Altitudinea normala ca corpului si vicierea ei Atitudinea- este o functie a organismului rezultata din actiunea sinergica si coordonata a elementelor aparatului

locomotor si ale SNC si periferic. Elementele active ale atitudinii sunt muschii si nervii care conlucreaza la adoptarea si mentinerea pozitiilor la schimbarea lor si la efectuarea miscarilor. Elementele pasive ale atitudinii sunt elementele pasive ale aparatului locomotor, oasele si articulatiile. Orice alterare a functiei sau structurii organelor care asigura atitudinea corpului determina modificari ale acesteia. Afectarea formei si structurii oaselor si articulatiilor determina alterarea raportului si pozitiei dintre diferitele segmente corporale. Orice afectiune ale SN se va rasfrange asupra tonusului si contractiei musculare care nu vor mai putea actiona asupra corpului in mod corespunzator. Starea psihica are un rol covarsitor asupra atitudinii corpului in situatie ststica si in miscare chiar daca elementele pasive si active ale atitudinii sunt integre din punct de vedere morfologic si functional. Atitudinea ca functie de baza a aparatului de sustinere si a sistemului nervos se poate aprecia in diferite pozitii ale corpului atat in stand (ortoststism) cat si alte pozitii obisnuite. Atitudinea normala a corpului: Nu este sinonima cu pozitia verticala a acestuia. Corpul omenesc are o structura si functiuni repartizate inegal in raport cu axele si planurile sale de miscare. Planul anterior fiind un plan de miscare si de propulsie, iar cel posterior de sprijin si de stsbilitate, corpul are tendinta constanta de inclinare inainte. O linie verticala inscrisa pe fata laterala a corpului ridicata din varful maleolei externe (peroniere) trecand prin mijlocul fetei laterale a articulatiei genunchiului prin marele trohanter si acromion si ajungand la varful mastoidei ramane in urma axei adevarate a corpului. Axa corpului care uneste linia gleznelor cu crestetul capului este inclinata inainte cu 10-12 grade rezulta ca actiunea gravitatiei actioneaza inegal asupra celor 2 planuri ale corpului mult mai mult pe fata anterioara decat pe cea posterioara, este mult mai bine dezvoltata pt a putea contrabalansa efectul de cadere inainte a corpului. Capul si gatul, toracele si abdomenul, bazinul si MI au fiecare rolul lor in asimetria morfologica si functionala dintre jumatatea anterioara si posterioara a corpului. Capul- are tendinta de cadere inainte si in jos datorita centrului sau de greutate care cade mult inaintea punctului de sprijin al capului pe coloana vertebrala. Capul este mentinut, ridicat prin actiunea muschilor cefei si prin aparitia curburii cervicale lordotice a coloanei vertebrale. Trunchiul se mentine vertical gratie coloanei vertebrale care este axa de sustinere a jumatatii superioare a corpului, axa care este mentinuta in pozitie prin aparatul capsulo ligamentar si prin actiunea muschilor proprii si extrinseci. Aceasta axa nu este dreapta ci prezinta o serie de curburi in plan sagital si frontal care alterneaza compensandu-se una pe alta. In plan sagital avem 4 curburi, 2 cu convexitate anterioara numite lordoze (lordoza cervicala si lombara) si 2 curburi cu convexitate posterioara numite cifoze (dorsala si sacro-coccigiana). Curburile in plan sagital sunt dobandite in timpul vietii si sunt determinate de necesitati functionale. In plan frontal curburilee se numesc scoliotice si sunt mai putin pronuntate decat in plan sagital. In mod obisnuit exista o curbura cervicala cu convexitatea spre stanga, una dorsala cu convexitatea spre dreapta si una lombara cu convexitatea spre stanga.

Curbura toracala fiind cea primara determinata de tractiunea muschilor mai dezvoltati la nivelul MS drept. Curburile din plan frontal nu sunt constante si obligatorii. Bazinul- face trecerea spre MI. el este inclinat inainte cu 30-45 grade, motiv pt care coloana vertebrala lombara se inclina si se incurbeaza cu convexitatea anterior. Muschii drepti si oblici abdominali, fesierii mari si muschii posteriori ai coapsei se opun impotriva inclinarii bazinului si a tendintei de lordozare a coloanei vertebrale lombare iar muschii psoas si cei paravertebrali lombari produc prin contractia lor o accentuare a inclinarii inainte a bazinului adica a lordozarii ai coloanei vertebrale. Baza de sustinere a corpului in ortostatism este mica fiind delimitata inainte de varful picioarelor lateral de marginea lor externa, iar posterior de linia calcaielor. Corpul uman apare constituit din 2 jumatati simetrice si egale daca este privit in plan frontal din fata si spate. Segmentul cel mai important si baza acestei simetrii fiind bazinul. Toate modificarile de pozitie ale bazinului fie in sens sagital ( anteroposterior) fie in sens frontal provoaca modificari ale pozitiei coloanei si ale corpului in intregime, rezulta bazinul este considerat a fi cheia atitudinii corecte a corpului. Modificarea sau alterarea unui singur element al aparatului statokinetic dezechilibreaza intreaga sa functie prin schimbarea raporturillor mecanice intre segmente si prin crearea unor conditii functionale noi. Sunt modificate in special pozitia si functia segmentelor deasupra celui alterat rezulta gradul de influentare a functiei statokinetice si respectiv a atitudinii corpului, este cu atat mai pregnant cu cat segmentul alterat este situat mai jos in cadrul corpului uman. Pt o atitudine corecta, diferitele segmente ale corpului in ortostatism au urmatoarele dispozitie: In plan frontal- capul si gatul sunt dispuse pe vertical, umerii sunt dispusi pe o axa orizontala la acelasi nivel fara a fi unul mai ridicat sau mai coborat decat celalalt Claviculele orizontale inclinarea in jos determina o coborare a umerilor iar orientarea in sus ridicarea umarului in cauza, ele reprezinta cheia aprecierii pozitiei umerilor Omoplatii tre sa fie apropiati de torace, marginea superioara orizontala, cea interna aproape verticala sau usor indreptata in jos si inafara Splina este indreptata in sus si inafara, distanta intre marginea interna a lor si coloana vertebrala tre sa fie egala si simetrica in stanga si in dreapta, relieful omoplatilor este simetric, armonios cu unghiurile inferioare spina si marginile superioare dispuse in comparatie cu cel din partea opusa la acelasi nivel. Trunchiul pozitie verticala, distanta dintre trunchi si brate (spatiul brahio-toracic) de forma triunghiulara este de aceleasi dimensiuni si forme in cele 2 parti. Membrele inferioare au o axa dreapta verticala, fata interna a coapselor si genunchilor, fata interna a gambelor si maleolelor interne atingandu-se intre ele. Axa labei piciorului este usor indreptata inafara din inapoi inainte. Bolta plantara este scobita moderat avand contact cu solul pe marginea externa a plantei, calcai, capetele metatarsienelor si varful degetelor. O linie verticala mediana trebuie sa bata corpul in 2 jumatati dreapta si stanga egale si simetrice si trebuie sa treaca prin urmatoarele repere (anterior: glabela, marginea anterioara a nasului, mijlocl mentonului, mijlocul furculitei sternale, linia mediana a sternului, apendicele xifoid, linia alba abdominala, mijlocul simfizei pubiene, punctul de contact dintre fata interna a genunchilor si a

maleolelor interne). Posterior protuberanta occipitala externa, linia nucala, varfurile apofizelor spinoase ale coloanei dorso-lombare, mijlocul sacrului, santul interfesier, punctele de contact dintre fata interna a genunchilor si cea a maleolelor interne. In plan sagital- capul sa fie situat pe verticala cu privirea indreptata inainte, gatul foarte discret inclinat anterior fiind si el aproape vertical prezentand o usoara curbura cu convexitatea indreptata anterior (lordoza cervicala cu o sageata de aprox 3 cm). Umerii la acelasi nivel in plan antero-posterior proiectandu-se la mijlocul diametrului anteroposterior al toracelui. Toracele are un relief armonios, sternul avand o linie aprox dreapta, la acelasi nivel cu capetele anterioare ale coastelor adevarate nefiind nici bombat nici retractat. Spatele are un relief cu o usoara incurbare cu convexitatea posterioara determinata de cifoza fiziologica a coloanei vertebrale dorsale si relieful omoplatilor. Abdomenul tre sa fie suplu, elastic, cu tonus bun si o linie verticala nebombata. Regiunea lombara are o discreta incurbare cu convexitatea anterioara, curbura lordotica lombara cu sageata la fel aprox 3 cm. Bazinul are o inclinare anterioara de 30-45 grade Membrele superioare cad liber pe langa corp, foarte usor flectate in articulatia corpului suprapunandu-se pe relieful trunchiului si pe cel al jumatatii superioare a coapsei. Membrele inferioare au o axa dreapta dispusa aproape pe verticala cu o foarte usoara inclinare in fata Linia externa a plantei este in contact cu solul in timp ce linia interna are o scobitura la mijloc venind in contact cu solul numai in partea posterioara si anterioara. Pozitia stand in picioare sau ortostatism devine obositoare daca este pastrata timp mai indelungat deoarece este inalta, are o baza de sustinere redusa si impune un efort muscular mare. Pozitia sezand (asezat) are o baza de sustinere mai mare, este mai joasa si se mentine cu un efort muscular mai mic, membrele inferioare sunt in repaos, bazinul este mai retroversat iar coloana isi modifica curburile. Muschii abdominali sunt scurtati iar cei ai spatelui sunt alungiti. Este o pozitie antilordozanta si cifozanta. Mentinerea pozitiei corecte a corpului in asezat este f importanta, in caz contrar ea putand determina la copii o cifoza lombara de obisnuinta iar la adolescenti si tineri o cifoza dorsala de studiu. Pozitia culcat sau decubit nu necesita nici un efort fizic, ea avand o baza f larga de sprijin, corpul culcat capata o mare stabilitate si relaxare musculara. Este pozitia cea mai eficienta pt odihna si favorizeaza redresarea curburilor coloanei vertebrale si alungirea corpului. Atitudinea corecta este deosebit de importanta in timpul executarilor miscarii. Efectul miscarilor nu sunt utile daca sunt efectuate din pozitii afectuase. Atitudinea corecta favorizeaza desfasurarea normala a miscarilor iar miscarile corecte la randul lor determina o redresare a atitudinii.

In gimnastica de corectare a atitudinii deficiente tre sa respectam intodeauna principiul executarii exercitiilor din pozitii incorecte. Vicierea atitudinii corpului: Toate deficeentele de dezvoltare fizica functionale sau morfologice se produc numai in masurea in care diferiti factori etiologici pot influenta direct sau indirect elementele care conditioneaza pasil sau activ functionarea normala a atitudinii si anume oasele, articulatiile, muschii si nervii.

Oasele- pot deveni cauza a atitudinii deficiente in situatia in care ofera diferite pozitii, un sprijin inegal, asimetric sau defectuos. Articulatii- cu mobilitate prea mare sau prea mica dar mai ales cele care permit miscari in planul si axe anormale pot constitui o cauza directa de atitudine vicioasa. Atitudinea corecta a corpului este asigurata de o contractie corespunzatoare sinergica si perfect coordonata a grupelor musculare antagoniste. Daca se tilbura functia de contractie sau tonusul muschilor antagonisti, acestia nu vor mai putea echilibra fortele antagoniste ale atitudinii normale ce rezulta tulburari functionale de atitudine care daca se permanentizeaza favorizeaza viciile de atitudine ce rezulta modificari patologice in forma si volumul muschilor, tonusul, forta si rezistenta acestora, oboseala sau supraincordare a acestora. SN- este factorul cel mai important de coordonare a atitudinii normale deoareace el regleaza tonusul muscular si asigura functia de contractie a muschiului ce rezulta ca sistemul nervos are cel mai important rol in producerea deficientelor de atitudine. Lipsa, scaderea sau accentuarea extitabilitatii nervoase se resimt in tonusul scazut sau crescut al muschilor si in consecinta in atitudinea insuficienta sau rigida a corpului. Functia de atitudine a corpului este intr-o stransa legatura cu activitatea nervoasa superioara motiv pt care atitudinea corespunde in mare masura cu starea psihica a omului. In starile de oboseala accentuata, indispozitie psihica, emotie sau teama in cazurile de retardare mintala la cei lipsiti de vointa si energie, la cei cu diverse tulburari nervoase si psihice atidudinile sunt aproape specifice. La pubertate intalnim cele mai fregvente si mai accentuate deficiente de dezvoltare fizica determinate de cresterea somatica f accentuata in discrepatta cu cea a organelor interne sid e modificarile hormonale pregnante. Daca in timpul muncii si odihnei se pastreaza o pozitie defectuoasa asimetrica necontrolata se capata o atitudine defectuoasa care se poate permanentiza.

Atitudinile deficiente globale ale corpului Deficienta fizica reprezinta orice abatere de la normal in forma si functiunile fizice ale organismului care tulbura cresterea normalam si dezvoltarea armonioasa a corpului, ii modifica aspectul exterior, ii reduce aptitudinile fizice si ii scade capacitatea de efort fizic si chiar intelectual precum si capacitatea de munca productiva. Aceste abateri de la normal pot modifica forma corpului si functiile sale fizice in totalitate (global) sau numai la nivelul unor regiuni si segmente. Atitudinile deficiente in conditiile statice Cele globale sau totale ale corpului sunt deficiente ale unei rigiditati sau ale unei simetrii functionale ale intregului aparat stato-kinetic ( de sustinere si de miscare ale corpului) Atitudinile insuficiente sau relaxate se produc in special in plan sagital luand forma in extensie sau predominant lordotica si in flexie sau predominant cifotica. Acestea se observa mai bine din profil. Atitudinea rigida fixeaza corpul pe verticala determinand atitudinea plana, se observa din toate planurile dar mai ales din spate si profil. Atitudinile asimetrice inclina sau rasucesc corpul intr-o parte sau alta dandu-i forma scoliotica.

Atitudinea global lordotica: Caracteristici: - o accentuare a curburii lordotice lombare care poate cuprinde si o parte a coloanei dorsale sau chiar a intregului spate. Partea superioara a trunchiului este usor inclinata inapoi Capul si gatul raman pe verticala sau se inclina usor in fata in scop compensator Toracele si umerii se duc inapoi Abdomenul proemina in fata Bazinul este inclinat mult inainte sub linia orizontala Membrele inferioare sunt intinse avand uneori genunchii in hiperextensie, aceasta atitudine se observa la copii cu abdomen mare si cu bazinul inclinat anterior precum si la adolescentii slabi cu musculatura abdominala atona.

Corectarea atitudinii global lordotice: Obiective : - redresarea coloanei vertebrale Tonifierea si sculptarea muschilor abdominali intinsi, slabiti Dezvoltarea toracelui Corectarea pozitiei capului si gatului Redresarea bazinului inclinat Indreptarea genunchilor daca sunt recurbati Corectarea intregii tinute ale corpului Tonifierea musculaturii in general aceasta fiind deficienta Echilibrarea pozitiilor segmentelor

Pozitii de lucru: - sezand sau asezat, este pozitia cea mai indicata si se folosesc si derivatele acestei pozitii adica asezat pe scaun, pe podea cu genunchii flectati sau pe genunchi asezat, decubit dorsal rezemat cu genunchii flectati, atarnat. Se va recurge mai putin la pozitiile ortostatism si pe genunchi care sunt in general lordozante. Grupele de ex cele mai indicate: Redresari active Flexiile de trunchi Miscarile pt abdomen, sa nu se faca din pozitie lordozanta Ex de tarare Suspensiile Ex de respiratie Echilibru Miscari cu bastoane, mingi medicinale.

Se contra indica miscarile de extensie mai ales la regiunile lombare, ridicarea de greutati, mersul pe distante lungi, masajul spatelui si a abdomenului se folosesc ca mijloace ajutatoare.

Atitudinea global cifotica: Caracteristici: O mare incurbare cu convexitatea posterioara a coloanei vertebrale dorsale si lombare O garbovire a intregului spate Capul si gatul sunt inclinate mult inainte Umerii sunt adusi in fata Pieptul este turtit sau infundat Abdomenul este supt sau alteori balonat Bazinul are inclinare mica MI sunt drepte sau usor flectate din genunchi Muschii planului posterior al trunchiului si gatului sunt intinsi iar cei ai planului anterior sunt relaxati. Atitudinea se observa la adolescentii care au crescut mult in inaltime dar nu si in greutate la cei obositi si la cei care nu isi controleaza suficient pozitia corpului.

Atitudinile lordotice si cifotice nu mai pastreaza pozitia dreapta, diferitele puncte osoase de reper trecand fie inaintea fie inapoia axului vertical, corpul fiind ondulat prezentand unghiuri si curburi mai accentuate. Obiectivele corectarii: Indreptarea coloanei si a spatelui. Tonifierea si scurtarea muschilor lungi extensori ai coloanei vertebrale Largirea toracelui ingust si infundat Redresarea pozitiei capului si gatului Ridicarea si ducerea in spate a umerilor cazuti si adusi Apropierea omoplatilor departati

Pozitii de lucru: Ortostatism si ortostatism departat Pe genunchi cu mainile la ceafa Decubit ventral cu capul ridicat si sprijinit pe coate Atarnat

Grupele de ex cele mai indicate: Extensiile trunchiului si MS Redresarile pasive din decubit dorsal pe un plan orizontal dur Redresarile active in oglinda din ortostatism Echilibru cu greutate pe cap Tarare din pozitiile decubit sau 4pedie Atarnarile, miscarile la aparate, scara fixa barna sau cu aparate portative respectiv bastoane mingi medicinale, extensoare

Se contraindica pozitia asezat, miscarile de flexie ale trunchiului si activitatile din pozitia cu trunchiul aplecat sau indoit inainte.

Atitudinea plana sau rigida: Se observa mai bine din profil dar si din spate si fata. Toate segmentele corpului tind sa se situeze pe verticala. Corpul este lipsit de relief, spatele pieptul si abdomenul fiind aproape plane. Coloana vertebrala este dreapta ca un stalp fara curburile fiziologice obisnuite, uneori avand chiar tendinta de inversare a curburilor dorsale si lombare. Muschii celor 2 planuri ale corpului sunt alungiti si au un tonus crescut. Miscarile corpului sunt lipsite de suplete, mersul este greoi cu Mi drepte si rigide, cu cele sup intinse si fara leganarile obisnuite. Atitudinea rigida se intalneste mai rar si poate avea fie origine congenitala fie dobandita in timpul cresterii. Obiectivele pt corectare: Combaterea rigiditatii prin marirea mobilitatii articulare si cresterea supletei in miscare. Formarea curburilor normale ale coloanei vertebrale impotriva tendintei de inversare a curburilor spatelui Dezvoltarea trunchiului mai ales in diametrul antero-posterior Coordonarea miscarilor MS si inferioare

Pozitii de lucru: Se evita pozitiile ortostatism, asezat si atarnat

Grupe de ex: Toate miscarile trunchiului si membrelor executate amplu si cu arcuiri finale ajuta la marirea supletei corpului. Miscari de trunchi in toate sensurile Pendularile MS in plan anterior si a MI in plan posterior. Tararea, ex de respiratie, inotul, jocurile sportive, gimnastica.

Atitudinea global asimetrica sau scoliotica: Caracteristici: Da impresia unei dispuneri in zig-zag in plan frontal al principalelor segmente ale corpului. Trunchiul, gatul si capul se inclina intr-o parte, MI in cealalta parte realizand o forma scoliotica globala Bazinul este inclinat spre partea convexa a scoliozei si rotat in ax vertical Atitudinea se instaleaza la fetele tinere care abuzeaza de sprijinul pe un picior in timpul caruia bazinul este coborat spre piciorul neincarcat iar trunchiul se inclina lateral in sens compensator.

Obiective: Redresarea bazinului daca este inclinat Indreptarea coloanei vertebrale si a spatelui Dezvoltarea simetrica a toracelui

Mentinerea in pozitii simetrice a umerilor, omoplatilor, MS, soldurilor, MI.

Pozitii de lucru: Ortostatism, pe genunchi, 4pedie, decubit, atarnat

Grupe de ex: Indoiri laterale de trunchi pt scurtarea muschilor alungiti si intinderea celor scurtati Miscari de bazin insensul redresarii lui Miscari de MS, MI cu scop corectiv Redresari pasive din decubit lateral si active in oglinda Echilibru cu greutati mici pe cap Tararea din pozitiile 4pedie si decubit dupa principiile lui Klap Miscari de respiratie

Se contra indica miscarile de flexie ale trunchiului, indoirile laterale de partea concavitatii a curburii pt a nu o accentua. Se recomanda inotul si uneori scrima si tenisul daca se practica in sensul corectiei In caz de inegalitate a MI se poate inalta membrul mai scurt prin introducerea unei talonete de marime potrivita sub calcai. Atitudine deficiente ale corpului in miscare: In unele cazuri atitudinile sunt discrete in situatii statice dar se pun mai bine in evidenta, in mers si in miscari obisnuite cand se accentueaza caracteristicile atitudinii obisnuite. Pt executarea miscarilor care necesita multa precizie si abilitate unii copii au pozitii fortate, rigide, nepotrivite mai ales daca se stiu observati.

Redresarea posturala in cifoze si lordoze tipice ( pt dezvoltarea simtului tinutei corecte si tonifierea grupelor musculare). Sefixeaza bazinul in pozitie corecta prin contractie statica a muschilor fesieri si abdominali care vor produce bascularea bazinului inspre inapoi (o cifoza dorsala se asociaza cu o lordoza lombara) Se executa o intindere activa in sus a coloanei vertebrale prin contractia paravertebralilor ( se poate pune pecap o mica greutate) Se fixeaza umerii prin tragerea lor inapoi si prin fixarea omoplatilor. Gatul si capul vor fi dispuse pe verticala cu barbia trasa inspre piept, privirea fiind indreptata inainte, se mentine aceasta redresare fortata prin contractii izometrice timp de 6-12 sec apoi se face o relaxare treptata cu mentinerea controlului voluntar al tinutei,pauza 30-40 sec apoi se repeta redresarea posturala fortata, se executa acest ciclu de 3-5 ori in fata oglinzii. Dupa invatarea corecta exercitiul se repeta zlnic in diverse imprejurari: in timpul orelor de clasa, studiului, in mijloacele de transport, in mers. Orice redresare posturala se face in 3 situatii: in fata unei oglinzi de preferinta cu 3 fetze, pt a se vedea din profil fara asi rota capul si trunchiul. 2 cu spatele lipit de perete sau de un

paravan si respectiv din decubit dorsal, se fac corectiile necesare adica redresarea bazinului, intinderea coloanei, redresarea umerilor, omoplatilor, capului si gatului in toate aceste situatii. Mobilizarea sau asuplizarea coloanei vertebrale. Trebuie sa preceada oricare alta masura terapeutica, in cazul cifozei dorsale se va imobiliza regiunea lombara. Exercitii: pe genunchi cu coapsele la verticala, palmele in sprijin pe sol cu bratele intinse pe verticala, capul in sus, se fac presiuni active repetate catre sol. Se pot efectua si cu mana de catre kt la nivelul zonei cifozate, actiunea este maxima din aceasta pozitie la niv vertebrelor D6-D8, daca vrem sa localizam actiunea maxima mai sun la niv vert D4-D6 coatele pacientului vor fi flectate cu antebratele la verticala, iar ca actiunea sa fie pe D7-D9 pacientul va impinge mainile putin mai inainte cu antebratele oblice. Daca coloana este f rigida avem: decubit dorsal cu genunchii flectati, picioarele rdicate si sprijinite pe un perete cu o perna sau o pelota la nivelul curburii maxime, sub cifoza dorsala. Mobilizarea corectiva a lordozei lombare Decubit dorsal, cu picioarele ridicate spre piepi, genunchii intinsi sau flectati se executa tragerea membrelor inf cu mainile spre piept sau ducerea picioarelor pana peste cap si rulare in aceste pozitii, sau din atarnat pe plan inclinat, mainile apuca o shipca la scara fixa deasupra capului, se executa ridicarea picioarelor cu genunchii intinsi sau flectati pana peste cap, acelasi ex se poate face si din atarnat la scara fixa.

Corectarea lordozelor Lordozele sunt deviatii in plan sagital al cooanei vertebrale cu convexitatea orientata anterior, pot fi tipice cand se exagereaza curbura din regiunea lombara sau atipice cand se situeaza la alt nivel. Lordozele beneficieaza in prim principal de tratament functional prin kt cel ortopedic avand indicatii mai restranse. Obiective in corectarea lordozelor: asuprizarea coloanei vert lombare in sensul convexitatii curburii daca mobilitatea ei este scazuta. Redresarea coloanei vert lombare prin tonifiere in regim de scurtare a muschilor abdominali care sunt slabiti alungiti. Retroversia bazinului prin tonifierea in conditii de scurtare a muschilor abdominali fesieri si ischiogambieri. Cresterea mobilitatii articulatiilor coxo-femurale in sensul extensiei coapsei. Prevenirea compensarii lordozei printr-o cifoza dorsala, redresarea celorlalte segmente coloanei vert daca postura acestora este tulburata. Inbunatatirea functiei respiratorii mai ales a expiratiei care este tulburata in special in lordozele lungi. Tonifierea generala a musculaturii care de bicei este hipo-tona in lordoze. Scaderea sarcinilor coloanei vertebrale care sunt crescute in caz de obezitate si balonare a abdomenului. Mijloace folosite: 1. Ex statice sub forma pozitiilor corecte, corective si hipercorective: pozitie asezat cu genunchii indoiti, asezat calare sau asezat cu picioarele departate. Pozitia pe genunchi pe calcaie, asezat. Cu sprijin pe palme sau pozitie pe genunchi cu un picior intins inainte sau cu un genunchi indoit inainte (in treapta sau pozitia cavalerului). Decubit dorsal cu genunchii flectati sau cu picioarele sprijinite la sipca a 2-3 a

spalierului. Decubit lateralcu genunchii flectati, atarnat cu genunchii flectati. Pozitiile ortostatism si pe genunchi se vor folosi mai putin si numai sub urmatoarele forme: ortostatism cu picioarele apropiate si trunchiul inclinat sau aplecat inainte. Pe genunchi cu trunchiul la fel inclinat sau aplecat inainte. 2. Exercitii dinamice folosite in special sub forma exercitiilor in regim de scurtare prin contractii concentrice inauntrul segmentului de contractie pt muschii abdominali, musculatura fesiera si ischiogambiera. Exercitii de trunchi, inclinari si aplecari din diferite pozitii fiind atenti sa localizam miscarile la nivelul regiunii lombare fara sa accentuam cifoza dorsala. Extensii la nivelul col vert lombare dar numai efectuate inafara segmentului de contractie (au efect de alungire a musculaturii lombosacrate). Indoiri laterale si rasuciri efectuate numai in situatii de mentinere a unui oarecare grad de flexie in art coxo-femurale indiferent din ce pozitie se lucreaza. Exercitii de membre inferioare efectuate numai in plan anterior pt a redresa bazinul, exerciti de membre sup efectuate in plan posterior cu scopul de a mentine centura scapulara in pozitie corecta si de a preveni accentuarea cifozei dorsale. Exercitii aplicative: mers ghemuit, mers apucand gleznele cu mainile, mers cu rasucirea trunchiului si aplecarea lui inainte (mersul in timpul cositului), exercitii de tarare din diverse pozitii, de echilibru din pozitii corective, mers cu trunchiul inclinat, mers pe partea ingusta a bancii de gimnastica, asezat cu picioarele la 45 grade mainile apucand gleznele sau atarnari pe plan inclinat mai ales cu genunchii flectati. Respiratii diafragmatice, se insista pe expiratie, exercitii de redresare, si ex pt asuplizarea coloanei vert. Corectarea cifo-lordozelor