Dreptul Mediului

Cursul 1
Conform O.U.G. nr. 195/2005, asa cum a fost modificata si adoptata prin legea nr. 265/2006 defineste
mediul ca find ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul,
aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate substantele organice si
anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, care cuprind toate elementele
enumerate anterior, precum si unele valori spirituale si materiale, calitatea vietii, precum si conditiile
care pot influenta bunastarea si sanatatea oamenilor.
Elementele notiunii de mediu:
-ocrotirea mediului : inseamna protectia mediului, prin diferite actiuni legiferate
-conservarea mediului inconjurator : notiunea de conservare reprezinta utilizarea resurselor mediului la
eficienta maxima, in sensul de utilizare rationala si eficienta a resurselor mediului, precum si de
adoptare a celor mai potrivite forme si procese tehnologice, silvice si agrozootehnice, lucrari pentru
limitarea si prevenirea efectelor daunatoare a unor fenomene naturale
-dezvoltarea ( ameliorarea ) medilui inconjurator: reprezinta imbunatatirea starii calitatii factorilor
naturali precum si a celor creati prin activitatea umana, cu scopul de a se atinge o interactiune maxima
din punct de vedere al optimizarii intre om( societate) si mediul incojurator
Definitie: Ansamblul complex al normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale ce se stabilesc
intre oameni, privind atitudinea lor fata de natura ca element vital si suport al vietii, in procesul ocrotirii,
conservarii si dezvoltarii, in scopuri economice, sociale si culturale a componentelor mediului
incojurator( naturale si artificiale) .
Functii :
-asigurarea mediului ambiant, sanatos si prosper
-promovarea obiectivelor dezvoltarii durabile
-protectie, conservare si ameliorare
-promovare a cooperarii internationale
Principii : in conformitate cu O U G 195/2005
Principiul integrarii politicii de mediu in celelalte politici sectoriale
Principiul precautiei in luarea deciziei
Principiul actiunii preventive
Principiul retinerii poluantilor la sursa
Principiul conform caruia poluatorul plateste
Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural


Curs 2

Izvoarele Dreptului Mediului

1 . Constitutia : In Constitutie unt prevazute principii si norme pentru protectia mediului practic,
drepturi si libertati fundamentale ale omului in ceea ce priveste un mediu sanatos, obligatia statului si a
persoanelor cu privire la protectia mediului
2. Codurile de legi: Sunt izvoare de drept ale mediului in masura in care cuprind norme de drept ale
mediului
3. Legile organice: Sunt legi importante privind protectia mediului. Ele asigura cadrul legislativ de baza (
Legea 265/2006 privind modicarea si adoptarea O U G nr 195/2005 privind protectia mediului; Legea nr
82/1993 privind constituirea biosferei Delta Dunarii)
4. Decretele legi : sunt izvoare de drept ale mediului in masura in care contin norme de drept al
mediului
5. Legile ordinare : Constituie marea masa ca izvoare de drept ale mediului fiind atat legi in domeniu, cat
si legi care nu privesc expres doar protectia mediului
6. Tratatele Internationale : Reprezinta unul dintre cele mai importante izvoare de drept ale mediului.
Pentru a face parte din legislatia romaneasca, ele trebuie ratificate de Parlament. Unul dintre cele mai
importate tratate internationale privind protectia mediului este Tratatul de la Kyoto privind emisiile de
CO2.
7.Actele Guvernului
8. Actele Autoritatilor Publice Locale : Legea nr 69/1997 prevede ca actele autoritatilor publice locale
constituie izvoare de drept al mediului in masura in care se refera la refacerea si protectia mediului
inconjurator si a cresterii calitatii vietii precum si la protectia si conservarea monumetelor istorice si
arhitecturale , a parcurilor si rezervatiilor naturale , sau atunci cand se refera la dezvoltarea urbanistica a
teritoriului si amenajarea acestuia. ( art 21 alin. 2 lit. r si art.59 lit.f )
9. Cutuma : Este izvor de drept al medilui acolo unde legea prevede expres acest lucru( prevederile din
Legea privind constituirea biosferei Delta Dunarii care privesc obiceiurile celor care traiesc in Delta)
10. Mijloacele auxiliare ( doctrina si jurisprudenta)
Dreptul mediului la un mediu sanatos
Din punct de vedere istoric, dreptul omului la un mediu sanatos nu apare decat in legiferarile moderne.
Constitutia din 1991 nu prevedea nici aceasta dreptul omului la un mediu sanatos. Prima data
legiferarea acestuia apare in Legea nr 137/1995. Insa in Constitutia din 1991 se gaseau numeroase
prevederi directe si indirecte privind protectia mediului . Exemple:
-Dreptul la viata si integritate fizica si psihica ( art 22)
-Dreptul la ocrotirea sanatatii( art 34)
-Dreptul la un nivel de trai decent ( art 47)
-Dreptul la informatie ( art 31)
-Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica ( art 52)
- Restrangerea unor drepturi si libertati( art 53)
-Exploatarea resurselor naturale in concordanta cu interesul national ( art 132 litera d)
-Refacerea si ocrotirea mediului si mentinerea echilibrului ecologic ( art 135 alin 2 lit 3)
-Crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii ( art 135 alin 2 lit f)
Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei adoptata prin referendum national la 19 octombrie 2003 are
la art.35 , cu titlul Dreptul la mediu sanatos , stipulatiile exprese ca : statul recunoaste dreptul
oricarei persoane la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic , statul asigura cadrul
legislativ pentru exercitarea acestui drept . persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si
de a ameliora mediul incojurator .
Noua lege a mediului O U G nr 195/2005 modificata si adoptata prin legea 265/2006 prevede la art 5
urmatoarele :
A.Statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic garantand in
acest scop :
1. accesul la informatie privind mediul incojurator cu respectarea conditiilor de confidentialitate
prevazute in legislatia in domeniu.
2. dreptul de asociere in organizatii pentru protectia mediului
3. dreptul de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si a legislatiei de
mediu, emiterea actelor de reglemantare in domeniu, elaborarea planurilor si a progreselor
4. dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul reprezentantilor pentru protectia mediului,
autoritatilor adminstrative sau judecatoresti in probleme de mediu
Titularii dreptului la un mediu sanatos, conform OUG 195/2005 sunt : generatiile viitoare precum si orice
persoana de pe teritoriul Romaniei , aflata temporar sau permanent, cetateni romani , straini sau
apatrizi , luati ca indivizi sau ca si comunitate.

Cursul 3
Clasificarea surselor de poluare atmosferica
Sursele de poluare atmosferica se grupeaza in mai multe categorii pe baza urmatoarelor criterii:
-origine
-mobilitate
-regimul de functionare
-tipul de activitate
A. Sursele de poluare atmosferica dupa origine se impart in surse naturale si in surse
antropogene(antropice)
Sursele naturale sunt constituite din urmatorii poluanti specifici:
a)vulcanismul (prin cenusa, oxizi de azot, carbon, sulf, potasiu, etc.)
b)furtunile de nisip si praf(prin pulberile aferente)
c)procesele de descompunere a materiilor organice vegetale si animale
d)descarcarile electrice ce afecteaza stratul de ozon
e)radioactivitatea terestra
f)autoaprinderea maselor vegetale
g)aerosoli maritimi incarcati cu saruri
h)plantele (prin polen fungi etc.)
i) omul si animalele ( prin virusi, CO2, etc.)
Sursele antropogene (antropice ) sunt alcatuite din totalitatea actiunilor omenesti ce se rasfrang asupra
mediului atmosferic. Actiunile omenesti polueaza aerul atunci cand datorita lor la constituentii normali
ai atmosferei se adauga sau se scade o marime avand ca rezultat alterarea proprietatilor aerului in mod
sesizabil de om sau mediu.
B. Sursele de poluare atmosferica dupa mobilitate se impart in :
a) surse stationare sau fixe
b) surse mobile : mijloace de transport rutier, aerian, feroviar, naval
C.Sursele de poluare atmoferica dupa regimul de functionare pot fi :
a) continue : emisia poluanta este continua si constanta in perioade lungi de timp (luni, ani, sezoane)
b)intermitente : au intreruperi ale emisiei poluante semnificative ca durata (ore, zile, luni)
c) instantanee: emisia poluanta are loc intr-un interval scurt de timp, dupa care inceteaza ( este cazul
avariilor si accidentelor industriale)
D.Surse de poluare atmosferica dupa tipul de activitate a surselor de poluare
Aceasta clasificare prezinta importanta pentru cunoasterea poluantilor specifici fiecarei activitati.
Analiza fiecarui domeniu de activitate umana releva poluanti specifici ce sunt evacuati in atmosfera ,
contribuind la o monitorizare mai buna a calitatii aerului si la demararea unor actiuni concrete pentru
prevenirea si ameliorarea calitatii aerului.
E. Surse de poluare atmoferica dupa modul de existenta al poluantilor : se impart in 2 grupe:
a)poluanti primari, care sunt emisi direct in atmosfera din surse identificate sau identificabile
b)poluanti secundari sau derivati , cei care sunt produsi in aer prin interactiunea a doi sau mai multi
poluanti sau chiar prin reactie cu anumiti constituenti ai aerului.
Odata patrunsi in atmosfera , foarte putini poluanti isi mai pastreaza integritatea deoarece, ca urmare a
reactiilor lor chimice si influentelor termice, acestia isi schimba total identitatea. Poluarea atmosferica a
cunoscut o importanta crestere odata cu dezvoltarea industriala, iar in ultimele decenii se constata o
ingrijoratare extindere a acesteia cu consecinte deosebit de grave la nivel planetar. Au aparut astfel ca
fenomene imediate, distrugerea stratului de ozon, efectul de sera, ploile acide , smogul , ce au efecte
devastatoare atat asupra mediului incojurator cat si asupra sanatatii oamenilor. In privinta afectarii
mediului , studii efectuate la nivel international au demonstrat ca datorita degradarii stratului de ozon si
aparitiei efectului de sera, temperatura medie pe Terra poate sa creasca intr-un deceniu cu peste un
grad, iar la poli cu cinci grade. Ploile acide, din ce in ce mai frecvente cauzeaza distrugerea padurilor,
plantelor si a recoltelor.
Principalele substante cu actiune nociva asupra aerului:
1.Dioxidul de sulf (SO2) este un compus oxigenat al sulfului, un gaz incolor, cu miros inabusitor si
patrunzator. El rezulta in urma arderilor carburantilor: carbuni si petrol . Sursele de poluare cu dioxid de
sulf sunt claficate in :
a)surse stationare : centralele termoelectrice care ard pacura sau carbune a caror emisie reprezinta circa
67% din totalul emisiilor , procese industriale folosite in rafinarii, otelarii , turnatorii, fabrici chimice ale
caror emisii reprezinta circa 30%
b)surse mobile cu emisii ce reprezinta circa 4%.
Dioxidul de sulf este usor transportat la distante mari pana la sute de kilometri si conduce atat la
formarea ploilor acide , cat si la aparitia si amplificarea unor boli respiratorii cronice.


2.Oxizii de azot (NOx) - sunt compui ai azotului cu oxigenul, cei mai periculosi find acidul de azot (NO) i
dioxidul de azot (N02). Sursele de poluare mobile - respectiv autovehiculele- sunt. responsabile in
proporie de cca. 50% de poluarea cu N02, iar sursele staionare contribuie cu restul de 50%. Printre
sursele de poluare staionare se numr utilitile electrice, facilitaile industriale, construciile,
poluarea provenind de la ardera carbunilor , pcurii, gazelor naturale, lemnului, gunoaielor menajere i
industriale. .Impactul asupra mediului se concretizeaz n prejudicierea sntii oamenilor prin
afectiuni ale plamanilor si cailor respiratorii.

3. Compul .organici volatili (COV). - cei mai reprezentativi compusi organici volatili sunt produsele
petroliere: benzina, eterii de petrol, acetona, cloroform, esterii, fenoli etc; acestea fiind cunoscute i sub
numele de hidrocarburi.

Sursele de poluare sunt mobile : autovehicule, si stationare : procese industriale in care se ard
combustibili.

Impactul asupra mediului const n formarea "smogului", afeciuni asupra sistemului respirator, iritarea
ochilor, reducerea rezistenei la infecii, ongestii nazale etc.

4 Oxidul de carbon este un gaz invizibil si fara miros rezultat prin arderea incomplet a diverilor
carburani (crbune, benzin, petrol, lemn .a.)
Sursa principal de poluare este sursa mobil si reprezint motoarele autovehiculelor. Sursele
staionare sunt instalaiile i centralele de ardere a carburanilor, incineratoarele pentru reziduri solide
etc
Poluarea cu oxid de carbonare efecte grave asipra sanatatii umane, deoarece atunci cnd este inhalat
nlocuiete oxigenul n circulaia isngelui putnd .dauna vederii, capacitaii mentale i fizice i
conducand la afectiuni nervoase , cardio-vasculare si pulmonare.

5.Hidrogenul sulfurat (acidul sulfhidric) gaz incolor cu miros neplcut, toxic, solubil n ap i perceptibil
n cantitai i concentraii foarte mici.
Hidrogenul sulfurat provine din industria petrochimic i de rafiniare a petrolului i din apele uzate
provenite de la acestea
Impactul asupra mediului nseamn afectarea, faunei i a florei, iar m concentraii mari el provoac
moartea prin formarea unei combinaii cu hemoglobina paraliznd centru nervos care comand
respiraia.
6. Amoniacul (NH3) este un gaz incolor, cu miros puternic si inecacios.
Sursele de poluare cu amoniac sunt procesele tehnologice de fabricatie a acestuia, procesele de utilizare
ale acestuia si procesele de ardere a vegetatiei sau a biomasei.
Inhalarea amoniacului in cantitati mari are ca efect sufocarea, iar expunerea indelungata sau repetata
conduce la afectiuni grave ale cailor respiratorii.
7. Substantele toxice aeropurtate ( beriliul, arsenul, benzenul, clorura de vinil, etc.) sunt antrenate usor
de vant putand ajunge la distante mari de locul de emisie.
Sursele de poluare provin de la procesele industriale, folosirea diferitilor solventi, statiile de epurare a
apelor uzate, prelucrarea unor reziduri periculoase- menajere sau industriale, motoarele autovehiculelor
si incineratoarelor.
Impactul asupra oamenilor este atat direct prin inhalare, cat si indirect dupa caderea pe sol sau in apa a
particulelor, cand sunt afectate culturile, animalele, pestii si apa consumata de populatie. Sanatatea
omului este afectata prin aparitia de boli pulmonare, cancere, etc.
8. Pulberi sedimentabile si in suspensie
Pulberile sedimentabile sunt pulberi de dimensiuni si densitati care le favorizeaza depunerea conform
legii gravitatiei.
Pulberile in suspensie sunt pulberi care raman in aer timp indelungat .
Aerosolii reprezinta sisteme compuse din particule fine solide sau lichide ( sub 100 microni) dispersate
intr-un gaz.
Fumul reprezinta aerosoli vizibili , formati din particule fine solide, provenind din combustibil sau din
diferite procese tehnologice .
In literatura straina, pulberile sedimentabile impreuna cu pulberile in suspensie sunt numite particule
, particule aeropurtate sau particule totale in suspensie .
Cele mai importante surse de poluare cu pulberi sedimentabile si in suspensie sunt fabricile de ciment si
azbest, turnatoriile de metale si laminoarele de otel, centralele termice pe carbune, motoarele Diesel,
instalatiile de decortificare a bumbacului, etc.
Efectele acestor polunati constau in reducerea vizibilitatii, coroziunea unor contructii, prejudicierea
vegetatiei, aparitia unor boli cronice ale plamanilor etc.
9. Substante radioactive au proveniente si caracteristici diferte, se gasesc sub forma de gaze ( de ex:
radonul) , particule, pulberi sau aerosoli si polueaza atmosfera pana la mari inaltimi .
Sursele de poluare sunt instalatiile de obtinere a energiei nucleare, instalatiile de exploatare si
imbogatire a minereurilor , depozitele de deseuri radioactive, instalatiile si experimentele militare ce au
la baza energia radioactiva.
Impactul asupra mediului se reflecta in poluarea solului si a surselor de apa si afectarea grava a tuturor
organismelor vii.
S-a calculat ca populatia mondiala este expusa unei radiatii naturale ambiante cuprinsa intre 100-150
mrem pe an ( mrem este unitatea de iradiere care produce aceleasi efecte biologice ca un roengen de
raze x) . Dupa oamenii de stiinta, oamenii suporta fara pericol aparent pana la 100 mrem. Comisia
Internationala de Protectie contra Radiatiilor ( C I P R ) a fixat o limita maximala de 5000
mrem/individ/an.
Pentru un om poluarea radioactiva reprezinta riscuri somatice ( arsuri, varsaturi , deranjamente
intestinale si posibilitatea leucemiei) , partile cele mai sensibile ale organismului find : pielea , ochii,
unele tesuturi si glandele genitale . Trebuie semnalate , de asemenea, efectele genetice ale
radioactivitatii care ameninta populatiile vegetale, animale sau chiar umane.
Dintra poluantii radioactivi naturali trebuie mentionat radonul care este rezultatul dezintegrarii radiului
226, prezent in unele roci si soluri. El se ridica la suprafata solului sub forma de gaz prin crapaturile si
fisurile rocilor patrunzand de multe ori in interiorul locuintelor prin crapaturi sau fisuri existente in
fundatia sau peretii cladirilor.
Principalele substante cu actiune nociva asupra calitatii apelor
Substantele cu actiune nociva asupra calitatii apelor sunt :
substantele organice , de origine naturala sau artificiala reprezinta poluantul principal. Organismele vii
contin substante organice, care dupa moartea lor incep sa se descompuna devenind nocive.
Substantele organice de origine naturala sunt : titeiul , tanini, lignina, hidratii de carbon etc.
Substanele organice artificiale provin din prelucrarea diferitelor substante in cadrul rafinariilor,
industriei chimice organice, industriei petrochimice etc.
Poluantii organici artificiali din industria chimica organica si industria petrochimica sunt : hidrocarburile (
benzen , eter de petrol , acetona , cloroform, esteri ,etc. ) ; hidrocarburile halogenate , a caror folosire s-
a raspandit foarte mult in industrie si agricultura; hidrocarburile clorurate, care stau la baza
hidrocarburilor halogenate si care poarta denumirea generica de pesticide ( insecticide pentru
distrugerea insectelor rodenticide pentru soareci, ierbicide pentru ierburi etc . ) detergenti, acizi
naftenici, hidrogenul sulfurat, substante aromatice, vospele de anilina etc.
substantele anorganice. Aceste substante, in suspensie sau dizolvate, ca si substantele organice , sunt
mai putin poluante ca cele organice. Substantele anorganice sunt frecvente in apele uzate industriale,
dintre acestea mentionanand metalele grele : Pb Cu Zn Cr, clorurati, sulfatul de magneziu, fierul etc.
substantele toxice se gasesc atat in apele uzate orasenesti cat si in cele industriale. Unele dintre ele, de
ex. Pesticidele , sunt antrenate de precipitatii si ajung direct in apa de suprafata, subterana sau a marii.
Toxice sunt si metalele grele si mercurul.
Substantele in suspensie anorganice si organice se gasesc in apee uzate orasenesti si industriale, ele
ajungand in masura mai ica sau mai mare la emisari.
Substantele radioctive : indiferent de provenienta lor, acestea pot ajunge in apa, aer si sol pe multiple
cai, prejudiciind intreg mediu inconjurator. Cei mai periculosi radionuclizi sunt Ba140 , Cs144, Cs137 ,
I131 etc.
Microorganismele- prezente atat in apele receptorului cat si in apele de baut, reprezinta un pericol
deosebit pentru sanatatea umana si a tuturor organismelor in general.
Potrivit dispozitiilor legii nr. 171/1997 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national ,
sectiunea a II a Apa, dupa criteriul situarii obiective si a destinatiei lor, apele se grupeaza in :
-resurse de apa dulce : resursele alcatuite din ape de supratafata : rauri, lacuri cu apa dulce sau fluviul
Dunarea , precum si apele subterane, exclusiv apele minerale geotermale si apa plata .
- apa pentru populatie : apa dulce necesara vietii si ambiantei asezarilor umane, care sustine functiuni si
utilizari variate si multiple legate de nevoi gospodaresti, cresterea animalelor, activitati publice si
industriale ale locuitorilor si altele.
-apa potabila : orice apa de suprafata sau subterana care natural, sau dupa o tratare adecvata fizico-
chimica sau/si microbiologica poate fi bauta fara pericol pentru sanatate.
-apa uzata menajera: apa uzata provenita din satisfacerea nevoilor de apa gospodaresti ale centrelor
populate , precum si a nevoilor de apa gospodaresti igienico-sanitare si social administrative ale
diferitelor feluri de unitati industriale
-apa pentru industrie : apa dulce bruta sau tratata, utilizata de agentii economici cu activitate
industriala.
-apa uzata industrial : provenita din satisfacerea nevoilor de apa in procesele tehnologice ale unitatilor
industriale si din alte activitati asemanatoare( constructii, transporturi etc.)
-apa pentru irigatii : apa dulce necesara irigarii culturilor agricole , asigurata in principal din surse de apa
de suprafata, raurile interioare si fluviul Dunarea.
-apa de desecare- drenaj : apa in exces din amenajarile de desecare- drenaj , evacuata in reteaua
hidrografica.

Cursul 4
Protecia solului, Subsolului i a ecosistemelor
Protecia solului
Solul a fost definit ca find: "stratul afanat, moale i fiabil care se gsete la suprafaa scoarei pmntului
i care impreun cu atmosfera invecinata, constituie mediul de via al plantelor.
Se pot evidenia i principalele tipuri de poluare, pe baza analizei activitaii ce o genereaza, n cea mai
mare msur, specific rii noastre:
- poluare prin lucrri de excavare la zi (exploatri miniere la zi, balastiere cariere etc).
- poluare prin acoperirea solului cu depouri, halde, iazuri de decantare, depozite de gunoaie, depozite
de steril etc;
- poluare cu deeuri i reziduuri anorganice (minerale, materii organice inclusiv metale sruri, acizi, baze)
de la industrie (inclusiv industria extractic).
. poluarea cu substane purtate de aer (hidrocarburi, , amoniac, bioxid de sulf ,cloruri, fluoruri, acizi de
azot, compui de plumb etc); '
- poluare cu materii radioactive;
- poluare cu deeuri .i reziduuri organice de la industria alimentar si usoara;
- poluare cu dejecii animale; '
' - poluare prin eroziune i alunecare;
- poluare prin srturare;
- poluare prin acidifiere;
- poluare prin exces de ap;
- poluare prin exces sau carene de elemente nutritive;
- poluare prin compactare, inclusiv formare de crust;
- poluare prin acoperirea solului cu sedimente produse prin eroziune;
- poluare cu pesticide;
- poluare cu ageni patogeni contaminati (ageni infecioi, toxine etc.).
3.3. Protecia Subsolului
Materiile prime minerale ale subsoluhii sunt resurse limitate n volum i nu se regenereaz n timp,
motiv pentru care se constat un decalaj intre cerinele economiei n cretere i nivelul produciei
extractiva, n continu descretere. n Romnia prin Legea nr. 134/1995 Legea petrolului s-a instituit un
nou regim juridic pentru explorarea, dezvoltarea i exploatarea acestei materii prime .
.4. Protecia ecosistemelor terestre
Ecosistemele terestre cuprind n cea mai mare msur flora i fauna n conceptul lor de relaii de
existen.
Protectia pdurilor
Cuprinznd mai puin de un sfert din suprafaa total a rii pdurile ocup un loc important n cadrul
economiei naionale. Cadrul legal al ocrotirii i dezvoltrii pdurilor l constituie Codul Silvic aprobat prin
Legea nr. 26 din 24 aprilie 1996 care guverneaz raporturile juridice organizatorice, economice i
tehnice privind fondul forestier naional, fondul cinegetic, fondul piscicol din apele de munte, precum i
cele privind vegetatia forestier de pe terenurile situate n afara fondului forestier naional. Terenurile
acoperite de vegetaie forestier cu o suprafa mai mare de 0,25 ha sunt consideram n sensul Codului
silvic, pduri.

Codul silvic clasific pdurile, n raport cu functiile pe care le indeplinesc n dou grupe:
-paduri cu funcii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei i a obiectivelor de interes naional,
pduri pentru recreere i pdurile declarate monumente ale naturii i rezervatii;
- pduri cu funcii de producie i de protecie n care se urmrete sa se realizeze, n principal, mas
lemnoasa de calitate superioar si alte produse ale pdurii i, concomitent, protecia calitii factorilor
de mediu.
B Prootecia produselor lemnoase
Produsele pdurii se mpart n dou categorii: produse lemnoase i produse nelemnoase.
Potrivit art. 39 din Codul silvic produsele lemnoase ale pdurii sunt:

a) produse principale, n care intr toate materialele lemnoase ale pdurii rezultate din tieri 'de
regenerare, reprezentnd materialul lemnos destinat exploatarii pentru nevoile economiei i ale
populaiei, a cror exploatare se face conform prevederilor cuprinse n amenajamentele silvice i n
regulile de cultur i exploatare;
b) produse secundare, acele produse lemnoase rezultate din efectuarea lucrrilor de ngrijire a
arboretelor tinere, a cror exploatare se face n aceleai condiii ca i produsele principale;
c) produse accidentale - acele produse lemnoase ale pdurii rezultate n urma producerii unor calamiti
naturale i din defrisari de pdure legal aprobate; .
d) produse de igien, rezultate din procesul normal de eliminare natural
e) alte produse cum sunt : arborii i arbutii ornamentali, rchit, puieti i diferite produse lemn.
Produsele nelemnoase, specifice fondului forestier sunt:
- vnatul din cuprinsul acestuia
- petele din apele de munte;
- petele din cresctorii, bli i iazuri din fondul forestier
- fructele de pdure;
- semintele forestiere;
- ciupercile comestibile din flora spontan;
- plantele medicinale i aromatice;
- rina i alte produse de acest fel.
4.2. Protecia faunei n dreptul intern `
A. Protectia fondului cinegetic
A Regimul juridic al vanatul i al vntorii este stabilit prin Legea fondului cinegetic i a proteciei
vanatului nr. 103/1996, republicata si completata. ln nelesul acestui act normativ Animalele salbatice
de interes vanatoresc, cuprinse in anexele nr. l si 2, denumite in prezenta lege vnat, impreuna cu
biotopurile acestora, constituie fondul cinegetic al Romaniei (art. l din Legea nr.103/1996). Este vorba de
30 de specii de mamifere i 205 specii de psri prevzute n anexele l i 2 din actul normativ respectiv.
Principiile generale ce se degaj din acest act normativ sunt urmtoarele:
l. Fondul cinegetic reprezint o resurs natural regenerabila de interes national i internaional;
2. Vnatul - bun public de interes naional; `
3. Administrarea si gospodarirea durabila a fondului cinegetic:
4. Exercitarea vanatorii se face in scop recreativ-sportiv, didactic sau de cercetare stiintifica urmarindu-
se asigurarea echilibrului ecologic i ameliorarea calitaii vanatului.
5 B. Protectia fondului piscicol
Prin pescuit se intelege prinderea pestelui, a celorlalte vieuitoare acvatice pe baza de autorizatie in
unele perioade si locuri cu unelte i n dimensiunile prevazute de lege in scop industrial, stiintific sau
sportiv.
Prin H.G. nr. 971/1994 privind stabilirea i sanctionarea contraventiilor la normele de pescuit side
protecie a fondului piscicol au fost stabilite i sancionate o serie de fapte care aduc atingere faunei .
acvatice, cum ar fi: prinderea petelui cu alte unelte sau cu unelte de alte dimensiuni dect cele
prevazute de lege. circulaia cu ambarcaiuni cu motor n apele din Delta Dunarii, in afara traseelor
aprobate de Ministerul Apelor, Padurilor i Proteciei Mediului, retinerea de catre pescarii sportivi a
pestelui si a altor vieuitoare acvatice pescuite sub dimensiunile minime prevzute de lege etc.
Protecia biodiversitatii
5.1. Cadrul analizat
3 Biodiversitate: - diversitatea biologic - este reprezentat de ansamblul fiumei i florei de pe glob. S-a
constatat - de-a lungul anilor c activitatea uman a condus mereu la pierderea diversitii biologice.
Printre modalitile frecvent utilizate n vederea proteciei i conservrii naturii, un loc central ii ocup
constituirea de arii protejate i declararea de monumente ale naturii.
Aria protejaai reprezint o zon delimitata geografic cu elemente naturale rare sau n procent ridicat
desemnat sau reglementat i gospodarire n sensul atingerii unor obiective specifice de conservare.
Ariile protejate cuprind parcuri naionale, rezervatii naturale, rezervaii ale biosfera, monumente ale
naturii, .a.
Regimul deeurilor de orice fel
6.1. Cadrul analizat
Sfera "produselor i substanelor periculoase" include orice substane sau produs, care folosit n
cantitate, concentraie sau condiii aparent nepericuloase, prezint risc semnificativ pentru om, mediu
sau bunuri; pot fi explozive, inflamabile, toxice, oxidante, corozive. iritante. mutagene, radioactive.
Legea proteciei mediului definete deeurile n general, ca find orice subtanta, preparat sau orice
obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il
arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca. De asemenea, prin deeu reciclabil se nelege un
deseu care poate constitui materie prima intr-un proces de producie pentru obtinerea Produsului initial
sau pentru alte scopuri, iar prin deseuri periculoase. deseurile ncadrate generic, conform legislatiei
specifice privind regimul deeurilor, in aceste tipuri sau categorii de' deeuri i care au cel putin un
constituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase.
O.G. nr. 78/2000, aprobat prin Legea nr. 426/2001 (Legea privind regimul deeurilor), definete mai
multe categorii de deeuri, dup cum urmeaz :
Deeu - orice substan sau orice obiect din categoriile stabilite n anexa nr. IB, pe care detinatorul le
arunca, are intenia sau obligaia de a le arunca;
Deeuri menajere - deeuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si care pot fo
preluate cu sistemele de precolectare curente din localitati;
Deseuri asimilabile cu deeuri menajere - deeuri provenite din industrie, din comert, din sectorul public
sau administrativ, care prezint compozitie si proprietati similare cu deseurile menajere I care sunt
colectate, transportate , prelucrate si depozitate impreuna cu acestea.
Deseuri periculoase- - deseurile mentionate la art. 18 care se incadreaza la categoriile sau generice de
deeuri periculoase , prezentate in anexa nr. IC, si constituenii acestor deseuri din anexa nr ID,
constituenti care fac ca aceste deseuri sa fie periculoase cand au una sau mai multe dintre proprietatile
descrise in anexa nr IE .

Curs 5
Principalele institutii cu atributii de protectie a mediului
1.Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile( Ministerul Mediului si Padurilor) .
Functioneaza in baza HG 368/2004 privind organizarea MMDD . Se organizeaza si functioneaza ca organ
de specialitate al Adminstratiei Publice Centrale , cu personalitate juridica in subordinea Guvernului .
MMDD aplica strategia si programul Guvernului in vederea promovarii politicilor in domeniul mediului,
gospodaririi apelor si dezvoltarii durabile, politicii in domeniul mediului si gospodaririi apelor la nivel
national. Elaboreaza strategia si reglementarile specifice de dezvoltare si asigura armonizarea acestor
activitati in cadrul politicii generale a Guvernului, asigura si coordoneaza aplicarea strategiei Guvernului
in domeniile sale de competenta , indeplinind rolul de autoritate de stat , de sinteza, de coordonare si
control in aceste domenii.
MMDD asigura coordonarea interministeriala a procesului de elaborare a strategiei nationale de
dezvoltare durabila, propune adoptarea si urmareste implementarea acesteia. De aseamenea,
coordoneaza activitatea de integrare a cerintelor privind protectia mediului in celelalte politici in
concordanta cu standardele europene si internationale . MMDD este desemenat ca autoritate de
management pentru programul national sectorial pentru infrastructura de medii.
Functii:
-de strategie prin care se elaboreaza in conformitate cu politica Guvernului strategia de dezvoltare
durabila si strategia in domeniul mediului , gospodaririi apelor si protectia padurii
-de reglementare prin care se asigura dezvoltarea cadrului normativ , al celui institutional pentru
realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate
-de administrare prin care se asigura adminstrarea proprietatii publice si private a statului, precum
gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil in domeniile sale de activitate
-de reprezentare prin care se asigura in numele statului sau al Guvernului reprezentarea pe plan intern si
international in domeniile sale de activitate
-de autoritate de stat prin care se asigura aplicarea si respectare reglementarilor legale privind
organizarea si functionarea institutiilor care isi desfasoara activitatea in subordinea,sub autoritatea si in
coordonarea sa.
-de coordonare a utilizarii asistentei financiare nerambursabile acordate de UE in domeniul mediului
-de gestionare a creditelor externe , altele decat cele comunitare in domeniile sale de activitate
In exercitarea functiilor sale , MMDD are mai multe atributii principale din care amintim :
1.Asigura implementarea politicilor guvernamentale in domeniile sale de activitate potrivit
reglementarilor in vigoare
2.Elaboreaza strategii si politici in domeniile mediului, gospodaririi apelor si dezvoltarii durabile pe care
le supune Guvernului spre adoptare
3. Propune autoritatilor competente sau, dupa caz, stabileste , in conditiile legii, instrumente juridice
institutionale adminstrative si econ-financiare pentru stimularea si accelerarea integrarii principiilor si
obiectivelor de mediu in celelalte politici sectoriale .
4.Propune si recomanda autoritatilor competente sau, dupa caz, stabileste masuri care sa asigure
confomarea politicilor si programelor de dezvoltare regionala si locala cu strategia de dezvoltare
durabila
5. Elaboreaza documente de politica publica in domeniile sale de activitate
6. Elaboreaza proiecte de acte normative si avizeaza proiecte de acte normative elaborate de alte
ministere si autoritati ale Adminstratiei Publice Centrale si Locale care privesc sfera sa de competenta
7. Emite acte de reglementare in domeniul sau de activitate potrivit prevederilor legale
8. Raporteaza sau, dupa caz, informeaza Comisia Europeana asupra masurilor legislative adoptate in
domeniile reglementate de organismul comunitar de mediu
9.Coordoneaza activitatea de avizare , promovare, realizare si monitorizare a institutiilor de protectie a
mediului si de gospodarire a apelor
10. Coordoneaza activitatea de adminstrare a patrimoniului unitatilor afectate in subordinea,
coordonarea sau sub autoritatea sa, aferent domeniului public al statului
11. Alte atributii, conform art 3 din HG 386/2004
Atributii specifice ale MMDD
1. Solicita autoritatilor si institutiilor din cadrul Autorit Publ Centrale informatii si rapoarte in
legatura cu elaborarea si realizarea obiectivelor strategiei nationale de dezvoltare durabila
2. Coordoneaza si urmareste implementarea legislatiei nationale si a planului national de actiune
pentru protectia mediului
3. Aproba si emite instructiuni pentru elaborearea planurilor locale si regionale de actiune privind
protectia mediului
4. Indeplineste functiile de secretariat tehnic si administrativ pentru tratatele , conventiile ,
acodurile internationale din domeniile sale de responsabilitate
5. Asigura elaborarea de cercetari, studii, prognoze, politici si strategii in domeniul protectiei
mediului pentru fundamentarea deciziilor privind mediul si dezvoltarea durabila precum si al
promovarii programelor de dezvoltare in domeniul mediului
6. Coordoneza activitatea privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental si al calitatii
aerului
7. Atesta persoane fizice si juridice pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra
mediului si al bilantului de mediu
8. Alte atributii specifice art 4 din HG 368/2004

2. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
ANPM functioneaza in baza OUG 195/2005 si HG 459/2005. Este o institutie publica cu personalitate
juridica , finantata de la bugetul de stat , in subordinea MMDD , find organ de specialitate al Adm Publ
Centrale cu competente in implementarea politicilor si a legislatiei in domeniul protectiei mediului.
ANPM exercita in conditiile legii , activitati privind planificarea strategica, monitorizarea factorilor de
mediu, monitorizarea activitatilor cu impact asupra mediului , implementeaza legislatia si politicile de
mediu la nivel national regional si local.
Functii :
1 suport tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, al strategiilor si politicilor sectoriale
de mediu.
2. de implementare a legislatiei din domeniu protectiei mediului
3. de coordonare a activitatii de implementare a strategiilor si politicilor de mediu la nivel national
regional si local
4. de reprezentare in domeniul protectiei mediului in relatiile interne si externe in baza mandatului
acordat de MMDD
5. de autoritate in autorizarea activitatilor cu impact potential asupra mediului si asigurarea conformarii
cu prevederile legale
Atributii principale :
1 . autorizeaza activtitatile cu impact supra mediului in conformitate cu competentele sale si
coordoneaza acest proces la nivel national, regional si local
2. constata neconformitatile cu actele de autorizare emise si informeaza autoritate de inspectie si
control in domeniul protectiei mediului asupra acestora
3. adopta masurile legale in cazul neconformitatilor cu actele de autorizare
4. asigura suportul tehnic pentru elaborearea strategiilor si politicilor in domeniul protectiei mediului
5. coordoneaza realizarea planurilor de actiune sectoriale si a planului national de actiune pentru
protectia mediului
6. asigura functionarea laboratoarelor nationale de referinta pentru aer, deseuri si vibratii si
radioactivitate.
7 alte atriburii specifice in conformitate cu art 4 HG 459/2005
ANPM este condusa de un presedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de un vice-presedinte cu rang
de sub-secretar de stat. Acestia sunt numiti si revocati din functie prin decizia primului ministru la
propunerea ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile
Pe langa presedinte functioneaza , ca organ consultativ, Colegiul National pentru Protectia Mediului.


Curs 6
Agentiile regionale de protectia mediului
ARPM indeplinesc atributiile ANPM la nivel regional, in domeniile implementarii strategiilor si politicilor
de mediu, legislatiei si reglementarilor in viguare si coordoneaza elaborarea planurilor de actiune la nivel
regional .
ARPM emit acte de autorizare in domeniul protectiei mediului in conformitate cu competentele
atribuite de ANPM prevazute in actele de reglementare.
ANPM are in subordine ARPM, fiecare din acestea constituite in fiecare regiune de dezvoltare asa cum
au fost acestea stabilite conform legii 315/2004 pentru dezvoltarea regionala in Romania
Agentiile ARPM sunt :
ARPM Bacau- pt regiunea 1 N-E
ARPM Galati pentru regiunea 2 S-E
ARPM Pitesti pentru regiunea 3 Sud Muntenia
ARPM Craiova pentru regiunea 4 S-V Oltenia
ARPM Timisoara pentru regiunea 5 Vest
ARPM Cluj Napoca- pentru regiunea 6 N-V
ARPM Sibiu pentru regiunea 7 centru
ARPM Bucuresti pentru regiunea Bucuresti-Ilfov
Principalele atributii ale ARPM
1. Exercita la nivelul regional atributiile ANPM conform art 4 alin 1 lit a b c e h k privind dipozitiile
HG 459/2005
2. Participa la elaborarea si monitorizarea planului de dezvoltare regionala
3. Colaboreaza cu agentiile judetene pentru protectia mediului in cadrul regiunii de dezvoltare
pentru elaborarea rapoartelor de sinteza si contituirea bazelor de date la nivel regional
4. Colaboreaza ca Garda Nationala de Mediu in emiterea actelor de autorizare si in realizarea
controlului conformarii si aplicarii legislatiei de mediu
5. Asigura asistenta de specialitate agentiilor judetene pentru protectia mediului
6. Gestioneaza si disponibilizeaza, in limita prevederilor legale, informatia de mediu la nivel
regional
Conducerea ARPM este asigura de un director executiv numit prin decizie a presedintelui ANPM cu
avizul ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile
Agentiile de protectia mediului locale ( judetene )
APML exista la nivelul fiecarui judet si sunt institutii publice finanante integral de la bugetul de stat cu
personalitate juridica , aflate in subordinea MMDD
Atributii :
1. Implementeaza dispozitiile legale pentru organizarea si coordonarea sistemului operativ de
monitorizare integrata a factorilor de mediu la nivel teritorial
2. Stabilirea conditiilor specifice a plasamenteor si lurea masurilor legale corespunzatoare pentru
protectia , ameliorarea si reformarea starii de calitate a mediului acolo unde a fost deteriorat
3. Organizarea si exercitarea controlului conformarii privind modul in care sunt implementate si se
respecta dispozitiile legale in vigoare referitoare la :
- Protectia atmosferei , apei, solului, subsolului, a ecosistemelor terestre si acvatice , a florei si
faunei salbatice, regimul ariilor naturale ,protejate si al monumentelor naturii, protectia
asezarilor umane, regimul substantelor chimice si periculoase si a gestionarii deseurilor.
- Elaborarea si publicarea de rapoarte periodice privind starea mediului la nivel judetean
4. Coopereaza cu unitatile teritoriale ale Garzii Nationale de Mediu in conformitate cu
responsabilitatile stabilite prin legistlatia in vigoare.
5. Coopereaza cu serviciile descentralizate ale celorlalte autoritati de specialitate ale adm publ
centrale , cu autoritatile adm pulbice locale si in parteneriat cu alte institutii publice locale
6. Organizarea si aplicarea dispozitiilor legale referitoare la autorizarea activitatilor economice
speciale, cu impact asupra mediului, inclusiv procedurile de stabilire a obligatiilor de mediu in
procesele de privatizare

Administratia Fondului de Mediu ( AFM )
Este o unitate aflata in subordinea MMDD . Are ca principala atributie gestionarea fondului de mediu .
Proiectele eligibile care pot fi finanante prin ofndul de mediu trebuie sa aiba ca obiective :
-reciclarea deseurilor
-controlul poluarii aerului, apelor si solului inclusiv prin utilizarea tehnologiilor curate
-protectia resurselor naturale
-tratarea si/sau eliminarea deseurilor periculoase
-protectia si conservarea biodiversitatii
-cresterea educatiei si constientizarii in domeniul protectiei mediului
AFM se finanteaza din veniturile proprii si este condusa de un director general numit din ordinul
ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile.

Garda Nationala de Mediu
GNM conform HG 1264/2007 este o institutie publica de inspetie si control si functioneaza ca organ de
specialitate al ADM publc Centrale , cu personalitate juridica , find finananta de la bugetul de stat, aflata
in subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.
GNM are in subordine 41 de comisariate judetene , Comisariatul Municipiului Bucuresti, Comisariatul
rezervatiei biosferei Delta Dunarii, toate find institutii cu personalitate juridica. GNM asigura activitatea
de inspectie si control al respectarii prevederilor legislatiei in domeniul protectiei mediului. GNM
elaboreaza strategia de inspectie si control specifica domeniului, stabilind masurile operative pentru
aplicarea acestuia. GNM are atributii in aplicarea politicii Guvernului, in scopul prevenirii, constatarii si
sanctionarii incalcarii prevederilor legislatiei nationale in domeniul protectiei mediului, a fondului de
mediu si a altor domenii prevazute de legislatia specifica in vigoare.
GNM colaboreaza cu autoritatile Adm Publice Centrale si Locale , cu institutiile publice , cu reprezentatii
societatilor civile, cu persoanele fizice si juridice.
GNM coopereaza cu organe cu atributii similare pe baza tratateor internationale la care Romania este
parte.
GNM este condusa de un comisar general cu rangul de secretar de stat. Acesta este numit prin decizia
primului ministru la propunerea minstrului MDD.El are calitatea de ordonator secundar de credite.
Comisariatele judetene ale GNM sunt organizate ca structuri teritoriale si sunt conduse de un comisar
sef care este functionar public. Ei sunt numiti de comisarul general.
Comisariatele judetene ale GNM au competenta de control tematic, operativ si inopinat pe teritoriul
judetului in care functioneaza.
GNM are urm atributii principale :
1 elaboreaza , promoveaza si reactualizeaza periodic, impreuna cu MMDD , reglementari , ghiduri si
norme tehnice pentru activitatea de inspectie si control, elaboreaza programul anual de inspectie si
control
2 controleaza modul in care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind protectia
mediului si are acces la intreaga documentatie care a stat la baza emiterii acestora.
3 la cererea ministrului MDD controleaza respectarea procedurilor legale in emiterea actelor de
reglementare ( avize , acorduri, autorizatii , etc)
4 exercita controlul cu privire la desfasurarea actiunilor de import-export al produselor, bunurilor si al
altor materiale cu regim special ce comercializare, in conformitate cu legislatia ce reglementeaza
comertul international cu astfel de produse.
5 controleaza realizarea importului, exportului si tranzactiilor cu deseuri periculoase
6 controleaza activitatile care prezinta pericule de accidente majore si/sau impact semnificativ
tranfrontalier asupra mediului.
7 participa la interventiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale poluarii asupra
factorilor de mediu si la stabilirea cauzelor de producere
8 controleaza realizarea investitiilor in domeniul protectiei mediului in toate fazele de executie si are
acces la intreaga documentatie
9 preleva probe de aer, sol si apa si le transmite laboratoarelor acreditate, in vederea obtinerii
buletinelor de stare si aplica sanctiuni daca apar depasiri ale parametrilor admisi.
10 Verifica faptele ce constituie contraventii si aplica sanctiunie in domeniul legislatiei mediului,
sesizeaza organele de cercetare penala si colaboreaza cu acestea la constatarea faptelor care potrivit
legii constituie infractiuni
11 Verifica la obiectivele controlate, acolo unde este cazul , stadiul aplicarii obligatiilor financiare la
adminstratia de mediu.
12 emite puncte de vedere in scopul avizarii proiectelor de acte normative initiate in domeniul protectiei
mediului
13 coopereaza cu alte autoritati si organisme internationale de mediu si participa la proiecte si
programe derulate in domeniul protectiei mediului
14 pune la dispozitia publicului date privind starea mediului in conformitate cu legislatia privind accesul
publiclui la informatie de mediu .
15 alte atributii conform HG 1224 din 10 oct 2007

Cursul 7
Sistemul procedural al evaluarii si autorizarii activitatilor cu impact asupra mediului
Conform legislatiei in vigoare activitatile economice si sociale cu impact asupra mediului sunt supuse
unei proceduri tehnico-adminstrative de verificare a efectelor acestei activitati asupra mediului
inconjurator.
Cadrul legislativ este asigurat de OUG 195/2005 si OUG 152/2005 modificata de legea 84/2006
Mijloacele procedurale de constatare a conformitatii activitatilor cu dispozitii legale privind protectia
mediului sunt avizele, autorizatiile si acordurile de mediu.
Prin acord de mediu se intelege actul tehnico-juridic prin care se stabilesc conditiile de realizare a
proectului din punct de vedere al protectiei mediului, reprezentand practic decizia autoritatii
competente privind protectia mediului care da dreptul titularului de proect sa realizeze proiectul din
pucnt de vedere al protectiei mediului.
Prin proiect se intelege ( conform art 2 din HG 918/2002 ) executia lucrarilor de constructii sau alte
instalatii ori amenajari , alte interventii asupra cadrului natural sau al peisajului inclusiv cele care implica
extragerea resurselor naturale.
Titularul de proiect poate fi o persoana juridica sau fizica, find solicitantul acordului de mediu.
Evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza in mai multe etape :
1. Incadrarea proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra mediului
2. Etata pe definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind studiul de evaluare a
impactului asupra mediului
3. Etapa de analiza a calitatii raportului le studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Rezultatele studiului de evaluare a impactului asupra mediului sunt prezentate in raportul care se
inainteaza autoritatii competente pentru protectia mediului. Raportul de studiu de evaluare este supus
comentariilor publicului. In urma analizei raportului se ia decizia de acceptare sau refacere a raportului
si de emitere respectiv de respingere motivata a emitarii acordului de mediu.
Autorizatia de mediu este actul tehnico-juridic emis de autoritatile competente potrivit dispozitiilor
legale in vigoare care da dreptul de a exploata in totalitate sau in parte o anumita instalatie in anumite
conditii care sa garanteze ca instalatia respectiva corespunde prevederilor legale. Autorizatia de mediu
poate fi emisa pentru una sau mai multe instalatii sau doar pentru parti ale acesteia situate pe acelasi
amplasament si exploatate de acelasi operator. Este valabila 5 ani iar cea intregrala 10 ani. Litigiile
generate de emiterea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor de regelementare se solutioneaza la
instantele de contencios adminstrativ competent.
Avizele de mediu sunt actele tehnico-juridice emise in scris de autoritati competente pentru 3 situatii :
a)avizul de mediu pentru planuri si programe
b) avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu ( apare in cazul cand se schimba titularul activitatii cu
impact asupra mediului, se vinde pachetul majoritar de actiuni, vanzarea de active, dizolvarea urmata de
lichidare
c) avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor repsectiv pentru autorizarea de ingrasaminte
chimice.
Bilantul de mediu este o lucrare care este elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform
legii in scopul obtinerii avizului pentru stabilirea obligatiilor de mediu sau a autorizatiei de mediu si care
contine elementul analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor si consecintelor
efectelor negative cumulate anterior , prezente sau anticipate ale activitatii in vederea cuantificarii
impactului de mediu efectiv de pe un amplasament.

Cursul 8
Raspunderea in dreptul mediului
Raspunderea civila in dreptul mediului
Raspunderea delictuala, in general , reprezinta obligatia de reparare a persoanei vinovate de cauzarea
unui prejudiciu extracontractual , printr-o fapta ilicita .
Raspunderea civila delictuala in dreptul mediului se fundamenteaza pe 4 teorii :
1. Teoria subiectiva a raspunderii civile delictuale conform careia pentru a exista raspundere sunt
necesare a fi indeplinite conditiile :
- Sa existe fapta ilicita
- Sa existe un prejudiciu
- Sa existe o legatura de cauzalitate intre fapta si prejudicu
- Sa exista culpa/vina
In ceea ce priveste dreptul mediului, teoria subiectiva are o aplicare limitata regula find raspunderea
obiectiva.
In ceea ce priveste raspunderea penala in dreptul mediului, aceasta este definitorie in ceea ce priveste
raspunderea civila care se analizeaza in functie de raspunderea penala .
2 . Teoria obiectiva a raspunderii in dreptul mediului
In ceea ce priveste raspunderea obiectiva, ea formeaza regula in dreptul mediului , fundamentul acestei
raspunderi se gaseste in art 195 in OUG 195/2005 unde se stipuleaza ca raspunderea pentru prejudiciul
adus mediului are un caracter obiectiv independent de culpa.
In cazul pluralitatii autorilor, raspunderea este solidara. In mod exceptional, raspunderea poate fi
subiectiva.
Raspunderea obiectiva in dreptul mediului poate fi fundamentata atat pe ideea de risc cat si pe ideea de
garantie.
In ceea ce priveste raspunderea obiectiva pentru lucruri ea se poate fundamenta pe ideea de risc, pe
ideea art 1000 alin 1 C. Civ sau o a treia idee la care achesam , conform careia temeiul acestei raspunderi
instituie ideea de garantie privind riscul in activitate.
Legislatia cadru privind raspunderea civila in dreptul mediului este asigurata de OUG 195/2005 si de
OUG 68/2007 aprobata prin legea 19 din 29.02.2008 privind raspunderea de mediu cu referire la
prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului.
Aceasta OUG se aplica in urm cazuri :
- Prejudiciul adus mediului , cauzat de orice tip de activitate profesionala prevazuta la anexa 3(
ex: instalatiile care fac obiectul procedurii de autorizare integrata de mediu) si a oricarei
amenintari iminente cu un atfel de prejudiciu rezultand din aceasta activitate.
- Prejudicul adus speciilor si habitatelor naturale protejate si orice amenintare iminenta cu un
atfel de prejudiciu
Aceasta lege se aplica in cazul poluarii cu caracter difuz doar daca nu poate demonstra o legatura de
cauzalitate intre prejudiciu si fapta operatorilor individuali .
Daca exista legislatie mai restrictiva decat aceasta lege atunci aceea are prioritate.
Actuala lege nu da dreptul persoanelor fizice si juridice de drept privat, dreptul la compensatie ca o
consecinta a prejudiciului adus mediului sau a amenintarii iminente cu un astfel de prejudiciu.
In aceste situatii se aplica prevederile dreptului comun.
Agentia Judeteana de protectia mediului este autoritatea competenta pentru stabilirea si luarea
masurilor preventive si reparatorii pentru evaluarea caracterului semnificativ al prejudiciului adus . La
stablirea masurilor preventive , AJM se consulta cu comisariatele judetene ale Garzii Nationale de
Mediu precum si cu alte institutii/autoritati.
Conform prezentei legi, exista 2 tipuri de actiuni :
1. Actiunile preventive : in orice momen AJPM are posibilitatea exercitarii atributiilor :
-sa solicite operatorului sa furnizeze informatii despre orice amenintare iminenta cu un prejudiciu
asupra mediului despre orice caz suspect
-sa solicite operatorului sa ia masurile preventive necesare
- sa dea operatorului instructiuni despre masurile preventive necesare
-sa ia masurile preventive necesare
2 . Actiunile reparatorii : In orice moment conducatorul AJPM are posibiliatea exercitarii urm atrib:
-sa solicite operatorului sa furnizeze informatii suplimentare despre orice prejudiciu care s-a produs si a
masurilor luate de acesta
-sa actioneze, sa solicite soperatorului sa actioneze sau sa dea operatorului instructiuni pentru a
controla, izola, elimina sau gestiona poluanti respectivi su alti factori contaminanti in scopul limitarii sau
prevenirii extinderii prejudiciului
-sa solicite op sa ia masurie reparatorii necesare
-sa indice op sau sa-i dea instructiuni despre masurile reparatorii necesare a fi luate
-sa ia masurile reparatorii necesare
Dreptul la actiune
Orice persoana fizica sau juridica , care este afectata sau posibil a fi afectata de un prejudiciu asupra
mediului sau care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim are dreptul :
- Sa transmita comisariatului general al GNM orice observatie referitoare la producerea unui
prejudiciu asupra mediului sau unei amenintari iminente.
- Sa solicite AJPM in scris sau mijloace electronice de comunicare sa ia masurile prevazute de
prezenta lege
Aceleasi drepturi le are si orice organizatie non-guv care promoveaza protectia mediului.
Suportarea si repararea costurilor
Operatorul suporta costurile actiunilor preventive, reparatorii inclusiv in situatia in care aceste costuri au
fost efectuate de AJPM . In scopul recuperarii costurilor suportate, AJPM instituie o ipoteca asupra
bunurilor imobile ale operatorilor si o proprire asiguratorie conform normelor legale in vigoare.
Inscrierea in Cartea Funciara a ipotecii si instituirea masurii popririi asiguratorii se realizeaza pe baza
dispozitiei conducatorului AJPM . Dreptul AJPM de a actiona impotriva operatorului se prescrie in
termen de 5 ani de la data cand aceste masuri au fost realizate si de la data can operatorul respectiv,
sau terta persoana invocata au fost identificati.

Cursul 9
Fundamentarea raspunderii pe ideea tulburarilor de vecinatate
Aceasta raspundere pleaca de la prevederile art 44 alin 7 Costitutia Romaniei, unde se prevede ca
dreptul la proprietate oblica la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei
vecinatati precum si la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului revin proprietarului.
Din punct de vedere al teoriei subiective, raspunderea pentru ....de vecinatate se bazeaza pe teoria
IMISSIO a lui Pathier potrivit caruia amestecul in proprietatea vecina prin imprastierea de zgomote,
mirosuri, fum sau orice alta vatamare il pune pe autor in culpa cand aceste imixtiuni depasesc
inconvenientul obisnuit de vecinatate.
In ceea ce priveste situatia actuala, muti autori nu mai atribuie acestei teorii un fundament precis,
multumindu-se sa observe ca ea este angajata in lipsa oricarei culpe a proprietarului ( responsabilului )
si sa estimeze ca ea reprezinta de fapt un caz de raspundere obiectiva si autonoma subordonata doar
constatarii unei tulburari anormale a vecinatatii.
Abuzul de drept ca fundament al raspunderii juridice in dreptul mediului
Abuzul de drept apare atunci cand titularul unui drept subiectiv depaseste exercitiul normal al dreptului
sau, folosindu-se de acesta in mod exclusiv pentru a aduce o paguba altuia.
Asemanari si deosebiri intre delictul civil si abuzul de drept :
a) Delictul civil este un fapt ilicit constand in incalcarea normelor sociale sanctionate ca atare, prin
continutul normativ al legii, pe cand abuzul de drept consta in incalcarea scopului economic si
social al dreptului recunoscut si garantat sau abatarea de la destinatia sa
b) Delictul civil nu are nicio legatura cu existenta sau exercitarea unui drept subiectiv civil pe cand
abuzul de drept se savarseste pe temeiul existentei unui drept subiectiv si in cadrul exercitarii
acelui drept.
c) In cazul delictului civil nu are nicio relevanta existenta sau inexistenta motivului legitim pe cand
in cazul abuzului de drept exercitarea acelui drept se face fara interes legitim
d) Pe cand delictului civil i se aplica fara exceptie dispozitiile legii civile care reglementeaza aceasta
raspundere ( art 998-1003 C Civ) , abuzul de drept comis in exercitarea unor drepturi decurgand
din contracte i se pot aplica si dispozitiile legii civile care reglementeaza raspunderea
contractuala.
Cazuri de abuz de drept in domeniul dreptului mediului incojurator
A) Comiterea de catre detinatorii de terenuri in exercitarea drepturilor lor a unor acte de folosinta
care depasesc posibilitatea actuala si potentiala a solului si conduc la degradarea calitatii si
diminuarea potentialului productiv al acestuia
B) Realizarea in exercitarea dreptului de folosinta a unor tratamente de lunga durata cu pesticide si
alte substante chimice ( ex : ingrasaminte cu suprfosfat ) si prin acestea afectarea diferitelor
forme de ... si a calitatii factorilor de mediu
C) Aplicarea nerationala in exercitarea atributiilor dreptului de proprietate sau de folosinta a
irigatiilor si prin acestea deteriorarea mediului ( asa numita mlastinire )
D) Exploatarea intensiva pe baza unor drepturi recunoscute ( turismul intensiv sau suprapasunarea)
a pajistilor si depasirea capacitatii de suportare a sistemului teritorial respectiv.
E) Faptele titularilor de autorizatie de a folosi nerational apa , depasirii capacitatilor de apa alocata,
care conduc la epuizarea resurselor de apa si atingerea echilibrului acvatic.
Prejudiciul
In dreptul mediului prejudiciul este definit ca si dauna ecologica . Din nefericire, legea cadru ( OUG
95/2005 ) desi stabileste ce se intelege prin deteriorarea mediului ( art 2 pct 22) alterarea capacitatilor
fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale si antropice ale mediului, reducerea
biodiversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropice, afectarea mediului
natural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, in principal , de deteriorarea apei, atmosferei si solului,
supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara si prin amenajarea
necorespunzatoare a teritoriului, dar restrange notiunea de prejudiciu la efectul cuantificabil in cost al
daunelor asupra sanatatii, lucrurilor etc. provocate de poluanti , activitati daunatoare sau dezastre.
Dpdv al importantei exista 3 categorii de daune ecologice
-dauna ecologica izolata
-dauna ecologica colectiva
-dauna ecologica cauzata planetei
Exista mai multe conceptii privind dauna ecologica . Intr-o prima conceptie prin dauna ecologica se
intelege prejudiciul cauzat persoanei si bunurilor de catre mediul in care traiesc. Conform acestei
conceptii mediul este considerat ca find agresorul si nu victima daunelor. Intr-o alta conceptie dauna
ecologica reprezinta orice dauna cauzata direct mediului considerata independenta de repercursiunile
sale asupra bunurilor si persoanelor.
Metode de evaluare a daunelor
Exista 3 metode :
1 Metoda echivalentului monetar
2 Metoda convertirii daunelor aduse mediului in pagubele pe care le cauzeaza ulterior activitatii
economice
Aceasta metoda este deficitara deoarece desi recunoste existenta unei daune ecologice aduse mediului
se limiteaza pactic doar la prejudiciile suferite de unii agenti economici fancand o dijunctie intre
adevaratul pacubit ( care este mediul in ansamblul lui ) si persoanele despagbuite( agentii econ )