CONFERINTELE MONDIALE IN DOMENIUL PROTECTIE MEDIULUI SI PRINCIPALELE DOCUMENTE ADOPTATE Prima Conferinta mondiala in domeniul protectiei mediului a avut

loc la Stockholm. La aceasta Conferinta au participat 118 state. Ordinea de zi a acestei Conferinte a cuprins: planificarea si gestionarea asezarilor umane in vederea asigurarii calitatii mediului inconjurator; gestionarea resurselor naturale ale mediului; dezvoltarea si mediul; aspecte educative, sociale si culturale ale problemelor de mediu. Cel mai important document adoptat in cadrul Conferintei este Declaratia asupra mediului inconjurator, care cuprinde 26 de principii prinvind drepturile si obligatiile in acest domeniu. Un alt document in cadrul Conferintei a fost Planul de actiune privind mediul inconjurator, care cuprinde 109 recomandari adresate statelor pentru protectia mediului. Ziua de 5 iulie a fost proclamata Ziua Mondiala a Mediului Inconjurator. Ziua Mondiala a Mediului din anul 1992 a fost marcata de cea de-a doua Conferinta a Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la care au participat 189 de state, fiind denumita si Conferinta Mediului sau Conferinta milenilui 2 Scopul Conferintei a fost acela al elaborarii de strategii si masuri care sa contribuie la combaterea degradarii mediului inconjurator in toate tarile Documente adoptate de Conferinta de la Rio au fost: 1) Declaratia de principii numita si Carta Pamantului, in care sunt enumerate principiile dupa care omenirea trebuia sa se conduca in relatiile interumane, precum si in relatiile dintre om si natura. 2) 3) Agenda 21 reprezinta un program care analizeaza premisele si posibilitatile de punere in aplicare a principiilor Declaratiei de la Rio, Declaratia de principii asupra conservarii si exploatarii padurilor Cea de-a 3 Conferinta mondiala a ONU asupra mediului a avut loc la Iohanesburg in anul 2002, conferinta la care a participat o delegatie de 148 de state. In Declaratie se recunoaste eradicarea saraciei si dezvoltarea durabila

4)

MEDIUL INCONJURATOR Reprezinta o notiune fundamentala ce sta la baza ecologia ce stiinta biologica, fiind susceptibila in raport cu necesitarea punerii in valoarea si ocrotirii componentelor sale de reglementarea juridica. Ca stiinta biologica, ecologia foloseste de o serie de date si metode elaborate de numeroase alte stiinte: fizica, chimie, geologie, botanica, zoologie, genetica, fiziologie Actuala lege a mediului OUG defineste mediu ca fiind ansamblu de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul ,subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune,

RESURSELE NATURALE legea Protectiei mediului defineste resursele naturale ca fiind totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea umana; resursele neregenerabile- minerale, combustibili fosili; regenerabine- apa, fier, sol, flora, fauna salbatica si permanente- energie solara, eoliana, geotermala si energia valurilor.

OBIECTUL DREPTULUI MEDIULUI Obiectul dreptului mediului a aparut si s-a dezvoltat din necesitatea de a raspunde unor sarcini imediate si de perspectiva incredintata de societate, pentru a diminua agresivitatea omului fata de natura si de a salva elementele componente ale biosistemelor Ca ramura distincta de drept, dreptul mediului are ca obiect de reglementare raporturile juridice referitoare la utilizarea resurselor naturale, precum si cele referitoare la protectia, conservarea si dezvoltarea componentelor mediului si a mediului incojurator in general. PARTICULARITATILE IZVOARELOR FORMALE ALE DREPTULUI MEDIULUI - toate normele au un caracter imperativ;

unele dintre aceste norme sunt tehnice, tehnice prin includerea lor in acte normative proceduc efecte juridice; sunt izvoare speciale ale dreptului mediului conventiile si tratatele sub doua conditii: 1) 2) POLUAREA Poluarea este acea actiune prin care omul isi degradeaza propriul mediu de viata. Actiunea de poluare nu este caracteristica doar omului. Este o lege naturala, dupa care ,o fiinta produce deseuri, care ,nelimitate in timp ii face imposibila continuarea activitatii si a vietii insesi. Poluantul este un factor care, aflat in mediu, in conditii si concentratii ce depasesc limita de toleranta a unuia sau mai multor specii de vietuitoare, impiedica inmultirea si dezvoltarea lor normala, printr-o actiune toxicaSe considera ca minimul trei activitati umane contribuie la producerea poluarii: 1) 2) 3) 4) industria; agricultura neecologica; trasporturile. Poluarea agricola vizeaza solul care este principalul mijloc de productie in agricultura. Poluarea agricola este mult mai intinsa decat cea industriala si vizeaza intreaga suprafata de teren pe care s-au practicat neecologic mecanizarea, irigatiile, chimizarea. Poluarea agricola are ca rezolvare infestarea cu substante toxice a produselor agroalimentare. poluarea agricola este rezultatul introducerii intentionate de catre om in sol a unor substante absolut necesare productie agricole. Poluarea poate fi- naturala: furtuni, vulcani. antropica: de natura fizica- termica, fonica, radioactive, electromagnetica de natura chimica de natura biologica A inceput sa se vorbeasca de poluarea genetica( in alimentatie). Romania sa fie parte sau sa fiaderat la ele; Sa fie in vigoare la data invocarii lor.

Poluarea agricola este mai periculoasa decat industria pentru urmatoarele motive:

RAPORTURILE JURIDICE PRIVITOARE LA POLUARE SI LA PROTECTIA

ATMOSFEREI

ATMOSFERA= reprezinta invelisul gazos care inveleste pamantul; este alcatuit din aer, fara o limita superioasa precisa, avand o compozitie aproximativ constanta pana la 3000 metri altitudine. Poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi este acea poluare a carei sursa fizica se afla cuprinsa total sau partial in limitele supuse jurisdictiei nationale ale unui stat, efectele producandu-se in limetel jurisdictiei nationale ale altui stat Privit in calitatea sa de factor natural al vietii, aerul e considerat poluat atunci cand concentratia substantelor straine introduse in atmosfera in mod natural sau artificial, systematic sau accidental atinge un nivel care poate dauna vietii omului si bunurilor materiale. Privit in calitate de materie prima, aerul este considerat poluat cand produce corodarea instalatiilor, constructiilor sau alterarea produselor. EFECTELE PRINCIPALE 1) 2) 3) incalzirea temperaturii Terrei ca urmare a efectului de sera. Ploile acide care isi au originea din arderile minereurilor de carbune, petrol, dubla distrugere a padurilor si a recoltelor vegetale. Reducerea progresiva a stratului de ozon Smogul este un amestec de vapori de apa si de diversi poluanti condensati. Exista doua tipuri: londonez- reducator, Californian- oxidant.

4)

PROTECTIA ATMOSFEREI IN DREPTUL INTERN prin aceasta activitate se urmareste prevenirea, limitarea si alimentarea deteriorarii atmosferice in scopul evitarii producerii unor efecte negative asupra sanatatii, a bunurilor materiale si a mediului. Politica nationale de protectie a atmosferei consta din urmatoarele: 1) 2) 3) 1) 2) 3) introducerea de tehnici si tehnologii adecvate pentru retinerea poluantilor la sursa; gestionarea resursei de aer in scopul reducerii emisiilor de poluanti pana la realizarea celor mai scazute niveluri si pentru asigurarea sanatatii umane. Modernizarea si perfectionarea sistemului national de monitorizare integrata a calitatii aerului. mentinerea calitatii aerului in zonele care se incadreaza in normele in vigoare pentru indicatorii de calitate. Imbunatatirea calitatii aerului in zonele care nu se incadreaza in limitele prevazute de normele de calitate; Adoptarea masurilor pentru limitarea pana la eliminare a efectelor negative ale poluarii aerului inclusive, in contextual transfrontier. Indeplinirea obligatiilor asumate de Romania prin tratele si conventiile internationale, cat si tratatele de aderare la Comunitatile Europene obiectivele principale ale strategiei nationale privitoare la protectia atmosferei sunt:

PROTECTIA ATMOSFEREI PE PLAN INTERNATIONAL Pe plan European, un document notabil este Declaratia de Principii asupra Luptei impotriva Poluarii Aerului, adoptata de Consiliul de Ministri ai Consiliului Europei in 1968. Declaratia a recomandat statului sa implementeze in legislatiile nationale trei metode pentru reducerea poluarii aerului: 1) 2) 3) instalatiile fixe susceptibile a cauza o scadere sensibila a poluarii aerului as nu poate functional fara o autorizatie emisa de un organ competent al statului. Instalatiile care considera izolat nu pot cauza cresterii sensibile ale poluarii aerului, Vehiculele cu motoare si aparatele fabricate in serie care utilizeaza combustibil din a caror ardere se produc poluarea, sa fie supuse periodic unui control tehnic. Conventia de la Geneva din 1979 a stabilit urmatoarele principii: 1) 2) protejarea omului si a mediului inconjurator impotriva poluarii atmosferice, scop in care partile se angajeaza sa limiteze si sa stopeze poluarea atmosferica cu afecte transfrontiere. Combaterea introducerii de poluanti in atmosfera prin organizarea de catre parti a schimbului de informatii, a consultantei si ajutoare din partea partilor sub a caror jurisdictie de afla sursa poluanta. Conventia este insotita de 5 protocoale: Helsinki- 1985- reducerile emisiilor de sulfati in atmosfera. Sofia- 1988- combaterea emisiilor de oxizi de azot Geneva 1991- combaterea emisiilor de compusi organici volatili Geneva 1994- reducerea emisiilor care genereaza ploi acide. Oslo- 1996- reducerea emisiilor de gaze cu efecte de sera.

PROTECTIA SPATIULUI EXTRAATMOSFERIC SI A CORPURILOR CERESTI Tratatul de la Moscova din 1967- prevede principiile care guverneaza activitatea statului in explorarea si exploatarea spatiilor extraatmosferic al Lunii si a corpurilor ceresti, acestea contituie bunuri apartinand intregii umanitati, fapt pentru care se prevede principiul conform caruia explorarea si exploatarea lor se poate face de orice stat si numai in scopuri pasnice. Tratatul interzice amplasarea pe orbita din jurul Pamantului a oricarui obiect purtator de urme nucleare si a armelor de distrugere in masa, stabilirea pe corpurile ceresti de baze militare si experimentarea oricarui tip de armeTratatul prevede raspunderea statului care lanseaza un obiect spatial pentru daunele produse de acesta altor obinecte spatiale lansate de alte state sau pe Pamant. Protectia apelor in Romania Protectia apelor de suprafata, subterane a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea calitatii productiei naturale a acestora in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane. Protectia apelor se realizeaza sub 3 aspecte: cantitativ calitativ sanitar In scopul protejari din punct de veder cantitativ, autoritatile administratiei publice locale, agentii economici au obligatia de a lua masuri ptr reducerea consumului, a cerintelor de apa prin cresterea gradului de folosire repetata a apelor precum si evitarea pierderilor. Premizele protectiei calitative - interzicerea unor activitati cu efecte daunatoare (depozitatrea pe mauri, in albiile raurilor, in zonele umede a deseurilor) introducerea in acestea de explozive, narcotice, spalarea masinilor in apele naturale. Prin protectia sanitara a apelor se urmareste prevenirea contaminarii cu substante chimice a acestora. Sunt supuse protectiei sanitare: sursele de apa din agviferele subterane folosite pentru alimentarea cu apa potabila zacaminte de ape minerale instalatii de captare a apelor pentru potabilitate.

CLASIFICAREA APELOR In functie de interesul manifestat de diferite stiinte, s-au propus mai multe criterii de clasificare a apelor. Astfel exista patru criterii: I. din punct de vedere al administrarii lor exista: a) b) c) ape internationale ape teritoriale ape nationale

a)

Apele internationale -sunt cele cu privire la care statul nostru e riveran cu alte state, cele care intra sau trec prin granitele nationale si cele cu privire la care interesul unor state straine au fost recunoscute prin tratate sau conventii internationale.

b)

Apele teritoriale sunt cele cuprinse intre portiunea tarmului tarii noastre spre larg, a caror intindere si delimitare sunt stabilite prin lege nationalaApele nationale sunt raurile, fluviile, canalele si lacurile navigabile interioare si apele fluviilor si raurilor de frontiera de la malul roman pana la lina de frontiera stabilita prin tratate si conventii internationale dupa asezarea lor.

II.

dupa asezarea lor: a) b) c) ape de suprafata ape de interes general sau particular ape subterane

III.

din punct de vedere al destinatiei concrete:

a) b) c)
IV.

ape destinate consumului populatieiApe destinate agriculturiiApele cu destinatie speciala- sunt cele utilizate pentru navigatie, producerea energiei electrice,

din punct de vedere al practicarii pescuitului si al proectiei resurselor vii ale apelor ,apele se grupeaza pe bazine piscicole. Fac parte din aceste bazine piscicole apele nationale interioare si terenurile acoperite cu apa care servesc sau ofera conditii pentru cresterea si inmultirea pestelui si mamiferelor acvatice cat si a crustaceelor.

ADMINISTRAREA SI FOLOSINTA APELOR apele cu potential energetic valorificabil si cele ce pot fi folosite in interes public, plajele, marea teritoariala impreuna cu resursele naturale ale platoului continental si ale zonei economice, pot face obiectul exclusiv al proprietatii publice. Indiferent de forma de proprietate, stabilirea regimului juridic de folisinta a resurselor de apa este un drept exclusiv al Guvernului care se exercita prin MMGA. Folosinta apelor poate fi libera( pentru nevoi de baut ,scaldat) sau autorizata( pentru agricultura, destinatii speciale prevazute de lege). Raporturile juridice privitoare la folosinta apei difera astfel: cand apa este considerate obiect al consumatiei individuale, raportul juridic care se naste este asemanator celor din contractele de vanzare cumparare. Cand apa face obiectul muncii sau manifestarii de productie, raporturile juridice sunt asemanatoare fie celor din contractele de vanzare cumparare, fie celor de cesiune ,sau contractelor de comodat, dupa cum folosire apei s-a facut cu titul oneros sau gratuity. Administrarea apelor se realizeaza de Administratia Nationala a Apelor Romane, din subordinea MMGA pentru toate apele proprietate publica. Pentru celelalte ape ,administrarea se realizeaza pe baza unor contracte de concesiune de alte persoane juridice( ex ,ApA Nova).

GOSPODARIREA APELOR IN ROMANIA Se bazeaza pe principiul solidaritatii umane si al interesului comun ,prin colaborarea si cooperarea la toate nivelurile administratiei publice a utilizarii de apa, a colectivitatilor locale si a populatiei. Informatii hidro- meteorologice, hidrologice si de gospodarire a apelor se obtin prin unitatile autorizate ale admininstratiei nationale a apelor romane si constituie Fondul National de Date de gospodarire a apelor. Acest fond cat si apele din domeniul public fac parte din cadastrul apelor. Protectia juridica a apelor si a ecosistemelor acvatice Poluarea apei. poluarea apei reprezinta: orice alterare fizica, chimica, biologica peste o limita stabilita, inclusiv depasirea nivelului de radioactivitate, produsa direct sau indirect de activitatile umane, care o fac improprie pentru o folosire normala in scopurile in care folosirea era posibila. Poluarea apei este realizata de 3 factori poluanti Chimici Fizici Biologici Poluarea apei are loc prin infectarea cu : plumb, detergenti, etc. Poluarea biologica- diversi agenti biologici -substante organice Reglementarea legala Primele reglementari legale privind apele au aparut din necesitatea de a rezolva litigiile privind dreptul de proprietate. Principalele reglementari sunt: Constitutia Legea apelor 107/1996 O.u.g. 195/2005 Legea 17/1990 regimul juridic al apelor maritime interioare Prin aceste reglementari se urmareste- conservarea, dezvoltarea, protectia resurselor de apa. -refacerea calitatii apelor de suprafata si subterane -Conservarea ecosistemelor acvatice 1) PRINCIPIUL POLUATORUL PLATESTE Declaratia Consiliului Europei din 1968 privind lupta impotriva poluarii aerului afirma ca toate cheltuielile facute in vederea preveniri si reducerii poluarii trebuie sa cada in sarcina autorului. Principiul poluatorul plateste se inspira din teoria economica si prevede ca , costurile sociale externe ce insotesc productia industriala trebuie internalizate, adica sa fie evaluate in calcul de toti agentii economici in costurile lor de productie. Mijloacele de care dispun autoritatile publice din tarile membre ale CEE, pentru a actiona in directia determinarii poluatorului sa asigure o veritabila depoluare sunt- taxarea poluarii, instituirea de norme tehnice antipoluante, aplicarea diverselor mecanisme de compensatie, mijloacele mentionate trebuie sa fie utilizate concomitent. PRINCIPIUL INTERZICERII POLUARII Interzicerea poluarii trebuie abordata la nivel national si international prin colaborarea intre toate statele in conditiile de egalitate in scopul prevenirii sau evitarii de prejudicii aduse mediului inconjurator. Limitarea sau stoparea efectelor poluariii mediului a facut obiectul Conventiei de la Stockholm care a elaborat si recomandat sttelor o serie de instrumente in acest scop. In evitarea poluarii, un rol important revine sistemului de supraveghere si de evidentiere a schimbarilor survenite in calitatea functiilor de mediu. In acest scop mentionam sistemul de monitoring al mediului inconjurator, creat in 1972, in cadrul Conferintei ONU de la Stockholm In evitarea poluarii un rol important il au si studiile de impact ecologic. Atat la nivelul Comunitatii Europene, cat si la nivel international s-a impus obligatia statelor de al lua masurile adecvate pentru prevenirea si reducerea poluarii.

Participarea publicului la eleborarea i aplicarea deciziilor de mediu principiul participrii publicului n aplicarea deciziilor de mediu implic dreptul la informare asupra politicilor i proiectelor cu impact negative asupra mediului, precum i dreptul de a participa la demersurile prin care se adopt decizii care privesc mediul. Dreptul la informare i participarea publicului sunt concepute astzi ca elemente indispensabile ale eficacitii oricrei politici de mediu. Necesitatea participrii publice este prevzut i n documentele Conferinei mondiale pentru mediu i dezvoltare de la Rio de Janeiro 1992 Convenia de la Aarhus, semnat la 25 iunie 1998. Conform art. 2 din aceast convenie informaia de mediu este definit ca fiind orice informaie scris, vizual, audio sau sub orice form material privind: - starea elementelor de mediu: apa, aerul, solul, zonele naturale protejate; - factori de mediu: substanele, energia, zgomotul, radiaiile;

- starea sntii i siguranei umane, condiiile de via umane, zonele culturale i modul n care acestea pot fi influienate de starea elementelor de mediu Fiecare stat participant la convenie are obligaia s asigure ca informaiile s fie la dispozitia publicului n urmtoarele condiii:

a)
b)

s fie necesar declararea interesului; sub forma cerut, n afara situaiilor n care este mai rezonabil pentru autoritatea public s ofere informaia sub o alt form sau cnd informaia este deja disponibil publicului sub alt form. Prevederile conveniei stabilesc c o solicitare de informaie de mediu poate fi refuzat dac: autoritatea public creia i este adresat solicitarea nu deine informaia respectiv; cererea este nerezonabil sau formulat ntr-o manier prea general; cererea se refer la documente aflate n curs de elaborare ori dac dezvluirea informaiei ar afecta negativ: relaiile internaionale sigurana naional securitatea public dreptul unei persoane de a beneficia de o judecat dreapt dreptul de propietate intelectual

confidentialitatea unor date personale

b) Principiul anticiprii, prevenirii i corectrii la surs a riscurilor ecologice i a producerii daunelor este formulat la pct.18 al
preambulului Conveniei de la Rio (iunie 1992) asupra diversitii biologice, care subliniaz c este de cea mai mare importan s fie anticipate i prevenite cauzele reducerii sau pierderii diversitii biologice la surs. Acest principiu este, n termenii legii proteciei mediului, nr.137/1995 cu modificrile ulterioare (art.3), stabilit ntr-o form mai simpl, care omite referirea la anticiparea riscurilor, ceea ce, ns, nu schimb cu nimic coninutul principiului.

Fond forestier Codul silvic prevede ca terenurile destinate impaduririi si cele ce servesc nevoilor de cultura, productie sau administrare siivica, terenurile neproductive incluse in amenajamentele silvice pentru a fi impadurite indifferent de natura dreptului de proprietate constituie fondul forestier national. Totalitatea bunurilor mobile si immobile cu destinatie forestiera si a drepturilor reale si de creanta aferente lor constituie patrimonial forestier. PROPRIETATEA ASUPRA FONDULUI FORESTIER OUG 96/ 1998- privind administrarea si gospodarirea fondului national, proprietatea asupra fondului forestier este: 1. proprietatea publica a statului si a UAT proprietatea privind existenta unitatilor de cultura, institutiile de invatamant, Academiei Romane sau alte pers fizice sau juridice sub forma de proprietatea privata indiviza a fostilor composesori sau in proprietate privata exclusiva. Proprietari de paduri si detinatatorii cu orice titlu sunt printer altele obligati: sa elaboreze amenajamentele silvice pentru padurile pe care le detin prin unitatile specializate si autorizatiile in acest scop de Ministerul Agriculturii Sa asigure paza contra taierii ilegale ,pasunat abuziv Sa efectueze lucrari de impadurire si refacere a padurilor dupa exploatare; Sa efectueze lucrari de taiere numai dupa marcarea anterioara a copacului

2.

Fondul forestier proprietate publica a statului se administreaza de Regia Nationala a Padurilor ROMSIILVA prin ocoale silvice. CIRCULATIA TERENURILOR DIN FONDUL FORESTIER Terenurile din fondul forestier proprietate privata indifferent de titlu sunt in circuitul civil si pot fi dobandite sau instrainate prin orice modalitate prevazuta de legislatia civila ,in conditiile respectarii reglementarilor legale specifice. Potrivit Codului Silvic, n raport cu funciile pe care le ndeplinesc, pdurile se clasific n : a) pduri cu funcii speciale de protecie a apelor, a construciilor, a staiunilor balneo-climaterice b) pduri cu funcii de producie i de protecie destinate mai ales s produc materialul lemnos necesar economiei i nevoilor populaiei

Protecia acestor pduri mbrac urmtoarele aspecte:

1.
2. 3. 4. 5.

protecia mpotriva tierilor ilegale refacerea i reconstrucia ecologic a pdurilor protecia mpotriva polurii protecia mpotriva bolilor i duntorilor vegetaiei forestiere protecia vnatului, a petelui din apele de munte i din lacurile de acumulare i a altor vieuitoare terestre i acvatice din fondul forestier

1) Pt. a realiza o exploatare raional a pdurilor, volumul de mas lemnoas care se recolteaz anual i pe fiecare unitate de exploatare se coreleaz cu cota normal de tiere prevzut n amenajamentul silvic i se aprob prin HG 2) Exist un fond de ameliorare a fondului forestier, administrat de Min. Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale, din care se fac lucrri de rempdurire a terenurilor degradate i lucrri de mpdurire dup efectuarea exploatrilor 3) Poluarea produce asupra pdurilor efecte care pornesc de la ncetinirea creterii arborilor pn la uscarea lor total. 4) Se realizeaz pe baza unui sistem integrat la nivelul ntregii ri, prin folosirea anumitor substane i pesticide care s nu duneze vegetaiei forestiere, dar care s previn i s combat apariia unor boli sau duntori. 5) Se realizeaz prin stabilirea de ctre lege a perioadelor n care se poate exercita vntoarea sau se poate pescui, a uneltelor i mijloacelor de practicare a acestor activiti i a altor mijloace de protecie.

PRODUSELE PDURII I FOLOSIREA LOR Codul Silvic clasific produsele pdurii n : 1. produse lemnoase produse nelemnoase 1) Aceast categorie include: a. b. c. d. e. produse principale care constau din materiale lemnoase rezultate din tieri de regenerare i destinate acoperirii nevoilor economiei i ale populaiei produse secundare rezultate din efectuarea unor lucrri de ngrijire a pdurilor produse accidentale rezultate n urma unor calamiti naturale produse de igien rezultate din procesul de eliminare normal a crengilor .a. alte produse lemnoase ale pdurii : arborii ornamentali, rchita i diferite produse din lemn

2.

2) Include :

a. vnatul b. petele din apele de munte i lacurile de acumulare c. fructele de pdure d. seminele forestiere e. ciupercile comestibile f. plantele medicinale din flora spontan g. rina Un important produs al pdurii este i iarba de pe terenurile fondului forestier. Aceasta se folosete numai prin ncheierea de contracte cu deintorii de terenuri din fondul forestier, indiferent dac folosirea se face pt. punatul animalelor sau prin cosire

REGIMUL JURIDIC AL REZERVAIEI BIOSFEREI DELTA DUNRII (RBDD) RBDD e rezultatul aplicrii programului mondial Omul i biosfera , lansat de UNESCO n 1971. Art. 2 L 82 / 1993 definete rezervaia biosferei ca zona geografic cu suprafee de uscat i de ape n care exist elemente i formaiuni fizico-geografice, specii de plante i de animale, care i confer o importan biogeografic , ecologic i estetic deosebit, cu valoare de patrimoniu natural naional i universal, fiind supus unui regim special de protecie i conservare.

RBDD e nscris pe lista patrimoniului mondial natural al umanitii i pe lista mondial a zonelor umede de importan internaional ca habitat al psrilor acvatice. RBDD cuprinde : Delta Dunrii propriu-zis lacurile srate Murighiol Plopu complexul lagunar Razim Sinoie Dunrea maritim pn la Cotul Pisicii sectorul Isaccea Tulcea litoralul Mrii Negre de la braul Chilia pn la Capul Midia, apele maritime interioare i marea teritorial pn la izobata de 20 m inclusiv. Limita continental a Rezervaiei e reprezentat de contactul Podiului Dobrogean cu zonele umede i palustre. Suprafeele terestre i acvatice, inclusiv terenurile aflate permanent sub ape existente n perimetrul Rezervaiei, mpreun cu resursele lor naturale, constituie patrimoniu natural, domeniu public de interes naional aflat sub administrarea Rezervaiei. Excepie fac : 1) 2) terenurile din perimetrul Rezervaiei, care potrivit legii sunt proprietatea persoanelor fizice terenurile din perimetrul Rezervaiei, care potrivit legii sunt proprietate public sau privat a UAT din rezervaie terenurile din perimetrul Rezervaiei ocupate de amenajrile agricole i piscicole care constituie domeniu public de interes judeean i sunt n administrarea Consiliului Judeean Tulcea. Acestea din urm pot fi date prin contracte de cesiune n folosin diferitelor persoane fizice sau juridice. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

3)

Acordul de mediu este actul tehnico-juridic eliberat in scris, prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului din punct de vedere al protectiei mediului. Acordul reprezinta decizia autoritatii competente pentru protectia mediului care da dreptul titularului proiectului sa-l realizeze. Potrivit prevederilor H.G. nr. 918/2002, autoritatile competente pentru protectia mediului aduc la cunostinta publicului orice solicitare de acord de mediu pentru proiectele supuse evaluarii studiului de impact asupra mediului. Autorizatia de mediu este actul tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru protectia mediului prin care se stabilesc conditiile si parametrii de functionare a unei activitati existente sau pentru punerea in functiune a unei activitati noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu. In cazul in care titularii de activitati urmeaza sa deruleze sau sa fie supusi unei proceduri de vanzare a pachetului majoritar de actiuni (vanzarea de active, fuziune, divizare, concesionare, lichidare) este obligatorie solicitarea si obtinerea avizului de mediu. Acordul de mediu este valabil pe toata durata punerii in aplicare a proiectului, insa isi pierde valabilitataea daca lucrarile de investitie pentru care a fost eliberat nu incep in maxim 2 ani de la data emiterii. Autorizatia de mediu este valabila pe o perioada de 5 ani. 3. Avizul de mediu pentru stabilirea obligatiei de mediu este valiabil pana la indeplinirea scopului pentru care a fost emis, cu exceptia cazului in care intervin modificari ale conditiilor in care a fost emis. Autoritatile competente pot emite urmatoarele categorii de avize: avize de mediu pentru planuri si programe; avize si programe pentru stabilirea obligatiei de mediu; avize si programe pentru produse de protectie a plantelor, respective pentru autorizarea ingrasamintelor chimice.

Managementul ecologic al deseurilor = totalitatea masurilor, lucrarilor si activitatilor de gospodarire a deseurilor destinate sa asigure protectia sanatatii umane si a mediului. Conform prevederilor OUG 78/2000- pv regimul juridic al deseurilor, cu modificari si completari ulterioare( ultima modificare prin legea 61/2006), obiectivele prioritarea ale gestionarii deseurilor sunt: prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si gradul de periculozitate a acestora prin: dezvoltarea de tehnici curate cu consum redus de resurse naturale; dezvolatarea tehnica si comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra cresterii volumului sau periculozitatii deseurilor ori asupra riscului de poluare; dezvoltarea de tehnici adecvate pentru eliminarea finala a substantelor periculoase din deseurile destinate valorificarii. reutilizarea, valorificarea deseurilor prin reciclare, rcuperare sau orice alt process prin care se obtin materii prime secundare sau utilizarea deseurilor ca sursa de energie. Procesele si metodele folosite pentru valorificarea sau eliminarea deseurilor trebuie sa nu puna in pericol sanatatea populatiei si mediului inconjurator. Abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor sunt interzise. TRANSPORTUL PESTE FRONTIERA AL DESEURILOR SI MARFURILOR PERICULOASE Statele parti la Conventie se obliga sa adopte masurile necesare pentru ca gospodaririle reziduurilor si deseurilor, inclusiv transportul si eliminarea lor, sa fie in concordanta cu cerintele de protectia mediului si sanatatii umane. Fiecare stat trebuie sa interzica persoanelor aflate sub jurisidictia sa, sa transporte sau sa elimine deseurile periculoase fara autorizatie. Transportul peste frontiera poate fi autorizata de parti daca: 1) statul exportator dovedeste ca nu are capacitatea tehnica si instalatiile necesare pentru eliminarea deseurilor intr-un mod eficient si rational din punct de vedere ecologic;

deseurile sunt solicitate ca materii prime pentu reciclarea sau recuperarea in industria statului exportator; 3) tranportul sa conformeaza si altor cerinte convenite de parti cu conditiile de a nu contraveni obiectivelor conventie; Pentru ca transportul peste frontiera intre parti sa aiba loc, trebuie ca statul exportator sa informeze sau sa ceara ca producatorul sau firma exportatoare sa informeze in scris prin intermediul autoritatii competente a statului exportator, autoritatile competente ale statelor prin care deseurile periculoase urmeaza a fi transportate. Este considerat trafic ilicit orice deplasare transfrontiera a unor deseuri periculoase sau reziduuri ,daca sa efectuat: 1) fara hotararare expresa a tuturor statelor interesate; 2) fara consimtamantul unui anume stat interesat sau cu consimtamantul obtinut prin declaratia falsa sau frauda; 3) prin eliminarea deliberata a deseurilor periculoase si a altor reziduuri cu incalcarea prevederilor conventie si a principiilor generale ale dreptului international; In toate situatiile de trafic ilicit, statul exportator va trebui sa asigure reimportatare deseurilor periculoase de carte producatorii sau exportatorii ori, daca este necesar, de catre el insusi in propriul teritoriu, ori daca aceasta nu este posibil, deseurile sa fie eliminate ecoligic in termen de 30 zile RSPUNDEREA CONTRAVENIONAL N DREPTUL MEDIULUI Pt. nclcarea normelor de protecie a mediului, precum i a obligaiilor juridice ce decurg din raporturile juridice de drept al mediului, prin fapte al cror pericol social nu le configureaz caracterul de infraciuni, se angajeaz rspunderea contravenional. constituie contravenii nclcri ale unor norme privind : procedura de reglementare regimul juridic al substanelor chimice periculoase i al deeurilor regimul substanelor de uz fitosanitar i al ngrmintelor chimice, al activitilor nucleare, al organismelor modificate genetic d. regimul activitilor care se desfoar n localiti .a. Exist o problem legat de modul de aplicare a dispoziiilor art 13 i 14 din OUG 2 / 2001 (privind regimul contraveniilor) cu privire la aplicarea termenului de prescripie i a prescripiei n general care nltur rspunderea contravenional, cu cele 2 aspecte ale sale: a. prescripia aplicrii sanciunilor (art 13) dac n ceea ce privete aplicarea sanciunilor OUG 2 / 2001 prevede termenul de prescripie de 6 luni, care ncepe s curg de la data svririi faptei sau n cazul contraveniilor continue, de la data constatrii faptelor, se consider c n dreptul mediului trebuie admis o excepie de la acest termen, n sensul c termenul de prescripie trebuie s fie cel general, de 3 ani b. prescripia executrii sanciunii contravenionale (art 14) n dreptul mediului nu exist excepie fa de dreptul comun. b. c. RSPUNDEREA PENAL Se nscrie n principiile rspunderii infracionale, specificul angajrii ei cu privire la protecia mediului fiind determinat de natura obiectului ocrotit de lege, a crui atingere e adus printr-o abatere svrit cu vinovie, de un pericol social deosebit i care ntrunete condiiile infraciunii. Pornind de la particularitile elementelor lor constitutive, infraciunile ecologice pot fi clasificate astfel : dpdv al subiectelor infraciuni cu subiect simplu infraciuni cu subiect calificat, cnd agentul infractor a avut o anumit calitate privind protecia mediului, sau anumite obligaii speciale pe care le-a nclcat printr-o fapt care ntrunete elementele infraciunii dpdv al laturii subiective, infraciunile ecologice pot fi svrite cu intenie sau din culp dpdv al laturii obiective, n majoritatea infraciunilor ecologice au la origine aciunile poluante ale componentelor de mediu, dar pot avea la origine i aciuni nepoluante care ntrunesc elementele infraciunii sub raportul obiectului, infraciunile ecologice se subclasific n : infraciuni la adresa componentelor biotice ale mediului infraciuni la adresa componentelor abiotice ale mediului Codul penal viitor cuprinde un capitol intitulat Infraciuni ecologice , care nu nglobeaz toate infraciunile ecologice, unele regsindu-se i n alte capitole. Aceste infraciuni prevzute de actualul i viitorul cod penal sunt : 1. deinerea, portul, confecionarea, transportul i orice operaiuni privind circulaia armelor i a muniiilor fr drept

2)

a.

2.
3. 4. 5.

primirea, deinerea, folosirea, transportul sau deturnarea materialelor nucleare, precum i a oricror materiale radioactive fr drept. producerea, experimentarea, prelucrarea, deinerea, transportul materialelor explozive sau orice alt operaiune cu acestea fr drept efectuarea oricrei operaiuni de import de deeuri sau reziduuri de orice natur, precum i introducerea acestora n ar cu nclcarea dispoziiilor legale infectarea prin orice mijloace a surselor sau reelelor de ap, dac e duntoare sntii oamenilor, animalelor sau plantelor

10

6. 7. 8.

producerea, deinerea sau orice alt operaiune privind produsele ori substanele stupefiante, cultivarea n scop de prelucrare a plantelor care conin astfel de substane, precum i experimentarea produselor ori a substanelor toxice fr drept prepararea de alimente i buturi falsificate, alterate sau interzise consumului, expunerea spre vnzare a unor astfel de alimente sau buturi cunoscnd c sunt falsificate sau alterate primirea, deinerea, cedarea, nstrinarea, transportul sau deturnarea materialelor nucleare, precum i orice alt operaiune privind circulaia acestora, fr drept.

RASPUNDEREA CIVILA DELICTUALA (RCD) PENTRU PREJUDICIUL ADUS MEDIULUI In dreptul mediului in caz de RCD se sanctioneaza o conduita reprobabila a sbiectului de drept, care, prin faptele lor licite si ilicite, omisive/comisive cauzeaza prejudicii mediului in ansamblul sau sau elementelor componente ale acestuia. Dreptul comun in materie este dreptul civil cu unele particularitati: 1. sub aspectul subiectului indreptat la reparatiune- mediul inconjurator nu este, nu poate fi subiect victima care sa ceara repararea. Este o valoare morala universala atat pe plan intern cat si international prin normele de drept. Pe plan intern, subiectul victima este statul, o unitate administrativ teritoriala, persoanei fizice sau juridice, publica sau privata careia i s-a cauzat un prejudiciu. Pe plan international, subiectul victima este statul cand mediul lezat se afla in limitele teritoriale sau ale jurisdictiei nationale sau comunitatea internationala in ansamblul sau atunci cand mediul lezat are calitatea de bun al patrimoniului universal. 2. sub aspectul persoanei responsabile In reglementarea nationala este prevazuta desemnarea, inainte de aparitia unui prejudiciu a persoanei care este responsabila, precum si obligatia sa constituie o asigurare, o garantie In alte sisteme este prevazuta constituirea unui fond de indemnizare a victimei poluarii, constituita din cotizatiile depuse de poluatori. 3. sub aspectul elementelor constitutive ale RCD( elementele clasice ale RCD) si capacitatii civila delictuala

1. Rspunderea obiectiv i subiectiv n dreptul mediului Pana la aparitia legii 137/1995, care prevede principiul raspunderii obiective pentru prima data, literartura si practica judiciara s-au pronuntat pentru reglementarea generala a raspunderii pentru prejudicii aduse mediului pe baza principiului raspunderii obiective Raspunderea subiectiva este reglementata pentru daune aduse unor elemente ale biodiversitatii. Presupune dovedirea culpei, fapt ce determina ca in practica sa se ajunga mai greu la solutii echitabile. 2. RASPUNDEREA CIVILA CU PRIVIRE LA STAREA DE VECINATATE Viata si societatea impun si suportarea unor inconveniente normale care decurg sau rezulta din starea de vecinatate, existenta unor serii de poluari si daune admisibile pana la o anumita limita. Atunci cand limitele sunt depasite ia nastere dreptul la reparare prin institutia raspunderii civile. 3. RASPUNDEREA PT PREJUDICII ADUSE MEDIULUI, PREVAZUTA DE ART 1000 (3) C.CIV. In interpretarea articolului s-a exprimat intr-o opinie ca raspunderea comitentului fata de terti pentru daunele aduse acestora prin poluare facuta de prepusii sai este o raspundere subiectiva, in timp ce raspunderea prepusului este bazata pe art.102 Codul muncii comitentul ar suferi pagube mult mai mari, Potrivit Codului muncii angajatul nu raspunde pentru pierderile inerente procesului de productie care se inacdreaza in limitele prevazute de lege, nici in situatie de forta majora ori caz fortuit ori de risc normal serviciului. PRINCIPIILE DREPTULUI MEDIULUI

1.
2.

Principiul precauiei n luarea deciziilor. Principiul prevenirii. Principiul conservrii biodiversitii: biodiversitatea reprezint diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice i terestre, precum i dintre complexele ecologice din care acestea fac parte. Ecosistem complex dinamic al comunitii de plante, animale i microorganisme i mediul lor lipsit de via care acioneaz ntr-o unitate funcional. Principiul Poluatorul platete: este inspirat din teoria economic potrivit creia costul social extern care nsoete producia industrial trebuie luat n calcul de agenii economici n costurile lor de producie. Pentru aplicarea acestui principiu la nivel internaional sunt prevzute mai multe instrumente, cum ar fi: taxa de poluare, precum i diverse norme i mecanisme de compensare. Utilizarea durabil a resurselor naturale. Informarea i participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul. Dezvoltarea colaborrii internaionale pentru asigurarea calitii mediului.

3. 4.
5. 6. 7.

11

Gospodrirea fondului forestier proprietate public Codul silvic cuprinde 4 aspecte eseniale referitoare la gospodrirea fondului forestier: 1. amenajarea fondului ferostier 2. reconstrucia ecologic, regenerarea i ngrijirea pdurilor.

3.
4.

protecia i paza pdurilor produsele specifice fondului ferostier i exploatarea masei lemnoase.

1) Modul de gospodrire a fondului forestier proprietate public se reglementeaz prin amenajamente silvice, acestea constituind temeiul cadastrului forestier i al titlului de proprietate al statului. Pornind de la funciile pe care le ndeplinete Codul silvic clasific pdurile n urmtoarele grupe funcionate: pduri cu funcii speciale de protecie a apelor, solului, climei, obiectivelor de interes naional, precum i pduri declarate monumente ale naturii pduri cu funcie de producie. 2) Reconstrucia ecologic, se realizeaz de Regia Naional a Pdurilor n concordan cu prevederile amenajamentelor silvice i ale studiilor de specialitate. 3) Prin protecia pdurilor se ntelege n general protecia mpotriva tierilor iraionale, aprarea pdurilor de boli i duntori. Prin paza fondului forestier se urmrete prot acestuia mpotriva furtunilor, distrugerilor, punatului, braconajului 4) Potrivit Codului silvic produsele lemnoase sunt: produse principale n care intr toate materiile lemnoase ale pdurilor rezultate din tieri de regenerare. Produsele secundare rezult din tieri de ngrijire; produsele accidentale rezult n urma calomitii Dezvoltarea durabil a fondului ferostier legea prevede c este interzis reducerea suprafaei fondului ferostier naional. Ocuparea definitiv de terenuri de fondul forestier n alte scopuri dect cele silvice se aprob n mod exceptional pentru construcii cu destinaie militar, ci ferate, osele de importan deosebit, linii electrice de nalt tensiune i se face pe baz de schimb. Prin schimburile efectuate fiecare teren dobndete situaia juridic a celui pe care l nlocuiete. RSPUNDEREA SUBIECTIV PT. PRODUSE CU DEFECTE (rspundere civil delictual RCD) L 406 / 2006 prin productor se nelege : 1. fabricantul unui produs finit, productorul oricrei materii prime sau fabricantul unei pri din produsul finit 2. orice persoan care aplic pe produs numele su, marca de comer sau un alt semn distinctiv 3. orice persoan care import un produs n vederea realizrii unei operaiuni ulterioare de vnzare, nchiriere, leasing sau orice alt form de distribuire a produsului Produs = orice bun mobil, chiar dac e ncorporat ntr-un alt bun mobil sau imobil, inclusiv energia electric. Produsul e considerat cu defecte dac nu ofer sigurana la care persoana e ndreptit s se atepte, innd seama de toate circumstanele, inclusiv modul de prezentare a produsului i utilizarea, previzibile la data punerii lui n circulaie. Prejudiciul = orice efect negativ cuantificabil pe care produsul cu defecte l cauzeaz utilizatorului. Productorul rspunde pe baza RCD subiective, cu unele particulariti : 1. el rspunde att pt. prejudiciul actual, ct i pt. prejudiciul viitor cauzat de defectul produsului 2. rspunde i n situaia n care paguba e rezultatul cumulat al defectului produsului cu aciunea / omisiunea din partea unui ter. n aceast situaie, rspunderea productorului va fi limitat de instana competent, innd cont de culpa fiecruia la producerea pagubei 3. dac paguba este rezultatul faptelor mai multor persoane, ele rspund solidar 4. productorul este exonerat de rspundere dac dovedete existena uneia din urmtoarele situaii : a. nu este el cel care a pus produsul n circulaie b. defectul care a generat paguba nu a existat la data la care produsul a fost pus n circulaie sau a aprut ulterior punerii n circulaie din cauze care nu i pot fi imputabile productorului c. produsul nu a fost fabricat pt. a fi comercializat sau pt. orice alt form de distribuie d. nivelul cunotinelor tiinifice i tehnice la momentul punerii n circulaie a produsului nu i-au permis productorului depistarea existenei defectului

REGIMUL JURIDIC AL ACTIVITILOR NUCLEARE PARTICULARITILE POLURII RADIOACTIVE Poluarea radioactiv este o contaminare artificial a mediului natural, insipid, incolor i inodor, cu caracter multilateral i universal. Utilizarea panic a energiei nucleare produce poluare radioactiv. Poluarea radioactiv a atmosferei se datoreaz / se produce n imediata apropiere a minelor de extracie a minereului radioactiv, a centralelor atomo-nucleare i, la scar mai redus, n ncperi, n domeniul medical, prin folosirea aparaturii bazat pe izotopi radioactivi. Poluarea radioactiv a atmosferei poate fi primar, care se produce la locul unde se desfoar aceste activiti, i secundar, care const n rspndirea ei datorit curenilor atmosferici sau a altor fenomene naturale. Poluarea radioactiv a apei se datoreaz n primul rnd deeurilor industrei nucleare i a produilor radioactivi rezultai din experienele nucleare. Poluarea radioactiv a solului se datoreaz n primul rnd experienelor nucleare, depozitrii deeurilor radioactive i a depunerilor din atmosfer.

12

PRINCIPIILE I CONDIIILE DESFURRII ACTIVITII NUCLEARE N ROMNIA Legea 111 / 1996 (modif. 2006) activitile nucleare n Romnia se pot desfura cu respectarea urmtoarelor principii: 1. n condiii de siguran i securitate nuclear 2. n condiii de protecie special a personalului expus profesional i a populaiei 3. n scopuri exclusiv panice 4. n regim de autorizare 5. numai sub ndrumarea i controlul statului 6. n principiu de persoane juridice, cu excepia activitilor nucleare din domeniul medical care pot fi desfurate n condiiile legii de persoane fizice

RASPUNDEREA CIVILA DELICTUALA PT DAUNE NUCLEARE Legea 703/2001, modificata ulterior, defineste dauna nucleara ca: 1. orice deces sau ranire 2. orice pierdere sau deteriorare a bunurilor 3. orice pierdere economica care rezulta dintr-o asemenea dauna 4. costul masurilor de refacere a mediului deteriorat ca urmare a producerii unui accident nuclear 5. orice pierdere a unui venit care deriva dintr-un deces economic fata de oricare utilizare a mediului inconjurator 6. orice alta dauna economica, alta decat cea cauzata de deteriorarea mediului, daca este admisa de legislatia privind raspunderea civila a instantei competenta Acident nuclear= faptul sau succesiunea de fapte care avand aceeasi origine cauzeaza o dauna nucleara care consta in vatamari aduse sanatatii omului cauzatoare de moarte, vatamari si pierderi pentru flora si fauna si pentru bunurile materiale. Incident nuclear= eveniment nuclear produs in interiorul instalatiei care afecteaza indeosebi personalul expus profesional. Raspunderea revine operatorului instalatiei nucleare. Acesta este obligat sa incheie o asigurare sau sa constituie o alta garantie financiara pentru a putea repara prejudiciul pe care il poate produce. L 111 / 1996 privind desfurarea n siguran a activitilor nucleare n Romnia cad sub incidena dispoziiilor legale urmtoarele activiti nucleare: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. cercetarea, proiectarea, producia, montajul, punerea n funciune, dezafectarea, importul i exportul obiectivelor i instalaiilor nucleare mineritul i prepararea minereurilor de Uraniu i Toriu producerea, furnizarea, nchirierea, manipularea, transportul, importul i exportul materialelor radioactive, inclusiv a combustibilului nuclear, a deeurilor radioactive i a dispozitivelor generatoare de radiaii ionizante furnizarea aparaturii de control dozimetric, a dispozitivelor utilizate pt protecia mpotriva radiaiilor ionizante i a mijloacelor de containerizare i de transport a materialelor radioactive producerea, furnizarea, deinerea, exportul i importul materialelor i echipamentelor radioactive deinerea, transportul, importul i exportul informaiilor nepublicate aferente instalaiilor i echipamentelor pertinente pt proliferarea armelor nucleare realizarea produselor i serviciilor destinate obiectivelor i instalaiilor nucleare

AUTORIZAREA ACTIVITILOR NUCLEARE Desfurarea pe teritoriul rii a unei activiti nucleare permise de lege se face pe baza unei autorizaii emise de ctre Comisia Naional pt Controlul Activitilor Nucleare. n interiorul obiectivelor nucleare autorizate, personalul care i desfoar activitatea trebuie s fie posesor al unui permis eliberat de aceeai autoritate. Att autorizaia, ct i permisul, se acord pt o perioad determinat, dreptul dobndit n baza lor neputnd fi transmis fr acordul emitentului. Autorizaia se poate elibera fie de la nceput pt. ntreaga instalaie nuclear, fie pt diferite faze de construcie sau de exploatare ale instalaiei nucleare, cu condiia ca fazele anterioare s fi fost autorizate. Autorizaia se suspend sau se retrage de ctre organul emitent din proprie iniiativ sau la sesizarea oricrei persoane fizice sau juridice, n toate cazurile n care Comisia Naional constat c : 13

1. titularul nu a respectat prevederile Legii 111 / 1996 sau condiiile i limitele prevzute n autorizaie 2. nu sunt ndeplinite msurile dispuse de organele de control 3. apar situaii noi dpdv tehnic sau de alt natur necunoscute la data eliberrii autorizaiei, care pot afecta desfurarea n siguran a activitii nucleare 4. titularul autorizaiei nu i-a ndeplinit obligaiile ce privire la constituirea fondului de dezafectare i de gospodrire a deeurilor radioactive 5. titularul autorizaiei nu mai este legal constituit 6. titularul autorizaiei i-a pierdut capacitatea juridic La rndul su, permisul de exercitare se suspend sau se retrage de emitent n urmtoarele situaii : 1. titularul permisului nu a respectat reglementrile date de Comisia Naional 2. nceteaz din via sau i pierde capacitatea juridic Dac n mod excepional, din interese superioare de stat, autorizaia se retrage, titularul are dreptul la compensaii din partea autoritii care a dispus aceast msur, cuantumul compensaiei stabilindu-se avnd n vedere interesul public i interesul titularului de autorizaie, fiind stabilit de regul prin nelegerea prilor sau pe cale judectoreasc. Fr plata compensaiei, autorizaia se poate retrage n urmtoarele situaii : a. cnd titularul a obinut autorizaia fcnd uz de declaraii false b. cnd titularul autorizaiei a nclcat prevederile legale sau dispoziiile date de organele de control, ori condiiile prevzute n autorizaie c. cnd personalul titularului autorizaiei, terele persoane sau populaia ori mediul nconjurtor au fost supuse unor riscuri peste limitele legale, generate de activitatea autorizat Autorizaia pt unele activiti nucleare (transportul, importul, exportul de materiale radioactive) se acord i cu un aviz de conformitate din partea Ministerului Economiei i Comerului. Sunt supuse de asemenea autorizrii introducerea n circuitul economic i social, n vederea utilizrii sau consumului de ctre populaie, a produselor care au fost supuse iradierii, a materialelor care conin substane radioactive, folosirea n domeniul medical pt diagnostic i tratament a dispozitivelor generatoare de radiaii ionizante i produselor farmaceutice care conin materiale radioactive. Pt aceste situaii autorizaia se elibereaz de Ministerul Sntii publice i de Comisia Naional pt Controlul Activitilor Nucleare. n afar de autorizaie i permis, pt desfurarea activitilor nucleare mai e necesar autorizaia de mediu, care constituie condiia prealabil eliberrii autorizaiei de Comisia Naional. Aceast autorizaie se elibereaz de MMGA. Controlul exercitrii activitilor nucleare se realizeaz de Comisia Naional, care exercit controlul preventiv, operativ curent i ulterior privind respectarea prevederilor legale i de ctre Comisia Central pt Accidente Nucleare i Cderi de Obiecte Cosmice n situaii de accident nuclear.

14

Toi titularii de activiti nucleare care au primit autorizaii i permise de exercitare pt lucrtorii lor, au obligaia s elaboreze instruciuni cu caracter obligatoriu privind desfurarea activitii nucleare proprii, s elaboreze planuri de intervenie n caz de accident nuclear sau urgen radiologic, s supravegheze permanent mediul n privina ncrcturii cu radiaii ionizante, s anune de ndat organele competente n situaii de urgen radiologic.

SUPRAVEGHEREA STRII DE SNTATE A POPULAIEI I A PERSONALULUI EXPUS PROFESIONAL LA RADIAII I. Dpdv al riscului radiologic, populaia rii se mparte n urmtoarele grupe : 1. populaia n ansamblul ei 2. persoanele din populaie care locuiesc sau lucreaz n jurul unor obiective sau instalaii nucleare 3. persoanele expuse la radiaii profesional, n care sunt incluse a. persoanele care desfoar o activitate temporar sau permanent ntr-un obiectiv sau ntr-o instalaie nuclear b. persoanele care lucreaz cu surse de radiaii nucleare c. persoanele care prin natura activitii pe care o desfoar permanent sau temporar, pot fi supuse la o doz de iradiere peste valoarea maxim prevzut de lege II. Dpdv al expunerii la radiaii ca urmare a producerii unui accident nuclear sau a unei urgene radiologice, persoanele din populaie se mpart astfel : 1. persoane din rndul populaiei supuse iradierii n mod direct 2. persoane implicate n intervenie 3. personal expus la radiaii n timpul ndeplinirii ndatoririlor de serviciu, fr s fie implicat n intervenie Pt personalul expus profesional la radiaii, msurile de protecie constau din : a) protecia individual constituit dintr-un ansamblu de norme tehnice, de msuri organizatorice destinate s apere acest personal pn la doza maxim admis de lege b) protecia n zona de lucru constituit din norme tehnice i msuri de organizare, care n condiii normale de funcionare a obiectivului nuclear trebuie s asigure cel mult doza maxim admis de radiaii la locul de munc c) instruirea personalului expus profesional d) norme tehnice, organizatorice i administrative de reducere la minimum a posibilitilor de apariie a unui incident sau accident nuclear n plus, personalul expus profesional la radiaii beneficiaz de timp de lucru redus (4 h/zi), antidot, echipament special de protecie, cur sanatorial gratuit, un nr. mai mare de zile n cadrul concediului de odihn, i alte drepturi cu caracter social specifice locului de munc. 15

n ceea ce privete populaia n ansamblul ei, protecia mpotriva radiaiilor pe timpul funcionrii normale a obiectivului nuclear sau pe timpul producerii unei urgene radiologice sau unui accident nuclear, se asigur prin msuri prevzute n planul naional, planurile judeene i planurile fiecrui operator de instalaie nuclear, msuri care constau n principal din : locuri speciale de adpostire echipament de protecie mpotriva radiaiilor asigurarea apei i a hranei specifice instruirea persoanelor din populaie simularea periodic a unor astfel de evenimente pt a familiariza populaia cu msurile care se iau n astfel de situaii FOLOSIREA PANIC A ENERGIEI NUCLEARE PE PLAN INTERNAIONAL e reglementat de o serie de documente internaionale, adoptate de Agenia Internaional pt Energie Atomic (AIEA) cu sediul la Viena. Dintre ele menionm : 1. Convenia de la Paris din 1960 privind rspunderea civil pt daune nucleare 2. Convenia de la Viena din 1963 privind rspunderea pt daune nucleare (din cursurile anterioare) Dup accidentul de la Cernobl, AIEA a adoptat 2 convenii : 1. Convenia privind notificarea rapid a unui accident nuclear 2. Convenia cu privire la asistena n caz de accident nuclear sau urgen radiologic - ambele adoptate n 1986, ratificate de Romnia prin Decretul 223 / 1990 1. Convenia privind notificarea rapid a unui accident nuclear prevede obligaia statului pe al crui teritoriu s-a produs accidentul nuclear sau urgena radiologic s comunice acest lucru fie direct, fie prin intermediul AIEA tuturor statelor care sunt sau pot fi afectate, furnizndu-le o serie de informaii privind natura radiaiilor, momentul producerii accidentului i localizarea exact, condiiile meteorologice i hidrologice din zon, msurile de protecie deja luate .a. n acelai timp, statul e obligat s dea i informaii suplimentare la cererea statelor afectate sau potenial afectate. 2. Prin Convenia cu privire la asistena n caz de accident nuclear sau urgen radiologic, statele pri se oblig, n caz de accident nuclear sau urgen radiologic, s-i acorde reciproc asisten, ce poate consta din : trimiterea de personal calificat mijloace tehnice specifice situaiei create asisten sanitar n cazul n care asistena const din mijloace tehnice specifice, statul care le acord rmne proprietarul lor, fapt pt care dup terminarea operaiunilor post-accident, acestea trebuie returnate.

16

Dac asistena const din trimiterea de personal calificat, i pe perioada asistenei acesta svrete fapte contrare legilor statului asistat, instrumentarea cazului o face statul asistat, urmnd ca persoanele respective s fie judecate i pedepsite n sau de ctre statul ai crei ceteni sunt. DR MEDIULUI curs 12 (continuare folosirea panic) 3. Convenia privind protecia fizic a materialelor nucleare i a instalaiilor nucleare la iniiativa AIEA, Viena Cu privire la instalaiile nucleare, acestea au fost incluse n Convenie prin amendamentul adus la Viena n 2005 i ratificat de Romnia n decembrie 2006. Iniial, Convenia se referea la protecia materialelor nucleare pe timpul transportului internaional. n prezent, dup modificare, ea se refer la materialele i instalaiile nucleare folosite, depozitate, importate i exportate de statele pri la Convenie. n caz de furt, furt calificat sau alt mod de dobndire ilicit a materialelor i instalaiilor nucleare, statele pri, n conformitate cu legislaia lor naional i cu prevederile Conveniei, au obligaia s coopereze pt recuperarea materialelor sau a instalaiilor nucleare, dup caz, i s le transmit ctre statul proprietar. Fiecare stat e competent s judece infraciunile respective atunci cnd sunt svrite pe teritoriul su sau la bordul unei nave ori aeronave nmatriculate pe teritoriul su, sau cnd autorul prezumat al infraciunii, dei e cetean al altui stat, a comis fapta pe teritoriul su. 4. Convenia privind securitatea nuclear Viena, 1994 Obiectivele acestei Convenii sunt: a. atingerea i meninerea unui nivel ridicat de securitate n ntreaga lume prin ntrirea msurilor la nivel naional i stabilirea cooperrii internaionale b. stabilirea i meninerea unui nivel ridicat de protecie a materialelor i instalaiilor nucleare mpotriva riscurilor radiologice poteniale i a actelor de terorism nuclear c. prevenirea accidentelor cu consecine radiologice i atenuarea efectelor lor cnd s-au produs 5. Convenia privind compensaiile suplimentare pt daune nucleare 1997 (ratificat de Romnia prin L 5 / 1999). Conform acestui document, pt daunele pt care un operator al instalaiei nucleare folosite n scopuri panice este rspunztor, n cazul n care nu poate achita pn la plafonul maximal prevzut de legea naional, statul, din fonduri proprii, achit diferena, urmnd ca apoi s se ntoarc cu aciune n regres mpotriva operatorului care rspunde.

17

CONTROLUL INTERNAIONAL AL ARMELOR NUCLEARE I AL CELORLALTE ARME DE DISTRUGERE N MAS I. ARMELE NUCLEARE nc din primele documente cu caracter convenional privind legile i obiceiurile conflictelor armate, au fost formulate o serie de principii care au stat i stau la baza interzicerii anumitor categorii de arme. Astfel, n ceea ce privete armele nucleare, s-a artat c prin efectele lor nelimitate n timp i spaiu, ele au un caracter net nediscriminatoriu, nefcnd distincie ntre obiectivele civile i cele militare, ntre populaia civil i combatani, sau ntre prile aflate n conflict i cele din afara conflictului, fapt pt care trebuie absolut interzise. Imediat dup folosirea primei bombe atomice i semnarea Cartei ONU, AG ONU a dat mai multe rezoluii prin care a recomandat statelor s elimine din arsenalul militar naional arma atomic, motivndu-se c aceasta depete cmpul de rzboi i provoac umanitii suferine oarbe. Se arat c folosirea armei atomice ncalc prevederile Declaraiei de la Petersburg din 1868, care arat c scopul rzboiul e numai slbirea forei militare a inamicului, precum i prevederile Conveniei a IV-a de la Haga din 1907 prin care se interzice utilizarea de arme, de proiectile sau de materii care pot pricinui suferine inutile. Folosirea armelor nucleare ncalc prevederile Conveniei de la Geneva din 1948 cu privire la genocid i contravine Cartei ONU, dreptului internaional i legilor umanitii. Exist mai multe tratate n acest sens, ntre care : 1. Tratatul privind interzicerea experienelor cu arma nuclear n spaiul cosmic, n atmosfer i sub ap Moscova, 1963 (ratificat de Romnia prin Decretul 686 / 1963). Tratatul a fost ncheiat pe termen nelimitat i urmrete 2 scopuri a. de a constitui o msur colateral de dezarmare b. de a mpiedica plouarea radioactiv a mediului nconjurtor Implicit tratatul se refer i la protecia solului. Acest tratat nu distinge ntre aplicaiile panice ale exploziilor nucleare i cele fcute n scopuri militare, pt ca, dpdv al proteciei mediului, acest lucru nu este relevant. 2. 1967 se deschide concomitent spre semnare la Moscova, Londra i Washington Tratatul privind spaiul exterior, care interzice amplasarea pe orbit, n jurul Pmntului, a oricrui obiect purttor de arme nucleare sau alte arme de distrugere n mas, precum i experimentarea armelor nucleare n spaiul exterior. 3. Tratatul privind interzicerea armelor nucleare n America Latin Ciudad de Mexico, 1967 Tratatul prevede utilizarea n scopuri exclusiv panice a materialelor i instalaiilor nucleare i interzice statelor semnatare experimentarea, folosirea, producia, achiziionarea armelor nucleare, precum i ncurajarea sub orice form a unui stat din America Latin care nu are arme nucleare, s le fabrice sau s le dobndeasc n vreun mod. 4. 1968 Moscova, Washington, Londra (concomitent) Tratatul de neproliferare a armelor nucleare statele semnatare din continente diferite se oblig s nu furnizeze materii brute sau materiale fisionabile, nici ntre ele, nici ctre alte state, n vederea producerii de arme nucleare. 18

5. 1971 Moscova, Londra, Washington Tratatul privind interzicerea amplasrii de arme nucleare i alte arme de distrugere n mas pe fundul mrilor i oceanelor i n subsolul lor se nscrie n aria actelor internaionale care conin msuri colaterale de dezarmare nuclear i de protecie mpotriva polurii radioactive a mediului marin 6. 1977 Londra Protocolul i Convenia privind interzicerea folosirii n scopuri militare a tehnicilor de modificare a mediului nconjurtor prin care se interzic experimentarea i folosirea acelor tehnici care pot provoca cutremure, avalane, alunecri de teren, achimbarea climei, a stratului de ozon, a curenilor oceanici .a. 7. Tratatul de interzicere total a experienelor nucleare 1996 semnat iniial de SUA, China, Frana, Rusia i Marea Britanie, dar nesemnat de India i celelalte state bnuite c dein arma nuclear, fapt pt care nc nu a intrat n vigoare. A fost ratificat de Romnia n 2005.

ALTE ARME DE DISTRUGERE N MAS

1. Armele bacteriologice (biologice) constau n utilizarea organismelor vii sau a produselor lor toxice pt cauzarea morii sau aducerea unor vtmri omului, animalelor sau recoltelor. nc din 1969, au fost calificate de AG ONU ca fiind arme de distrugere n mas, deoarece folosite mpotriva unor orae mari sau a unor zone ntinse, provoac pierderi imense de viei omeneti. n legtur cu aceste arme, abia n 1972 s-a ncheiat o Convenie cu privire la interzicerea perfecionrii, utilizrii i stocrii armelor bacteriologice, la Moscova (intrat n vigoare n 1975, ncheiat pe termen nelimitat). Se interzice dezvoltarea, producerea, stocarea sau retenia bacteriilor i agenilor biologici n modaliti i cantiti care nu justific folosirea lor n scopuri panice. 2. Armele chimice a) 1874 Declaraia de la Bruxelles asupra legilor rzboiului, a interzis folosirea otrvurilor ca mijloace de lupt. Nu are for juridic, nefiind semnat de nici un stat. b) 1899 Geneva Declaraia privind interzicerea folosirii proiectilelor care au ca unic scop rspndirea de gaze asfixiante sau vtmtoare. Acest document (ratificat n 1900 de 28 de state, ntre care i Romnia prin Decretul Regal nr. 2150 / 1900). c) 1925 Geneva Protocolul privind interzicerea folosirii n rzboi a gazelor asfixiante toxice sau similare (ratificat de Romnia prin Decretul Regal nr. 3050 / 1929) d) 1993 Convenia privind interzicerea dezvoltrii, producerii, stocrii i folosirii armelor chimice i distrugerea acestora (ratificat de Romnia prin Legea 125 / 1993). Este un document foarte important pt c oblig statele, sub un strict control internaional, s elimine din arsenalul militar o ntreag categorie de arme de distrugere n mas. Pt controlul aplicrii

19

Conveniei s-a nfiinat la Haga Comisia Internaional pt Interzicerea Armelor Chimice i subcomisii n statele pri la Convenie. 3. Armele incendiare au fost considerate iniial arme clasice, care ulterior ns, prin perfecionarea lor, au cptat trsturile armelor de distrugere n mas. n doctrina militar, au existat preri conform cu care aceste arme nu trebuie interzise, putnd fi utilizate mpotriva obiectivelor nensufleite. Prerea dominant, care i-a gsit expresia n rezoluii ale AG ONU i ntr-o convenie ncheiat ulterior, este cea conform creia aceste arme trebuie interzise. 1980 AG ONU a iniiat adoptarea unei Convenii privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice, considerate ns ca producnd efecte traumatice excesive sau care ar lovi fr discriminare. Convenia este nsoit de 3 Protocoale al 3-lea se refer expres la armele incendiare, definindu-le ca arme sau muniii destinate n principal incendierii bunurilor sau provocrii de arsuri persoanelor prin flacr, cldur sau combinaia ntre acestea, produse prin reacia unei substane chimice lansate asupra obiectivului. Protocolul interzice folosirea armelor incendiare mpotriva populaiei civile, a obiectivelor civile comasate n zone unde se gsesc i obiective militare, sau mpotriva pdurilor, cu excepia situaiilor n care pdurile mascheaz obiective militare. 4. Armele laser care produc orbirea aparin categoriei armelor interzise de dreptul internaional umanitar. Protocolul 4 anexat la Convenia Naiunilor Unite din 1980 asupra armelor clasice interzice folosirea armelor laser concepute special s produc orbirea permanent. 5. Minele antipersonal Mina antipersonal e definit ca orice min proiectat s explodeze n prezena, n apropierea sau n contactul cu o persoan i destinat s scoat din lupt, s rneasc sau s ucid mai multe persoane. Nu intr n aceast categorie minele concepute s explodeze n apropierea sau n contactul cu obiecte terestre sau marine nensufleite. Cel mai important document este Convenia din 1997 privind interzicerea folosirii, stocrii, producerii i transportului minelor antipersonal i distrugerea lor, ncheiat la Oslo. n prezent este semnat de 64 de state.

20