Dreptul mediului

Test grila

Activitate 10%
Lucrarea 30%
Tema de casa 20%-cerere catre Curtea Europeana a Dr Omului bazata pe
speta
Referat 30% sau sinteze de jurisprudenta a CJUE (in primul rand sinteza
situatiei de fapt)

Revista romana de jurisprudenta – model sinteze

Anca Dusca –jurisprudenta CJUE

Bibliografie:
1. Mircea Dutu, Andrei Dutu, “Dr mediului” ed C.H.Beck , Bucuresti
2014
2. Anca Ioana Dusca, “Dr mediului “ed C.H.Beck , Bucuresti
2016(jurisprudenta CJUE)
3. Daniela Marinescu “Tratat de dr mediului” ed U.J. 2010
4. Ernes Dupan “Tratat de dr mediului “,ed C.H.Beck 2009
5. Florin Painis “Dr mediului”, ed Prouniversitaria2014
6. Costel Ene , “Dr mediului”, ed C.H.Beck 2011
7. Ramona Duminica”Introducere in dr mediului” ed Universitara,
Bucuresti 2015
Curs 1

Dreptul mediului –ramura de drept de sine statatoare

Intr-o prima opinine , in literature de specialitate s-a aratat ca dreptul

mediului nu este o ramura de sine statatoare , ci este mai apropiata de dreptul
international public, de dreptul administrativ sau de dreptul agrar.
Opinia se intemeiaza pe continutul Declaratiei de la Stockholm din 1972
care reglementeaza dreptul la mediu ca un accesoriu al altor valori .Mai
exact se arata ca ” dreptul fundamental al omului la libertate ,egalitate si
condtitii de viata satidfacatoare intr-un mediu inconjurator a carei calitate
ii permite sa traiasca in demnitate si bunastare.”
Intr-o a 2-a opinie , majoritara in prezent , dreptul mediului este o ramura
de drept de sine statatoare intrucat prezinta:
 - obiect propriu de reglementare
- metoda proprie de reglementare
- principii de sine statatoare
- izvoare proprii

Obiectul de reglementare al dreptului mediului este format din relatiile

sociale cu privire la ocrotirea, conservarea si amelioarea mediului
inconjurator si rezulta din dispozitiile art.1, al.1 al actului cadru in materie:
OUG nr.195/2005 privind protectia mediului : “ Obiectul prezentei
ordonante il constituie un ansamblu de reglementari juridice privind
protectia mediului , obiectiv de interes public major , pe baza principiilor si
elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila.”

Metoda de reglementare , criteriu secundar de delimitare a unei ramuri de

drept , de alta , se materializeaza in atitudinea pe care statul o are fata de
relatiile sociale reglementate prin norme juridice.
In cazul dreptului mediului , protectia mediului este considerate obiectiv de
interes public major , ceea ce confera un caracter imperativ normei juridice
in materie.

Principiile sunt reglementate in art. 3 din OUG nr. 195/2005 precum si

prin dispozitiile dreptului unional si international.
Exista izvoare formale interne ,unionale si internationale proprii.

Definitia dreptului mediului

Dreptul mediului este o ramura de drept de sine statatoare alcatuit prin

ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale cu privire la
ocrotirea , conservarea si ameliorarea mediului inconjurator in vederea
atingerii obiectivului dezvoltarii durabile.

Notiuni specifice dreptului mediului

Notiunea de mediu
Conform OUG nr.195/2005, mediul reprezinta:”ansamblul de conditii si
elemente naturale ale Terrei ;apa , aer , sol, subsol, aspecte caracteristice ale
peisajului toate straturile atmosferice ,toate materialele organice si
anorganice , precum si fiintele vii si sistemele vii aflate in interactiune cu
elementele mentionate anterior , unele valori materiale si spirituale :calitatea
vietii si conditii care pot influenta bunastarea omului”.
Dezvoltarea durabila reprezinta un tip de dezvoltare economica prin care se
urmareste satisfacerea nevoilor generatiei prezente fara a pune in pericol
posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi.

Protectia mediului constituie o activitate in al carei continut intra 3

elemente: ocrotirea mediului, conservarea mediului si ameliorarea mediului
inconjurator.

Prin ocrotirea mediului se intelege actiunea legiferata prin care se urmareste

protejarea anumitor factori de mediu si a unor specii rare pe cale de
disparitie precum si protejarea anumitor zone geografice declarate
monumente ale naturii.

Prin conservarea mediului se intelege utilizarea rationala si eficienta a

resurselor naturale.

Prin ameliorare se intelege acele actiuni de imbunatatire a calitatii mediului

inconjurator.

Poluarea , conform OUG nr. 195/2005 :” introducerea directa sau indirecta a

unui poluant care poate aduce daune sanatatii umane si/sau mediului , poate
dauna bunurilor materiale , ori pot cauza o deteriorare a mediului sau o
impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri
legitime.”

Curs 2

Izvoarele dreptului mediului

Izvoare reale (materiale)

Izvoare formale

Izvoarele materiale sau reale aledreptului mediului sunt reprezentate de

realitatea unui mediu inconjurator din ce in ce mai poluat ,ascpect ce
determina pe legiuitor sa adopte norme juridice corespunzatoare .
In ceea ce priveste izvoarele formale reprezinta formele de exprimare a
normelor juridice din domeniul protectiei mediului si sunt urmatoarele:
1. Constitutia Romaniei este izvor formal pentru dreptul mediului
intrucat cuprinde urmatoarele dispozitii cu aplicabilitate in materie.
Art. 135 al2 consacra in sarcina statului 3 categorii de obligatii in vederea
protejarii mediului:
-obligatia de exploatare a resurselor naturale in concordanta cu interesul
national
-obligatia de refacere si ocrotire a mediului inconjurator precum si
mentinerea echilibrului ecologic
-obligatia de crestere a condidtiilor necesare pentru imbunatatirea calitatii
vietii
Art.44 al 7 care prevede o adevarata servitute legala de mediu in sarcina
titularilor dreptului de propietate, aratand ca dreptul de propietate obliga
la respectarea sarcinilor privind protectia mediului.
Art. 35 din CR revizuita consacra dreptul fundamental al omului la un
mediu sanatos. De asemenea constituie dispozitii cu relevanta in
domeniul protectiei mediului art. 22 referitor la dreptul la viata , art. 31
referitor la dreptul la informatie, precum si art.34 referitor la dreptul la
sanatate.

2. Legile stricto sensu sunt izvoare formale ale dreptului mediului in

masura in care contin norme cu privire la ocrotirea, conservarea si
ameliorarea mediului inconjurator . Cu titlu de exemplu amintim:
Legea 82/1993 privind constituirea rezervatiei biosferei Delta
Dunarii, Legea 107/1996 legea apelor m.c.u. , Legea cu privire la
protectia faunei si a fondului cinegetic si a vanatorii nr.407/2006
m.c.u (2017) , Legea cu privire la calitatea aerului inconjurator
nr.104/2011 si altele.
3. Codurile
In prezent in tara noastra nu exista un cod al mediului (ecologic)
insaexista un cod care reglementeaza un domeniu al protectiei mediului
inconjurator Codul silvic 2008m.c.u. , precum si alte dispozitii cuprinse
in codul civil si in codul penal.
In Codul civil se regasesc urmatoarele prevederi cu aplicabilitate in
domeniul protectiei mediului;
-Art.539 al 2 stabileste ca undele electromagnetice sunt considerate
bunuri mobile
-Art.603 reglementeaza aspecte referitoare la proctectia mediului si buna
vecinatate
-Art.630 reglementeaza depasirea inconvenientelor normale ale
vecinatatii
-Art.2518 care reglementeaza termenul de prescriptie de 10 ani pentru
repararea prejudiciului ecologic.
In ceea ce priveste Codul penal sunt relevante dispozitiile referitoare la
infractiunile contra sanatatii.
4. Ordonantele de urgenta ale Guvernului, Hotararile Guvernului
Ordinele si dispozitiile ministrilor , precum si actele emise de
autoritatile publice locale ce contin reglementari in domeniul
ocrotirii, conservarii si ameliorarii mediului inconjurator constituie
izvoare formale ale dreptului mediului.
5. Obiceiul constituie izvor formal al dreptului mediului in masura in
care legea face trimitere la acesta. Ex. art.8 legea 82/1993 privind
constituirea rezervatiei biosferei Delta Dunarii, consacra dreptul
populatiilor ce se gasesc pe teritoriul rezervatiei de a-si pastra
obiceiurile locale.
6. Jurisprudenta in principiu nu constituie izvor al dreptului
mediului , prin exceptie , hotararile pronuntate de ICCJ in
solutionarea recursuslui in interesul legii care privesc aspecte de
legislatie din domeniul protectiei mediului precum si jurisprudenta
CEDO in materie sunt considerate izvoare ale dreptului mediului.
7. Doctrina nu constituie izvor al dreptului mediului, dar poate
exercita influenta asupra metodelor de elaborare a normelor
juridice , dar si a modului de interpretare si aplicare a acestora.

Jurisprudenta CJUE nu poate fi considerata izvor de drept.

Izvoare internationale ale dreptului mediului

Potrivit art.20 respectiv art.11 CR ,” tratatele internationale ratificate
de Parlament fac parte din dreptul intern. “
“Daca un tratat cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui
poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.”
Tratatele internationale care au ca obiect probleme cu privire la
ocrotirea , conservarea si dezvoltarea mediului inconjurator ratificate
de tara noastra constituie izvoare ale dreptului mediului si se vor
aplica cu prioritate.
Daca exista neconcordante intre tratatele referitoare la drepturile
fundamentale ale omului la care Romania este parte si legile interne
au prioritate reglementarile internationale cu exceptia cazului in care
Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
Cu titlu de exemplu amintim urmatoarele tratate internationale
ratificate de tara noastra si care sunt izvoareale dreptului mediului:
 1. Conventia UNESCO de la Paris 1972 privind protectia
patrimoniului mondial , cultural si natural ratificata de tara noastra
in 1990
2. Conventia privind protectia Marii Negre incheiata la Bucuresti
1992 ratfificata de tara noastra in acelasi an
3. Conventia privind protectia si utilizarea durabila a fluviului
Dunarea incheiata la Sofia 1994 si ratificata de tara noastra in 1995

Izvoare unionale ale dreptului mediului

Exista 2 categori de izvoare unionale
-izvoare primare
/-izvoare derivat
Izvoarele primare sunt reprezentate de tratatele constitutive ale UE, in
prezent Tratatul de functionare a UE (TFUE) si Tratatul privind UE
(TUE).
Izvoare derivate reprezentate de regulamente,directive, decizii etc.

Pentru dreptul mediului constituie izvoare TFUE cat si TUE . Astfel

in TUE art.3 se arata ca Uniunea” actioneaza (…) pentru dezvoltarea
durabila a Europei intemeiata (…) si pe un nivel inalt de protectie si
de imbunatatire a calitatii mediului”. De asemenea art. 11 TFUE
stabileste ca “cerintele de protectie a mediului trebuie integrate in
definirea si punerea in aplicare a politicilor si actiunilor Uniunii , in
special pentru promovarea dezvoltarii durabile.” In fine TFUE dedica
un titlu distinct, (titlul 20-mediul art 191-193) mediului inconjurator .
Prin art. 91 sunt enumerate obiectivele urmarite de UE in domeniul
mediului.
- Primul obiectiv, conservarea , protectia si imbunatatirea calitatii
mediului
- -ocrotirea sanatatii persoanei
- -utilizarea rationala si prudenta a resurselor naturale
- Promovarea pe plan international a unor masur destinate a contracara
problemelor de mediu si in special lupta impotriva schimbarilor
chimice.
In ceea ce priveste sursele derivate amintim cu titlu de exempplu
urmatoarele izvoare ale dreptului meidului:
-Regulamentul nr. 1367/2006 al Parlamentului European si al consiliului
privind aplicarea dispozitiilor Conventiei de la Aarhus privvind accesul
publicului la informatii de mediu si participarea acestuia la luarea
deciziilor si accesul la justitie in domeniul mediului.
-Directiva nr.4 din 2003 al Parlamentului European si al consiliului
privind accesul publicului la informatiile de mediu
-Directiva nr.50/2008 al Parlamentului European si al consiliului privind
calitatea aerului si mediul inconnjurator.
-Directicva nr. 75/2010 a Parlamentului European si al consiliului privind
emisiile industriale.(Directiva 2010/75/UE).
Learn,upit.ro

Curs 3
Functiile si principiile dreptului mediului

Dincolo de functiile generale indeplinite de orice ramura de drept ,

indeplineste urmatoarele functii specifice.
1. Functia de asigurare a unui mediu sanatos si prosper
( autoritatea publica centrala de protectia mediului-ministerul mediului)
2. Functia de promovare a obiectivelor dezvoltarii durabile.(presupune
faptul ca dreptul mediului prin normele sale sa include politica de
mediu in celelalte politici sectoriale astfel incat safie atinse obiective
de protectia mediului)
3. Functia de ocrotire , conservare si amelioarare a mediului
inconjurator.
4. Functia de promovare a cooperarii internationale in material protectiei
mediului. (dreptul mediului este un drept al solidaritatii)

Principiile dreptului mediului

Definitie: reprezinta reguli esentiale de maxima generaliate care stau la
baza si se regasesc in intreaga ramura a dreptului mediului .
Acestea prezinta importanta sub urmatoarele aspecte:
- principiile sunt un argument in sustinerea autonomiei acestei ramuri
de drept
- avand in vedere a normele dreptului mediuluise regasesc in izvoare
diverse si multa , principiile asigura coeziunea acestei ramuri de drept.
- principiile au un caracter complex (economic, decisional, tehnic,
juridic) ce corespunde naturii complexe a acestei ramuri de drept
- principiile ajuta la interpretarea normelor juridice predominant tehnice
si subsidiar juridice specifice acestei ramuri de drept
Principiile dreptului mediului se gasesc reglementate fie in mod direct , fie
sunt deduse pe cale de interpretare. Astfel art. 3 din OUG nr.195/2005
enumera urmatoarele reguli care stau la baza acestui act normativ care sunt
totodata principiile dreptului mediului:

a) principiul integrarii politicii de mediu in toate celelalte politic

sectoriale
b) principiul precautiei in luarea deciziei
c) principiul preventiei
d) principiul retinerii poluantilor la sursa
e) principiul poluatorul plateste
f) principiul conservarii biodiversitatii si ecosistemelor
Dincolo de aceste principii in art 3 sunt enumerate urmatoarele elemente
strategice in domeniul protectiei mediului:
- utilizarea rationala a resurselor naturale
- accesul publicului la informatia de mediu , participarea acestuia la
luarea deciziilor de mediu si accesul la justitie in problemele de mediu
- promovarea cooperarii internationale in materie de mediu

1. Principiul potrivit caruia protectia mediului este un obiectiv de interes

public major .
Se deduce din continutul art. 1 din PUG195/2005 privind protectia
mediului inconjurator unde se arata “obiectul prezentei ordonante il
formeaza reglementarile cu privire la protectia mediului –obiectiv de
interes public major “. Acest principiu imprima un caracter imperativ
normelor dreptului mediului, astefl ca orice activitate umana trebuie
desfasurata cu respectarea obligatiei de protectie a mediului inconjurator.
Aceasta obligatie incumba sau revine tuturor autoritatilor publice centrale
si locale , precum si tuturor persoabelor fizice, cat si juridice.

2. Principiul integrarii politicii de mediu in toate celelalte politic

sectoriale este reglementat de art. 3 lit a din OUG nr.95/2005 si se
refera la faptul ca politica de mediu trebuie inclusa in toate activitatile
umane de natura a polua mediul inconjurator (ex. agricultura,
economie, transporturi). De exemplu in art. 2 OUG nr.19/1997 cu
privire la transporturi se arata ca in raporturile generate de activitatea
de transport, protectia mediului este prioritara.
3. Principiul precautiei in luarea deciziei a fost mentionat pentru prima
oara la nivel international in cadrul Declaratiei conferintei
internationale cu privire la protectia Marii Nordului de la Londra din
 1987, iar ulterior a fost inclus sub forma principiului 15 in declaratia
conferintei internationale de la Rio de Janeiro din 1992.
La nivelul UE a fost initial mentionat prin Tratatul de la Manstrich, iar in
prezent se regaseste reglementat in art. 191 al 2 din Tratatul privind
functionarea UE.(TFUE)
La nivelul legislatiei nationale este enumerat alaturi de celelalte principii
in art. 3 din OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului inconjurator.

Principiul precautiei se refera la faptul ca in luarea deciziei cu privire la

initierea sau continuarea unei activitati trebuie sa se manifeste maxima
diligenta, maxima prudenta , mai ales atunci cand datele stiintifice sunt
inexacte , fie necunoscandu-se potentialele efecte negative ce pot fi aduce
de activitatile respective mediului inconjurator .
Precautia presupune luarea unor masuri de preventie chiar daca nu s-a
produs inca un prejudiciu de mediu.
In aplicarea sa practica , principiul precautiei trebuie corelat cu principiul
proportionalitatii astfel incat sa nu se transforme intr-o piedica in calea
oricarui tip de dezvoltare economica.
Principiul precautiei isi gaseste aplicare cu prioritate in domeniul
alimentatiei, in doemniul zoo si fitosanitar, in domeniul organismelor
modificate genetic si al poluarii electromagnetice.

Curs 4

4.Principiul preventiei
Isi gaseste fundamentul in ideea ca este mai putin costisitor sa se adopte o
conduita preventiva decat sa se repare o eventuala paguba cauzata mediului
inconjurator.
In prezent , principiul preventiei se regaseste in majoritatea tratatelor
internationale , la nivelul dreptului unional este enuntat in art. 191 al 2 din
TFUE , iar la nivelul legislatiei interne este consacrat prin art.3 lit, c din
OUG195/2005 privind protectia mediului inconjurator.
Avand in vedere ca , principiul preventiei este doar mentionat la nivel
legislative fara a I se stabili continutul , in literature de specialitate s-a aratat
ca in continutul acestuia intra 2 categorii de actiuni:
- actiuni prin care se urmareste inlaturarea cauzelor poluarii ( de ex.
prin rectehnologizare)
- actiuni prin care se vizeaza eliminarea sau limitarea consecintelor
negative poluarii deja produse
Aplicarea practica a acestui principiu se realizeaza in 2 etape.
Intr-o prima etapa ,principiul preventiei se reggaseste in intreaga activitate
de legiferare in domeniul protectiei mediului, iar in cea de-a 2 a etaba , un
rolimportant il au autoritatile cu atributii de conducere a procedurii de
reglementare si care au competenta emiterii actelor de reglementare din
domeniul protectiei meidului.
In concret, principiul preventiei se regaseste prin instituirea unor obligatii in
sarcina persoanelor juridice si/sau juridice care desfasoara activitati de
natura a polua mediul inconjurator . De exemplu , obligatia e a
obtineautorizatia de mediu, avizul de mediu , obligatia de a realize evaluarea
adecvata, obligatia de a realize evaluarea riscului, obligatia de a utiliza cele
mai bune tehnici disponibile s.a.

Principiul preventiei isi gaseste concretizarea si in principiul retinerii

poluantilor la sursa reglementat de art. 3 lit.d OUG195/2005.

5 Principiul “poluatorul plateste”

Initial , acest principiu a fost unul economic , iar treptat prin consacrarea sa
legala a devenit un principiu juridic.
Pentru prima oara, la nivel international a fost mentionat in 1972 de catre
Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), iar in
prezent este mentionat in majoritatea tratatelor internationale in materi.
In dreptul UE ,principiul poluatorul plateste este prevazut in art.191 al 2 din
TFUE.
In legislatia nationalaeste consacrat de art. 3 lit. e din OUG195/2005,
precum si prin art.95 din acedlasi act normative.
Implementarea acestui principiu se realizeaza la nivel national prin
ordonanta de urgenta aGuvernului 68/2007 privind raspunderea de mediu.
In sens larg , prin principiul poluatorul plateste se intelege obligatia
poluatorului de a suporta costul social al poluarii produse prin activitatea
desfasurata.
In sens restrans ,principiul poluatorul plateste presupune ca poluatorului ii
revine obligatia de alua toate masurilede prevenire a poluarii, precum sic ea
de a suporta costurile ocazionale de luare a masurilor de limitare sau
eliminare a consecintelor poluarii déjà produse.

Din ansamblul regelementarilor in materie, rezulta ca raspunderea

preventive este guvernata de urmatoarele reguli:
- poluatorul raspunde indifferent de culpa
- daca exista o pluraliate de autori raspunderea este solidara, prin
exceptie, raspunderea are caracter subiectiv in cazul prejudiciilor
 aduse speciilor si habitatelor naturale, dupa cum prevede expres
art.195 din OUG195/2005.

Raportul jurdic de mediu

Reprezinta relatia sociala reglementata de normele dreptului mediului cu
privire la ocrotorirea , conservarea si ameliorarea mediului inconjurator care
se poate aduce la indeplinire in caz de nevoie prin forta de constrangere a
statului.
Caracterele raportului juridic de mediu:
- are un caracter social (se stabileste intre oameni cu privire la mediul
inconjurator)
- este un raport valoric intrucat se refera la valori fundamentale precum
dreptul la un mediu sanatos, dreptul la viata, dreptul la sanatate.
- partile raportului juridic de mediu au drepturi si obligatii correlative
fiind atat subiecte active , cat si subiecte pasive.
- subiectele raportului de mediu , ca regula se gasesc pe o pozitie de
subordonare si numai prin exceptie se pot gasi pe o pozitie de egalitate
juridica.(exceptia:in cazul asociatiilor nonguvernamentale )
- caracterul volitional , in sensul ca acesta ia nastere prin manifestrea de
vointa a statului exteriorizata prin actele normative in materie , prin
exceptie , raportul de dreptul mediului raportul de dreptul mediului
poate avea si caracter dublu volitional.

Structura raportului de mediu

In structura raportului de dreptul mediului intra 3 elemente:
-subiectele
-continutul
-obiectul

Subiectele raportului de dreptul mediului sunt reprezentate de;

- persoanele fizice de cetatenie romana, straina si apatrizii
- persoanele juridice romane si straine
- autoritatile statului

Intr-o opinie , se considera ca generatiile viitoare sunt si ele subiecte ale

raportului de dreptul mediului.

In continutul raportului de dreptul mediului, intra totalitatea drepturilor si

obligatiilor care revin subiectelor dreptul meidului in legatira cu ocrotirea ,
conservarea si ameliorarea mediului inconjurator si sunt prevazute de regula
cu caracter imperativ de actele normative in materie.

Obiectul raportului de dreptul mediului consta in conduita partilor , adica in

actfiunile sau inactiunile acestora cu privire la ocrotirrea, conservarea si
ameliorarea mediului inconjurator.

Clasificarea raportului juridic de mediu

Dupa felul si natura activitatii desfasurate distingem urmatoarele categori de

raporturi:
- raporturi juridice de prevenire a poluarii
- raporturi juridice cu privire la conservarea resurselor naturale
- raporturi referitoare la ameliorarea mediului inconjurator
- raporturi juridice nascute din activitatea prin care se urmareste
atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile
- raporturi juridice de sanctionare a faptelor pein care se aduce atingere
mediului inconjurator
Conform unei opinii – raporturi de mediu cu element de extraneitate

Dupa subiectele rapotului juridic se mediu , distingem:

- raporturi de drept national al mediului
- raporturi de drept unional al mediului
- raporturi de drept international al mediului
- raporturi care se stabilesc intre autoritatile statului pe de o parte si
persoanele fizice si juridice, pe de alta parta
- raporturi juridice care se stabilesc intre diversele autoritati ale statului

speta seminar:

Prin cererea adesata judecatoriei sectorului 1 Bucurecsti, reclamantul CA a

cerut obligarea paratei SCO srl la demontarea antenelor GSM, instalata pe
terasa blocului in care reclamantul locuieste .
In fapt, reclamantul a aratat ca este propietarul apatamentului nr.25 situat la
ultimul etaj , iar deasupra locuintei sale sunt montate mai multe antene aflata
in propietatea paratei , fiind supus in permanenta poluarii electromagnetice
ceea ce poate conduce la imbolnavirea sa si a familiei sale.
De asemena aratat ca desi incearca sa vanda apartamentul de 5 ani, nu
reuseste din cauza acestor antene.
Parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii
aratand ca a obtinut toate avizele si autorizatiile cerute de lege pentru
instalarea antenelor , iar intensitatea campului electromagnetic nu depaseste
limitele impuse prin ordinul ministrului sanatatii nr.1993/2006.
Intrebari
1. sunteti avocatul reclamantului, motivate in drept cererea acestuia?
2. pronuntati o horarare in cauza. Motivati.

Curs 5

Dreptul la un mediu sanatos

Alaturi de dreptul la pace si dreptul la o dezvoltare armonioasa a culturilor,
dreptul la bun mediu face parte din cea de-a 3 a generratie a drepturilor
omului cunoscuta si sub denimirea de drepturi ale solidaritatii.

Consacrarea juresprudentiala a reptului la un mediu sanatos

Conventia Europeana a Drepturilor Omului din 1950 adoptata la Roma ,

ratificata de tara noastra in 1994 si protocoalele aditionale nu consacra in
mod expres dreptul fundamental la un mediu sanatos, insa acesta este
consacrat indirect , prin” ricoseu “pe cale pretoriana, mai exact prin
interpretarea extensive a altor drepturi prevazute expres de conventie.
In concret , Curtea a ikntetpretat extensiv art.8.1 din Conventie referitor la
dreptul la viata private si de familie , incluzand in continutul acestuia si
dreptul la un mediu sanatos .
Prima cazuza in care Curtea a realizat aceasta interpretare extensive a art. 8
este Cauza Lopez-Ostra contra Spaniei (1994).
In hotararea pronuntata, Curtea a statuat ca poluarea produsa de o statie de
epurare a apei aflata in apropierea locuintei reclamantilor constituie o
atingere adusa dreptului lor la un mediu sanatos ,ci implicit dreptuluji lor la
viata private si de familie.
Intr-o a;ta cauza , Powell si Rainer contra Regatul Unit al Marii Britanii, prin
hotararea pronuntata , Curtea a aratat ca poluarea fonica produsa de un
aeroport aflat in imediata vecinatate a locuintei reclamantilor reprezinta o
incalcare a dreptului la un mediu sanatos si in consecinta a dreptului lor la
viata private si de familie.
De asemena in Cauza Guerra contra Italiei, Curtea a precizat in hotararea
luata ca emisiile nocive ale unei uzine chimice aduc o atingere grava
dreptului la un mediu sanatos al reclamantilor si vietilor private si de
familie.
In ceea ce priveste tara noastra , aceasta a fost condamnata de CEDO de mai
multe ori pentru incalcarea dreptului la un mediu sanatos , celebra fiind
Cauza Tatar si Tatar contra Romaniei.
Cu titilu de exemplu amintim si alte cauze in care Romania a fost
condamnata de CEDO: Cauza Maria Bacila contra Romaniei, Cauza
Branduse contra Romaniei.
Din analiza hotararilor pronuntate de CEDO in aceasta materie rezulta ca
prin jurisprudenta sa garanteaza dreptul la un mediu sanatos sub 3 aspecte :
- includerea dreptului la un mediu sanatos in continutul art. 8 pct. 1
din Conventia Europeana a Drepturilor Omului referitor la dreptul la
viata si de familie
- recunoasterea dreptului de a avdea acces la informatia cu privire la
pericolele si problemelor de mediu
- recunoasterea dreptului la un process echitabil reglementat de art pct
din Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Reglementaea dreptului la un mediu sanatos in legislatia nationala

Pentru prima oara ,dreptul la un mediu sanatos a fost reglementat expres
in tara noastra prin Legea 137/1995 in prezent abrogate cu privire la
protectia mediului inconjurator .
In prezent, dreptul la un mediu sanatos este prevazut in art. 35 din
Constitutie si de art. 5 din actul normative cadru in materie
OUG195/2005 privind protectia mediului inconjurator.
Din dispozitiile art.5 rezulta atibutele dreptului la un mdiu sanatos
respectiv prerogativele conferite de lege titularilor acestui drept .
Atributele la un mediu sanatos sunt urmatoarele:
- dreptul de a avea acces la informatia de mediu
- dreptul de a fi consultat in luarea deciziilor cu privire la mediu
- dreptul de asociere in organizatii de protectie a mediului
- dreptul de a se adresaautoritattilor administrative si/sau in stantelor de
judecata, dupa caz in problemele care vizeaza mediul
- dreptul la repararea prejudiciului adus mediului

Titularii dreptului la un mediu sanatios sunt toate persoanele p[rivite

individual sau colectiv(organizatii de protectie a mediului).
Pornindu-se de la completarile regeglementarilor internationale, in
literatura de specialitate sunt considerate titulare ale dreptului la un
mediu sanatos si generatiile viitoare.
 Dreptul la un mediu sanatos in dreptul international si unional

Incercari de reglementare a dreptului la un mediu sanatos au existat inca

din 1972 din Declaratia de la Stocholm , prin Cartea mondiala a naturii
din 1982, prin Declaratia de la Rio de Janiro 1992, prin Declaatia de la
Iohanesburg 2002, insa reglementarrea expresa a acestui drept s-a realizat
pentru prima oara prin art.24 din Carta africana a drepturilor omului si
ale popoarelor din 1981.
Attributele dreptului fundamental la un mediu sanatos au fost
reglementate la nivel international prin Conventia de la Aarhus ratficicata
si de tara noastra.
In dreptul UE , initial s-au facut referiri la dreptul la un mediu sanatos
prin Tratatul de la Mansctrich , iar in prezent este reglementat de art 37
din Carta drepturilor fundamentale a UE care a dobandit forta juridical
obligatorie odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona din
2009.

Curs 6

Structuri institutionale cu rol in protectia mediului

Impactul generalizat al poluarii, nevoia de ocrotire, conservare si

ameliorare a unor factori de mediu care intra sub suveranitatea a 2 sau
mai multe state , precum si necesitatea de protectie a unor elemente a
mediului inconjurator asupra carora nu intra sub jurisdictia niciunui
stat(spatiul extraatmosferic si fundul marilor si oceanelor) constituie
premizele aparitiei si dezvoltarii cooperarii internationale regionale si
subregionale in domeniul protectiei mediului.

Organizatii internationbale cu rol in protectia mediului

Principala instituitie care a exercitat si exercita atributii in domeniul

dreptului mediului este ONU infiintata in 1945 cu sediul la New York in
prezent avand 194 de state membre.
Tara noastra a devenit membra ONU in 1955.
Sub egida ONU au fost elaborate primele tratate internationale in material
protectiei mediului , punandu-se astfel bazele dreptului international al
mediului .
De asemenea, sub egida sa au fost organizatge principalele conferinte
mondiale in domeniul mediului, cu titlu de exemplu enumeram: Conferinta
de Stocholm 1992, Conferinta de la Rio de Janiro 1992, Conferinta de la
Iohanesburg 2002,Sumit.ul ONuU privind dezoltarea durabila de la Ney
York 2015.
Atle organizatii internationale care au in subsidiar atributii in domeniul
protectiei mediului sunt: Organizatia Mondiala a Sanatatii, UNESCO si
Organizatia Meteorologica Mondiala.

Organizatii regionale cu rol in protectia mediului :

-Consiliul Europei –a fost infiintat in 1949, in prezent sunt 47 de state
memebre in prezent si tara noastra a devenit membra in 1993 si are
sediul la Strasburg. Sub coordonarea sa in domeniul protectiei mediului
au fost adoptate o serie de documente cu caracter regional importante
pentru acest domeniu, de exemplu: Carta apei, Carta solului si subsolului,
Carta animalelor.
Atle insitutii regionale cu rol in protectia mediului sunt: Liga Statelor
Arabe si Agentia Europeana pentru Mediu infiintata cu scopul de a
sustine UE in lupta impotriva poluarii.
La nivelul UE principalele atrgibutii in domeniu revin Comisiei
Europene care le exercita prin intermediul Directiei Generale de Mediu.
Dintre institutiiile cu caracter subregional si cu atributii in domeniului
mediului amintim: Comisia Rinului pentrui navigatie si Comisia Dunarii
pentru navigatie.

Institutii nationale cu rol in protectia mediului

Principala institutie cu rol in doemniu este Autoritatea Publica Centala
pentru Protectia Mediului(Ministerul Mediului).
In subordinea sa isi desfasoara activitatea Agentia Nationala pentru
Protectia Mediului, Garda Nationala de Mediu si Administratia
Rezervatiei Biosfere Delta Dunarii.

Garda Nationala de Mediu este organizata si functioneaza in baza HG

nr.1005/2012 cu ultimele modificari aduse in 2017.
GNM estge o institie publica finantata integrdal de la bugetul de stat care
se bucura de personalitate juridica si functioneaza in subordinea
Autoritatii Publice Centrale pentru Protectia Mediului.
In ceea ce priveste domeniul sau de activitate precizam ca este o institutie
specializata de inspectie si control fiind responsabila de controlul
modului in care are loc implementarea politicilor Guvernului prin
domeniul protectiei mediului.
Sub aspect organizatoric , la nivel central functioneaza comisariatul
general , iar la nivel local 41 de comisariate judetene , la care adaugam
comisariatul municipiului Bucuresti si comisaiatul Rezervatiei Biosfera
Delta Dunarii.
Comisarii GNM sunt functionary publici cu statut specific cae de regula
au dreptul de a purta uniforma si care isi desfasoara activitatea in scopul
protectiei meidului inconjurator.
Comisarii au competenta de a efectua acte de control pe baza tematicilor,
sesizarilor, autosesizarilor si inopinat , pot incheia procese verbale de
contraventie si a aplica sanctiunile prevazute de lege.
La actiunile de control participa minim 2 comisari.
GNM este condusa de un comisar general cu rang de secretar de stat
ajutat de 2 comisari adjuncti.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului este o institutie publica

finantata integral de la bugetul de stat care se bucura de personalitate
juridical si functioneaza in subordinea Autoritatii Publice Centrale
pentru Protectia Mediului.
Este condusa de un presedinte.
La nivel gtegritorial functioneaza agentiile judetene pentru protectia
meidului .
Referitor la domeniul sau de activitate ANPM exercita atributii in
domeniul implementaii politicilor strategiilor si legislatiei din material
protectiei mediului.

Administratia Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii a fost infiintata in 1990

in scopul protectiei si conservarii Deltei Dunarii.
In prezent este o institutie publica finantata integral de la bugetul de stat
cu personalitate juridical si acre isi desfasoara activitatea in subordinea
Autoritatii Publice Centrale pentru Protectia Mediului, fiind condusa de
un guvernator,
In exercitarea atrubutiilor sale ARBDD urmareste realizarea a 3
principale obiective:
-protectia si conservarea patrimoniului existent
-promovarea dezvoltarii durabile a resurselor naturale a Deltei Dunarii
-reconstructia ecologica a zonelor degradate ale Deltei Dunarii