Plan de Afaceri

Exemplu plan de afaceri baza sportiva
Acest model plan de afaceri a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri.
I. Cuprinsul planului de afaceri
I. Cuprins
II. O descriere generala a afacerii
III. Produse si servicii
IV. Plan de Marketing
V. Plan operational
VI. Management si organizare
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
VIII. Plan financiar
IX. Informatii utile

Firma S.C. Firul Ier!ii " S.#.$.% infiintata in &'.&'.'&((% cu un capital social integral
de )&& de lei% inmatriculata in #egistrul Comertului cu nr. * ++,++++, '&((% cod unic de
inregistrare - +++++++++. O!iectivul principal al societatii este de a oferi servicii de cea mai
!una calitate si sa.si im!unatateasca mereu ofertele.

Produsul oferit este reprezentat de cele ' terenuri de fot!al% ce se vor inc/iria.
Fiecare teren de fot!al are 0&&& de metri patrati% prezinta gazon de cea mai !una calitate si
instalatie de nocturna.
Avanta1ul acestor terenuri e ca sunt singurele din centrul orasului% celelalte fiind situate la
marginea orasului sau in diferite cartiere.Asadar se a1unge foarte usor din orice colt al
orasului.

IV. Plan de marketing
Piata

In conte+tul economic actual este recunoscuta pe plan mondial tendinta de crestere a
timpului li!er in dauna timpului de munc2% de transport% de odi/na. Astfel% apare nevoia
fireasca a populatiei de a !eneficia de servicii de agrement tot mai diversificate% pentru a le
satisface intr.un mod cat mai comple+ dorintele si aspiratiile.
In categoria serviciilor de agrement% un loc tot mai important il ocupa cele sportive% in stransa
concordanta cu constientizarea pe scara larga a rolului pozitiv pe care il au miscarea si
sportul in dezvoltarea armonioasa a individului. In tarile dezvoltate 3din toate punctele de
vedere4 e+ista un adevarat cult in aceasta privinta in randul maselor largi ale populatiei% iar
activitati ca jogging.ul%cross.urile populare 3alergari cu participare larga4% mersul pe !icicleta%
inotul se constituie in adevarate fenomene de masa.
In tara noastra% aceste activitati nu au luat o asemenea amploare% desi este in general
recunoscuta importanta pe care o are sportul in asigurarea starii de sanatate a populatiei. A
inceput si in #omania sa se practice jogging.ul 3alergarea de dimineata sau de seara4% se
merge cu !icicleta% se practica diferite sporturi. Intre acestea din urma% un loc special il
ocupa fot!alul% ai carui practicanti depasesc pro!a!il ca numar amatorii tuturor celorlalte
sporturi care se pot practica in mod organizat. Pe locurile urmatoare se situeaza !asketul%
care castiga tot mai multi adepti si tenisul.
In ceea ce priveste !aza te/nico.materiala la nivel national% situatia s.a deteriorat pe masura
trecerii timpului% in conditiile in care proprietarii acestor !aze 3aflate in marea lor ma1oritate in
proprietatea statului% reprezentat fie prin 5irectiile 6udetene pentru 7ineret sii Sport% fie prin
primarii4 nu au !eneficiat de fonduri pentru mentinerea si% cu atat mai putin% pentru
modernizarea acestora.
Clientii
Clientii sunt in ma1oritate tineri pana in 89 de ani% dar e+ista si numeroase persoane de
varsta a doua sau c/iar a treia care apeleaza la asemenea servicii%
ponderea acestora din urma crescand semnificativ in orele de dupa.amiaza si seara% odata
cu inc/eierea programului de lucru. 5e altfel in aceasta din urma parte a zilei cererea
inregistreaza punctul culminant% iar de multe ori proprietarii acestor !aza practica tarife
diferentiate% cu cele mai mari valori in acest interval
orar.
Concurenta
Momentan% concurenta este inca sla!a% deoarece afacerea necesita o investitie
considera!ila% iar !eneficiile pe termen scurt nu sunt la fel de mari ca in cazul altor activitati.
7otusi% e+ista anumite !aze unde se pot practica activitati sportive in mod organizat.
:ste vor!a in special de o concurenta indirecta% formata din comple+urile apartinand
clu!urilor sportive% care pun la dispozitia doritorilor unele dintre facilitatile lor ; contra cost ;
de scoli si facultati% care de asemenea !eneficiazade terenuri de sport pentru elevi,studenti%
dar care pot dispune 3in mod neoficial4 si alte persoane.
:+ista% dupa cum s.a mai mentionat% si o serie de !aze sportive care se afla in administrarea
5irectiilor 6udetene pentru 7ineret si Sport.
Promovarea
Fiind o afacere care se adreseaza unui segment important de
populatie% publicitatea tre!uie sa fie cat mai ampla% desigur in limitabugetului alocat
acestei activitati. Se pot folosi diverse canale de promovare% printre care radioul% presa
scrisa% pu!licitatea stradala 3recomanda!il cu precadere in locurile frecventate de tineri4. Se
va construi si un site care apoi va fi distri!uit pe retelele de socializare% unde% se gasesc cei
mai multi tineri. 5e asemnea se va apela si la pu!licatiile locale.

V. Plan operational

Personal
Pentru !una functionare a activitatii firmei% personalul necesar este format din<
. un manager
. doi administratori
Administratorii lucreaza in regim de cola!orare intre = si > ore. Acestia se ingri1esc de starea
terenurilor% a gazonului precum si de !una functionare a instalatiei de nocturna. 5esc/id si
inc/id terenurile pentru clienti.
Firma
Firma S.C. ?Firul Ier!ii@ S.#.$. infiintata in &'.&'.'&((% cu un capital social integral de )&& de
lei% inmatriculata in #egistrul Comertului cu nr. * ++,++++, '&((% cod unic de inregistrare -
+++++++++. O!iectivul principal al societatii este de a oferi servicii de cea mai !una calitate si
sa.si im!unatateasca mereu ofertele.
Firma e condusa de unicul asociat% care se ocupa si de pro!lemele financiare si conta!ile.
Cele doua terenuri sunt amplasate in centrul orasului% iar terenul pe care se gasesc
reprezinta prorprietatea personala a managerului% deci nu se plateste c/irie pentru spatiu
locativ.

VI. Management si Organizare

Conducerea va fi e+ecutata de managerul firmei% care este unuicul asociat% #udi #adulescu%
a!solvent al Facultatii de Economie si al Facultatii de Ausiness. Acesta reprezinta
societatea fata de autoritatile statului% terti si in 1ustitie% efectueaza toate actele de
administrare si gestionare a societatii% pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si
orice acte de dispozitie.7otodata managerul desc/ide conturi in lei si valuta si poate utiliza
fondurile financiare ale societatii.
Organizarea
Asa cum s.a mentionat anterior% pentru !una functionare a activitatii firmei% personalul
necesar este format din<
. un manager
. doi administratori
Administratorii lucreaza in regim de cola!orare intre = si > ore. Acestia se ingri1esc de starea
terenurilor% a gazonului precum si de !una functionare a instalatiei de nocturna. 5esc/id si
inc/id terenurile pentru clienti.
Pregatire si calificare
Ponderea personalului specializat este in cazul acestei activitati mult mai mica decat in alte
cazuri
#adu Manga% in varsta de '> de ani% cu studii medii ocupa un post de administrator.
Ilie Izvor% in varsta de 89 de ani% studii medii ocupa ce de.al doilea post de administrator.

VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitaluri

Costurile de inceput
Costurile pornirii acestei afaceri sunt ridicate% in primul rand datorita c/eltuielilor mari pe care
le presupune construirea !azei si dotarea terenurilor de sport in functie de specificul
fiecaruia.
In cele ce urmeaza vor fi enumerate cateva costuri orientative ale instalatiilor si
ec/ipamentelor care ar tre!ui ac/izitionate% in functie de sporturile care urmeaza a fi
practicate.
Pentru fot!al< porti 3intre 8&& si (8&& :B#O4 sau mini.porti 3intre (&& si '&& :B#O4% mingi
3intre '9 si (&& :B#O4. Pentru !asket< instalatie fi+a cu panou 3intre (9& si (0&& :B#O4 sau
instalatie mo!ila 3('&.C&& :B#O4% panou simplu cu cos 39&.''& :B#O4% mingi simple sau
oficiale 3(&.>& :B#O4.
Pentru tenis< masini de aruncat mingi ; diverse modele 3'&&% 9&&% pana la '&&& :B#O4% fileu
3'&& :B#O4% rac/ete pentru amatori 3'&.0& :B#O4 sau profesionale 3>&.8&& :B#O4.
Pentru tenis de masa< masa de 1oc ;poate fi pentru interior sau pentru e+terior. 3intre 8&& si
(&&& :B#O4% fileu 3)&.0& :B#O4% set palete 3'&.8& :B#O4% set mingi 38.= :B#O4.
:vident% mai sunt si alte sporturi care pot fi practicate in mod organizat in cadrul unei !aze
sportive% dar in randurile de mai sus s.au listat numai cele mai populare dintre acestea.
Preturile de sus sunt orientative si sunt in marea lor ma1oritate proprii unor produse de inalta
calitate. In functie de strategie si de posi!ilitati% se poate alege varianta ac/izitionarii unor
instalatii si materiale sportive mai ieftine ori la mana a doua.

Investitia initiala va fi <

Dr.Crt. 5enumire investitie Valoare 3#OD4
(. Eazon natural 39 euro,metru patrat4 8&(.&&&
'. ) porti 30&& euro,!ucata4 ('.&)&
8. '& mingi 39& euro,!ucata4 ).8&&
7otal 8(08)&

Cadrul legal

7re!uie prevazute spatii suficient de largi destinate amena1arii de vestiare si grupuri sanitare.
5e asemenea comple+ul tre!uie sa !eneficieze de un punct de prim a1utor% astfel de
activitati fizice putand genera accidente% de la cele simple pana la cele e+trem de grave.


Ministerul 7ineretului si Sportului
7el< 3&'(4 '9&>98CF '9&0CC(F '9&0&8)
GGG.mts.ro
5irectiile 6udetene pentru 7ineret si Sport
Camera de ComerH Ii Industrie a #omJniei 3CCI#A4
Str. Octavian Eoga nr.'% sector 8% AucureIti
7el< 3&'(48''.C9.89 3&'(48''.C9.8= 3&'(48''.C9.80
Plan de afaceri: firma de web design
Brmatorul e+emplu plan de afaceri firma de Ge! design a fost
realizat folosind urmatorul model tip de plan de afaceri. Va sugerez sa.l consultati inainte de
a va construi propriul dumneavoastra plan de afacere si de a citi e+emplul de mai 1os.


I. Cuprins
V. Plan operational

O!iectul principal de activitate al societatii il reprezinta furnizarea de servicii deGe!
design pe piata internationala.
Sediul firmei va fi in orasul 7imisoara% iar livrarea serviciilor se va face prin internet.
Atragerea clientilor se va face% in principal% prin contactarea telefonica a potentialilor clienti si
prin utilizarea uneltelor de pe internet.
Avanta1ele pentru succes vor fi <
. costuri su! nivelul consurentei
. calitatea crescuta a paginilor de Ge! create
. productivitate crescuta prin folosirea unor !i!lioteci e+tinse de elemnte grafice Ge!.
O!iectivul companiei este sa identifice potentialii clienti de pe piata% fara ca acestia sa ai!a
initiativa si sa le prezinte o oferta e+trem de competitiva cu care sa ii atraga in concretizarea
unui contract.
Avand sediul in Clu1% compania va avea acces la o piata de resurse umane profesionista% dar
care are un nivel al veniturilor inferior celui pus la dispozitie de locatia clientilor. Aceasta va
conferi un avanta1 covarsitor fata de piata de servicii locala a clientilor.


Serviciile oferite de aceasta firma vor fi dedicate Ge!designului si Ge! developementului.
Calitatea serviciilor se !azeaza pe e+perienta in domeniu% e+pertiza te/nica a
programatorilor si pe creativitatea designerilor.
Produsele oferite sunt < logo design% grap/ic design% Ge!site design si Ge! consultancK.
Paginile Ge! vor fi realizate in scopul de a face pu!licitate firmei care a apelat la aceste
servicii.
Sitemul de operare folosit va fi Microsoft si in acest sens se va apela la licenta de LindoGs
Seven. 5esignerii vor folosi licentele Ado!e P/otos/op si Ado!e Flas/.
Pentru secretariat se va folosi un computer cu programul Microsoft Office.

IV. Plan de matketing

Piata

In ultimii ani piata serviciilor care au la !aza Internetul 3si implicit designul depagini eb4 a
cunoscut un progres e+traordinar. Acest fenomen a fost spri1init si de gradul tot mai mare de
penetrare al calculatoarelor si al Internetului in randul populatiei. In mediul ur!an si indeose!i
in orasele mari accesul la Internet este de1a un lucru o!iInuit. Dumeroase familii detin
calculatoare si acces la Internet la domiciliu% altii la locul de munca , scoala% iar pentru cei
care nu se incadreaza in nici una dintre aceste categorii e+ista de1a o multitudine de Internet.
cafe.uri% unde doritorii pot accesa toata gama de servicii Ge!.
Pentru a fi competitiva pe aceasta piata% o firma tre!uie sa ofere un pac/et comple+ de
servicii% compus din< Ge! design 3realizarea de situri cu continut cat mai variat si atractiv4%
prelucrarea si optimizarea de fotografii digitale% grafica Ge! 3design% prelucrare si corectare
imagini% scanare% logo si tematica design pentru Ge!% !anere statice si rotative% Macromedia
Flas/% grafica originala ; /arti% traduceri4% alte servicii.

Clientii

Clientii sunt in marea lor ma1oritate firme% care prin lansarea unui site pe Internet urmaresc
sa isi faca oferta cunoscuta unui numar practic nelimitat de clienti 3se estimeaza ca% la nivel
mondial% peste ( md de persoane au acces la Internet4.
Solicitarile acestor clienti variaza in functie de resursele financiare pe care le aloca acestei
activitati% de natura ofertei firmei% de optiunea acestora de a apela sau nu la anumite
elemente cum ar fi< varianta de vanzare on.line% prezentarea unor liste cu produsele firmei si
preturile acestora% /arti cu localizarea firmei sau a punctelor de lucru% fotografii ale
produselor,magazinelor,persoanelor importante din cadrul firmei% cele mai frecvente intre!2ri
3FAM4% calendar al evenimentelor% stiri de ultima ora% linkuri% forum de discutii pentru
vizitatori,clienti% informatii de contact etc.
Cola!orarea cu clientii depinde foarte mult de comunicarea cu acestia% in special in faza
initiala% de planificare a tuturor activitatilor si proceselor. 7re!uie definite foarte clar motivele
pentru care se creeaza pagina Ge!% pu!licul caruia i se adreseaza% tipul de informatii care se
doresc a fi prezentate si modul de prezentare% ritmul de actualizare 3dupa momentul in care
situl devine activ4% alte mentiuni specifice pentru a asigura o intelegere perfecta a cerintelor
!eneficiarului de catre Ge! designer.

Concurenta

5upa cum de1a am precizat% concurenta in domeniul constructiilor de pagini Ge! este
acer!a. :+ista cateva firme mari% care prin calitatea si diversitatea serviciilor oferite si au
castigat de1a o anumita reputatie% cat si o multime de firme mici si foarte mici% asanumite Nde
gara1@% care sunt adesea formate din una.doua persoane.

Promovarea

5upa cum se poate !anui% una dintre cele mai eficiente metode de promovare a designerilor
de pagini Ge! este c/iar Internetul. 5esignerul tre!uie sa lucreze cu multa atentie la propriul
site% care sa cuprinda toate elementele ofertei sale% impreuna cu datele de contact% toate
acestea intr.un format atractiv% care sa trezeasca interesul celui care viziteaza adresa
respectiva.
In faza incipienta a afacerii% e+trem de importante sunt insa si cunostintele personale% care
se pot materializa in gasirea primilor clienti ai firmei.
Pe masura ce firma incepe sa ai!a clienHi si sa construiasca site.uri% isi poate spori
notorietatea prin mentionarea numelui sau logo.ului in interiorul paginilor realizate% ca si prin
crearea in pagina proprie a unui director 3denumit de cele mai multe ori NPortofoliu@4 in care
sa fie prezentati cei mai importanti clienti si parerile acestora despre cola!orarea care a avut
loc. Se poate aloca si un!uget de pu!licitate% care sa ai!e ca scop plasarea de !anere
pu!licitare pe alte site.uri sau google adGords.

V. Plan operational

Personal

Personalul necesar pentru ca aceasta firma sa.si desfasoare activitatea in cele mai !une
conditii% ar tren!ui sa fie alcatuit din <
. un manager
. director vanzari
. agenti vanzari< ) persoane
. Ge! designeri< ' persoane
. programatori< ' persoane
. asistent administrativ< ( persoana

Firma
Sediul firmei este reprezentat de o camera ce face parte din casa managerului. Aceasta
camera este in legatura cu o !aie% un /ol. Amena1area in vederea furnizarii serviciilor consta
in impartirea incaperii in doua prin intermediul unui paravan 3 sau perete fals4% dotarea cu
mo!ilier 3 mese si scaune4 si computere si conectarea la internet.
Programul de functionare al firmei va fi intre orele (& <&& si (C <&&.


Conducerea va fi e+ecutata de managerul firmei% care este si unicul asociat% Cezar E/inda%
a!solvent al Facultatii de Ausiness. In fata autoritatilor de stat% terti si in 1ustitie% societatea e
reprezentata de manager% deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in
numele societatii.7otodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de
gestiune si orice acte de diispozitie. Managerul desc/ide conturi in lei si in valuta si poate
utiliza fondurile financiare ale societatii.

Organizare

Personalul necesar% de care s.a vor!it anterior este format din <
. un manager
. director vanzari
. agenti vanzari < ) persoane
. Ge! designeri< ' persoane
. Programatori< '
. asistent administrativ< ( persoana

#elatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate conta!ilului%
autorizat sa onoreze aceste o!ligatii.


In urma e+pansiunii Internetului si a folosirii calculatoarelor in tara noastra% au aparut
numerosi tineri care s.au specializat in domeniul programarii si a realizarii de pagini Ge!.
Aceste a!ilitati se deprind prin practica si se mentin prin e+ercitiu. 7otusi% e+ista si
posi!ilitatea invatarii tuturor acestor cunostinte prin intermediul unor cursuri specializate.
7oate instituHiile si companiile 3pu!lice sau private4 care organizeaza cursuri de instruire%
calificare si perfectionare in diverse meserii au in mod o!ligatoriu in
portofoliul lor cursuri de Ge! designer pentru diferite niveluri 3incepatori ; avansati4. Acestea
fac cunoscute lim!a1ele de programare si instrumentele utilizate pentru constructia
serverelor de Internet% prezinta posi!ilitatile care decurg din integrarea mai multor servicii de
retea etc.
Ioan Bngureanu% in varsta de )& de ani% a!solvent al Facultatii de Stiinte :conomice si cu o
e+perienta de peste (& ani in vanzari% va ocupa postul de director de vanzari.
Ioana Mares% Virgil Popescu% in varsta de '8 de ani si ') de ani% am!ii studenti in anul 8 la
Facultatea de Stiinte :conomice% vor ocupa ' posturi de agent vanzari. Dicolae 7alp si
Andreea Manea% in varsta de '9 si '= de ani% studenti in anul ' la Facultatea de Ausiness%
vor ocupa celelalte ' posturi de agent vanzari.
Cei patru Ge!designeri si programatori sunt% dupa cum urmeaza < Irina Ilise% #azvan Man%
Dicoleta Ao!% Ea!riel Pan% cu varstele de '9% 8&% 8' si '> de ani% toti a!slventi ai Facultatii
de Informatica.
Andreea 5ragan% in varsta de '0 de ani% a!solventa a Facultatii de Comunicare si #elatii cu
Pu!licul% va ocupa postul de asistent administrativ.



Fata de alte afaceri Ntraditionale@ 3productie industriala% agricultura% transporturi% constructii%
alte servicii4% costurile pe care le solicita aceast2 afacere sunt mult mai reduse.
Pe langa costurile de infiintare a unei societati comerciale 3circa 8&& O4% investitia se rezuma
la unul sau mai multe computere 3pe care le putem evalua la (&&& ; (9&& O,!ucata4 si la
ac/izitionarea de programe 3softuri4 performante.
:vident% se adauga c/eltuielile ocazionate de ac/izitionarea sau inc/irierea spatiului% in
cazul in care afacerea nu isi are locatia c/iar la domiciliu.


In urma e+pansiunii Internetului si a folosirii calculatoarelor in tara noastra% au aparut
numerosi tineri care s.au specializat in domeniul programarii si a realizarii de pagini Ge!.
Aceste a!ilitati se deprind prin practica si se mentin prin e+ercitiu. 7otusi% e+ista si
posi!ilitatea invatarii tuturor acestor cunostinte prin intermediul unor cursuri specializate.
7oate instituHiile si companiile 3pu!lice sau private4 care organizeaza cursuri de instruire%
calificare si perfectionare in diverse meserii au in mod o!ligatoriu in portofoliul lor cursuri de
Ge! designer pentru diferite niveluri 3incepatori ; avansati4. Acestea fac cunoscute lim!a1ele
de programare si instrumentele utilizate pentru constructia serverelor de Internet% prezinta
posi!ilitatile care decurg din integrarea mai multor servicii de retea etc.

Cadrul legal

O pro!lema importanta in domeniul softGare este cea a drepturilor de autor.
In general% acestea sunt reglementate prin $egea nr. >,(CC= a 5repturilor de Autor si a
drepturilor cone+e% pu!licata in Monitorul Oficial% partea I nr. =& din '= martie (CC=. Mai
intervine si $egea nr. '(8,'&&'% privind apro!area Ordonantei Euvernului nr. ('),'&&&
pentru completarea cadrului 1uridic privind dreptul de autor si drepturile cone+e% prin
adoptarea de masuri pentru com!aterea pirateriei in domeniile audio si video% precum si a
programelor pentru calculator%pu!licata in Monitorul Oficial% Partea I nr. 8') din (= mai '&&'.


Costurlile pentru inceputul afecerii sunt prevazute in ta!elul de mai 1os<

!r.Crt.

"enumirea investitiei

Valoare # $O!%
(. Infiintarea Societatii ('.&&&
'. Computere < (( !ucati )0.8&&
8. $icente softuri )&.&&&
). 5oatarea spatiului ).&&&

&otal

'().)((
$a aceste costuri ar tre!ui sa se aloce si un fond pentru plata pe 9 luni a salariilor anga1atilor.
Aceste costuri tre!uie sa le calculati dumneavoastra in functie de negocierile contractuale.
Ministerul Comunicatiilor si 7e/nologiei Informatiei
Ad. $i!ertatii nr. ()% sector 9% Aucuresti
7el< 3&'(4 )&&.(0.80 3&'(4 )&&.(0.C( 3&'(4 889.)&.>0
Oficiul #oman pentru 5repturile de Autor
Calea Victoriei nr. C(.C8% sector (% Aucuresti
Exemplu plan de afaceri pensiune agroturistica
Acest model plan de afaceri a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri.
I. Cuprins
V. Plan operational
X. Clasificare pensiuni turistice ; cum se dau margaretele


Firma S.C. NPensiunea Capita de fan@ S.#.$. s.a infiintat in 8&.&(.'&((% cu un capital social
integral privat de )&& de lei% inmatriculata in #egistru Comertului cu nr. $ ++,++++,'&(&% cod
unic de inregistrare< M +++++++.
O!iectul principal de activitate al societatii il reprezinta oferirea de servicii de cea mai !una
calitate in domeniul agroturismului astfel incat sa a1unga lider pe piata in zona respectiva. "
Asta implica< gazduirea turistilor pentru o anumita perioada de timp% pensiune completa 38
mese pe zi4 sau demipensiune 3 ' mese pe zi4 si servicii suplimentare.
Cateva minio!iective ar fi < popularizarea zonei% punerea in valoare a !ogatiilor si traditiilor
satului% cresterea nivelului de educatie si cultura in randul locuitorilor opt camere.
Cladirea e+ista de1a% dar nu este amena1ata pentru o astfel de activitate si investitia va viza
amena1area ei conform standardelor in vigoare.
In functie de caracteristicile constructiei% calitatea dotarilor si a serviciilor oferite% pensiunea
turistica rurala tre!uie sa fie clasificata si sa i se atri!uie un numar de margarete.
Clasificarea are ca scop prioritar protectia turistilor% constituind o forma codificata de
prezentare a nivelului de confort si a calitatii serviciilor oferite. Clasificarea se face de catre
Ministerul 7urismului.

Produsul de !aza e reprezentat de conditiile de cazare% care sunt la cel mai inalt nivel pentru
acest tip de turism. Camerele sunt dotate cu mo!ilier de lemn% atent finisate% internet% 7v%
!aie proprie% apa calda curenta.Acest produs include servicii oferite de g/izi locali ce pun la
dispozitie mi1loace traditionale de trasport. 7otodata ei vor g/ida turistii in drumetii sau
vizitarea zonei% se vor ocupa de intretinerea turistilor 3foc de ta!ara% olarit% vanatoare% pescuit
etc.4
Ca servicii suplimentare se pot oferi urm2toarele<
Servicii utile<
; servicii de posta% telecomunicatii% internet si pu!licitateF
Servicii de completare a confortului<
; inc/irieri 3aparate radio% frigidere% televizoare% paturi suplimentare etc.4.
Servicii de agrement<
; servicii de sport 3Pnc/irierea de !iciclete% canoe si !arci% organizarea de e+cursii calare%
amena1area unor zone pentru praticarea sporturilor in aer li!er< gimnastica% !edminton% volei%
fot!al% minigolf etc.4F
; drumetii si activitati in aer li!er
; diverse alte servicii 3piscina% sauna% sala de fitness% masa1 etc.4.


Piata
Cu toate ca turismul intern si international al #omaniei inregistreaza o accentuata tendinta
descendenta 3in special datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei% pe de o parte% si
a diminuarii interesului vizitatorilor straini% pe de alta parte4% turismul rural a luat o amploare
deose!ita Pn #omania dup2 (CC& si in special in ultimii ani.
Aceasta situatie se datoreaza in mare masura involutiei sistemului /otelier clasic% uzurii
morale a dotarilor si ec/ipamentelor% preturilor mari practicate si serviciilor
necorespunzatoare. Prin urmare% agroturismul a aparut ca o alternativa via!ila% catre care s.
au indreptat tot mai multi turisti.
Pe teritoriul tarii e+ista o mare vrietate de spatii de cazare% incepand cu cele de dimensiuni
reduse 3pentru '.8 persoane4 pana la cele care pot gazdui peste (&& de persoane.
Ma1oritatea unitatilor de turism rural ofera un pac/et de servicii ; cazare si masa% aceasta
din urma su! forma de demipensiune sau pensiune completa.
In proportii mai mari sau mai mici% unele pensiuni ofera si o serie de servicii suplimentare<
telefon% televizor% !ai sau dusuri% masina de spalat% terenuri de sport% inc/irierea de materiale
sportive etc.
Aceste pensiuni se intind% cu mici e+ceptii% pe tot teritoriul tarii% avand o densitate mai mare
sau mai mica in functie de frumuseHea zonei% de conditiile e+istente% de posi!ilitatile
financiare si de implicarea autoritatilor centrale si locale in dezvoltarea zonala.
Conform Asociatiei Dationale de 7urism #ural% :cologic Ii Cultural din #omania 3AD7#:C4%
in tara noastra e+ista in prezent peste '.9&& de pensiuni omologate% insumand peste 0.9&&
de camere% dar numarul total al spatiilor de cazare rurale este mult mai mare% avand in
vedere ca numai o parte dintre unitatile e+istente sunt mem!re ale acestei asociatii.
Potrivit unui raport al Ministerul 7urismului si 5ezvoltarii #egionale% in ultimele (> luni au fost
inaugurate apro+imativ 0& de pensiuni agroturistice% !eneficiind de dotari la standarde inalte%
care au insumat o investitie totala de (& milioane :uro.

Clientii

7urismul rural se adreseaza atat clientilor romani cat si celor straini.
Segmentul care apeleaza cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de
varsta a doua si% intr.o mai mica masura% de varsta a treia. Acestia prefera linistea unei astfel
de pensiuni% in locul zgomotului si agitatiei statiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe
Valea Pra/ovei% de e+emplu. Du tre!uie negli1ati nici tinerii% dar ponderea acestora este mai
redusa% tocmai datorita preferintei acestora pentru mare sau munte% pentru locurile pline de
agitatie.
7uristii straini care apeleaza cel mai des la agroturism sunt cei interesati in a cunoaste istoria
si traditiile #omaniei% prin vizitarea unor zone pitoresti% de o frumusete aparte% care
pastreaza o!iceiuri stravec/i legate de< ar/itectura caselor% port% mestesuguri traditionale%
specialitati gastronomice.
5in punct de vedere financiar% cei care apeleaza la aceste servicii se incadreaza in categoria
celor cu posi!ilitati materiale medii si mici% tinand cont de faptul ca turismul rural solicita mai
putini !ani fata de cazarea in sistemul /otelier. Du tre!uie e+clusa in totalitate nici categoria
turistilor cu venituri superioare% care prefera agroturismul din curiozitate sau pentru odi/na.
Planul de fata se adreseaza clientilor de varsta a 'a si a treia% atat romani cat si straini.
Categorie de persoane cu venituri o!isnuite% dar asa cum s.a mentionat anterior nu se
e+clud persoanele cu venturi crescute% calitatea serviciilor mentinandu.se la cele mai inalte
standarde pentru tipul de !usiness si zona geografica% indiferent de clienti.

Concurenta

Serviciile de agroturism au luat o amploare deose!it2% fiind prezente azi pe aproape tot
cuprinsul tarii. -onele in care e+ista cea mai mare densitate a acestor unitati sunt<
Alba 3Al!ac% Arieseni% Earda% #emetea4F Arges 3#ucar% Aradet4F Bistrita3Prundu Airgaului%
$unca Ilvei% Susenii Airgaului4F Brasov 3Moeciu de Sus% Moeciu de 6os% Moeciu C/eia% Aran%
Predelut% Simon% Moeciu% Poarta% Aran Poarta% Poiana Marului4F Cluj 3Sancraiu% Aelis%
Aologa% Poieni% Ciucea4FHarghita 3Praid4F Constanta 3' Mai% Costinesti4F Hunedoara 3Qateg%
Clopotiva4FMaramures 3Salistea de Sus% Aotiza% #ozavlea Sieu4F Mehedinti 3Ponoarele%
5u!ova4F Neamt 35urau% Agapia4F Prahova3Austeni% Poiana 7apului4F Satu Mare 3Eirda de
Sus% Ai+ad4F Sibiu 3Eura #iului% Si!iel%Cartisoara4F Suceava3Panaci4F Tulcea 3Crisan% Sintu
E/eorg/e4F Valcea 3Aaile Eovora% Qorezu% Voineasa% Vaideeni4F Vrancea 3Sove1a% $epsa%
Vidra% 7ulnici4.
5upa cum se poate o!serva% ma1oritatea 1udetelor cu potential turistic sunt !ine reprezentate
la acest capitol. :+ista insa suficiente resurse nee+ploatate% avand in vedere posi!ilitatile
uriase pe care le ofer2 teritoriul #omaniei prin varietatea reliefului si prin pitorescul naturii.
Acest lucru nu inseamna nici ca zonele de mai sus sunt de neatins% doar ca desc/iderea
unei noi unitati de turism rural in regiunile respective este mai dificila% necesitand servicii de
o calitate ireprosa!ila% cat si preturi care sa poata invinge concurenta deose!it de puternica.
Fata de competitia directa cu unitatile de acelasi profil% mai tre!uie avuta in vedere si
concurenta indirecta cu alte forme organizate de turism din zona geografica respectiva% care
poate duce la marirea sau diminuarea cotei de piata a turismului rural.
In ultimul an% a avut loc un amplu proces de privatizare a unitatilor turistice% dintre care se
remarca trecerea in proprietate privata a multor /oteluri de pe litoral. Acestea au fost
ac/izitionate de firme private sau oameni de afaceri% care vor incepe cat de curand ample
programe de investitii. In functie de efectele tuturor acestor evenimente recente% raporturile
de forte in turism se pot modifica intr.un sens sau altul.

Promovarea

O important2 metod2 de promovare a turismului rural este insasi calitatea serviciilor oferite%
care determina satisfactia turistilor% ceea ce ii poate transforma in clienti fideli.
Mai mult% ei pot recomanda pensiunea la care s.au simtit !ine altor persoane si% prin aceasta
reclama ver!ala% gradul de ocupare poate creste considera!il.
5esigur% e+istenta unui site pe Internet care sa atraga atentia asupra e+istentei pensiunii si
sa popularizeze oferta acesteia este intotdeauna !inevenita. Mai putin eficienta se
dovedeste o promovare costisitoare 3presa scrisa% radio% 7V4% care de cele mai multe ori nu
isi 1ustifica prin sporul de eficienta costurile foarte ridicate. :+ceptie fac revistele sau
emisiunile care au ca su!iect calatoriile% turismul etc.
Modalitatile de reclama utilizate vor fi < inscrierea pe site.uri si portaluri de turism din
#omania% construirea unui site% aparitia de reclame in pu!licatiile din zona dar si reviste si
pu!licatii la nivel national% mai ales cele cu specific turistic.
O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care% un anga1at al pensiunii
va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre pensiuneF va asigura
transportul lor din gara pana la pensiune.
7ot pentru publicitate se va apela la agentiile de turism% care pot asigura pu!licitatea.
$a sosire% clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune% /arta zonei
respective% programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua parte.
Se vor oferi discount.uri pentru copii si clienti fideli.
$a plecare% turistii vor primi cate un suvenir din camara " pensiunii.
Foile de cazare au o ru!rica destinata adresei de email% astfel ca se vor trimite oferte noi pe
adresele de email ale clientilor.
V. Planul operational

Personal

Pentru !una functionare a Pensiunii Capita cu Fan"% personalul necesar e format din<
.un manager
.un !ucatar
.un a1utor de !ucatar
.o mena1era
.un g/id pentru drumetii% olarit etc.
#elaHiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui
cola!orator specializat in conta!ilitate si autorizat sa onoreze aceste o!ligatii.

Firma

SpaHiul destinat pensiunii turistice se compune din<
; cladire cu camere pentru inc/iriat% formata din opt dormitoare cu cate doua paturi% opt !ai
dotate cu dus si LC% un living folosit si ca sala de mese Ii o !ucatarieF
; cladire compusa din dou2 dormitoare pentru familia patronului% o !aie% o spalatorie si o
incapere care va fi utilizata pentru pastrarea proviziilor alimentareF
; un teren folosit pentru cultivarea legumelorF
; parcare pentru opt autoturisme.
Fiecare dormitor are o suprafata de () metri patrati 3camere du!le4. Accesul in dormitoare si
!ai este direct% fara a se trece prin alte incaperi.
Pensiunea tre!uie prevazuta cu utilitatile impuse de normele de turism% respectiv iluminare
electrica% iluminare naturala% incalzire locala% retea de canalizare si apa curenta. Planul de
fata se a+eaza pe o pensiune ce dispune de opt camere. Pentru patru dintre ele se vor
realiza investitii pentru procurarea de mo!ilier adecvat% pentru dotarea camerelor de toaleta
cu instalatii sanitare moderne si pentru dotarea !ucatariei cu toate ec/ipamentele necesare.
Consideram ca celelalte patru dormitoare sunt de1a dotate corespunzator.
5e asemenea% pensiunea este prevazuta cu telefon% fa+ si internet% care vor fi puse la
dispoziHia turistilor.
Modalitatile de reclama utilizate vor fi < inscrierea pe site.uri si portaluri de turism din
#omania% construirea unui site% aparitia de reclame in pu!licatiile din zona dar si reviste si
pu!licatii la nivel national% mai ales cele cu specific turistic.
O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care% un anga1at al pensiunii
va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre pensiuneF va asigura
transportul lor din gara pana la pensiune.
7ot pentru pu!licitate se va apela la agentiile de turism% care pot asigura pu!licitatea.
$a sosire% clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune% /arta zonei
respective% programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua parte.
Se vor oferi discountu.ri pentru copii si clienti fideli.
$a plecare% turistii vor primi cate un suvenir din camara " pensiunii.

Ma1oritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi
transforma propria locuinta in pensiune. 5eci costurile fazei de de!ut ar include acele
c/eltuieli determinate de marirea suprafetei casei% crearea unor conditii civilizate de cazare
sau e+tinderea facilitatilor e+istente% amena1area camerelor si ane+elor% alte im!unatatiri
3dotari grupuri sanitare% sistem de incalzire etc.4.
Fata de alte domenii de activitate% putem aprecia costurile demararii unei afaceri in turismul
rural ca fiind reduse% mai cu seama avand in vedere posi!ilitatea realizarii unora sau tuturor
acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala% foarte ieftina.

Pregatire *i calificare

In cadrul serviciilor turistice in general si in situatia turismului rural in particular% e+ista doua
mari categorii de elemente care determina succesul sau esecul afacerii< pe de o parte
dotarile 3constructia% finisarile% ec/ipamentele% mo!ilierul etc.4% iar pe de alta parte calitatile
personalului 3ama!ilitate% politeHe% discreHie% disponi!ilitate4.
Acestea din urma sunt elementele pe care tre!uie insistat% deoarece nu costa 3sau costa
infinit mai puHin decat dotarile sofisticate4 si de multe ori au rolul decisiv in multumirea sau
insatisfactia turistului.

Cadrul legal

Prin Ordinul presedintelui Autoritatii Dationale pentru 7urism nr. =(,'0 aprilie (CC0 toate
unitatile din turismul rural tre!uie sa indeplineasca anumite conditii% in functie de confort%
pentru a fi omologate si clasificate 3pe margarete4.


Conducerea va fi e+ecutata de managerul firmei% care este si unicul asociat% Mugurel
Padureanu% a!solvent al Facultatii de Ausiness si al Facultatii de :conomie Eenerala.
In fata autoritatilor de stat% terti si in 1ustitie% societatea e reprezentata de conta!ilul anga1at
ca si cola!orator% deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in numele
societatii.7otodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si
orice acte de diispozitie. Managerul desc/ide conturi in lei si in valuta si poate utiliza
fondurile financiare ale societatii.

Organizare

Asa cum s.a mentionat anterior% personalul Pensiunii Capita cu Fan" e format din <
.un manager
.un !ucatar
.un a1utor de !ucatar
.o mena1era
.un g/id pentru drumetii% olarit etc.
#elaHiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui
cola!orator specializat in conta!ilitate si autorizat sa onoreze aceste o!ligatii.
Qans C/ristian% manager.
Maria Vioara% !ucatar sef in varsta de 99 de ani cu peste 8& de ani e+perienta in domeniu.
5orel -uzu% a1utor de !ucatar% in varsta de '= de ani.
Marinica Mos% in varsta de 9& de ani% fost padurar% va asigura drumetiile si tot ce tine de
divertisment in cadrul acestei pensiuni deoarece cunoaste foarte !ine zona% s.a nascut si a
trait in acest sat si in consecinta cunoaste istoria si traditiile specifice locului.
#odica 5um!rava% in varsta de 9& de ani% mena1era.
Mesele se vor servi de 8 ori pe zi pentru cei ce au ales pesiune% iar pentru cei cu
demipensiune% masa va fi servita de doua ori pe zi. Orele de servire ale mesei sunt < mic
de1un ora &>.&& ; (&.&&% pranz ora (8.&& ; (9 <&&% cina ora<(>.&& ; '&.&& cu posi!ilitatea
adaptarii in functie de durata drumetiilor sau a programelor ce se desfasoara in cadrul
pensiunii sau in zona. Meniul va fi ales de catre turisti in momentul in care se va face
rezervarea. Acestia vor alege din lista de meniuri felurile de mancare.
Pentru doritorii de drumetii% e+ista mai multe trasee% ramane sa aleaga fiecare in functie de
preferinte.


Costurile de +nceput

Ma1oritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi
transforma propria locuinta in pensiune. 5eci costurile fazei de de!ut ar include acele
c/eltuieli determinate de marirea suprafetei casei% crearea unor conditii civilizate de cazare
sau e+tinderea facilitatilor e+istente% amena1area camerelor si ane+elor% alte im!unatatiri
3dotari grupuri sanitare% sistem de incalzire etc.4.
Fata de alte domenii de activitate% putem aprecia costurile demararii unei afaceri in turismul
rural ca fiind reduse% mai cu seama avand in vedere posi!ilitatea realizarii unora sau tuturor
acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala% foarte ieftina.


Investitia initiala va fi <

Nr.Crt. Denumire investitie Valoare (RON)
1.
Dotari dormitoare 16 paturi, 8 dulapuri, 8 mese, 16 scaune, 8
cuiere, 8 veioze, 8 aparate radio si Tv) 20.000
2. Amenajari si dotari 8 bai 9600
. Amenajare livin! 800
Total 30400

Costul alimentelor care tre!uie cumparate pentru asigurarea mesei si consuma!ilelor pentru
turisti se ridica la 8& lei pe zi per turist.
Pentru realizarea unui site eb% firma va aloca suma de (9&& de lei. Celelalte activitati de
promovare vor costa (9&& de lei.


Ministerul 5ezvoltarii #egionale si 7urismului
Str. Apolodor nr.(0% sector 9% Aucuresti
7el< 3&'(4 )(&.('.09 ; 5irectia Eenerala de Autorizare si Control
.mturism.ro
Asociatia Dationala de 7urism #ural% :cologic si Cultural din #omania 3AD7#:C4<
Str. Maica Ale+andra nr. 0% sector (% CP '' ; '9C% Aucuresti
7el,Fa+< 3&'(4 ''8.0&.')F '''.>&.&(
.antrec.ro
Asociatia Dationala a Agentiilor de 7urism din #omania 3ADA74
.anat.ro
Federatia Patronala din 7urism 3FP74
Calea Victoriei nr. (&&% sector (% 0&(0=% Aucuresti
7el,Fa+< 3&'(4 8('.'C.C8
Exemplu plan de afaceri restaurant
Bn plan de afaceri este esential pentru orice tip de afacere% mai ales
pentru cele noi. Prin crearea unui plan de afaceri pentru restaurant% tu realizezi doua lucruri<
(. Inveti ce inseamna sa ai un restaurant% de la partile componente% anga1ati% meniu pana la
informatii despre competitia de pe plan local si cum sa realizezi un marketing mai !un decat
al lor.
'. In caz ca ai nevoie de un imprumut% planul de afaceri este numai !un de prezentat !ancii.
Bn plan de afaceri este foarte !un% mai ales celor care sunt noi in afacerea cu mancare si
restaurante. In timp ce cauti informatiile pentru a.ti construi planul% te poti lovi de pro!leme%
la care nici nu te gandeai inainte de a incepe.
Ma1oritatea planurilor de afaceri au aceleasi capitole care tre!uie sa fie atinse. Pentru a
vedea un model ideal pentru planul tau de afaceri poti accesaurmatorul link< n model !lan
de afaceri ideal !entru orice ti! de afacere. In cazul nostru% o sectiune aparte pe care tre!uie
sa o adaugam la acest model este analiza industriei de restaurante. Mai 1os iti voi prezenta%
pe scurt% paritile necesare pe care tre!uie sa le atingi atunci cand iti vei creea propriul plan
de afaceri restaurant.
I. O descriere generala a afacerii
In ce tip de afacere vrei sa intriR Care este rolul tau in eaR
Ma1oritatea companiilor au o scurta descriere a activitatii lor% a misiunii lor. 5e cele mai multe
ori in 8& de cuvinte ele pot e+plica de ce e+ista pe piata si care sunt principiile de g/idare pe
care le folosesc. Poti incepe facand si tu acest lucru% iar aceasta scurta descriere sa o
adaugi in planul tau.
5escrierea de mai sus tre!uie urmata de prezentarea o!iectivelor si pragurilor afacerii.
O!iectivul este% putem sa.i spunem si asa% destinatia unde vrei sa a1ungi% unde vrei sa
a1unga afacerea ta. Pragurile sunt etape pe care le parcurgi pana sa.ti atingi o!iectivul. 5e
e+emplu% un o!iectiv poate fi% sa a1ungi sa detii o afacere sanatoasa si de succes% care sa fie
lider in serviciile oferite clientilor. In acest caz% pragurile pot fi tinte anuale de vanzari si
anumiti indicatori care masoara satisfacerea clientilor.
Ce este important pentru tine la aceasta afacereR
Cui ii sunt adresate produsele taleR 3 Stai putin timp la aceasta intre!are ; ii vei acorda un
raspuns mai amplu in sectiunea Plan de marketing4.
5escrie segmentul de piata pe care iti vei desfasura activitatea. Acesta are un ritm de
crestereR Ce sc/im!ari prevezi ca se vor intampla pe piata% pe o perioada scurta de timp%
dar pe o perioada lunga de timpR Ce vei face pentru a profita de eleR
Analizeaza competitia si descrie punctele lor tari si competentele lor de !aza. Care sunt
factorii care le fac pe aceste firme sa reuseascaR Care crezi ca sunt principalele tale atu.uri
in raport cu competitiaR Ai e+perienta in acest domeniu% anumite a!ilitati de adapta!ilitate
ridicate% esti destul de puternic sa rezisti acestei aventuriR
Pornesti in aceasta afacere< singur% cu alti parteneri% asociat cu o corporatie% etcR 5e ce ai
ales aceasta forma R
II. Produse si servicii
5escrie in detaliu produsul sau serviciul pe care vrei sa a1ungi sa.l vinzi% in cazul nostru
3feluri de mancare si !auturi% desene% fotografii% !rosuri de vanzari etc.4.
Care sunt factorii care iti vor oferi avanta1e sau dezavanta1e fata de competitieR :+emplele
tre!uie sa contina niveluri de calitate% evidentierea unicitatii sau marcii proprietarului.
III. Plan de marketing
Du conteaza cat de !un este produsul sau serviciul oferit% o afacere nu poate reusi fara o
strategie de marketing !ine pusa la punct. Aceasta etapa incepe cu o analiza sistematica a
pietei. :ste foarte periculos sa.ti asumi faptul ca de1a stii ce se intampla pe piata si care sunt
tendintele ei% fara un studiu in preala!il. 7re!uie sa faci acest studiu ca sa fii sigur ca te afli
pe drumul cel !un. Btilizati procesul de planificare al afacerii drept oportunitate pentru a
strange date si raspunsuri la intre!ari. 7impul tau va fi !ine folosit.
Cateva din lucrurile pe care poti sa le faci< poti contoriza traficul unei anumite locatii% poti
nota competitorii% poti lua interviuri si poti face studii de piata pentru a afla nevoile
consumatorilor.
Atunci cand scrii planul tau de marketing% fii cat mai e+plicit posi!ilF ofera statistici% numere% si
surse. Planul de marketing va fi la un anumit moment% !aza tuturor proiectiilor privind
vanzarile.
Industria restaurantelor
5ate despre industria restaurantelor.
Divel local<
Cate restaurante sunt in 1urul locatiei alese de dumneavoastra" Capacitatea acestora este
suficienta pentru populatia si traficul din acea zonaR 5aca 5A% atunci nu mai este necesar sa
desc/ideti un restaurant in acea zona.
Divel national<
Care sunt o!stacolele cu care va confruntati ca sa intrati pe piata cu un restaurant nouR
Cateva o!stacole ar fi< costuri ridicate de infintare% costuri ridicate de marketing% costuri mari
pentru utilare si design% costuri pentru promovarea marfii si acceptarea ei% sc/im!ari
legislative% sc/im!ari economice% etc.
Care este potentialul de crestere in aceasta industrieR
Competitia
Care sunt restaurantele competitoareR Multi oameni isi deschid un restaurantcrezand ca
oamenii vor prefera restaurantul lor in sc/im!ul celor e+istente de1a pe piata. Du su!estimati
celelalte restaurante. Acele restaurante de1a isi au clientii lor loiali% iar atunci cand esti loial
unui lucru% este necesar un mare efort din partea competitiei sa te convinga sa sc/im!i acel
ceva care iti face placere. Afla cat de multe poti despre competitia ta% inclusiv meniul lor%
orele de varf% programul si preturile. Apoi e+plica in cateva fraze ce vei face pentru a avea o
oferta mai !una decat a lor.
Promovarea
Cum vor auzi consumatorii de produsele taleR
Ai identificat cele mai atractive mi1loace ca si cost pentru promovarea produselor taleR
Ce imagine proprie vrei sa promoveziR Cum vrei sa te vada consumatoriiR
Ai si alte metode de promovare decat pu!licitatea platitaR 3cataloage% te !azezi pe
promovarea din gura in gura% folosesti anumite retele sociale% participi la e+pozitii etc.4
In plus% ce planuri ai pentru imaginea de tip graficR Aceasta include logo% carti de vizita%
!rosuri% pliante etc.
7i.ai creat un sistem care sa.ti identifice clientii fideli ca sa.i poti contactaR
,ugetul pentru promovare
Cat vei c/eltui pentru a realiza tot ce este mai susR
Inainte de a incepeR 3aceste cifre vor intra in !ugetul pentru inceputul unei afaceri4
In curs de derulareR
IV. Plan operational
:+plica foarte clar operatiunile de zi cu zi ale afacerii% locatia% ec/ipamentul% oamenii%
diferitele procese de productie si mediul incon1urator.
Productia
:+plica ce inseamna pentru afacerea ta urmatoarele<
:c/ipamente de productie si costuri
Controlul calitatii
Serviciul clienti
Controlul inventarului
Implementarea de noi retete
-ocatia
Inainte de a crea un plan de afaceri% de a scrie un meniu sau de a te interesa de finantari%
tre!uie mai intai sa stii unde anume va fi pozitionat restaurantul tau. $ocatia restaurantului
este cruciala pentru succes% la fel de importanta cum sunt mancarea si serviciile pe care le
oferi. 5aca de1a ai o anumita locatie pentru restaurant% nu deveni prea atasat de ea% pana nu
esti convins ca indeplineste toate condiitile pentru un restaurant de succes. Citeste mai
multe selectand urmatorul link< Cum alegi locatia !entru restaurantul tau.
Mediul .uridic
5escrieti urmatoarele<
$icente pentru desfasurarea activitatii
#eguli si reglementari privind sanatatea% spatiul de lucru sau mediul incon1urator
#eglementari speciale pentru desfasurarea activitatii
Specificatii despre desfasurarea activitatii in acea zona sau in acea cladire
Asigurari
Personal
(. Dumarul de anga1ati
'. Clasificarea lor 3calificati% necalificati% profesionisti4
8. Bnde si cum vei gasi personalul potrivit pentru tineR
). Calitatea personalului e+istent
9. Structura de salariu
=. Metode de instruire si aprofundare
0. Impartirea pe sarcini% cine face ceR
>. Ai un program sta!ilit pentru fiecare cu ce are de facutR 5aca nu% aloca.ti timp si scrie
unul.
C. Pentru anumite servicii% ai nevoie de anumite contracte aditionaleR
Inventar
(. Ce tip de inventar pastrezi< al materialelor% proviziilor% produselor finiteR
'. Care este valoarea stoculuiR
8. Care este rata cifrei de afaceri si cum se compara aceasta cu media industriei de pe
piataR
/provizionare
Identifica factorii c/eie ai aprovizionarii<
(. Dume si adrese a celor care te aprovizioneaza
'. 7ipul si cantitatea furnizata
8. Aprovizionarea se face pe creditR
). Care este mi1locul de livrareR
9. Doteaza.ti furnizorii !uni cat si fia!ilitatea produselor luate de la fiecare
:ste nevoie sa ai mai mult de un furnizor pentru un anumit produs critic necesar desfasurarii
afacerii taleR
7e astepti la intarzieri privind anumite livrariR Cum ti.ar afecta acestea activitateaR
Costurile de aprovizionare variazaR 5aca da% cum faci fata acestoraR
V. Management si Organizare
Cine va administra afacerea zi de ziR Ce e+perienta are aceasta persoana si ce aduce nou
afaceriiR Ce calitati speciale si competitive areR :+ista un plan de a continua afacerea daca
aceasta persoana este pierdutaR
5aca ai mai mult de (& anga1ati% creaza un ta!el organizational in care sa fie trecute o
ierar/ie a lor si in dreptul fiecaruia pentru ce este fiecare responsa!il.
5aca intocmesti acest plan pentru o!tinerea unui imprumut sau pentru anumiti investitori%
este recomandat sa treci in plan anga1atii c/eie.
VI. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
Veti avea foarte multe costuri de inceput% c/iar inainte de a desc/ide afacerea. :ste foarte
important sa estimati aceste costuri foarte e+act% ca apoi sa faceti un plan de unde luati
suficient capital. Acest lucru este un proces de cercetare% si cu cat eforturile de cercetare
sunt mai mari si mai e+acte% cu atat sansele sunt mai mici ca sa omiteti anumiti factori
esentiali pentru inceperea si dezvoltarea afacerii.
C/iar si cu cele mai !une motode de cercetare% desc/iderea unei afaceri va costa mai mult
decat anticipati. Sunt doua metode de a face a1ustari privind e+tra.costurile. Primul este de a
marii cu '&S costul fiecarui lucru in !uget. Pro!lema cu acesta metoda este ca distruge
acuratetea planului. A doua metoda este de a introduce o line separata in plan
numita c0eltuieli neprevazute. Aceasta este metoda pe care o recomandam.
Incercati sa vor!iti cu alte persoane care au inceput afaceri asemanatoare pentru a avea o
idee despre marimea c/eltuielilor neprevazute. 5aca nu puteti o!tine informatii e+acte% va
recomandam sa treceti c/eltuielile neprevazute cu cel putin '&S din totalul celorlalte
c/eltuieli pentru inceputul afacerii.
:+plicati in detaliu cercetarea facuta si cum ati a1uns la aceste sume. 5ati sursele% cantitatile%
si conditiile eventualelor imprumuturi. 5e asemenea e+plicati in detaliu care este suma cu
care va contri!ui fiecare investitor% si care este procenta1ul din afacere detinut de fiecare.
VII. Plan financiar
Bn plan financiar consta intr.un plan pe (' luni a previziunilor privind profitul si pierderile% un
plan pe patru ani a previziunilor privind profitul si pierderile% un plan al flu+urilor de numerar%
o foaie cu !alanta activelor si pasivelor% si un calcul al punctului de renta!ilitate.
1n plan pe '2 luni al previziunilor privind profitul si pierderile
Cei mai multi din proprietarii de afaceri cred ca un plan pe (' luni al previziunilor privind
profitul si pierderile reprezinta Ncentrala@ afacerii. Aici puneti totul impreuna in numere si
puteti in sfarsit sa o!tineti o idee privind ce anume este necesar pentru a o!tine profit si a
avea o afacere de succes.
:ste compus dintr.un plan al vanzarilor unde sunt trecute toate vanzarile luna de luna si un
plan al costurilor. 5aca diferenta dintre suma totala o!tinuta din vanzarea produselor sau
serviciilor si totalul costurilor pentru producerea acolor !unuri este pozitiva atunci afacerea
noastra a o!tinut profit% daca suma este pe minus inseamna ca suntem in pierdere.
O!servatie< Intotdeauna pastrati notite cu cercetarile pe care le faceti. Astfel puteti accesa
mult mai usor sursele cercetarilor si va puteti intoarce oricand la ideile de !aza pentru
modificari.
1n plan pe patru ani al previziunilor privind profitul si pierderile
Bn plan pe (' luni al previziunilor privind profitul este inima planului financiar. Aceasta
sectiune este pentru cei care vor sa mearga mai departe cu calculele si predictiile.
Si in acest caz este necesar sa pastrati notite cu cercetarile pe care le faceti.
Flu3urile de numerar
5aca previziunile privind profitul reprezinta inima unui plan de afaceri% flu+urile de numerar
reprezinta sangele acestuia. Afacerile esueaza deoarece se a1unge la punctul cand nu se
mai pot plati facturile. Orice parte a planului dumneavoastra de afacere este importanta% dar
niciuna nu se compara nici macar un moment cu aceea de a ramane fara !ani.
O!iectivul a tot ce s.a discutat pana in acest moment este de a invata sa planificati cat de
multi !ani va tre!uie ca sa acoperiti costurile necesare demararii afacerii% costurile
preliminare% costurile de operare% si rezervele.
Du e+ista un truc anume in a face un anumit plan special privind flu+urile de numerar.
Flu+urile de numerar reprezinta doar o aruncatura de privire la contul dumneavoastra.
Pentru fiecare detaliu% tre!uie sa stiti e+act cand tre!uie sa primiti anumiti !ani 3pentru
vanzari4 sau cand tre!uie sa platiti 3costuri4.
:ste necesar sa urmariti factorii esentiali pentru afacerea dumneavoastra si care au un
impact mare in cadrul flu+urilor de numerar% cum ar fi !anii o!tinuti din vanzari si cei pe care
tre!uie sa.i platiti pentru ac/izitii.
5e e+emplu% daca realizati o vanzare in luna unu% cand veti primii !anii pentru aceasta
vanzareR Cand veti ac/izitiona cele necesare pentru productie% veti plati in avans% la livrare
sau mai tarziuR Cum vor afecta acestea flu+ul de numerarR
5e asemenea tre!uie sa luati in considerare costurile iregulate cum ar fi anumite ta+e
trimestriale% intretinere si reparatii neprevazute% toate acestea tre!uie trecute in !uget.
5e asemenea deprecierea nu apare in flu+ul de numerar% deoarece nimeni nu o sa va scrie
un cec pentru ea. Aveti mare gri1a la acest factor daca lucrati cu doua tipuri de monezi.
Foaia cu balanta activelor si pasivelor
Cand vor!esc de active ma refer la tot ce detine firma% pe cand pasivele sunt reprezentate
de datoriile firmei. Cand pasivele sunt e+trase din active% cea ce ramane este valoarea
propriu zisa a afacerii detinute.
Aceasta foaie este foarte importanta atunci cand se face evaluarea afacerii% ea fiind
importanta pentru !anci atunci cand ne va eli!era un credit% cat si pentru investitori.
Punctul de rentabilitate
O analiza a punctului de renta!ilitate prezice cantitatea de produse sau servicii care tre!uie
vanduta% la un anumit pret% pentru a recupera totalul costurilor de investitie. Practic acest
punct este zona unde se creeaza o linie ce desparte zona de minus de zona in care se va
trece pe profit operational.

Cultivarea ciupercilor Plan de afaceri
Acest model plan de afaceri a fost facut folosind
urmatorul model tip de plan de afaceri.
I. Cuprins
V. Plan operational


In urma studiilor efectuate% am a1uns la concluzia ca infiintarea unei ciupercarii prezinta reale
sanse de reusita. Momentan pe piata din #omania cererea pentru ciuperci este de '= de ori
mai mare decat oferta pentru acest produs.
Defiind o cultura foarte complicata% dorim sa ne a+am pe producerea de ciuperci in sistem
intensiv% care urmeaza sa le livram marilor supermarket.uri din 7imisoara% cu care am
negociat contracte de cola!orare.
Principalele noastre o!iective sunt<
Anul I de activitate< o!tinerea unui profit net de minim (&&.&&& lei.
Anul II de activitate< cresterea profitului net cu 9&S.
Anul III de activitate< cresterea profitului net cu 09S.
Anul IV de activitate< cresterea profitului net cu (&&S
Anul V de activitate< o!tinerea unei cote de piata de 8&S.
Produsul nostru este adresat tuturor consumatorilor de ciuperci% adica ma1oritatea
persoanelor interesate de o alimentatie sanatoasa% in mod indirect% clientii nostrii vor fi si
restaurantele din 7imisoara 3ma1oritatea isi fac aprovizionarea cu ciuperci din supermarket.
uri4% deoarece folosesc ciupercile in diferite preparate.
5in punct de vedere al segmentului pe care ne vom dezvolta activitatea% acesta prezinta
tendinte de crestere% momentan% consumul mediu pe cap de locuitor in #omania este de
apro+imativ '&& grame ciuperci , an% dar se preconizeaza o crestere a consumului de pana
la (.9 , ' kilograme , an pe cap de locuitor in urmatorii ani.
Afacerea va fi condusa de cei ' asociati% care participa in mod egal% atat la investitia initiala%
cat si pe parcursul dezvoltarii afacerii.

III. Produsul

De propunem sa cultivam ciupercile Pleurotus% care au regim nutritional lignicol ; celulotic%
ele fac parte din Ordinul Agaricoles% impreuna cu ciuperca Agaricus Aisporus% insa cu
deose!iri marcante intre ele. 5in familia Pleurotus amintim<Pleurotus Ostreatus4 Pleurotus
Florida4 Pleurotus 5a.or 6 Ca.u4 Pleurotus ".amor% si% o serie larga de /i!rizi% o!tinuti
dupa ani grei de cercetari atat pe plan international cat si in tara% rezultand tulpini foarte
rezistente cu precocitate ridicata% avand o eficienta economica superioara.

"etalierea principalelor soiuri7
Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de cultura% cu palaria de culoare vanata% termic criofila%
raspandita su! numele de Pastravul de Fag sau Aurete de Fag si necesita la fructificare o
temperatura de (&TC ; (=TC.

Pleurotus Florida este o ciuperca de cultura de culoare crem% cu un regim termic termofil%
necesitand o temperatura la fructificare de '&TC ;'8TC. :ste foarte apreciata atat de
cultivatori% datorita costurilor energetice scazute% cat si de consumatori% pentru aroma
placuta.
Pleurotus 89 ):% este un /i!rid de inalta calitate% o!tinut de vecinii nostri mag/iari% care a
reusit sa se impuna in #omania in detrimentul altor /i!rizi performanti creati de cercetatori
romani. Q* 89 are palaria de culoare crem desc/is si prezinta avanta1ul ca se comporta
foarte !ine atat la temperaturi scazute (&TC ; ('TC% cat si ridicate ''TC ;')TC% nefiind
pretentioasa din acest punct de vedere. Palaria este puternic e+centrica si situata asimetric
fata de picior% adesea in forma de scoica% cu latimea de 9 ; (9 cm% carnea sau pulpa palariei
este compacta% consistenta la e+emplarele a1unse la maturitate.
Pleurotus ".amor este o specie de culoare roz% foarte atragatoare atat prin nuanta
deose!ita cat si prin aroma placuta care se o!tine in urma conservarii. In cultura emana un
miros puternic% temperatura ideala pentru fructificare este de '(TC ; ''TC. Aceasta ciuperca
foarte apreciata peste tot% se cultiva rar in #omania.
Doi am ales sa cultivam soiul /i!rid Pleurotus Q* 89% deoarece% in cultura acesteia cerintele
pentru producerea intensiva sunt cele mai reduse% si% este unul dintre soiurile cu cel mai
mare randament de fructificare.
Cultivarea si cresterea ciupercilor Pleurotus 89 ):
7e/nologia de cultura este foarte simpla% pentru insamantare se foloseste miceliu granulat%
care se amesteca cu su!stratul nutritiv in proportie de '.9S din greutatea lui. In sistemul de
cultura intensiv% cazul nostru% vom practica circa =.> cicluri pe an% preconizam sa realizam o
productie de '&& ; 8&& kg ciuperci , tona de su!strat.
&e0nologia de cultura a ciupercilor Pleurotus 89 ): se rezuma la7
. sta!ilirea su!stratului nutritiv ; reteta compost
. umectarea materiilor
. pasteurizarea termica a compostului
. insamnatarea cu miceliu
. incu!area
. fructificarea ; recoltarea ciupercilor.
"etalierea etapelor7
Prepararea compostului ; toate materiile prime ce depasesc 8.) cm. sunt tocate% materiile
prime se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari 3(&&S4 care sa asigure necesarul
de apa in dezvoltarea ciupercilor. Paiele se maruntesc la dimensiuni intre (. 8 cm si
formeaza un su!strat foarte !un in Nreteta@ finala% care in cazul nostru este
. paie de grau C9S
. amendamente 3ipsos% creta fura1era sau var4 9S
5upa umectare% urmeaza pasteurizarea termica% amestecarea si omogenizarea su!stratului
nutritiv% inclusiv amendamentul ; calciu 3 ipsos , var , creta fura1era4. Aceasta operatie are
rolul de a dezinfecta su!stratul pentru ciuperci% astfel incat acesta sa fie li!er de daunatori%
insa nu sterilizat pentru a nu distruge su!stantele car!onice usor asimila!ile si flora
micro!iana e+istenta in su!strat% care a1uta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor.
Bn alt aspect foarte important de care tinem cont este faptul ca% inainte de tratarea termica%
amestecul omogenizat in preala!il% este lasat la inmuiere pe platforme% in 1ur de (.' zile.
In apa de im!i!are punem preventiv o cantitate de >& grame Aavistin la (.&&& kg material.
5upa aceasta operatie% materialul il lasam la racit si scurs pana a1unge la temperatura de
'(T.')TC si umiditatea de 09.>&S% cand se poate incepe insamantarea.
Insamantarea cu miceliu ; prima etapa este cantarirea compostului si analizarea calitatii
acestuia% verificandu.se respectarea urmatoarelor valori<
. temperatura '(T.')TC
. umiditatea 09 ; >&S
. PQ;ul 9 ; 0
Insamantarea se realizeaza automat cu utila1e speciale avand capacitati medii de 9 tone ,
compost , /. Materialul insamantat se pune in saci cu dimensiunile de< / ; 0&,(&& cm%
diametrul '9 ; 8& cm si grosimea &.( mm.
Incu!area miceliului . perioada de incu!are incepe din momentul insamantarii miceliului si se
considera terminata cand sacii s.au al!it% respectiv miceliul s.a impanzit% si urmeaza aparitia
primordiilor 3faza fructificarii4.
Ciupercile Pleurotus Q* 89 necesita la incu!are o temperatura situata in 1urul valorii de '&T.
''T C% pe durata a (& ; (9 zile.
In timpul incu!arii este interzisa pulverizarea de apa direct pe saci% dar este necesara
mentinerea umiditatii la valoarea de =9 ; 0& S% asadar% am montat dispozitive speciale cu
diuze pe tavan care vor asigura necesarul de umiditate prin pulverizare de vapori de apa.

Sacii nu tre!uie sa fie lipiti unul de altul pentru a nu se Nautoaprinde@% prezentand pericolul
cresterii temperaturii% cu consecinta distrugerii miceliului% pentru rezolvarea acestui aspect
am amena1at /ala cu rafturi pentru depozitarea corespunzatoare a sacilor.
$umina nu este necesara pentru cresterea miceliului% astfel ca% in aceasta perioada% lumina
se va folosi numai pentru orientare in interior. Aerisirea este redusa% e+ecutandu.se '
sc/im!uri de aer pe zi fiecare a cate ( ora% curentii nu depasesc &.' m,s.
5upa (> ; '& zile de la insamantare% perioada de incu!are se considera terminata si
urmeaza o faza de maturizare% iar o data cu aparitia primordiilor prin orificiile sacului incepe
perioada fructificarii.
Aparitia primordiilor impune si factorul lumina% care este indispensa!il pentru dezvoltarea
carpoforilor. Intensitatea luminii si perioada de iluminare sunt realizate cu a1utorul !ecurilor
reci 3fluorescente4 de nuanta al!astruie% cu norma unui neon de 8= L pentru '.8
mp. Decesarul de lumina este de > ; (& ore pe zi.
Punem un mare accent pe respectarea conditiilor de microclimat ; ventilatie ; temperatura ;
umiditate ; intensitatea luminii ; deoarece% o dereglare% sau depasire a valorilor
recomandate% duce inevita!il la scaderea drastica a productiei% pana la compromiterea
totala.

&ratamentul bolilor si daunatorilor
In cultura ciupercilor% e+ista posi!ilitatea contaminarii cu diferiti agenti patogeni si organisme
daunatoare. Dumeroase !oli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite
ciuperci competitoare.
In continuare vom prezenta pe scurt diferite !oli% daunatori% mucegaiuri% acarieni sau
nematozi ce se intalnesc in cultura ciupercilor.
In categoria N!oli ciuperci% mucegaiuri% ciuperci parazite si competitoare@ se intalnesc<
. pata !acteriana sau pata de !ronz 3Pseudomonas tolaasii4
. !oala de g/ips al!a 3Monilia fimicola4
. mucegaiul gal!en 3MKceliop/tora sulp/urea4
. mucegaiul verde 37ric/oderma viride% Penicillium sp.% Aspergillus sp.4
. mucegaiul !run 3P/Kmatotric/um sp.4
. mucegaiul verde.masliniu 3C/aetomium olivaceum4
. ciuperci cerneala ( 3Coprinus comatus% Coprinus filamentarius4
. ciuperci cerneala ' 3Catramentarius sp.4
Pe langa aceste !oli si acesti daunatori% in cultura ciupercilor se intalneste frecvent si stroma
miceliana% ce reprezinta o crestere a!undenta de miceliu% si formeaza o crusta impenetra!ila
pentru viitoarele ciuperci.
Cei mai frecventi daunatori ce pot provoca daune importante sunt< nematozi% puricii
ciupercilor% acarieni% tantari ciupercilor% mustele ciupercilor si viermii su!stratului.
O statistica generala a acestora este<
. nematozi ; 5Ktilenc/us mKceliop/agus
. acarieni ; 7Krop/agus putrescentiae ; PKgmep/orus mesem!rine
. puricii ciupercilor ; 7isanurea cenusie ; QKpogastrura manu!rialis
. mustele ciupercilor 3cea mai cunoscuta4 ; 5rosop/ila fune!ris ; Qeteropeza pKgmea ;
Megaselia nigra sau musca g/e!oasa.
Acesti daunatori sunt e+trem de frecventi in spatiile de cultura a ciupercilor% provocand
daune insemnate in cazul tratamentelor gresite sau ineficiente. Pentru a evita acest lucru%
vom efectua tratari preemergente ale compostului si vom efectua analize la intervale
regulate de timp in vederea sta!ilirii gradului de prezenta al daunatorilor.
7inand cont de preturile de comercializare practicate la ciuperci% pe piata si in magazine% am
luat in calcul valorificarea productiei la pretul de = lei , kilogram datorita faptului ca marfa
este preluata in sistem en.gross.


5in punct de vedere al analizei pietei de desfacere% am efectuat doua tipuri de analize% una
primara si una secundara. In cadrul analizei primare am efectuat investigatii privind pretul de
comercializare al ciupercilor in varianta en.gross si care este cantitatea ce poate fi a!sor!ita
pe piata.
In urma analizei secundare% adica in urma consultarii informatiilor pu!lice de specialitate am
alcatuit o !aza de date privind cele mai indicate metode de cultura pentru ciupercile
Pleurotus Q* 89. Aspecte privind metoda de cultura aleasa de noi si multe alte detalii% au
fost prezentate in cea de a 8.a parte a planului de afaceri% in capitolul NProdusul@.

Economie
Piata noastra de desfacere este reprezentata de orasul 7imisoara% in marimi a!solute%
acesta are o populatie de apro+imativ 8('.&&& locuitori. Sa presupunem ca piata nostra tinta
este de 0&S din marimea pietei totale% adica apro+imativ '(>.)&& potentiali consumatori ai
produsului.
Conform informatiilor de care dispunem% in proportie de peste C&S% ciupercile din
/Kpermarket.uri sunt din import% pentru ca in #omania oferta de ciuperci este situata mult
su! nivelul cererii% mai e+act cererea este de '= ori mai mare decat oferta.
Capacitatea totala de a!sor!tie a produsului pe piata orasului 7imisoara este de<
&.' kg , an , persoana U '(>.)&& persoane V )8.=>& kg , an
5upa cum am mentionat si in prima parte a acestui plan de afaceri% consumul mediu pe cap
de locuitor in alte state din Bniunea :uropeana% se situeaza intre (.9 ; ' kg , an , persoana.
Presupunem un consum mediu viitor pe cap de persoana de (.9 kilograme ; in urmatorii 9
ani% capacitatea totala de a!sor!tie devine<
(.9 kg , an U '(>.)&& persoane V 8'0.=&& kg , an
Asadar% preconizam pentru urmatorii 9 ani% o crestere a pietei tinta de (9S% in urma cresterii
consumului mediu pe cap de locuitor de la '&& grame , an in prezent% la (.9 kilograme , an%
in urmatorii 9 ani.

Caracteristicile si beneficiile consumului constant de ciuperci
Consumul regulat de ciuperci are !eneficii importante pentru organismul uman.
Persoanele care o!isnuiesc sa introduca in alimentatia lor zilnica si ciupercile% sunt mult mai
ferite de a do!andi unele afectiuni grave cum sunt asteniile% cancerul mamar% anemiile sau
alte !oli provocate de sla!irea sistemului imunitar.
Ciupercile contin toate vitaminele si mineralele de care organismul nostru are nevoie pentru
a functiona sanatos 3proteine% fier% potasiu% acid folic% vitamina A% A(% A'% C% 5 si zinc4.
7otodata% dintre toate legumele e+istente% se considera ca ciupercile sunt cel mai !un
su!stitut pentru carne% ele fiind si mult mai usor de digerat.

In alta ordine de idei% ciuperciile au e+celente proprietati conferite de antio+idanti% ceea ce le
transforma in Nalimente ; minune@ in terapiile anti.cancer. Intr.un studiu interesant pu!licat in
6urnalul de :ndocrinologie% autorii% au afirmat ca numarul de lipide este la fel de mic ca si
nivelul de insulina% stimulat de proprietatile unor ciuperci% transformandu.le intr.un e+celent
supliment in procesul de sla!ire% ca de altfel si tratamentul pentru dia!etici.

Eratie continutul de potasiu% ciupercile% a1uta in reglarea tensiunii arteriale. Insa% nu este
singurul !eneficiu adus starii de sanatate% !ogate in zinc% acestea lupta impotriva an+ietatii si
stresului.
5intetizarea continutului ciupercilor4 la un consum de '(( grame7

. (= mg de vitamina ACF
. 8%= mg de vitamina A8F
. (%9 mg de vitamina A9F
. &%) mg de vitamina A'F
. &%( mg de vitamina A(F
. &%( mg de vitamina A=F
. &%8 mg de cupruF
. &%9 mg de fierF
. C%& mg magneziuF
. >=%& mg de fosforF
. 8(> mg potasiuF
. C%8 mg seleniuF
. &%9 mg zinc si fi!re.
5upa cum se poate o!serva% ciupercile contin suficienti nutrienti pentru o alimentatie
ec/ili!rata. #ecomandarea specialistilor< consumati cate 8 ciuperci pe zi pentru a asigura
organismului doza zilnica de vitamina A('.

Consumatorii

5upa cum am vazut anterior% ciupercile sunt recomandate tuturor persoanelor% mai ales celor
care au anumite afectiuni% sau% tre!uie sa tina o dieta !azata pe un consum redus de calorii.
O analiza detaliata a consumatorilor% presupune detalierea acestora pe grupe de varsta%
nivelul de venit% clasa sociala% ocupatia% nivelul de educatie si alte caracteristici. 5atorita
!eneficiilor consumului de ciuperci% nu este necesara o detaliere foarte atenta a acestor
grupe delimitative% pentru ca% asa cum am mai spus% consumul este recomandat pentru toate
persoanele% indiferent de varsta% se+% ocupatie etc.
Produsul nostru se adreseaza% momentan% locuitorilor orasului 7imisoara care isi fac
aprovizionarea din urmatoarele /Kpermarket.uri< Metro 3' magazine4% Selgros 3' magazine4%
#eal 38 magazine4 si Auc/an 3( magazin4.

Competitia

In urma analizei noastre nu am gasit concurenti directi pentru noi% din punct de vedere al
productiei de ciuperci% ma1oritatea comerciantilor de ciuperci nu se a+eaza pe o cultura
intensiva a acestora% ci mizeaza pe culturi sezoniere% si isi valorifica marfa in special pe
pietele din oras% asadar% in zona noastra% avem concurenta zero pentru acest tip de
activitate.

Promovare

5in punct de vedere al promovarii% am ales sa aplicam metoda contactarii directe a
reprezentantilor /Kpermarket.urilor% care s.au aratat foarte receptivi la oferta noastra de
cola!orare% astfel reusind sa negociem contracte de preluare a ciupercilor la pretul de = lei ,
kilogram.

-ocatia

In ceea ce priveste locatia ciupercariei in discutie% aceasta se va situa pe un teren din zona
marginala a orasului 7imisoara.

/dministrarea sumelor ce trebuiesc incasate
5upa cum am mentionat% ciupercile vor fi preluate de la sediul ciupercariei saptamanal% de
fiecare magazin in parte. Sunt > magazine cu care avem contracte de cola!orare in prezent%
si care ac/izitioneaza o cantitate saptamanala de '&& kilograme.
Asadar% cantitatea preluata este de (.=&& kilograme ciuperci Pleurotus Qk 89% la pretul de =
lei , kilogram% plata facandu.se pe loc.
Aceasta genereaza un cas/floG saptamanal de C.=&& lei si un cas/floG lunar de 8>.)&& lei.
Am ales aceasta modalitate de plata ca sa ne putem acoperii in mod constant c/eltuielile
lunare.

/dministrarea sumelor ce trebuiesc platite
$unar% avem urmatoarele c/eltuieli<
. c/eltuieli cu salariile% inclusiv contri!utiile datorate la stat pentru fondul de salarii< (=.9>8 lei
. c/eltuieli cu intretinerea ciupercariei% inclusive 7VA< '.&&& lei , luna.
5upa cum se poate o!serva% c/eltuielile lunare totale sunt de (>.9>8 lei% care se platesc din
incasarile lunare% in suma de 8>.)&& lei% ramanand o diferenta pozitiva de cas/floG in
valoare de (C.>(0 lei.

Canalele de distributie
Marfa va fi preluata in mod direct% de la sediul ciupercariei.
V. Plan operational

Productia

Produsul ce urmeaza sa il comercializam% va fi produs in propria noastra cipercarie% in urma
contractelor negociate% ne.am anga1at sa asiguram cantitatea de '.&&& kg ciuperci pe
saptamana% ciupercile vor fi preluate de la sediul ciupercariei de un anga1at al fiecarui
magazin in parte.

5upa o profunda analiza si in urma consultarii diversilor specialisti% am aflat ca pentru
a produce cantitatea de ciuperci mai sus mentionata% este necesar sa insamantam cu micelii
apro+imativ (&.&&& kilograme compost 3precizare< compostul va fi preparat de noi% conform
retetei prezentate in partea III a acestui plan de afaceri4.

Productia de Pleurotus Q* 89 variaza intre '& ; 8& kilograme , (&& kilograme compost.

Am efectuat insamantarea miceliilor in serii% pentru a se putea o!tine o cantitate
saptamanala de '.&&& kg. Cantitatea totala a compostului insamantat este de )&.&&& kg%
cate (&.&&& kg in fiecare camera de cultura.
-ocatia
Ciupercaria se va construii pe un teren din zona marginala a 7imisoarei% ea va fi formata
initial din ) camere de cultura% cu suprafata de 9& metrii patrati fiecare.

7erenul dispune de urmatoarele utilitati< curent trifazic% drum de acces% apa de la retea. In
afara camerelor de cultura% constructia va mai cuprinde si un !irou% locatie pentru centrala 3in
vederea asigurarii temperaturii optime% necesare realizarii unei productii crescute4% camera
frigorifica si spatiu social pentru muncitori 3vestiare si mini.sala de mese4.

Personal
Pentru !una desfasurarea a activitatii ciupercariei% societatea are ca si personal <
. un managerF
. un conta!ilF
. un te/nologF
. 9 muncitori.
7oti anga1atii lucreaza in regim normal de lucru% si anume > ore , zi. Managerul are si rolul de
administrator% reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat% terti si in 1ustitie% efectueaza
toate actele de administrare si gestionare a societatii% avand toate competentele necesare
pentru a actiona in numele societatii% pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si
orice acte de dispozitie. Managerul desc/ide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile
financiare ale societatii% gestionandu.le in interesul o!iectivelor societatii.

7e/nologul este specialist in cultura ciupercilor% principalele sale indatoriri fiind urmarirea
!unei desfasurari a activitatii muncitorilor si alegerea celor mai !une solutii pentru rezolvarea
potentialelor pro!leme ce pot aparea. Selectarea acestuia a fost facuta printr.un site de
recrutare% iar decizia de anga1are a fost luata de comun acord de cei doi asociati% in urma
analizarii cv.ului si testarii cunostiintelor in domeniu la sediul ciupercariei.
Management
Ciupercaria va fi reprezentata de cei doi asociati% si anume Ivanis 5orel si Marcu Octavian%
partea de administrare a acestei afaceri ii revine managerului Pantea Adrian% a!solvent al
Facultatii de :conomie si Administrare a Afacerilor% specializarea Management Financiar% cu
e+perienta in conducerea unei firme de 8 ani.

Managerul% din punct de vedere al cunostiintelor teoretice% are si diploma de masterat in
domeniul Administrarea Financiara a Afacerilor% din cadrul facultatii mai sus mentionate.
Cunostiintele teoretice si e+perienta in conducerea unei afaceri il recomanda drept cel mai
!un candidat pentru acest post% de aceea% asociatii si.au dat acordul pentru anga1area sa.

Ca principale atri!utii% managerul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat% terti si in
1ustitie% efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii% avand toate
competentele necesare pentru a actiona in numele societatii% pentru a autoriza actele si
operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie.

Organizare
7oti anga1atii lucreaza in regim normal de lucru% si anume > ore , zi. In cazuri deose!ite%
daca se efectueaza ore suplimentare% acestea vor fi platite normal% la care de adauga un
spor de 9&S pentru fiecare ora lucrata in acest regim.
Personalul7
. un managerF
. un conta!ilF
. un te/nologF
. 9 muncitori.
Managerul are in su!ordine directa conta!ilul si te/nologul% iar te/nologul raspunde de
munca desfasurata de cei 9 muncitori.

Conta!ilul% Mazilu Marius este a!solvent al Facultatii de :conomie si Administrare a
Afacerilor% 7imisoara% sectia Conta!ilitate si Informatica de Eestiune% diploma de master in
domeniu% si in prezent% doctorand in conta!ilitate.

7e/nologul este specialist in cultura ciupercilor% principalele sale indatoriri fiind urmarirea
!unei desfasurari a activitatii muncitorilor si alegerea celor mai !une solutii pentru rezolvarea
potentialelor pro!leme ce pot aparea. Selectarea acestuia a fost facuta printr.un site de
recrutare% iar decizia de anga1are a fost luata de comun acord de cei doi asociati% in urma
analizarii cv.ului si testarii cunostiintelor in domeniu% la sediul ciupercariei.

Muncitorii au fost selectati prin programul de ocupare a fortei de munca% pentru aceste
posturi nefiind necesare anumite calificari.

Pentru ca anga1atii sa fie motivati si sa isi indeplineasca !ine sarcinile% societatea va rasplati
eforturile acestora prin acordarea celui de.al treisprezecelea salariu% iar in perioada
sar!atorilor se vor acorda prime% !onuri cadou sau diferite !onusuri% in functie de
productivitatea fiecarui anga1at in parte% si asa cum am mai mentionat% daca se lucreaza
suplimentar se va acorda un spor de 9&S pe ora% pentru intervalul lucrat in acest regim.


Valoarea investitiei initiale am estimat.o la suma de (&&.&&& euro. Am!ii asociati vor
contri!uii cu cate 9&.&&& de euro fiecare.

Am luat in calcul o amortizare liniara a investitiei pe o perioada de '& ani% amortizarea
anuala fiind de 9.&&& euro.

Sfat< se poate !eneficia de fonduri neram!ursa!ile prin spri1inul statului% Programul Dational
de 5ezvoltare #urala ; Masura ('( ?Modernizarea e+ploatatilor agricole@ sau Masura ('8
?Cresterea valorii adaugate la produsele agricole@.

5tructura investitiei7
. suprafata de cultura< '&& mp 3) camere de cultura a cate 9& mp fiecare4
. costurile constructiei camerelor de cultura< '&& mp U (8& euro , mp V '=.&&& euro 3in urma
analizarii preturilor practicate in sectorul constructiilor% costul apro+imativ este de (8& euro ,
mp4
. dotarea cu rafturi a camerelor de cultura< apro+imativ '&.&&& euro 3pret pe mp la rafturi din
aluminiu< apro+ 8& euro , mp4
. sistem de conditionare , ventilatie% format din vaporizator cu camere de aer proaspat%
camera de racire% camera de incalzire% distri!utie aer% fante de suprapresiune< ( !ucata
costa apro+imativ 9.=&& euroF ) U 9.=&& V ''.)&& euro
. sistem de comanda si control pentru o camera cu senzori temperatura aer , compost%
pompa CO'% computer central< ( !ucata costa apro+imativ 8.>&& euroF ) U 8.>&& V (9.'&&
euro
. centrala termica< apro+imativ 8.&&& euro
. sistem de umidificare< apro+imativ (.&&& euro
. ac/izitie parcela (.&&& mp% la pretul de (& euro , mp< (&.&&& euro


Previzionarea veniturilor
. contracte negociate cu > magazine
. '&& de kg preluate saptamanal de fiecare magazin
. (.=&& kg saptamanal
. =.)&& kg , luna
. 0=.>&& kg , an
Venituri anuale< 0=.>&& kg , an U = lei , kg V )=&.>&& lei
Previzionarea c0eltuielilor
C0eltuieli cu salariile
Contri!utii datorate la stat pentru salarii< '>.99S
7otal c/eltuieli anuale cu salariile< (9).>&& U (.'>99S V (C>.CC9 lei , an
C/eltuieli cu intretinerea fermei% inclusiv 7VA
C/eltuieli cu ac/izitionarea materiilor prime pentru prepararea compostului< (9.&&& lei , an
&otal c0eltuieli7
(C>.CC9 lei W ').&&& lei W (9.&&& lei V '80.CC9 lei

Vom lua in calcul si o alta categorie de c/eltuieli% si anume% Nc/eltuieli neprevazute@ in
proportie de '&S din valoarea totala a c/eltuielilor.
C0eltuieli neprevazute7 '&S U '80.CC9 lei V )0.9CC lei
C0eltuieli anuale totale7 '80.CC9 lei W )0.9CC lei V '>9.9C) lei
Venituri anuale totale7 )=&.>&& lei
C0eltuieli anuale totale7 '>9.9C) lei
Profit brut ; venituri 6 c0eltuieli ; (09.'&= lei
Profit net ; profit brut 6 impozit pe profit ; (09.'&= ; '>.&88 V ()0.(08 lei
5in profitul net se scade amortizarea anuala in suma de 9.&&& euro% adica '(.&&& lei
3calculata la cursul AD# de sc/im! euro ; leu din data de (& martie '&((4. Profitul net
ramas in urma acestei operatiuni este de '2<.'=) lei.
Sfat< este indicat sa se pastreze toate informatiile care au fost !aza dumneavoastra de
calcul% in cazul in care afacerea se indeparteaza de ceea ce ati planuit% tre!uie sa puteti
accesa acele informatii pe !aza carora ati luat anumite decizii.
In concluzie4 toate aceste informatii fiind atent detaliate si analizate4 putem afirma ca
acest proiect este fezabil si poate fi implementat.
!orme legale pentru comercializarea si cultivarea ciupercilor le gasiti aici.
"onditii pentru cultivarea ciupercilor si comercializarea lor
Scris de C/eti in Ciuperci% Plante
#ublicat in $ctombrie 2%, 2010 cu 1 "omentariu
Calitatea% modul de am!alare% etic/etare a produselor alimentare sunt reglementate prin $egi%
Qotarari de Euvern% Dorme de aplicare% Ordine% etc. Orice referiri la anumite conditii ce tre!uiesc
indeplinite pentrucultivarea ciupercilor si comercializarea lor% este necesar si corect sa faca
trimitere la reglementarile legale in vigoare.
Cultivarea ciupercilor si comercializarea lor este in general incadrata cu producerea si
comercializarealegumelor. 5eorece se produc multe confuzii sau informari 3intentionat4 gresite
legate de modul de comercializare a legumelor% fructelor si ciupercilor% prezentam in continuare
detaliile privind sortarea% am!alarea% etic/etarea% depozitarea legumelor si ciupercilor cultivate.
Qotararea Euvernului nr. (&= din 0.&'.'&&' % pu!licata in Monitorul Oficial nr. ()0 din '0.&'.'&&'
cu modificarile ulterioare arata in articolul 9<
Etic0etarea alimentelor preambalate
:tic/eta tre!uie sa contina informatii clare si usor de inteles privind caracteristicile produsului.
:tic/etele alimentelor tre!uie sa cuprinda in mod o!ligatoriu<
.denumirea su! care este vandut alimentul
.lista ingredientilor
.cantitatea ingredientilor pentru cele care dau specificitate produsului
.cantitatea neta pentru produsele alimentare pream!alate
.data dura!ilitatii minimaleF sau
.data limita de consum pentru alimentele cu perisa!ilitate micro!iologica
.conditii de depozitare sau de folosire% atunci cand acestea necesita indicatii speciale
.numele si sediul 3adresa postala4 producatorului% al am!alatorului sau al distri!uitoruluiF
.numele si sediul 3adresa postala4 importatorului sau ale distri!uitorului inregistrat in #omania% in
cazul alimentelor din import
.locul de origine sau de provenienta al alimentului% numai in anumite cazuri 3zona% tara de origine4
.instructiuni de utilizare% daca este necesar
.concentratia alcoolica% in anumite cazuri
Etic0eta poate fi orice material scris% imprimat% litografiat% gravat sau ilustrat% care contine
elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la am!ala1ul
acestuiaF
Sunt definite<
data durabilitatii minimale ; data sta!ilita de producator pana la care un produs alimentar isi
pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoareF produsele pentru
care se sta!ileste data dura!ilitatii minimale nu tre!uie sa fie periculoase nici dupa aceasta dataF
ingredient ; orice su!stanta% inclusiv aditivii% utilizata la producerea sau la prepararea unui
aliment si care va fi continuta si de produsul finit ca atare sau intr.o forma modificata
termen de valabilitate ; limita de timp% sta!ilita de producator% pana la care un produs perisa!il
sau un produs care in scurt timp poate prezenta un pericol imediat pentru sanatatea
consumatorilor isi pastreaza caracteristicile specifice% daca au fost respectate conditiile de
transport% manipulare% depozitare si pastrareF pentru produsele alimentare acesta reprezinta data
limita de consumF
lot ; un ansam!lu de unitati de vanzare dintr.un aliment fa!ricat% prelucrat sau am!alat in condiHii
practic identice
O!servatii< Du este o!ligatorie mentionarea tipului si sursei de miceliu pe etic/eta% situatie
similara in cazul semintelor la legume% fructe% etc.
#eferitor la utilizarea materialului de inmultire a ciupercilor de cultura ; miceliu ; va prezentam
cadrul legal in care se poate produce sau comercializa si conditiile necesare.
O$"I! M/P/M !r. :<>
din 2?.(@.2(()
Ane+a nr. >
la reguli si norme te/nice interne
#eguli si norme te/nice specifice privind producerea% controlul si certificarea calitatii materialului
de inmultire pentru ciuperci comesti!ile cultivate% comercializat pe teritoriul #omaniei
C/PI&O-1- I
"omeniul de aplicare
Art.(. ; 3(4 Prezentele reguli si norme te/nice specifice se aplica speciilor care nu sunt
reglementate de legislatia comunitara% produse si comercializate pe teritoriul #omaniei% in
completare la prevederile #egulilor si normelor te/nice interne privind producerea in vederea
comercializarii% prelucrarea% controlul si,sau certificarea calitatii semintelor si materialului saditor
din unele specii de plante produse si comercializate pe teritoriul #omaniei.
3'4 Prezentele reguli si norme te/nice specifice se aplica materialului de inmultire din urmatoarele
specii si /i!rizi interspecifici si intraspecifici de ciuperci comesti!ile cultivate<
(. Agaricus !isporus 3$ange4 Im!ac/F Agaricus !itorXuis 3Muelet4 Sacc.
'. Pleurotus ostreatus 36acX.e+ Fr4 *umm< Pleurotus florida :gerF Pleurotus sp.
8. $entinus edodesF
). Coprinus comatusF
9. Strop/aria ru!ra rugosa.
C/PI&O-1- II
Categorii admise
Art.'. ; 3(4 Se supun inspectiei si certificarii materialul de inmultire Pre!aza% Aaza% Certificata%
admis la producatori inregistrati% astfel <
a. Materialul initial pastrat in conditii de izolare si mentinere a caracterelor tulpinii 3varietatii4 asa
cum au fost descrise de ameliorator. Materialul initial constituie materialul amelioratorului.
!. Cultura mama este provenita in descendenta directa din materialul initial al amelioratorului si
pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate.
c. Cultura pura provine direct din cultura mama% intr.o singura generatie vegetativa% pe mediu
nutritiv proaspat% realizat in conditii sterile de la!orator si pastreaza caracterele genetice specifice
tulpinii multiplicate. :a constituie prima veriga in producerea industriala a miceliului 3ca material
de insamantare4. Cultura pura se livreaza insotita de acte de provenienta si calitate% in care se
mentioneaza< specia% tulpina% data e+ecutarii pasa1ului% puritatea varietala si caracterele tipului de
miceliu% conditii de pastrare.
Cultura mama si cultura pura constituie materialul de inmultire din categoria Prebaza.
d. Inoculul 3miceliul intermediar4 se o!tine din cultura pura si este destinat o!tinerii miceliului
pentru insamantare intr.o singura generatie si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii
multiplicate. Se livreaza insotit de documente de provenienta< documentele de calitate ale culturii
pure% contractul de multiplicare% daca este cazul% acordul proprietarului tulpinii in cazul cand
aceasta este prote1ata. 5e asemenea% vor fi specificate< suportul nutritiv si data inocularii%
puritatea !iologica% conditiile de pastrare. Perioada de utilizare a inoculului nu tre!uie sa
depaseasca )9 de zile de la o!tinerea inoculului% pentru Pleurotus sp. si% respectiv =& de zile
pentru /garicus sp.
Inoculul constituie material de inmultire din categoria ,aza.
e. Miceliul comercial reprezinta un preparat !iologic o!tinut in conditii sterile de la!orator si este
destinat% in urma cresterii in su!stratul de cultura% productiei de ciuperci comesti!ile si pastreaza
caracterele genetice specifice tulpinii insamantate. Se realizeaza% de regula% pe suportul de
crestere din !oa!e de cereale 3grau% orz% secara% mei% s.a4. Se livreaza in pungi de (.(& kg
pastrate% de regula% la temperatura de 'Y ; )Y C. Miceliul comercial constituie material de inmultire
din categoria Certificat.
3'4 Eeneratiile anterioare materialului de inmultire Pre!aza pot fi supuse controlului si vor circula
cu act de garantare a autenticitatii emis de creator sau mentinator.
C/PI&O-1- III
Controlul identitatii si calitatii materialului de inmultire
5ectiunea I. Conditii te0nice de calitate ale materialului de inmultire
Art.8. ; Conditiile te/nice de calitate pe care tre!uie sa le indeplineasca materialul de inmultire al
ciupercilor comesti!ile cultivate sunt urmatoarele<
a. Aspect ; culoare< suportul de crestere e format din !oa!e de grau% orz% secara% mei% sorg% cu
suprafata pericarpului !oa!elor impanzita 3acoperita4 cu miceliul ciupercii% de culoare si aspect
specific speciei si tulpiniiF
!. Miros< caracteristic de ciuperca% in functie de specieF
c. Eradul de impanzire,acoperire a !oa!elor cu miceliu admis pentru comercializare este
minimum >& S in perioada de incu!are.
d. Puritatea varietala a culturii de miceliu din tulpina specificata% fara prezenta unor
microorganisme contaminate 3!acterii% fungi ; mucegaiuri4% ; (&& S.
5ectiunea a IIAa. Controlul identitatii si calitatii materialului de inmultire
Art.). ; 3(4 Procesul de multiplicare a materialului de inmultire se supune supraveg/erii si
monitorizarii autoritatii oficiale de control si certificare a semintelor si materialului saditor.
3'4 Inspectorii I7CSMS sau $CCSMS verifica provenienta materialului% aplicarea metodelor de
inmultire adecvate% modul de organizare a procesului de productie% asigurarea identitatii si
autenticitatii varietale a materialului inmultit propus pentru comercializare% efectuand inspectii
oficiale si consemnand cele constatate in fise de control cu decizii de admitere sau respingere a
materialului de inmultire% functie de specia ciupercii comesti!ile cultivate.
Art.9. ; 3(4 Controlul calitatii miceliului se face pe loturi. $otul reprezinta cantitatea de miceliu
o!tinut dintr.o singura provenienta rezultata dintr.un singur lot de inocul.
3'4 Marimea unei fractiuni de lot este productia zilnica e+primata in numarul de recipienti
3flacoane CI$% pungi% etc.4 , greutatea cumulata a miceliului.
384 Pro!ele pentru analize de la!orator se preleveaza astfel<
a. din prima fractiune de lot se preleveaza o pro!a reprezentand minimum ( S din numarul
recipientilor.
!. din urmatoarele fractiuni de lot pro!ele se preleveaza% prin sonda1% cel putin o pro!a la
ma+imum (& fractiuni de lot% reprezentand minimum ( S din numarul recipientilor unei fractiuni
de lot.
3)4 Pro!ele individuale se sigileaza% se etic/eteaza si se inc/eie procesul ver!al de ridicare a
pro!ei specificandu.se< producatorul% denumirea produsului% data fa!ricatiei% data prelevarii
pro!ei% date de identificare a lotului.
394 O pro!a martor se pastreaza sigilata si etic/etata la producator% pe timpul de vala!ilitate al
fractiunii de lot respective% in functie de specie.
Art.=. ; 3(4 Pro!ele de miceliu se vor e+amina vizual 3si la lupa !inoculara4 pentru determinarea
culorii% gradului de impanzire% tipului de colonie miceliana% prezenta,a!senta mucegaiurilor
competitoare% care se noteaza in fisa de analiza. #ezultatul testului se eli!ereaza in ma+imum 0'
ore de la data prelevarii pro!ei.
3'4 Puritatea varietala se verifica prin sonda1 pe preparate microscopice si prin inoculari cu
material din pro!ele prelevate pe medii nutritive specifice pentru cresterea !acteriilor sau fungilor
microscopici. 5aca miceliul ciupercii de cultura aflat pe pericarpul a (&& de !oa!e transferate pe
mediul nutritiv% creste in conditii sterile% fara sa evidentieze infectii straine% puritatea pro!ei este
de (&& S.
Art.0. ; Materialul de inmultire din categoriile Pre!aza si Aaza se e+amineaza direct in la!oratorul
producatorului% pe loturi sau fractiuni de lot% daca statia de produs miceliu intruneste conditiile
necesare.
5ectiunea a IVAa. "ocumente oficiale
Art.>. ; 3(4 In urma testarii primei fractiuni dintr.un lot% daca sunt indeplinite conditiile te/nice de
calitate prevazute la art.8 se eli!ereaza Certificatul oficial de calitate emis de I7CSMS sau
$CCSMS in ' e+emplare% primul la producator% iar al doilea ramane la emitent% vala!il pentru
intregul lot care urmeaza a se produce in continuare% daca analizele urmatoarelor fractiuni de lot
confirma mentinerea calitatii miceliului.
3'4 5aca in urma testarii primei fractiuni de lot rezulta ca nu sunt indeplinite conditiile te/nice de
calitate se eli!ereaza un ?Auletin de analiza oficiala@ cu rezolutia respins si ?interzisa
comercializarea pentru insamantare@.
384 In urma testarii urmatoarelor pro!e prelevate conform prevederilor de la art.9. alin.384 litera !4
se eli!ereaza un Auletin de analiza oficiala partiala in care se inscriu rezultatele testelor privind
conditiile te/nice de calitate ale fractiunii de lot si decizia de admis sau respins aplica!ila pentru
toate fractiunile de lot la care se refera pro!a prelevata.
3)4 Auletinul de analiza oficiala partiala% cu rezolutia admis% prelungeste vala!ilitatea Certificatului
oficial de calitate in cazul in care rezultatele analizelor corespund conditiilor te/nice de calitate.
394 Auletinul de analiza oficiala partiala cu rezolutia respins intrerupe vala!ilitatea Certificatului
oficial de calitate. #ezolutia respins pe Auletinul de analiza oficiala partiala !loc/eaza de la
comercializare fractiunile de lot la care se refera% iar producatorul este o!ligat sa intrerupa
productia de miceliu pana la aplicarea masurilor corective necesare si remedierea cauzelor care
au provocat respingerea lotului. 5upa aplicarea masurilor corective se preleveaza din nou pro!e
si se testeaza. O pro!a martor sigilata si etic/etata se pastreaza la producator.
3=4 Modelele Certificatului oficial de calitate si a Auletinului de analiza oficiala sunt unice pe tara si
vor fi puse la dispozitia I7CSMS si $CCSMS de catre IDCS.
C/PI&O-1- IV /mbalarea4 marcarea4 livrarea miceliului
Art.C. ; 3(4 Comercializarea miceliului se face in am!ala1e inc/ise% etic/etate individual cu
etic/eta furnizorului sau prin imprimare direct pe am!ala1 si insotite de certificat de calitate
eli!erat de furnizor pentru fiecare transport livrat% conform modelelor prezentate in ane+ele nr.>.(
si >.' la prezentele reguli si norme te/nice specifice% in !aza Certificatului oficial de calitate emis
de I7CSMS sau $CCSMS care ramane permanent la producator si care nu poate fi folosit la
insotirea marfii.
3'4 Miceliul se livreaza su! responsa!ilitatea furnizorului in am!ala1e transparente% cu capacitate
de (.(& kg% inc/ise cu !uson de vata sau alte materiale izolatoare sterile% asezate in cutii de
carton. 7ransferul miceliului din recipienti intr.un alt am!ala1 se efectueaza numai in conditii
sterile care sa evite posi!ilitatea de infectie secundara.
384 :tic/eta aplicata pe am!ala1e va fi imprimata cu datele de identificare ale producatorului%
specia% tulpina de ciuperci% numarul lotului si al fractiunii de lot% calitatea% data am!alarii% durata si
conditii de vala!ilitate.
3)4 7ransportul se efectueaza cu mi1loace acoperite% adecvate% termoizolate% cu posi!ilitati de
mentinere a temperaturii optime de 'Y ; )YC% specificandu.se conditiile de transport in actul de
preluare a marfii.
CE$&IFIC/& "E C/-I&/&E
Miceliu comercial din tulpini selectionate de ciuperci comesti!ile
Specia de ciuperci< ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
7ulpina ZZZZZZZZZZZZZZZZZZ Cantitatea ZZZZZZZZZZ kg
$ot sau fractiune de lot nr.<
Aspectul miceliului< ; culoare< al!a% verde% gal!ui% verzui
. impanzire< !una 3>&.C&S4% foarte !una 3C&.(&&S4
. acoperirea !o!ului in S<
Puritate !iologica< ; fara mucegaiuri (&& S
Mirosul< specific de ciuperca
5ata inocularii<
5ata am!alarii<
Am!ala1< pungi de polietilena !usonate% capacitate ZZZZZZZZZZ kg
Vala!ilitate miceliu de la data am!alarii< ZZzile pastrat la temperatura de ' ; ) Y C
Verificat 3numele persoanei responsa!ile4< ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ Semnatura<
:mitentul% nr. si data Certificatului oficial de calitate,Auletinului de analiza oficiala partiala<
ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
Aeneficiar< ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
5elegat< ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ C.I. seria ZZZZZZZ nr. ZZZZZZZZZZZZZZ
Mi1loc transport adecvat 3izoterm4, temperaturaZZF ,neadecvat
Dota< Du se primesc reclamatii asupra calitatii miceliului dupa o perioada mai mare de ZZ zile de
la data livrarii% in cazul in care livrarea% transportul% depozitarea si folosirea s.au efectuat in
conditiile prevazute.
Conditiile de transport% depozitare% temperatura si data folosirii miceliului in procesul de productie
apartin !eneficiarului.
FB#DI-O#% A:D:FICIA#%
Model plan de afaceri ferma de iepuri
Brmatorul e+emplu plan de afaceri ferma de iepuri a
fost realizat folosind urmatorul model tip de plan de afaceri. Va sugerez sa.l consultati
inainte de a va construi propriul dumneavoastra plan de afacere si de a citi e+emplul de mai
1os.


I. Cuprins
V. Plan operational

In urma studiilor efectuate pe piata din #omania% am a1uns la concluzia ca potentialul reusitei
infiintarii unei ferme de iepuri va prezenta un real succes. Momentan% cererea de carne de
iepure pe piata prezinta o constanta tendinta de crestere% dar oferta se situeaza mult su!
nivelul cererii% principala cauza a acestui aspect este faptul ca persoanele interesate de
infiintarea unei ferme de iepuri% foarte greu gasesc toate informatiile cu privire la costurile
inceperii acestui gen de afacere.
Am efectuat o analiza proprie a acestui sector de activitate% am studiat legislatia in vigoare%
oferta de pe piata si am a1uns la concluzia ca ne vom concentra activitatea pe infiintarea
celei mai performante ferme de iepuri din partea de vest a tarii.
Obiectivele noastre sunt7
Anul I de activitate ; o!tinerea unui efectiv anual de valorificat de '=.9&& iepuri.
Anul II de activitate ; cresterea cu 9&S a efectivului de valorificat.
Anul III de activitate ; du!larea efectivului de valorificat din anul II de activitate si infiintarea
unei noi ferme de capacitate asemanatoare.
Anul IV de activitate ; cresterea efectivului de sacrificat cu 9&&S pe am!ele ferme% fata de
anul precedent.
Anul V de activitate ; construirea unui a!ator propriu% unde sa putem asigura flu+ul de
sacrificare pentru cresterea cu >&&S a efectivului de sacrificat.
Acest segment de piata pe care urmeaza sa ne desfasuram activitatea prezinta semnale
pozitive de crestere in urmatorii ani% deoarece asa cum am mentionat si mai sus% cererea
pentru carnea de iepure este mult mai mare decat oferta momentana pentru acest produs.
Consideram ca din cel de.al treilea an de activitate vom putea atinge un grad de ocupare al
pietei de minimum (9S.
$uam in calcul si producerea carnii de iepure pentru e+port% mai ales din anul cinci de
activitate% cand ne propunem sa desc/idem si propriul nostru a!ator de sacrificare al
efectivului de iepuri din productia proprie a celor doua ferme.
Voi porni in aceasta afacere singur% datorita faptului ca am cunostiintele necesare% sunt
medic veterinar si dispun de o suma de !ani% care pe langa fondurile ce le voi contracta prin
programul de finantare al Bniunii :uropene imi vor fi suficienti pentru demararea activitatii.


Produsul oferit
5atorita faptului ca produsul oferit de ferma noastra este carnea de iepure% vom face o
scurta prezentare a caracteristiciilor si !eneficiilor consumului de carne de iepure.
Carnea de iepure devine din ce in ce mai cautata din cauza faptului ca este o delicatesa
care nu contine colesterol% nu are grasimi si in plus !eneficiaza de proprietati curative pentru
!olnavii de cancer. Carnea de iepure are un grad inalt de digesti!ilitate ea fiind !ogata in
aminoacizi esentiali.
$a controlul c/imic% continutul ma+im de azot usor /idroliza!il nu tre!uie sa depaseasca 8'
mg la (&& de grame de carne. $a e+amenul !acteriologic se admit ma+im 8 ; ) coci , mm ,
camp microscopic.
5aca vom compara carnea de iepure cu cea provenita de la alte animale domestice% aceasta
se afla la loc de frunte. Se o!serva ca aceasta contine )&%(9S su!stanta nutritiva fata de
8'%='S cat contine carnea de gaina% '0%((S fata de carnea de porc% ')%=(S fata de carnea
de vitel si ')%'&S fata de carnea de vaca.
In plus% carnea de iepure este o carne usoara% savuroasa si deose!ita de celelalte feluri de
carne pe care le consumam in mod curent. :a este dietiteca% sanatoasa% are un continut
foarte mic de colesterol fiind recomandata de foarte multi medici nutritionisti si este foarte
solicitata pe piata e+terna.
Aeneficiile consumului regulat de carne de iepure<
. nivelul colesterolului din carnea de iepure este mult mai mic decat la pui% curcan% vita% porc.
. iepurele are un procenta1 mai mic de grasime decat gaina% curcanul% carnea de vita si
carnea de porc.
. acizii grasi nesaturati reprezinta =8S din totalul acizilor grasi.
. iepurele este !ogat in proteine.
. carnea de iepure este ideala pentru diete speciale% pentru !olile de inima% pentru dietele
specifice varstnicilor% dieta cu sodiu putin% dieta pentru sla!ire% etc.
. carnea de iepure are 0C9 calorii% carnea de pui >(& calorii% carnea de curcan ((C& calorii%
carnea de miel ()'& calorii% carnea de vita ())& calorii% carnea de porc '&9& calorii.
. carnea de iepure este ferita pana in acest moment de !olile care afecteaza celelalte
animale a caror carne este consumata in mod curent 3vaca% porcul4. In plus% carnea de
iepure este usoara% fara grasimi% al!a% sanatoasa si fara colesterol% savuroasa si deose!ita
de toate celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Intra in recomandarile
tuturor nutritionistilor din lume.
. carnea de iepure poate fi folosita si la fa!ricarea mezelurilor de calitate superioara. Prin
fier!ere% pra1ire sau gatita la gratar% carnea ramane cu un gust e+celent% de culoare al!a%
spre deose!ire de cea provenita de la iepurele de camp% care este rosie.
. randamentul la iepurii de casa este foarte ridicat% a1ungand pana la =9S.
. carnea iepurilor de casa face parte din categoria produselor dietologice% organismul omului
asimileaza din carnea de iepure de casa C&S proteine% pe cand% din carnea de vita ; numai
='S.
. un kilogram de carne de iepure are doar (.=&& de calorii% carnea de iepure contine ''%& S
proteine% (%& S lipide% zero glucide si C> ; (&& calorii la (&& grame carne de iepure.
. in #omania% in mod parado+al% desi pentru moment nu se da o prea mare atentie cresterii
iepurelui de casa% costul carnii sale este destul de ridicat 3 '& ; 8& lei , kg 4% iar in
restaurantele de lu+ este socotita o delicatesa.
5eci% carnea de iepure este foarte recomandata pentru<
. cei care sunt preocupati de aportul scazut de caloriiF
. cei care au pro!leme cardiovasculare si se impune ca nivelul lipidelor si al colesterolului sa
fie scazutF
. copii% adolescenti si femeile insarcinate% deoarece au o nevoie tot mai mare de proteine%
fier si vitamine.
. carnea de iepure% spre deose!ire de cea de vita sau de oaie% care au un pronuntat miros
specific% adesea neagreat de consumatori% are un miros fin% placut si neintepator. :a are un
gust mai dulce% asemanatoare oarecum cu cea de pasare% fiind e+trem de apreciata de
nutritionisti pentru calitatile sale dietetice indiscuta!ile.
Stocare carnii de iepure% la un interval de temperatura cuprins intre zero si patru grade%
carnea de iepure poate fi pastrata fara pro!leme timp de patru zile. Pentru o perioada mai
lunga de timp este necesara congelarea sa. Pentru a fi siguri ca isi va pastra savoarea%
carnea de iepure se spala% se usuca% prefera!il prin folosirea unui prosop curat% apoi se
acopera cu un strat de ulei de masline% se infasoara in celofan si se introduce in
congelator.7inand cont de caracterul relativ limitat al regasirii produsului pe piata din
#omania am sta!ilit pragul minim al pretului de comercializare la suma de '9 lei,kg iepure
viu. Iepurii vor fi livrati in viu la mini.a!atorul din 6udetul Arad cu care am negociat un
contract de preluare a efectivului de iepuri produs in ferma noastra.


/naliza pietei
Analiza pietei a fost facuta atat in maniera primara cat si secundara. In primul rand am
studiat toate informatiile pu!lice si disponi!ile in ziare% reviste% analize ale industriei% rapoarte
demografice% rapoarte privind anumite tendinte% grafice si alte analize ale unor institutii
specializate% referitoare la piata din #omania privind posi!ilele capacitati de a!sor!tie ale
carnii de iepure% dupa o indelungata analiza% am a1uns la concluzia ca aceste informatii nu
prezinta o relevanta foarte mare% si% am inceput o anc/eta pe cont propriu. Vom incerca sa
o!tinem contracte pentru vanzarea carnii de iepure la e+port.

Caracteristici si beneficii
5upa cum am mentionat si in sectiunea anterioara% principalele caracteristici si !eneficii ale
consumului de carne iepure sunt<
. nivelul colesterolului din carnea de iepure este mult mai mic decat la pui% curcan% vita% porc.
. iepurele are un procenta1 mai mic de grasime decat gaina% curcanul% carnea de vita si
carnea de porc.
. acizii grasi nesaturati reprezinta =8S din totalul acizilor grasi.
. iepurele este !ogat in proteine.
. carnea de iepure este ideala pentru diete speciale% pentru !olile de inima% pentru dietele
specifice varstnicilor% dieta cu sodiu putin% dieta pentru sla!ire% etc.
. carnea de iepure are 0C9 calorii% carnea de pui >(& calorii% carnea de curcan ((C& calorii%
carnea de miel ()'& calorii% carnea de vita ())& calorii% carnea de porc '&9& calorii.
. carnea de iepure este ferita pana in acest moment de !olile care afecteaza celelalte
animale a caror carne este consumata in mod curent 3vaca% porcul4. In plus% carnea de
iepure este usoara% fara grasimi% al!a% sanatoasa si fara colesterol% savuroasa si deose!ita
de toate celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Intra in recomandarile
tuturor nutritionistilor din lume.
. carnea de iepure poate fi folosita si la fa!ricarea mezelurilor de calitate superioara. Prin
fier!ere% pra1ire sau gatita la gratar% carnea ramane cu un gust e+celent% de culoare al!a%
spre deose!ire de cea provenita de la iepurele de camp% care este rosie.
. randamentul la iepurii de casa este foarte ridicat% a1ungand pana la =9S.
. carnea iepurilor de casa face parte din categoria produselor dietologice% organismul omului
asimileaza din carnea de iepure de casa C&S proteine% pe cand% din carnea de vita ; numai
='S.
. un kilogram de carne de iepure are doar (.=&& de calorii% carnea de iepure contine ''%& S
proteine% (%& S lipide% zero glucide si C> ; (&& calorii la (&& grame carne de iepure.
. in #omania% in mod parado+al% desi pentru moment nu se da o prea mare atentie cresterii
iepurelui de casa% costul carnii sale este destul de ridicat 3 '& ; 8& lei , kg 4% iar in
restaurantele de lu+ este socotita o delicatesa.

Consumatorii
5upa cum am vazut anterior% carnea de iepure este recomandata tuturor persoanelor% mai
ales celor care au anumite afectiuni sau care tre!uie sa tina o dieta !azata pe un consum
redus de calorii.
O analiza detaliata a consumatorilor% presupune detalierea acestora pe grupe de varsta%
nivelul de venit% clasa sociala% ocupatia% nivelul de educatie si alte caracteristici. 5atorita
!eneficiilor consumului de carne de iepure nu este necesara o detaliere foarte atenta a
acestor grupe delimitative% pentru ca% asa cum am mai spus% consumul este recomandat
pentru toate persoanele% indiferent de varsta% se+% ocupatie etc. Intr.adevar% pretul este
relativ ridicat% dar daca analizam preturile si la celelalte sortimente de carne% diferenta nu
este foarte mare sau inaccesi!ila pentru ma1oritatea oamenilor% mai ales ca% un consum
regulat al acestui tip de carne este recomandat de ma1oritatea nutritionistilor.

Competitia

In urma analizei noastre nu am gasit multi concurenti directi pentru noi% din punct de vedere
al efectivului de iepuri produs% iar in zona noastra% avem concurenta zero pentru acest tip de
activitate.

Promovare

5in punct de vedere al promovarii% am ales sa aplicam metoda contactarii directe ale celor
mai apropiate a!atoare din tara 3acestea fiind foarte putine la numar4% a marilor centre
comerciale si a atragerii de posi!ili clienti de pe piata e+terna. Pentru piata e+terna vom
folosii site.ul GGG.ali!a!a.com% unde ne vom prezenta intreaga oferta. 5e asemenea
vom crea si un Ge!site in 9 lim!i de circulatie internationa% unde ferma va fii prezentata in
intregime. 5e asemenea se va alege o campanie agresiva de tip Npostare anunturi@ in toate
ziarele de anunturi pu!licitare% cat si pe toate site.urile mari de anunturi agricole. In acestea
se va trece oferta de carcase de iepuri% cat si pretul pe kg sau in viu. Pentru pu!licitate vom
opta la aplicarea de !anere pe site.urile online din domeniu% care au un trafic de peste (&&
de mii vizitatori pe luna.

-ocatia
5atorita faptului ca unicul asociat% Degru Paul% detine o pasune in apropierea comunei Qoria
din 6udetul Arad% am ales ca si locatie pentru constructia fermei% o parcela din apropiere%
posesie proprie.

V. Plan operational
Productia 6 previzionarea efectivului de iepuri
. efectivul de pornire< (.&&& femele si (&& masculi
. numar mediu fatari iepuroaice pe an< )
. fatari totale pe an< ).&&&
. media iepurilor fatati de o iepuroaica< >
. iepuri o!tinuti in total per an< 8'.&&&
. pierderi< (9S% adica ).>&& iepuri
. efectivul de iepuri o!tinuti V 8'.&&& ; ).>&& V '0.'&&
De propunem sa retinem 9&& femele si 9& masculi in vederea introducerii la reproductie in
anul II de activitate.
:fectivul de iepuri ce vor fi valorificati V '0.'&& ; 99& V 2<.<:( iepuri

-ocatia fermei
Ferma va fi construita pe un teren din apropierea comunei + din 1udetul K% suprafata totala a
fermei fiind de 8.&&& metrii patrati. Constructia fermei va respecta toate normele in vigoare%
racordarea la utilitati precum electricitate si apa curenta se va face foarte usor deoarece in
zona e+ista atat retea de apa% cat si stalpi de curent% la care ne vom racorda. Accesul la
ferma se va face momentan pe drumul pietruit disponi!il.
Caracteristicile constructiei< din cauza faptului ca iepurii pot prezenta tendinte Ncarnivore@
daca sunt tinuti impreuna% am ales sa utilizam custi metalice de dimensiunile &.> m , ( m ,
&.> m% in care sa tinem efectivul matur de (.(&& iepuri% puii vor sta in aceasi cusca cu mama%
pana la varsta de )9 zile cand vor fi intarcati si mutati in propriile custi. Vezi aici mai multe
modele de custi pentru iepuri.
In ferma tre!uiesc asigurate% de asemenea% conditii optime prind ventilatia aerului si
temperatura optima% pentru !una dezvoltare a efectivului de iepuri. Ventilatia este importanta
intrucat are rol de evacuare a aerului viciat din adapost si de introducere a aerului curat% in
plus are si o influenta decisiva asupra temperaturii si umiditatii.
In conformitate cu recomandarile de specialitate% distanta intre orificiul de admisie si cel de
evacuare% este de (.9 metrii. Viteza de circulatie a aerului este regla!ila% limita minima fiind
de &.( m,s si cea ma+ima &.) m,s.
7emperatura in ferma nu co!oara su! pragul minim de () grade Celsius% iar in perioada in
care apar puii% temperatura atinge valoarea de '& grade Celsius% temperatura mentinuta%
pana cand puii ating varsta de = saptamani.
Personalul
Pentru !una desfasurarea a activitatii fermei% societatea are ca si personal <
. un managerF
. un conta!ilF
. ' medici veterinariF
. (& de ingri1itori.
7oti anga1atii lucreaza in regim normal de lucru% si anume > ore , zi. Managerul are si rolul de
administrator% reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat% terti si in 1ustitie% efectueaza
toate actele de administrare si gestionare a societatii% avand toate competentele necesare
pentru a actiona in numele societatii% pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si
orice acte de dispozitie. Managerul desc/ide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile
financiare ale societatii% gestionandu.le in interesul o!iectivelor societatii.
Cei doi medici si ingri1itorii% lucreaza in doua sc/im!uri pentru a se putea asigura
supraveg/erea constanta a iepurilor din ferma% evitandu.se astfel% eventualele incidente.


Management
Conducerea va fi e+ecutata de managerul si administratorul fermei% care este si unicul
asociat% Degru Paul% a!solvent al Facultatii de :conomie Eenerala din cadrul Academiei de
Studii :conomice% cu e+perienta in conducerea unei ferme de 9 ani.
Managerul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat% terti si in 1ustitie% efectueaza
toate actele de administrare si gestionare a societatii comericale% avand toate competentele
necesare pentru a actiona in numele societatii% pentru a autoriza actele si operatiunile de
gestiune si orice acte de dispozitie.

Organizare

7oti anga1atii lucreaza in regim normal de lucru% si anume > ore , zi. Pentru !una
desfasurarea a activitatii fermei% societatea are ca si personal <
. un managerF
. un conta!ilF
. ' medici veterinariF
. (& de ingri1itori.
Conta!ilul% Mazilu Marius este a!solvent al Facultatii de :conomie si Administrare a
Afacerilor% 7imisoara% sectia Conta!ilitate si Informatica de Eestiune% diploma de master in
domeniu% si in prezent% doctorand in conta!ilitate.
Sfeia 5orel si Aa!an Ovidiu% sunt cei doi medici veterinari care au fost recrutati prin
programul de ocupare a fortei de munca% ei fiind anterior someri. Am!ii sunt a!solventi ai
Facultatii de Agronomie din 7imisoara% specializarea Medicina Veterinara.
Cei doi medici si ingri1itorii% lucreaza in doua sc/im!uri pentru a se putea asigura
supraveg/erea constanta a iepurilor din ferma% evitandu.se astfel% eventualele incidente.
Ingri1itorii au fost selectati tot prin programul de ocupare a fortei de munca% pentru aceste
posturi nefiind necesare anumite calificari.
Pentru ca anga1atii sa fie motivati si sa isi indeplineasca !ine sarcinile% societatea va rasplati
eforturile acestora prin acordarea celui de.al treisprezecelea salariu% iar in perioada
sar!atorilor se vor acorda prime% !onuri cadou sau diferite !onusuri% in functie de
productivitatea fiecarui anga1at in parte.

Valoarea investitiei initiale am estimat.o la suma de =&&.&&& lei. 5atorita faptului ca asociatul
are varsta de 89 de ani% a putut accesa fonduri neram!ursa!ile de la Bniunea :uropeana in
valoare de 8=&.&&& lei% restul de ')&.&&& lei sunt din !ugetul propriu.
Un model plan de afaceri ideal pentru orice tip de afacere
Acest model plan de afaceri vine in a1utorul tau. :l contine
peste (9& de intre!ari% impartite pe diferite capitole. 5aca o intre!are nu se potriveste tipului
de afacere pe care vrei sa.l faci% treci la urmatoarea.
Valoarea reala a crearii unui plan de afaceri nu este de fiecare data palpa!ilitatea
produsului% adica aceea ca% la final% vei simti produsul in mana. Adevarata valoare este ca
necesita un proces de cercetare si gandire despre tipul de afacere pe care vrei sa.l faci% totul
decurgand intr.un mod sistematic. In timp ce scri un plan de afaceri% vei studia% vei cerceta%
te vei gandi de mai multe ori inainte sa.ti raspunzi la intre!ari% vei analiza orice idee si cat de
!una este ea pentru tine. Decesita timp acum% dar efectele viitoare sunt cat se poate de
profita!ile. $ipsa unui plan de afaceri te poate costa grav in viitor si duce c/iar la falimentul
afacerii.
Acest model de plan de afaceri este un model care poate fi folosit pentru orice tip de
afacere. 7otusi% tu va tre!ui sa modifici ori de cate ori vor e+ista situatii particulare. $a
sfarsitul acestui model de plan de afaceri am prezentat cateva situatii particulare pentru
diferite tipuri de afaceri. Aceasta sectiune contine% de altfel% si informatii care iti vor
im!unatati planul de afaceri si il vor face mult mai eficient. 5aca scri acest plan de afaceri cu
scopul de a.l prezenta investitorilor sau unei !anci fi foarte atent la stilul de scris% vei fi
1udecat atat in functie de calitatea planului cat si in functie de ideile tale.
In zilele noastre prezenta pe internet este o!ligatorie. Aeneficiile pe care le va avea afacerea
ta sunt foarte numeroase% iar indifferent de marimea afacerii tale% un Ge!site care sa te
reprezinte este a!solut necesar. 7ocmai de accea am scris un g/id despre ce tre!uie sa faci
ca Ge!site.ul sa te reprezinte la cel mai inalt nivel. Aici am descris in peste 8& de pagini
despre cum sa.ti cresti numarul de vizitatori,clienti% cum sa.i faci sa cumpere mai mult si cum
sa.i faci sa cumpere produsele mai scumpe. Acest g/id il primesti gratuit odata cu a!onarea
dumneavoastra la neGsletterul nostru. Sfatul nostru este sa includeti in planul
dumneavoastra de afaceri si costurile necesare pentru desc/iderea unui Ge!site.
In mod normal% crearea unui plan de afaceri foarte !un necesita saptamani. Ma1oritatea
timpului este petrecut pentru studii si reanalizarea propriilor idei si presupuneri. $a sfarsit
valoarea unui astfel de plan poate fi inestima!ila% deci aloca suficient timp si fa trea!a asa
cum tre!uie. Du vei regreta efortul. Si nu in ultimul rand% nu uita sa pastrezi notite despre
sursa informatiilor si despre orice date financiare.
Plan de afaceri model

Proprietar7

Dume<
Adresa<
Dr. de 7elefon<
Fa+<
:.Mail<


I. Cuprins
V. Plan operational
VII. 5eclaratie de venituri personale
VIII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
IX. Plan financiar
X. Ane+e


In ce tip de afacere vrei sa intriR Care este rolul tau in eaR
Ma1oritatea companiilor au o scurta descriere a activitatii lor% a misiunii lor. 5e cele mai multe
ori in 8& de cuvinte ele pot e+plica de ce e+ista pe piata si care sunt principiile de g/idare pe
care le folosesc. Poti incepe facand si tu acest lucru% iar aceasta scurta descriere sa o
adaugi in planul tau.
5escrierea de mai sus tre!uie urmata de prezentarea o!iectivelor si pragurilor afacerii.
O!iectivul este% putem sa.i spunem si asa% destinatia unde vrei sa a1ungi% unde vrei sa
a1unga afacerea ta. Pragurile sunt etape pe care le parcurgi pana sa.ti atingi o!iectivul. 5e
e+emplu% un o!iectiv poate fi% sa a1ungi sa deti o afacere sanatoasa si de succes% care sa fie
lider in serviciile oferite clientilor. In acest caz% pragurile pot fi tinte anuale de vanzari si
anumiti indicatori care masoara satisfacerea clientilor.
Ce este important pentru tine la aceasta afacereR
Cui ii sunt adresate produsele taleR 3 Stai putin timp la aceasta intre!are ; ii vei acorda un
raspuns mai amplu in sectiunea Plan de marketing4.
5escrie segmentul de piata pe care iti vei desfasura activitatea. Acesta are un ritm de
crestereR Ce sc/im!ari prevezi ca se vor intampla pe piata% pe o perioada scurta de timp%
dar pe o perioada lunga de timpR Ce vei face pentru a profita de eleR
Analizeaza competitia si descrie punctele lor tari si competentele lor de !aza. Care sunt
factorii care le fac pe aceste firme sa reuseascaR Care crezi ca sunt principalele tale atu.uri
in raport cu competitiaR Ai e+perienta in acest domeniu% anumite a!ilitati de adapta!ilitate
ridicate% esti destul de puternic sa rezisti acestei aventuriR
Pornesti in aceasta afacere< singur% cu alti parteneri% asociat cu o corporatie% etcR 5e ce ai
ales aceasta forma R


5escrie in detaliu produsul sau serviciul pe care vrei sa a1ungi sa.l vinzi 3detalii te/nice%
desene% fotografii% !rosuri de vanzari etc.4.
Care sunt factorii care iti vor oferi avanta1e sau dezavanta1e fata de competitieR :+emplele
tre!uie sa contina niveluri de calitate% evidentierea unicitatii sau marcii proprietarului.
Care este pretul produsului sau serviciuluiR :ste gratis% su! forma de leasing sau are un
anumit nivel de1a sta!ilitR


/naliza pietei 6 "e ceB
Du conteaza cat de !un este produsul sau serviciul oferit% o afacere nu poate reusi fara o
strategie de marketing !ine pusa la punct. Aceasta etapa incepe cu o analiza sistematica a
pietei. :ste foarte periculos sa.ti asumi faptul ca de1a sti ce se intampla pe piata si care sunt
tendintele ei% fara un studiu in preala!il. 7u tre!uie sa faci acest studiu ca sa fi sigur ca te afli
pe drumul cel !un. Btilizati procesul de planificare al afacerii drept oportunitate pentru a
strange date si raspunsuri la intre!ari. 7impul tau va fi !ine folosit.
/naliza pietei 6 CumB
Sunt doua tipuri de analiza a pietei< primara si secundara.
Analiza primara inseamna sa.ti construiesti propriile tale date. 5e e+emplu% tu poti contoriza
traficul unei anumite locatii% poti nota competitorii% poti lua interviuri si poti face studii de piata
pentru a afla nevoile consumatorilor.
Analiza secundara inseamna sa folosesti informatii care sunt pu!lice. Acestea pot fi< ziare%
reviste% analize ale industriei% rapoarte demografice% rapoarte privind anumite tendinte%
grafice si alte analize ale unor institutii specializate% carti etc. Poti gasi acest tip de informatii
in li!rarii% online% la registrul comertului si camera de comert% la anumite agentii
guvernamentale etc.
Folosind internetul poti gasi mai multe informatii decat poti folosi tu vreodata. Camera de
comert si registrul comertului iti pot oferi informatii !une despre zona ta de activitate. $ocul
unde se fac tranzactii economice% !ursele% au !aze de date care ofera informatii e+celente
despre tendintele pietei.
O analiza a pietei facuta de e+perti poate fi foarte costisitoare% si nu este recomandata
pentru afacerile mici si medii. Sunt foarte multe carti care iti arata cum sa faci singur aceste
lucruri.
Atunci cand scri planul tau de marketing% fi cat mai e+plicit posi!ilF ofera statistici% numere% si
surse. Planul de marketing va fi la un anumit moment% !aza tuturor proiectiilor privind
vanzarile.

Economie
5ata despre industria dumneavoastra<
U Care este marimea totala a pietei de desfacereR
U Ce procenta1 vor avea produsele tale din aceasta piataR 3:ste importanta numai daca tu
crezi ca vei fi un factor ma1or pe piata.4
U Cereri actuale pe piata tinta.
U 7endinte in piata tina ; tendinte de crestere% tendinte in preferintele de consum% si tendinte
in dezvoltarea produselor.
U Potentialul de crestere pentru o afacere de marimea ta.
U Care sunt o!stacolele cu care va confruntati ca sa intrati pe piata ca o firma nouaR Cateva
o!stacole sunt<
(. Costuri ridicate de infintare
'. Costuri ridicate de productie
8. Costuri ridicate de marketing
). 7e/nologii si utila1e
9. Costuri de formare si perfectionare a anga1atilor
=. Costuri de transport
0. Sindicatele
>. Costuri pentru promovarea marcii si acceptarea ei
. Cum vei depasi aceste !ariereR
. Cum iti va influenta afacerea urmatoarele sc/im!ari ce pot apareaR
C. Sc/im!ari te/nologice
(&. Sc/im!ari legislative
((. Sc/im!ari economice
('. Sc/im!ari in industrie
Produse

In sectiunea Produse si servicii ai descris produsele si serviciile pe care ai vrut sa le oferi din
punctul tau de vedere. In cele ce urmeaza vei invata sa le descrii din punctul de vedere al
consumatorilor.

Caracteristici si ,eneficii

Fa o lista cu cele mai importante produse sau servicii.

Pentru fiecare produs sau serviciu<
U 5escrie cea mai importanta caracteristica. Ce il face specialR
U 5escrie !eneficiul. Ce va reprezenta acel produs pentru clientR
Doteaza toate diferentele intre caracteristici si !eneficii% si gandestete la ele. 5e e+emplu% o
casa care ofera adapost% are un anumit design si dureaza o perioada mare de timp este
facuta din anumite materialeF acestea sunt caracteristicile. Aeneficiile includ mandria
proprietarului de a o avea% un sentiment de securitatea financiara si siguranta furnizate
famililei etc. 7u vei construi caracteristici pentru produse ca sa poti vinde !eneficii.
Ce servicii oferi dupa ce ai vandut produsulR Cateva e+emple sunt< transportul% garantie%
asigurarea de service% suport te/nic% politica de returnare etc.

Consumatorii
Identifica consumatorii tinta% caracteristicile lor si pozitionarea lor geografica.
5escrierea va depinde de ce vrei tu sa vinzi% de e+emplu va e+ista o diferenta daca vei vrea
sa vinzi catre o firma sau direct consumatorilor 3persoanelor fizice sau 1uridice4. 5aca vei
vinde consumatorilor un produs si o vei face printr.un punct de distri!utie% gen angro sau
puncte de vanzare cu amanuntul% atunci va tre!ui sa analizezi atat consumatorul cat si
intermediarii carora le vei vinde produsul.
Poti avea mai mult de un singur grup de consumatori. Identifica cel mai important grup. Apoi
pentru fiecare grup de consumatori% construieste cea ce se numeste profilul demografic<
U Varsta
U Se+
U $ocatie
U Divelul lor de venit
U Clasa sociala si ocupatia
U Divelul de educatie
U Altele 3 specifice ramurii tale economice4
Pentru consumatorii tip firma 3persoane 1uridice4% factorii demografici pot fi<
U #amura economica 3sau o parte a ei4
U $ocatia
U Marimea firmei
U Cerintele de calitate
U Divelul te/nologic al produsului sau serviciului dorit
U Divelul pretului

Competia
Care sunt produsele si companiile care vor fi concurentele taleR
Fa o lista cu cei mai mari competitori<
3Dume si adresa4
Aceste companii iti vor face concurenta pe tot ansam!lu vanzarii sau doar in anumite locatii%
pe anumite produse% sau doar anumitor tipuri de clientiR
Sti care sunt competitorii tai indirectiR 35e e+emplu magazinele de inc/iriat si vandut filme
sunt in competitie cu teatrele% cu toate ca sunt afaceri diferite.4
Cum se va compara produsul sau serviciul oferit de tine% cu cel al concurenteiR
Foloseste ta!elul de mai 1os pentru a.ti compara afacerea ta cu a celor mai importanti doi
competitori. In prima coloana sunt trecuti factorii de competivitate. 5in moment ce acestia
variaza de la industrie la alta% tu poti sa.ti customizezi propria ta lista de factori.
In a doua coloana% :u% noteazati cum crezi tu ca vei patrunde in Nmintile consumatorilor@.
Apoi verifica daca acesti factori reprezinta un atu sau o sla!iciune pentru tine. Incearca sa fi
destul de onest cand completezi acest ta!el. 5aca tu crezi ca anumiti factori sunt un
dezavanta1 pentru tine trece.i. Acest lucru iti va desc/ide oc/ii si in viitor vei sti ce ai de
indreptat. 7ine minte ca nu poti fi perfect pentru toti oamenii. In realitate% a incerca sa fi
perfect duce ca multe afaceri sa dea faliment deoarece incercarea de a fi perfect consuma
foarte multe resurse si timp.
Acum analizeaza pe fiecare competitor in parte. 7rece in cateva randuri care sunt atu.urile si
sla!iciunile ma1ore pentru fiecare factor in parte.
In ultima coloana% estimeaza importanta fiecarui factor pentru clienti. ( V crucialF 9 V nu asa
important.
7a!elul (< Analiza competivitatii
Acum% scrie un scurt paragraf care sa cuprinda avanta1ele si dezavanta1ele competitiei.
!ise
Acum dupa ce ai analizat sistematic industria ta% produsele tale% consumatorii tai tinta% si
competitia% iti poti face o imagine cu afacerea ta si locul ei in Nlume@.
Intr.un scurt paragraf% defineste nisele% partile unice din piata. 5e e+emplu site.ul
GGG.pafaceri.ro se adreseaza tuturor celor interesati de afaceri. :l ofera planuri de afaceri%
idei de afaceri% informatii despre francize etc. Pentru acest site categoria idei de afaceri
reprezinta o nisa.
5trategie
Contureaza o strategie consistenta despre cum sa ataci mai !ine aceste nise. 5aca esti
primul pe toate nisele componente ale afacerii tale vei fi primul si in afacere.
Promovare
Cum vor auzi consumatorii de produsele taleR
Ai identificat cele mai atractive mi1loace ca si cost pentru promovarea produselor taleR
Ce imagine proprie vrei sa promoveziR Cum vrei sa te vada consumatoriiR
Ai si alte metode de promovare decat pu!licitatea platitaR 3cataloage% te !azezi pe
promovarea din gura in gura% folosesti anumite retele sociale% participi la e+pozitii etc.4
In plus% ce planuri ai pentru imaginea de tip graficR Aceasta include logo% carti de vizita%
!rosuri% pliante etc.
7i.ai creat un sistem care sa.ti identifice clientii fideli ca sa.i poti contactaR
,ugetul pentru promovare
Cat vei c/eltui pentru a realiza tot ce este mai susR
Inainte de a incepeR 3aceste cifre vor intra in !ugetul pentru inceputul unei afaceri4
In curs de derulareR
Pret
:+plica metodele care le folosesti pentru a sta!ili pretul. Pentru cele mai multe afaceri mici% a
avea cel mai mic pret nu este o politica tocmai !una. Consumatorii nu tin de pret asa de mult
pe cat credeti. Metoda cea mai !una este ca pretul tau sa fie la acelasi nivel cu media de
pret al concurentei% iar produsele sau serviciile oferite de tine sa fie de o calitate mai !una
Compara pretul tau cu cel al competitiei. :ste acesta mai mare% mai mic% la felR 5e ceR
Cat de important este pretul pentru consumatorii taiR 5ecizia finala pe care o iau
consumatorii se raporteaza la pretR
Ce alte servicii oferi clientilor in pretul respectivR Pot cumpara acel produs in rateR
-ocatia
Pro!a!il nu ti.ai ales inca locatia. Acum este timpul sa te gandesti ce locatie vrei si ce vrei ca
aceasta sa contina. Multe afaceri mici pot merge !ine la inceput c/iar daca sunt realizate de
acasa.
Vei descrie toate nevoile fizice mai amanuntit in capitolul Plan o!erational. Aici% vei analiza
cum va afecta locatia aleasa consumatorii.
$ocatia este importanta pentru consumatoriR 5aca da% cumR
5aca consumatorii viziteaza aceasta locatie<
:ste convena!il pentru tineR Ai destule locuri de parcareR Iti a1unge spatiul interiorR
Se incadreaza cu imaginea pe care vrei sa o aiR Asta se asteapta consumatorii sa vadaR
Bnde sunt localizati competitoriiR :ste mai !ine sa fii langa ei 3cum sunt dealerii de masini
sau restaurantele tip fast food4 sau la o anumita distanta.
Canale de distributie
Cum vinzi produsele sau serviciile taleR
U Vanzari cu amanuntul
U In mod direct 3comanda prin mail% Le!% dintr.un anumit catalog4
U Angro
U Agenti de vanzari
U $icitatii
U Propriile tale magazine

V. Plan operational

:+plica foarte clar operatiunile de zi cu zi ale afacerii% locatia% ec/ipamentul% oamenii%
diferitele procese de productie% si mediul incon1urator.
Productia
Cum si unde sunt produsele sau serviciile tale realizateR
:+plica ce inseamna pentru afacerea ta urmatoarele<
U :c/ipamente de productie si costuri
U Controlul calitatii
U Serviciul clienti
U Controlul invetarului
U 5ezvoltarea de produse
-ocatia
Ce tre!uie sa contina locatia ca sa.ti satisfaca nevoile in afacereR 5escrie propria ta locatie
unde iti desfasori afacerea.
Cerinte fizice<
U Spatiul necesar 3precizati de cat spatiu a.ti avea nevoie4
U 7ipul cladirii
U -ona
U :lectricitate si alte utilitati
Acces<
:ste important pentru afacerea ta ca locatia sa dispuna de o cale de acces petru
aprovizionare sau transportR
Ai nevoie de cai de acces foarte rapideR
Care este necesarul spatiului de parcareR
ConstructiiR Ma1oritatea firmelor nu i.au in calcul acest lucru% dar daca aveti in plan sa
construiti% costurile si detaliile de constructie vor reprezenta o parte insemnata a planului
dumneavoastra.
Costuri< :stimati costurile cu locatia% incluzand c/iria% intretinerea% utilitati% asigurare%
costurile initiale de remodelare pentru a face spatiul sa indeplineasca conditiile de care aveti
nevoie. Aceste numere vor constitui o parte a planului financiar.
Care vor fi orele de lucru in aceasta afacereR
Mediul .uridic
5escrieti urmatoarele<
U $icente pentru desfasurarea activitatii
U Permise
U #eguli si regulamente privind santatea% spatiul de lucru% sau mediul incon1urator
U #egulamente speciale pentru desfasurarea activitatii
U Specificatii despre desfasurarea activitatii intr.o anumita zona sau in acea cladire
U Asigurari
Personal
U Dumarul de anga1ati
U Clasificarea lor 3calificati% necalificati% profesionisti4
U Bnde si cum vei gasi personalul potrivit pentru tineR
U Calitatea personalului e+istent
U Structura de salariu
U Metode de instruirea si aprofundare
U Impartirea pe sarcini% cine face ceR
U Ai un program sta!ilit pentru fiecare cu ce are de facutR 5aca nu alocati timp si scrie unul.
U Pentru anumite munci ai nevoie de anumite contracte aditionaleR
Inventar
U Ce tip de inventar pastrezi< al materialelor% proviziilor% produselor finiteR
U Care este valoarea stoculuiR
U Care este rata cifrei de afaceri si cum se compara aceasta cu media industriei de pe piataR
/provizionare
Identifica factorii c/eie ai aprovizionarii<
U Dume si adrese a celor care te aprovizioneaza
U 7ipul si cantitatea furnizata
U Aprovizionarea se face pe creditR
U Care este mi1locul de livrareR
U Doteazati furnizorii !uni cat si fia!ilitatea produselor luate de la fiecare
:ste nevoie sa ai mai mult de un furnizor pentru un anumit produs critic necesar desfasurarii
afacerii taleR
7e astepti la intarzieri privind anumite livrariR Cum ti.ar afecta acestea activitateaR
Costurile de aprovizionare variazaR 5aca da% cum faci fata acestoraR
Politici de credit
U Planuiesti sa vinzi pe creditR
U :ste c/iar nevoie sa vinzi pe creditR
U 5aca da% ce politici ai in privinta celor care ia credit si care este suma ma+ima pe care o
poate luaR
U Cum verifici daca acestia fac plata la timpR
U Ce termene oferi clientilor cu privire la marimea creditelor si datei scadente de plata a
acestuiaR
Oferi anumite discount.uri daca platesc cas/R 3Sfat< Oferiti acest lucru doar daca competitia
dumneavoastra ofera asa ceva% sau daca s.a creat un trend cu privire la acest lucru.4
U Cunosti costurile necesare mentinerii si e+tinderii unui creditR Cum iti vor afecta aceste
costuri pretul produsului sau serviciilor oferiteR
/dministrarea sumelor ce trebuiesc incasate
Atunci cand lucrezi cu credite tre!uie sa ai o evidenta a !anilor pe care tre!uie sa.i primesti
si de asemenea sa ai sta!ilite o serie de masuri pentru cei care nu ac/ita la timp.
Vei avea nevoie de o anumita strategie !ine pusa la punct pentru clientii rau platnici<
U Cand ii vei contacta telefonicR
U Cand le vei trimite o instintare scrisa ca sunt restanti cu o anumita sumaR
U Care este momentul cand ii vei actiona in 1udecata pentru recuperarea pre1udiciuluiR
/dministrarea sumelor ce trebuiesc platite
Ai nevoie de asemenea de o evidenta a sumelor care tre!uiesc platite catre cei care se
ocupa de aprovizionarea afacerii tale. Acest lucru te a1uta sa.ti poti planifica cui tre!uie sa
faci plata si cand. Plata facuta prea devreme poate crea intrarea in anumite incapacitati de
plata% plata prea tarzie te poate costa anumite discounturi si iti poate afecta relatia cu
furnizorii.


Cine va administra afacerea zi de ziR Ce e+perienta are aceasta persoana si ce aduce nou
afaceriiR Ce calitati speciale si competitive areR :+ista un plan de a continua afacerea daca
aceasta persoana este pierdutaR
5aca ai mai mult de (& anga1ati% creaza un ta!el organizational in care sa fie trecute o
ierar/ie a lor si in dreptul fiecaruia pentru ce este fiecare responsa!il.
5aca intocmesti acest plan pentru o!tinerea unui imprumut sau pentru anumiti investitori
este recomandat sa treci in plan anga1atii c/eie.
5pri.in consultativ
$isteaza urmatoarele unde este cazul<
U Consiliul director
U Manageri
U Avocat
U Conta!il
U Agent de asigurari
U Aanc/er
U Mentori si sfatuitori c/eie
U Consultanti

VII. Declaratie de venituri personale

Include intr.un ta!el pentru fiecare proprietar sau actionar proprietatile active sau passive%
cat si% capitalul net detinut de acestia. Proprietarii vor aproviziona de multe ori din propriile
lor rezerve afacerea% iar acest ta!el te va a1uta pentru a vedea ce este dispo!il in anumite
situatii. Aanc/erii si investitorii% de cele mai multe ori% vor dori aceste informatii.

VIII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare

Vei avea foarte multe costuri de inceput% c/iar inainte de a desc/ide afacerea. :ste foarte
important sa estimati aceste costuri foarte e+act% ca apoi sa faceti un plan de unde luati
suficient capital. Acest lucru este un proces de cercetare% si cu cat eforturile de cercetare
sunt mai mari si mai e+acte% cu atat sansele sunt mai mici ca sa omiteti anumiti factori
esentiali pentru inceperea si dezvoltarea afacerii.
C/iar si cu cele mai !une motode de cercetare% desc/iderea unei afaceri va costa mai mult
decat anticipate. Sunt doua metode de a face a1ustari privind e+tra.costurile. Primul este de
a marii cu '&S costul fiecarui lucru in !uget. Pro!lema cu acesta metoda este ca distruge
acuratetea planului. A doua metoda este de a introduce o line separata in plan
numita c0eltuieli neprevazute. Aceasta este metoda pe care o recomandam.
Incercati sa vor!iti cu alte persoane care au inceput afaceri asemanatoare pentru a avea o
idee despre marimea c/eltuielilor neprevazute. 5aca nu puteti o!tine informatii e+acte% va
recomandam sa treceti c/eltuielile neprevazute cu cel putin '&S din totalul celorlalte
c/eltuieli pentru inceput afacerii.
:+plicati in detaliu cercetarea facuta si cum ati a1uns la aceste sume. 5ati sursele% cantitatile%
si conditiile eventualelor imprumuturi. 5e asemenea e+plicati in detalii care este suma cu
care va contri!ui fiecare investitor% si care este procenta1ul din afacere detinut de fiecare.

IX. Plan financiar

Bn plan financiar consta intr.un plan pe (' luni a previziunilor privind profitul si pierderile% un
plan pe patru ani a previziunilor privind profitul si pierderile% un plan al flu+urilor de numerar%
o foaie cu !alanta activelor si pasivelor% si un calcul al punctului de renta!ilitate.
1n plan pe '2 luni al previziunilor privind profitul si pierderile
Cei mai multi din proprietarii de afaceri cred ca un plan pe (' luni al previziunilor privind
profitul si pierderile reprezinta Ncentrala@ afacerii. Aici puneti totul impreuna in numere si
puteti in sfarsit sa o!tineti o idee privind ce anume este necesar pentru a a!tine profit si a
avea o afacere de succes.
:ste compus dintr.un plan al vanzarilor unde sunt trecute toate vanzarile luna de luna si un
plan al costurilor. 5aca diferenta dintre suma totala o!tinuta din vanzarea produselor sau
serviciilor si totalul costurilor pentru producerea acolor !unuri este pozitiva atunci afacerea
noastra a o!tinut profit% daca suma este pe minus inseamna ca suntem in pierdere.
O!servatie< Intotdeauna pastrati notite cu cercetarile pe care le faceti. Astfel puteti accesa
mult mai usor sursele cercetarilor si va puteti intoarce oricand la ideile de !aza si aduce
modificari.
1n plan pe patru ani al previziunilor privind profitul si pierderile
Bn plan pe (' luni al previziunilor privind profitul este inima planului financiar. Aceasta
sectiune este pentru cei care vor sa mearga mai departe cu calculele si predictiile.
Si in acest caz este necesar sa pastrati notite cu cercetarile pe care le faceti.
Flu3urile de numerar
5aca previziunile privind profitul reprezinta inima unui plan de afaceri% flu+urile de numerar
reprezinta sangele acestuia. Afacerile esueaza deoarece se a1unge la punctul cand nu se
mai pot plati facturile. Orice parte a planului dumneavoastra de afacere este importanta% dar
niciuna nu se compara nici macar un moment cu cea de a ramane fara !ani.
O!iectivul a tot ce s.a discutat pana in acest moment este de a invata sa planificati cat de
multi !ani va tre!uie pentru costurile inainte de a incepe o afacere% costurile preliminare%
costurile de operare% si rezerve.
Du e+ista un truc anume in a face un anumit plan special privind flu+urile de numerar.
Flu+urile de numerar reprezinta doar o aruncatura de privire la contul dumneavoastra.
Pentru fiecare detaliu% tre!uie sa stiti e+act cand tre!uie sa primiti anumiti !ani 3pentru
vanzari4 sau cand tre!uie sa platiti 3costuri4.
:ste necesar sa urmariti factorii esentiali pentru afacerea dumneavoastra si care au un
impact mare in cadrul flu+urilor de numerar% cum ar fi !anii o!tinuti din vanzari si cei pe care
tre!uie sa.i platiti pentru ac/izitii.
5e e+emplu% daca realizati o vanzare in luna unu% cand veti primii !anii pentru aceasta
vanzareR Cand veti ac/izitiona cele necesare pentru productie% veti plati in avans% la livrare
sau mai tarziuR Cum vor afecata acestea flu+ul de numerarR
5e asemenea tre!uie sa luati in considerare costurile iregulate cum ar fi anumite ta+e
trimestriale% intretinere si reparatii neprevazute% toate acestea tre!uiesc trecute in !uget.
5e asemenea deprecierea nu apare in flu+ul de numerar% deoarece nimeni nu o sa va scrie
un cec pentru ea. Aveti mare gri1a la acest factor daca lucrati cu doua tipuri de monezi.
Foaia cu balanta activelor si pasivelor
Cand vor!esc de active ma refer la tot ce detine firma% pe cand pasivele sunt reprezentate
de datoriile firmei. Cand pasivele sunt e+trase din active% cea ce ramane este valuarea
propriu zisa a afacerii detinute.
Aceasta foaie este foarte importanta atunci cand se face evaluarea afacerii% ea fiind
importanta pentru !anci atunci cand ne va eli!era un credit cat si pentru investitori.
Punctul de rentabilitate
O analiza a punctului de renta!ilitate prezice cantitatea de produse sau servicii care tre!uie
vanduta% la un anumit pret% pentru a recupera totalul costurilor de investitie. Practic acest
punct este zona unde se creeaza o linie ce desparte zona de minus de zona in care se va
trece pe profit operational.

X. Anexe

Aceasta parte include detaliile si studiile folosite in alcatuirea planuluiF de e+emplu<
U Arosuri si materiale pu!licitare
U Studii industriale
U Planuri si sc/ite
U Qarti si fotografii ale locatiei
U Magazine sau alte articole
U O lista detaliata a ec/ipamentului detinut sau care urmeaza a fi cumparat
U Copie dupa contractul de leasing
U Scrisori de suport din partea viitorilor consumatori
U Orice alte materiale necesare pentru a sustine acest plan de afaceri
U Studii de marketing
U O lista cu toate activele detinute

Exemplu plan de afaceri al unei firme
5atorita numeroaselor intre!ari care ne.au fost
adresate de catre cititorii site.ului nostru pe !aza acestui articol va rugam ca inainte de a citi
acest plan sa cititi mai intai urmatorul model plan de afaceri.
Acest model contine peste (9& de intre!ari% impartite pe diferite capitole si care te va a1uta
sa.ti faci o idee despre cum poti sa.ti faci un plan de afaceri !un si sa o!tii o afacere de
succes. Pentru a vizualiza acest plan faceti un simplu clik pe urmatorul link< un model plan
de afaceri ideal pentru orice tip de afacere.
/. Informatii administrative afacere
5ata infiintarii< &8.'&(&
O!iectivul infiintarii< producerea si importul de mo!ila% precum si servicii de consultanta si
proiectare 85.
Procent din capitalul intreprinderii detinut de actionari privati romani< (&&S
Evolutia numarului de anga.ati
,. Elemente generale ale proiectului propus7
A.(. Analiza nevoii de proiect
#ealizarea unei firme care sa ofere servicii complete in mo!ilarea unei case% unui /otel sau
!irou. Aceasta nevoie de proiect a fost identificata in momentul in care% pe aceasta piata%
e+ista o cerere foarte mare neacoperita% iar companiile e+istente pe piata ofera doar partea
de mo!ilier. Aceasta companie va oferi consultanta pentru concept% va face studii de piata%
dupa care livreaza clientului proiectul 85. In final urmeaza alegerea mo!ilierului% a
electrocasnicelor si a ec/ipamentelor QI.FI.
Bn client atunci cand doreste sa.si mo!ileze o casa tre!uie sa.si caute singur mo!ila%
electrocasnicele% ec/ipamentele QI.FI% apoi sa apeleze la alte persoane
specializate3instalator % electrician% etc.4 pentru instalari. Aceasta companie va avea acele
persoane specializate. Astfel clientul nu va tre!ui decat sa aleaga produsele dorite si nu va
mai fi nevoit sa piarda timpul cu alte drumuri.
:ste o nevoie atat calitativa% cat si cantitativa% deoarece fiind o companie noua nu este loc
de pasi gresiti. O munca facuta fara greseli va genera clienti fericiti. Astfel reputatia firmei
creste% iar o reputatie !une va aduce tot mai multi clienti si implicit vanzari mai mari.
,.2. "efinirea scopului proiectului
In acest moment pe piata nu este nici o companie care sa ofere toate serviciile pe care
aceasta companie le va oferi. Mo!e+pert% Ikea% Innova nu au posi!ilitatea de a duce la capat
un proiect complet. Aceste magazine pot funiza mo!ila% dar nu ofera o gama completa de
servicii.
Serviciile oferite de firma noastra% vor fi de !una calitate. Vor acoperi orice nevoie a clientului
in privinta mo!ilarii unei case.
,.). 5tabilirea obiectivelor proiectului
Pentru a indeplini scopul proiectului resursele vor tre!ui utilizate eficient. Pentru a termina o
lucrare la timp% competenta si profesionalismul anga1atilor sunt vitale% iar acestia vor avea
nevoie de aparatura si te/nologie necesara% dar si de un !uget corespunzator. Astfel factorii
timp% uman% te/nic si economic tre!uie sa fie in stransa legatura si utilizati rational.
,.>. /ctiuni potentiale ce trebuie desfasurate in afacere7
.infiintarea firmei cu toate documentele legale necesareF
.inc/irierea unui imo!il si amena1area acestuiaF
.mo!ilarea spatiului inc/iriatF
.ac/iztia ec/ipamentelor necesareF
.instalarea tuturor softurilor pe calculator% cone+iunile la internet si cone+iunile imprimantelorF
.anga1area personaluluiF
.inceperea activitatii propriu zise< promovarea produselor% cautarea de noi clienti% inc/eierea
contractelor% cautarea de firme producatoare de mo!ila 3din tara% cat si din strainatate4
pentru a deveni cola!oratori.
C. Mediul de piata
C.'. Clienti
$a inceput ne vom adresa e+clusiv pe piata locala< Aucuresti. Pe viitor vom putea oferii
servicii in toata tara. Principalii clienti vor fi marile companii dezvoltatoare de proiecte
rezidentiale si /oteliere.
C.2. 5istemul de distributie pentru afacere7
Aceasta companie va fi una intermediara. Du va fi cea care produce mo!ilierul. Se vor
realiza contracte de cola!orare cu firme producatoare de mo!ila% din tara cat si din
strainatate% cu firme de electrocasnice3Aeko% Franke etc4% produsele fiind cumparate la
preturi mai mici decat cele din magazinele de prezentare.
C.). Concurenta7 principalii concurenti pentru afacere vor fi7
a4 MO,EXPE$& va fi principalul concurent% fiind o companie producatoare de mo!ilier de
!irouri si pentru casa. Infiintat in urma cu (9 ani de omul de afaceri 5an Sucu% Erupul
Mo!e+pert este liderul pietei de mo!ilier din #omania% avand o cifra de afaceri in '&&0 de
(=> milioane de euro% plasandu.se astfel intre primele (' intreprinderi europene din industria
mo!ilei. Dumai in Aucuresti si in orasele mari% Mo!e+pert detine (>S din piata de mo!ilier de
casa si 8&S din cea a mo!ilierului de !irou. Am!ele divizii sunt lider pe pietele de profil din
#omania. Erupul are in momentul de fata C /ipermagazine< 8 in Aucuresti si = in tara%
urmand sa desc/ida alte 8.
In anul '&&9 a fost desemnata drept cea mai de incredere marca la categoria Nmo!ilier@ in
urma studiului Most 7rusted Arands% realizat pe !aza votului pu!licului.
5etine > fa!rici in patru centre de productie desc/ise in Aucuresti% 5e1% 7argu Mures si
Suceava.
In fiecare an grupul investeste peste ' milioane de euro in utila1e% te/nologii avansate si
sisteme noi de productie.
!4I9E/ este de asemnea un concurent serios. Primul magazin a fost desc/is in #omania la
inceputul anului '&&0 si comercializeaza produse de mo!ilier si accesorii.
Erupul suedez incearca sa testeze piata din #omania incercand strategia pretului inalt%
introducand preturi mult mai mari decat magazinele din alte tari% !azandu.se pe faptul ca
serviciile si produsele oferite sunt unice in #omania si magazinul desc/is in Aucuresti este
primul din acest lant.
Pro!a!il conducerea magazinului testeaza reactia pietei din #omania% fiind stiut faptul ca la
o reactie nefavora!ila a pietei se pot a1usta preturile in functie de rezultatele o!tinute.
c4 Fiind o companie care in urma cu sapte ani comercializa e+clusiv
!ucatarii%Innova acopera o parte considera!ila de stiluri de mo!ilier 3classic% mo!ilier pentru
!ucatarii% mo!ila de sufragerie% mo!ila de lu+ etc4.
Imaginea Innova este strans legata de Minotti% unul dintre furnizorii importanti% iar designerul
#odolfo 5ordoni este numele din spatele o!iectelor care se !ucura de atata succes.
C.>. Pozitionarea produselor societatii dv. comparativ cu cea a concurentei
Compania va avea o gama variata de produse si un raport calitate.pret foarte !un. Firmele
producatoare de mo!ilier cu care se vor semna contracte de cola!orare vor produce mo!ila
din PA$ si M5F% la preturi mult mai mici decat ale concurentei. Se vor semna contracte cu
firme din Italia% care vor furniza mo!ila de lu+% din lemn masiv. :vident pretul mo!ilei de
import va fi mai mare decat cel produs in tara.
In cazul in care un client doreste mo!ila de import% dar nu isi va permite financiar% aceasta se
va reproduce la producatorii de mo!ila din tara in proportie de >&S la un pret mult mai mic si
din alt material.
Auna comunicare% preturile reduse% respectarea contractelor si a termenelor de finalizare si
interesul de a satisface clientul vor fi principalele atuuri. Faptul ca va fi o firma care la inceput
ea va contacta potentialii clienti este un avanta1 pentru ca putem castiga increderea lor.
5ezavantu1ul este acela ca neavand un magazin de prezentare% la inceputul afacerii singurii
clienti vor fi cei cu care am luat un contact direct.
C.:. "escrierea pietei pentru produseleCserviciile rezultate din implementarea
proiectului
Firma se va adresa in principal dezvoltatorilor de proiecte rezidentiale% /oteliere si !irouri din
Aucuresti. 5e asemnea se va cauta semnarea contractelor de cola!orare cu ar/itectii si
agentiile imo!iliare% pentru ca prin intermediul lor se poate a1unge la clientul final.
Pentru primul an pe piata estimez semnarea de contracte in valoare de cel putin (&&.&&&
euro.
C.<. /vanta.ele principale ale produselorCserviciilor societatii7
.pret redus in comparatie cu concurenta3e+< o !ucatarie care la Mo!e+pert are un pret '&&&
euro% va fi realizata la un pret de (0&& euro4F
.seriozitate si implicare (&&S in fiecare proiectF
.respectarea termenlor de predareF
C.=. /ctivitati de promovare a vanzarilor
Internet< Siteul firmei< apro+imativ 8&& euroF
-iare< apro+imativ (&& euro pe luna 3timp de '.8 luni4F
Fluturasi< apro+imativ 9& euroF
Afise< apro+imativ 9& euroF
C.@. /lte elemente referitoare la strategia de marketing
In '&&C se va adopta strategia de penetrare a pietei% urmand sa fie adoptata cea de
dezvoltare.
". Investitia planificata si planul de implementare
5.(. Valoarea investitiei totale 3total4<
5in care< contri!utia solicitantului< (&& &&& euro.
5.'. Scopul investitiei<
Investitie noua.
".).&ipul investitiei
Investitia consta in principal in desc/iderea propriu zisa a firmei% inc/irierea unui imo!il%
ac/izita ec/ipamentelor necesare3laptopuri% imprimante% mo!ila etc4% ac/izitia de licente.
".>. "escrierea investitiei planificate
Investitia va fi una destul de ridicata% deoarece piata pe care intra este de1a foarte
dezvoltata% pe langa companiile mari 3Mo!e+pert% Ikea4 e+istand si alte companii mai mici.
Serviciile si produsele oferite tre!uie sa fie de cea mai !una calitate pentru a castiga cat mai
multi clienti si pentru a semna contracte cat mai repede.
In urma unui studiu efectuat am descoperit ca foarte multe persoane care au un imo!il nou
se plangeau ca au tre!uit sa um!le foarte mult si sa caute prin multe magazine mo!ila si
cand au gasit ce doreau preturile erau fie foarte mari% fie in cazul in care cumparau%
termenele de predare erau depasite si seriozitatea si profesionalismul nu se ridicau la
standardele necesare.
Doi vom elimina acest disconfort in randul clientilor.
".:. Crearea de noi locuri de munca
Dr. Crt :+plicatii An (
( 5irector general (
' 5irector comercial 3economist4 (
8 Agenti de vanzari 8
) 5esigner imo!iliar (
9 Conta!il (
= Instalator (
0 :lectrician (
".<. &ara de origine a bunurilor ac0izitionate
7ara de origine a !unurilor ac/izitionate este #omania<
. Calculatoare 3laptopuri4< :.magF
. Mo!ilier facut la comanda in AucurestiF
. Imprimanta,Scanner< :.magF
. Masina< Opel Astra 3Eold [ Platin Aucuresti4F
".=. Programarea in timp a implementarii investitiei
5ata estimativa de incepere< martie '&&C
5ata estimativa de terminare< sfarsitul lunii aprilie.inceputul lunii mai.
5ata estimativa pentru intrarea in productie la intreaga capacitate< inceputul lunii iunie.
Planificarea lunara pentru implementarea activitatii<
(. (.'> martie o!tinerea documentelor necesare desc/iderii firmeiF
'. '> martie.(= aprilie cautarea unui sediu si semnarea contractului de inc/iriereF
8. (0 aprilie ; '& aprilie ac/izitia si aran1area mo!ileiF
). '& aprilie ; '' aprilie ac/izitia si instalarea calculatoarelor si perifericelorF
9. '' aprilie ; 8& aprilie anga1area personaluluiF
=. 8 mai .C mai ultimele verificari inaintea inceperii activitatiiF
0. (& mai inceperea activitatii propriu ziseF
5.>. Aspecte legale relevante
Inregistrarea firmei la #egistrul Comertului% o!tinerea tuturor actelor necesare si o!tinerea
tuturor licentelor necesare.
E. IpotezeCpresupuneri economice7
:.(. Situatia previzionata a vanzarilor<
a4 Vanzari 3mo!ila%instalari4< (&&.&&&.(9&.&&&O
7otal venit< (&&.&&&.(9&.&&& euro.
!4 C/eltuieli<
:nergia si utilitati<
. :lectricitate< )&O U (' luniV )>&OF
. Apa< 8&O U (' luniV8=& OF
. Pac/et telefonie si internet< 9&OU (' luniV=&&OF
. A!onament telefonie mo!ila< C numere de telefon< 8&&O U ('luniV8=&&O.
Salarii<
5irector Eeneral< =&&OU (' luniV0'&&O
5irector Comercial< )&&OU (' luniV)>&&O
Agenti vanzari< ; full time ; '< 'U 8&&O U (' luniV0'&&O
.part time .(< (9&O U (' luniV (>&&O
Instalator% :lectrician< 'U(9&OU (' luniV8=&&O
5esigner imo!iliar< '9&O U(' luniV8&&&O.
:.'. Ipoteze,Presupuneri
$a inceput cifra de afaceri nu va creste foarte mult% datorita crizei financiare% dar in urmatorii
).9 ani va creste considera!il.
5e asemenea va creste si numarul anga1atilor cu 9&S in urmatorul an.
F. Profilul afacerii si cadrul organizational7
F.(. Informatii despre societate
Inaintea infiintarii acestei societati am mai profesionat in acest domeniu% dar nu in postura de
actionar. Cred ca e+perienta acumulata ma va a1uta in desc/iderea acestei noi companii.
Bn factor relevant care va aduce un avanta1 companiei va fi disponi!ilitatea anga1atilor de a
se deplasa pentru intalnirile cu clientii.
Du uita sa vizitezi si ru!rica Francize si oportunitati unde vei putea afla informatii despre cele
mai vandute francize ale anului '&(&.

Plan de Afaceri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de Afaceri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exemplu plan de afaceri baza sportiva

S-ar putea să vă placă și