Școala Națională de Studii Politice și Administrativ

Facultatea de Administrație Publică

Specializare -Administrație Publică-

Dreptul la un mediu sănătos și prezentarea formelor de

protecție ale acestuia

Dezvoltare durabilă și protecția mediului (DDPM)

Student
Frătică Veronica-Irina,
anul 2, grupa 2

București
2023

1
CUPRINS

Articolul 5 – OUG 195/2005...........................................................................................................3

Articolul 1 și articolul 3 – OUG 243/2000.....................................................................................3
Constituția României – articolul 35...............................................................................................4
Relația dintre mediu și sănătatea umană......................................................................................4
Dreptul la un mediu sănătos și protejat – drepturi fundamentale................................................4
Dreptul la un mediu sănătos din perspectivă individuală, dar și colectivă..................................5
Concluzia.........................................................................................................................................6
Bibliografie.....................................................................................................................................7

2
Articolul 5 – OUG 195/2005
 Statul recunoaște oricărei persoane dreptul la un "mediu sănătos și echilibrat ecologic".
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 reglementează dreptul la un mediu
sănătos, prin dispoziţiile cuprinse în art. 5, conform cărora: „Statul recunoaşte oricărei persoane
dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic…”. Dreptul la un mediu sănătos este nu numai
recunoscut prin legea-cadru, ci şi ocrotit şi garantat în mod efectiv, acelaşi articol 5 din O.U.G.
nr. 195/2005 stabilind şi garanţiile legale pentru exercitarea sa.

Astfel, legea garantează:

– accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate prevăzute

de legislaţia în vigoare;

– dreptul de asociere în organizaţii pentru protecţia mediului;

– dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii şi

legislaţiei de mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi
programelor;

– dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia mediului,
autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu, indiferent dacă
s-a produs sau nu un prejudiciu;

– dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.

Articolul 1 și articolul 3 – OUG 243/2000

Articolul 1

“(2) Reglementarea activităţilor care afectează sau care pot afecta calitatea atmosferei, direct sau
indirect, desfăşurate de persoane fizice şi juridice, şi strategia naţionala în domeniu urmăresc
asigurarea dreptului fiecărei persoane la un mediu de calitate”.

Articolul 3

“(1) Principalele obiective ale strategiei naţionale privind protecţia atmosferei sunt următoarele:

a) menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele în care se încadrează în limitele prevăzute

de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;
3
b) îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în zonele în care nu se încadrează în limitele
prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate”;

De asemenea și în categoria reglementărilor sectoriale privind protecţia mediului este

enunţat dreptul la un mediu sănătos. Este cazul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.
243/2000 privind protecţia atmosferei, care instituie ca obiectiv prioritar al strategiei naţionale în
domeniu, asigurarea „dreptului fiecărei persoane la un mediu de calitate“ [art. 1 alin. (2)].

Constituția României – articolul 35

Art. 35 – Dreptul la mediu sănătos

(1)Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat

ecologic.
(2)Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.

(3)Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.

Însăși Constituția României prevede în cadrul art. 35 – Dreptul la un mediu sănătos.

Acest fapt dovedește gradul însemnat de importanța pe care statul, comunitatea, cât și individul o
atribuie unui mediu sănătos, echilibrat și curat. Acest mediu este baza dezvoltării armonioase și
sănătoase a vetii omenești cât și a diverselor ecosisteme specifice planetei Terra.

Relația dintre mediu și sănătatea umană

Un mediu curat este esenţial pentru sănătatea umană şi bunăstare. Totuşi, interacţiunile
dintre mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe şi dificil de evaluat. Aceasta face ca
utilizarea principiului precauţiei să fie extrem de utilă. Cele mai cunoscute impacturi asupra
sănătăţii se referă la poluarea aerului înconjurător, la calitatea proastă a apei şi la igienă
insuficientă. Se cunosc mult mai puţine despre impacturile substanţelor chimice periculoase
asupra sănătăţii. Zgomotul reprezintă o problemă emergentă de sănătate şi de mediu. Schimbările
climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversităţii şi degradarea solului pot afecta,
de asemenea, sănătatea umană.

Dreptul la un mediu sănătos și protejat – drepturi fundamentale

Dreptul fundamental la un mediu protejat este un drept de creanță. În motivarea acestei

idei, se invocă faptul că textele constituționale nu fac numai referiri la necesitatea protecției
4
mediului, ci stabilesc îndatoririle statului în acest domeniu, ceea ce face ca dreptul la un mediu
inconjurător protejat să reprezinte creanța cetățenilor față de stat, a cărui respectare presupune
intervenția pozitivă a puterii publice. De asemenea, dreptul la un mediu sănătos și protejat, ca
orice drept fundamental este un drept subiectiv, ce alcătuiește impreună cu celelalte drepturi
subiective și obligații corelative, statul juridic al cetățeanului.
Dreptul la un mediu sănătos este un drept fundamental, un drept al fiecărei persoane
dintr-un stat, pe care-l consacra legislativ, în condițiile actuale, este firesc ca orice persoană să
poată pretinde să trăiască într-un mediu sănătos, și de asemenea nepoluat. Lupta pentru
prevenirea poluării și înlăturarea consecințelor unei țări, cum este si dreptul la un mediu sănătos,
exprimat în caracterul său universal.
Atât Carta ONU sau “Declarația Universală a Drepturilor Omului”, cât și alte documente
comunitare și internaționale proclamă drepturile omului și libertățile fundamentale pentru toți
oamenii în mod egal, fără nicio discriminare. La Conferința ONU privind mediul de la
Stockholm din 1972, s-a vorbit despre un drept fundamental la libertate, egalitate și condiții de
viață satisfăcătoare într-un mediu a cărui calitate îi permite să trăiască în mod demn și în
prosperitate. Aceasta, însă nu este nici definirea și nici consacrarea internațională propriu-zisă a
dreptului la un mediu sănătos. Ideea este formulată cu mai multă precizie în “Carta Africană”
asupra drepturilor omului și ale popoarelor, unde în art. 24 se prevede: “toate popoarele au
dreptul la un mediu general, satisfăcător, favorabil dezvoltării lor”. Conceptul de mediu sănătos,
nepoluat, echilibrat are semnificații fundamentale, referindu-se la un mediu propice dezvoltării
fizice, dar și intelectuale a omului. Termenul are, însă, și o dimensiune umană, urmărind
apărarea integrității fizice și morale a acestuia. Cuvântul “echilibrat” indica dimensiunea
naturală, ce se referă la un mediu ecologic global.

Dreptul la un mediu sănătos din perspectivă individuală, dar și colectivă

Dreptul la un mediu sănătos poate fi prtivit atât într-o dimensiune individuală, cât și într-
una colectivă. Dimensiunea individuală a dreptului la un mediu sănătos implică dreptul fiecărei
persoane la prevenirea poluării, încetarea activității care are drept efect o poluare nocivă și
refacerea mediului poluat, precum și repararea pagubei suferite de pe urma poluării mediului.
Dimensiunea colectivă a dreptului la un mediu sănătos implică obligația statelor de a garanta
exercitarea acestui drept și de a coopera în vederea prevenirii poluării și protejării mediului la
nivel regional si internațional.
Dreptul fundamental la un mediu sănătos este un drept care presupune următoarele
drepturi: dreptul de a trăi într-un mediu nepoluat, nedegradat, dreptul de a avea acces la resursele
5
de apă și hrană adecvate, dreptul la un mediu de muncă sănătos, dreptul la condiții de locuit, de
folosire a terenurilor și la condițiile de viață într-un mediu sănătos, dreptul de a nu fi expropriați
ca urmare a desfășurării activităților în mediu, cu excepția cazurilor justificate, și dreptul celor
expropriați, în condițiile legii, de a obține reparațiile corespunzătoare, dreptul la asistență în caz
de catastrofe naturale și produse de om, dreptul de a beneficia de folosința durabilă a naturii și a
resurselor acesteia, dreptul la conservarea elementelor reprezentative ale naturii, etc..
Dreptul la un mediu sănătos presupune și obligația de a proteja și îmbunătăți condițiile de
mediu, în cadrul cărora intervine obligația generală a statelor care trebuie să ia măsuri legale,
administrativ-organizatorice și orice alte măsuri cu scopul de a preveni degradările mediului, de
a remedia mediul poluat, de a asigura folosirea durabilă a factorilor de mediu. Dreptul la un
mediu sănătos mai presupune, cum este și firesc, obligația fiecărei persoane de a contribui la
protejarea mediului prin prevenirea poluării, refacerea mediului poluat și de a contribui la
îmbunătățirea condițiilor de mediu.
Planeta poate supraviețui fără oameni, însă noi nu putem supraviețui dacă ne distrugem
singuri casa. Cei mai mulți speram ca generația noastră să nu fie martoră la schimbările climatice
cauzate de om. Din păcate, acestea sunt evidente încă de acum. Cu toate acestea, se crede că nu e
prea târziu pentru a îmbunătăți situația, atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare și
miliardele de animale care mai locuiesc aici.

Motivele principale pentru care trebuie să protejăm mediul sunt:

protejarea ecosistemului, evitarea de a pune în pericol pădurile, oceanele, animalele și toate
ființele care trăiesc pe această planetă, protejarea omenirii, populația globală continuă să crească,
însă generațiile viitoare vor locui pe o planetă total diferită decât cea pe care am copilărit noi,
obligația morală deoarece suntem ființe inteligente, cunoaștem problemele cu care se confruntă
planeta și avem acces la numeroase soluții pentru a o proteja. De aceea, oamenii sunt
responsabili de îngrijirea mediului.

Concluzia

În concluzie, deși modificările mediului înconjurător sunt o consecință a civilizației

industriale, nu civilizația industrială în sine este cauza deteriorării mediului. Deteriorarea
mediului înconjurător constă în necorespondența dintre condițiile de mediu și cerințele obiective
ale omului fiind provocată nu de modificarea mediului ca atare, ci de apariția unor dezechilibre
în cadrul relațiilor dintre om și natură.

6
 Bibliografie

 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/67634
 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/25440
 https://www.constitutiaromaniei.ro/art-35-dreptul-la-mediu-sanatos/
 https://gov.ro/ro/media/comunicate/conferinta-solemna-la-stockholm-la-50-de-ani-de-la-
prima-conferinta-onu-privind-mediul-uman-in-prezenta-familiei-regale-a-
suediei&page=65
 https://lege5.ro/gratuit/gi3dcnjxgqya/dreptul-la-un-mediu-sanatos-este-un-drept-
fundamental
 https://marathonepr.ro/blog/protejarea-mediului-ce-putem-face-pentru-a-ajuta-planeta/