale asupra protecţiei Mării Nordului de
Londra din acelaşi an.

22. Enumerati elementele strategice in domeniul protectiei mediului prevazute de OUG 195/2005 privind
protectia mediului

Acestea sunt:

- utilizarea durabila a resurselor naturale

-accesul publicului la informatia de mediu

-participarea publicului la luarea deciziilor de mediu

-accesul la justitie in problemele de mediu

23. Definiti raportul de mediu si prezentati caracterele acestuia

Raportul juridic de mediu se defineşte ca fiind relaţia socială stabilită între persoane (fizice şi/sau juridice)
care priveşte ocrotirea, conservarea şi ameliorarea mediului în scopul atingerii obiectivelor dezvoltării
durabile, reglementată prin norma de dreptul mediului şi care se aduce la îndeplinire, în caz de nevoie, prin
forţa de constrângere a statului.

Caractere ale raportului juridic de mediu:

a. raportul juridic de mediu este un raport social, caracter ce derivă din faptul că el este o relaţie ce se
stabileşte între oameni în legătură cu protecţia, conservarea şi dezvoltarea mediului. Caracterul social al
raportului juridic nu este alterat de faptul că prin relaţiile sociale respective se urmăreşte ocrotirea
mediului înconjurător, întrucât aceste relaţii de ordin ecologic nu se stabilesc între titularul obligaţiei de
protecţie a mediului şi natură, ci aceste relaţii se stabilesc între oameni, priviţi individual sau colectiv, cu privire
la natură.

b. în principiu, în raportul de drept al mediului intră, atât ca subiect activ, cât şi ca subiect pasiv, orice
persoană fizică şi orice persoană juridică (autorităţi publice, persoane juridice de stat, persoane juridice
private de orice fel, statul, prin organele sale etc);

c. ca regulă, raporturile de dreptul mediului au caracter voliţional, luând naştere ca urmare a edictării normei
de dreptul mediului de către legiuitor, care exprimă voinţa de stat, nefiind necesară şi manifestarea de voinţă a
participanţilor la aceste raporturi juridice. Prin excepţie, aceste raporturi pot avea un caracter dublu
voliţional, adică, pentru naşterea lor, dincolo de voinţa statului exprimată prin norma juridică, este nevoie şi de
voinţa participanţilor (de exemplu, în cazul unei fundaţii sau asociaţii care se constituite în scopul
protecţiei, conservării şi ameliorării anumitor elemente de mediu şi se angajează prin voinţa proprie
această activitate ş.a.).

d. în principiu, subiectele raportului de dreptul mediului se află pe poziţie de subordonare juridică.

e. normele dreptul mediului dau naştere la drepturi subiective şi obligaţii corelative pentru toate persoanele
fizice şi juridice părţi ale acestor raporturi juridice.

f. raportul juridic de dreptul mediului este un raport valoric pentru că la nivelul legăturilor ce se
stabilesc între subiectele acestuia regăsim valori fundamentale pentru om şi societate, precum: dreptul
omului la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic aflat în strânsă legătură cu dreptul la viaţă şi la sănătate,
dreptul la viaţă privată, etc.

24. Prezentati structura raportului juridic de mediu

Raportul de dreptul mediului are o structură alcătuită din trei elemente care trebuie întrunite în mod
cumulativ: părţile, conţinutul şi obiectul. Parte a raportului juridic de mediu poate fi orice persoană fizică
(de cetăţenie română, de cetăţenie străină, apatrizii, dar şi cele care au dublă cetăţenie) şi orice persoană
juridică (publică ori privată, cu scop patrimonial sau fără scop patrimonial, de naţionalitate română sau
străină ş.a.). Statul, prin organele sale, este subiect de drept în raporturile de mediu atât la nivel intern, cât şi
pe plan internaţional. Conţinutul raportului juridic de mediu este format din ansamblul drepturilor şi
obligaţiilor pe care le au părţile cu privire la ocrotirea, conservarea şi dezvoltarea diferitelor elemente ale
mediului, drepturi şi obligaţii prevăzute în legea-cadru, în actele normative speciale, precum şi în tratatele
internaţionale. Aceste drepturi şi obligaţii subiective care intră în conţinutul raportului juridic de mediu
se găsesc în strânsă legătură cu unele drepturi şi obligaţii prevăzute de legea fundamentală: dreptul la
viaţă, integritate fizică şi psihică, dreptul la ocrotirea sănătăţii, dreptul de proprietate privată, dreptul
persoanelor de a avea acces la orice informaţii de interes public, obligaţia statului de a asigura refacerea,
ocrotirea mediului înconjurător, menţinerea echilibrului ecologic şi crearea condiţiilor necesare pentru
creşterea calităţii vieţii, acestea contribuind la realizarea dreptului fundamental al omului la un mediu sănătos.
Obiectul raportului juridic de mediu se defineşte ca fiind conduita pe care trebuie să o aibă părţile din
relaţia juridică concret stabilită în conformitate cu drepturile şi obligaţiile ce le revin cu privire la ocrotirea,
conservarea şi dezvoltarea mediului. Specific pentru obiectul raportul de dreptul mediului este caracterul
complex şi variat al acestuia, trăsătură generată de diversitatea activităţilor de prevenire şi combatere a
poluării şi de faptul că subiecte ale acestor raporturi juridice sunt toate persoanele fizice şi toate
persoanele juridice aflate pe teritoriul ţării, care au conduite distincte, dar care au un element comun,
respectiv legătura cu protecţia mediului.

25. Precizati care este primul instrument juridic international care consacra expres dreptul la mediu

Primul instrument juridic care consacră expres dreptul la mediu este considerat a fi „Carta africană a
Drepturilor Omului şi ale Popoarelor” care stabilea prin dispoziţiile art. 24 că „toate popoarele au
dreptul la un mediu general satisfăcător, favorabil dezvoltării lor”. Deşi are caracter doar regional, acest
document prezintă importanţă sub aspectul evoluţiei reglemetărilor în materie cu atât mai mult cu cât el
provine din partea unei structuri de cooperare aparţinând ţărilor lumii a treia care din cauza dificultăţilor
economico-sociale nu acordau un loc important preocupărilor ecologice.

26. Precizati care sunt actele normative nationale care reglementeaza expres dreptul la un mediu sanatos

La nivel national, pentru prima data, acest drept a fost reglementat prin legea 137/1995, in prezent fiind
conscrat de art 35 din Constitutia Romaniei, fiind introdus in 2003 si in art 5 din OUG 195/2005. Din dispozitiile
legale, rezulta ca, dreptul la un mediu sanatos, e recunoscut oricarei personae, privita individual sau in
colectiv.

27. Enumerati atributele dreptului fundamental la un mediu sanatos

Statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, garantând în acest
scop:

a) accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate prevăzute de

legislaţia în vigoare;

b) dreptul de asociere în organizaţii pentru protecţia mediului;

c) dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii şi legislatiei de

mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi programelor;

d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia mediului,
autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu, indiferent dacă s-a produs
sau nu un prejudiciu; e) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit”.

28. Precizati care este cauza CEDO care marcheaza momentul in care dreptul la un mediu sanatos
patrunde,pe calea interpretarii art 8, in domeniul de actiune al Conventiei Europene a Drepturilor Omului

Prima cauza prin care CEDO a facut aceasta interpretare, a fost hotararea pronuntata in cauza CAUZA
LOPEZ-OSTRA contra Spaniei. Alta hotarare care marcheaza consacrarea pe cale jurisdictionala a dreptului
fundamental la un mediu sanatos, este hotararea pronuntata in cauza POWELL RAINER contra Regatului Unit
al Marii Britanii.

29. Precizati doua cauze in care Romania a fost condamnata de CEDO, pentru nerespectarea dreptului la un
mediu sănătos - cauza Tatae si Tatar contra României, cauza Maria Bacila contra României, cauza Brândușe
contra Romaniei
30. Enumerati 3 organisme international cu rol in protectia mediului

- ONU, Romania este membra din anul 1955, UNESCO, Organizația Mondiala a sănătății, organizația mondiala
de meteorologie

31. Enumerati 3 organisme regionale cu rol in protectia mediului

- Consiliul Europei, Liga statelor Arabe și Agenția europeana pentru protecția mediului

32. Enumerati 3 organisme subregionale cu rol in protectia mediului

- Comisia Rinului pentru navigatie

-Comisia Dunarii pentru navigatie

-Comisia subregionala pentru aplicarea Conventiei de la Helsinki

33. Precizati principal atributie a Garzii Nationale de Mediu

Principala atributie este controlul modului in care este respectata si implementata legislatia de mediu.

34. Precizati care este structura organizatorica a Garzii Nationale de Mediu

La nivel central functioneaza Comisariatul General, iar la nivel teritorialfunctioneaza 41 de

comisariatejudetene, Comisariatul municipiului Bucuresti si cel al Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii. Econdusa
de 1 comisar general si 2 comisari adjuncti. Comisarii sunt functionari publici cu statut specific, au drept de a
purta uniforma si in activitatea de control, acte de control pe baza tematicilor,sesizarilor,
autosesizarilor,precum si de a constatasavarsirea contraventiilor si de a incheia procese verbale. Actele de
control se exercita in minim 2 persoane. Exista un corp specializat de control si inspectie.

35. Precizati care este obiectivul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului

Obiectivul agenţiei, ca de altfel şi al celor 42 de agenţii judeţene, aflate în subordine directă este de a asigura
un mediu mai bun în România pentru generaţiile prezente şi viitoare şi realizarea unor ameliorări majore
şi permanente ale calităţii aerului, solului şi apelor. Atingerea acestui scop se realizează prin exercitarea
unor atribuţii, precum: planificarea strategică de mediu; monitorizarea factorilor de mediu; autorizarea
activităţilor cu impact asupra mediului; implementarea legislaţiei şi politicilor de mediu la nivel naţional şi
local; raportările către Agenţia Europeană de Mediu, pe următoarele domenii: calitatea aerului, schimbări
climatice, arii protejate, contaminarea solului, apă.