Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DREPTUL MEDIULUI
CURS PENTRU STUDENTII DE LA I.D.D
Cuprins
1.1.1.Definitia mediului
Alte definitii
● mediul cuprinde elemente precum : fiinta umana, solul si subsolul si resursele
acestora, apa, fauna, deseurile, resursele solului, etc. ( definitie care se desprinde din
continutul tratatelor constitutive ) ;
● dreptul la un mediu sanatos cuprinde: calitatea zonelor de locuit, a aerului, a apei
destinate consumului, a apei raurilor, lacurilor, apelor marine, fauna, flora, peisajele, etc.
( ” Declaratia Privind Mediul ” adoptata in 1990 de Consiliul European) ;
● mediul cuprinde pe de o parte elementele de mediu enumerate anterior dar si
factori precum : energia, zgomotul, radiatiile, substantele, deseurile, deversarile, etc.
care au efecte asupra starii mediului ( definitia a fost cuprinsa in textul a numeroase
documente comunitare ) ;
● la nivel international nu exista o definitie etalon a notiunii de mediu, fiecare act
normativ international continand prevederi proprii in acest sens. Cu titlu
exemplificativ indicam Conventia Privind Raspunderea Civila Pentru Daune
Rezultand din Exercitarea de Activitati Periculoase Pentru Mediu adoptata in 1993,
conventie care defineste mediul aratand ca acesta cuprinde resursele naturale
biotice si abiotice, fauna, flora, solul si subsolul, aerul, apa, interactiunea dintre
acestea, elementele caracteristice ale peisajului si mostenirea culturala.
Definitie Dreptul mediului reprezinta ansamblul normelor juridice avand drept obiect relatiile
sociale privind protectia, conservarea si ameliorarea mediului inconjurator.
Analiza definitiei
● in sens larg, protectia cuprinde toate problemele prevenirii si combaterii
degradarii mediului, conservarii si ameliorarii sale ;
● protectia presupune aplicarea unor planificari si gestiuni ecologice globale avand
la baza reglementari, proceduri, instituirea de obligatii, de interdictii, etc.
● aceste norme sunt edictate in vederea asigurarii dezvoltarii durabile a mediului.
Important de retinut !
●cele mai multe norme reglementeaza conduita ex. obtinerea autorizatiei de mediu
persoanei fizice sau juridice, instituind obligatii inainte de inceperea activitatii sau
de a face sau a nu face luarea de masuri preventive precum
depozitarea deseurilor periculoase
pe platforme special amenajate, etc.
Definitie Obiectul dreptului mediului il reprezinta relatiile sociale care iau nastere in
procesul de conservare, protectie si ameliorare a mediului.
Analiza definitiei
Intra in aceasta categorie :
● relatiile sociale care iau nastere in legatura cu structura organizatorica a protectiei
mediului respectiv institutii, cu activitatile umane ( sociale, economice, etc.) cu impact
asupra mediului, activitati care sunt supuse evaluarii si avizarii respectiv autorizarii;
● relatiile sociale care iau nastere ca urmare a indeplinirii de catre autoritati
a atributiilor specifice in acest domeniu;
● relatiile sociale referitoare la utilizarea resurselor naturale, instituirea de obligatii
speciale, interdictii, mentinerea si refacerea habitatelor naturale si a speciilor de fauna
si flora salbatica, conservarea fondului forestier si reampadurirea, etc.
- continutul raporturilor de drept civil este de regula stabilit de catre parti in timp
ce continutul raporturilor juridice de drept al mediului este stabilit prin lege
1 art 44 al.7 din Constitutie ,, Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind
protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati precum si la respectarea celorlalte sarcini care,
potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului ”
2 art. 135 – (2) ,, Statul trebuie sa asigure:
d) exploatarea resurselor naturale in concordanţă cu interesul national;
e) refacerea si ocrotirea mediului inconjurator precum si mentinerea echilibrului ecologic;”
3 art 136 - (3) ,, Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potenţial
energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei
economice si ale platoului continental precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul
exclusiv al proprietatii publice.
(4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in
administrare regiilor autonome ori instituţtilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate.
De asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica . “
- raspunderea poluatorului prezinta particularitati:
a. raspunderea este de regula obiectiva si nu
subiectiva b. raspunderea este solidara
c. exista o raspundere preventiva
Comerciantii care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului
sunt obligati sa plateasca o taxa catre fondul de mediu. In acele cazuri in care
poluatorul nu poate fi identificat, din banii care se strang prin colectarea acestor taxe,
statul plateste cheltuielile pentru readucerea mediului la starea initiala .
Izvoarele interne
Izvoarele
comunitare
○ tratele constitutive ale Uniunii Europene ( ex. art 174 si 175 din TCE );
○directive ;
○regulamente ;
○ decizii ;
○ recomandari
zvoarele internationale
Important de retinut !
1.Conform art 11 al. 2 din Constitutie ,,Tratatele ratificate de Parlament ... fac parte
din dreptul intern ”.
2. In dreptul mediului sunt cunoscute peste 900 de conventii internationale .
4
1.4. Principiile dreptului mediului
Analiza definitiei:
● principiile sunt reguli obligatorii care trebuiesc respectate de toate statele ;
● principiile stau la baza emiterii de norme sau la baza interpretari acestora ;
● acestea au fost consacrate la nivel national prin art .3 din OUG. 195/2005 , la nivel
comunitar prin tratatele constitutive ( in special art 174 din TCE ) si la nivel
international prin Declaratia de la Stokholm (1972 ), Carta Mondiala a Naturii
(1983) si Declaratia de la Rio de Janeiro (1992) .
4 Conform art 174 al. 2 din TCE ( Tratatul Constitutiv al UE ), modificat prin Tratatul de la Lisabona
- ,, Politica Comunitatii in domeniul mediului urmareste un inalt nivel de protectie, tinand seama de
diversitatea situatiilor din diferitele regiuni ale Comunitatii. Aceasta se bazeaza pe principiile
precautiei, actiunii preventive, pe principiul remedierii cu prioritate la sursa a daunelor provocate
mediului si pe principiul poluatorul plateste .“
●Principiul actiunii preventive;
●Principiul corectarii cu prioritate la sursa a atingerilor aduse
mediului ; ●Principiul poluatorul plateste;
●Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice
cadrului biogeografic natural;
●Principiul utilizarii durabile a resurselor naturale;
●Principiul informarii publicului, a participarii acestuia la luarea deciziei precum
si accesul la justitie in problemele de mediu;
●Principiul subsidiaritatii (principiu comunitar);
●Principiul dezvoltarii colaborarii internationale in problemele de mediu
(principiu international );
●Principiul sic utere tuo ( principiu international).
Continut Conform acestui principiu orice decizie privind desfasurarea unei anumite
activitati trebuie luata cu maxima viligenta astfel incat sa fie prevenite
eventuale daune care pot fi produse mediului.
Continut Acest principiu presupune ca persoana fizica sau juridica care desfasoara o
activitate sa ia toate masurile necesare pentru a preveni potentialele daune care
pot fi aduse mediului inconjurator. Prevenirea implica, pe de o parte, evaluarea
riscurilor pentru a evita pericolele iar pe de alta parte, intreprinderea actiunilor
posibile bazate pe informatiile prezente.
● in acest scop prin legislatia in domeniu s-au instituit in sarcina persoanelor fizice
si juridice o serie de obligatii precum:
- obligatia de a lua in calcul aspectele legate de protectia mediului ( studiul de
impact asupra mediului );
- obligatia obtinerii autorizatiei de mediu ;
- obligatia obtinerii autorizatiei de import/export in cazul importurilor de
deseuri periculoase, microorganisme, subtante chimice,etc. ;
- obligatia de a depozita deseurile periculoase in depozite speciale si de a tine
evidenta acestora ;
- obligatia ca la inchiderea activitatii sa fie ecologizata zona in care s-a
desfasurat activitatea respectiva ;
- etc.
Important de retinut !
Continut Principiul vizeaza combaterea poluarii prin actiunea asupra surselor acesteia .
●principiul a fost consacrat la nivel comunitar prin art 174 al. 2 din TCE ( Tratatul
Constitutiv al UE ), modificat prin Tratatul de la Lisabona :
Continut Conform acestui principiu, resursele naturale trebuiesc utilizate astfel incat sa se
satifaca nevoile generatiei actuale fara a compromite posibilitatea generatiilor
viitoare de a–si satisface propriile nevoi .
●
intr-o alta definitie , principiul desemneaza totalitatea formelor şi metodelor de
dezvoltare socio-economica, al caror fundament il reprezinta in primul rand asigurarea
unui echilibru intre aceste sisteme socio-economice si elementele capitalului natural;
●
principiul este consacrat pentru prima data in Raportul Brundtland ( 1987) si apoi
7
in numeroase documente internationale
●
conform acestui raport, dezvoltarea durabila semnifica :
- asigurarea in continuare a cresterii economice cu respectarea conditiei de baza
a conservarii resurselor naturale;
- eliminarea saraciei si asigurarea conditiilor satisfacerii nevoilor esentiale de
munca, hrana, energie, apa, locuinta si sanatate;
- orientarea proceselor de crestere economica spre o noua calitate;
- asigurarea unei cresteri controlate a populatiei;
- conservarea si sporirea resurselor naturale, supravegherea impactului
dezvoltarii economice asupra mediului;
- restructurarea tehnologiilor de productie si mentinerea sub control a
riscurilor acestora;
- asigurarea unei abordari integrate a deciziilor privind cresterea economica, mediul
inconjurator si resursele de energie.
●respectarea cerintelor dezvoltarii durabile reclama solutii sociale,
politice, economice, demografice si tehnice;
● Dezvoltarea durabila a devenit si obiectivul Uniunii Europene acesta fiind inclus
cand in Tratatul de la Maastricht, ( 1987) iar in 2001 este adoptata Strategia de
Dezvoltare Durabila a UE ( Goetherborg ) modificata in 2002 la Barcelona.
e) va incuraja cooperarea dintre autoritatile sale guvernamentale si sectorul sau privat in dezvoltarea
de metode pentru utilizarea durabila a resurselor biologice.
7
Conventia Privind Diversitatea Biologica ( Rio 1992 ) , Summitul Mondial pentru
Dezvoltare Durabila( Johannesburg 2002 ), etc.
Termenul de dezvoltare durabila a inceput sa devina, insa, foarte cunoscut abia dupa Conferinta
Internationala privind Mediul si Dezvoltarea, organizata la Rio de Janeiro (1992) la care au
participat reprezentanti din aproximativ 170 de state. Ea a avut ca rezultat elaborarea mai multor
conventii referitoare la schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon),
diversitatea biologica (conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor masive.
Tot atunci a fost elaborata si Agenda 21 sau Agenda Dezvoltarii Durabile .
Agenda Locala 21 a fost elaborata si adoptata la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro in 1992, ca
instrument de promovare a conceptului dezvoltarii durabile. La Johannesburg ( 2002) al doilea Summit
promoveaza Agenda 21 ca principal instrument de realizare a bunastarii populatiei lumii. Agenda 21
stabileste prin participare publica un echilibru intre dezvoltarea economica, echitatea sociala si
protectia mediului.
1.4.8.Principiul informarii publicului, a participarii acestuia la
luarea deciziilor precum si accesul la justitie in problemele de mediu
Continut
Principiul presupune ca orice persoan fizica sau juridica sa aiba acces la
informatiile vizand starea mediului, eventuale proiecte care au fost supuse
spre autorizare, dreptul de a formula opinii si a solicita respingerea cererii de
autorizare a proiectului sau impunerea de obligatii suplimentare
1.4.9.Principiul subsidiaritatii:
Continut
Conform acestui principiu, atunci cand problemele de mediu pot fi reglementate mai
judicios la nivel comunitar decat la nivel national, reglementarea acestora se va realiza
la nivel comunitar.
Continut
Conform Declaratiei de la Stockholm si a Rezolutiei Consiliului Europei, statele
membre au obligatia de a se informa reciproc si in timp util cu privire la conditiile de
mediu din statul respectiv sau cu privire la producerea unor accidente sau
desfasurarea unor activitati care pot produce consecinte asupra mediului statului
vecin.
Continut
Conform acestui principiu statele au obligatia de a se asigura ca activitatile exercitate
in limita jurisdictiei nationale nu cauzeaza daune mediului altor state. Prin Regulile
de la Helsinki s-a stabilit insa ca exista o limita de toleranta care a rezultat dintr-o
echitabila utilizare.
Sectiunea 2. DREPTUL OMULUI LA UN MEDIU SANATOS
2.1 Terminologie
Analiza terminologiei "dreptul omului la un mediu inconjurator sanatos si protejat" este
importanta datorita necesitatii reflectarii cat mai complete in denumire atat a continutului
acestui drept cat si a intinderii acestui continut.
In literatura de specialitate nu exista un consens cu privire la denumirea acestui
drept fiind utilizate frecvent denumiri cum ar fi:
2.1.1 - dreptul la un mediu inconjurator sanatos ;
Motivarea acestei denumiri are la baza argumentul dupa care, dreptul fundamental la un
mediu sanatos reprezinta premisa realizarii altor drepturi fundamentale cum ar fi: dreptul la
viata, la sanatate, la integritate fizica si morala, la munca, la proprietate, etc.
2.2.2 Natura juridica a dreptului fundamental la un mediu sanatos si echilibra ecologic Dat
fiind caracterul special al acestui drept, in privinta naturii sale juridice, in doctrina s-au
conturat o serie de opinii specifice, alaturi de cele existente in legatura cu natura juridica a
drepturilor fundamentale care sunt relevante pentru toate aceste drepturi deci si pentru cel in
discutie.
Opiniile specifice si diferite referitoare la natura juridica a dreptului fundamental la un
mediu sanatos sunt determinate de noutatea acestui drept in categoria drepturilor fundamentale,
fapt pentru care natura sa juridica n-a putut fi inca analizata de catre autorii care au avut-o in
vede-re .
O prima opinie in acest sens este cea dupa care dreptul fundamental la un mediu protejat
este un drept de creanta.
In motivarea acestei opinii se invoca faptul ca textele constitutionale nu fac numai referiri la
necesitatea protectiei mediului ci stabilesc indatoririle statului in acest domeniu ceea ce face ca
dreptul la un mediu inconjurator protejat sa reprezinte creanta cetatenilor fata de stat, creanta a
carui respectare presupune interventia pozitiva a puterii publice. Aceasta opinie este contestata,
deoarece se considera ca, obligatiei statului de a proteja mediul ii corespunde un drept ce nu
poate fi de creanta iar raportul juridic ce se naste este un raport de drept constitutional (de drept
public) ce nu poate crea obligatii civile de drept privat intre un creditor si un debitor ci numai
indatoriri pentru protectia mediului atat pentru stat cat si pentru cetateni, indatoriri a caror
neindeplinire atrage actionarea in justitie avand temei legal si nu un contract civil.
Intr-o alta opinie, se considera ca dreptul la un mediu protejat este un drept pozitiv si
nu natural pentru ca el creeaza in sarcina statului si a cetatenilor, in mod egal, obligatia de
a-l conserva.
Conform altor puncte de vedere, acest drept este un drept procedural. Se confunda astfel
natura sa juridica cu continutul.
S-a conturat si opinia dupa care dreptul la un mediu protejat este un drept moral si nu legal.
Opinia nu poate fi primita intrucat se stie ca un drept subiectiv daca este un drept moral nu
mai este drept.
Ne raliem opiniei dupa care dreptul la un mediu sanatos si protejat, ca orice drept
fundamental este un drept subiectiv ce alcatuieste impreuna cu celelalte drepturi subiective
si obligatii corelative, statutul juridic al cetateanului.
Important de retinut !
Test de Autoevaluare :
1. Definiti mediul .
2. Pot fi considerate istoria, spiritualitatea, energia, vibratiile, zgomotul ,etc. elemente
de mediu ?
3. Definiti principiul ” poluatorul plateste ”.
4. Indicati diferenta dintre principiul precautiei si principiul preventiei .
5. Indicati continutul dreptului omului la un mediu sanatos.
Cuprins
Sectiunea 1 Tehnicile de protectie a mediului ;
1.1. Scurta privire asupra garantiilor financiare alternative pentru raspunderea in domeniul
daunelor, conform Directivei 2004/35/CE ;
1.2 Situatia internationala;
Protectia mediului se realizeaza prin instituirea de ecotaxe ( ex. taxa catre Fondul de Mediu ),
instituirea de garantii financiare , instrumente economico-fiscale, etc. .
8 Directiva 2004/35/EC va fi numita in continuare Directiva 35, a fost publicata in Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene nr. 1143/ 30.04.2004 si poate fi studiata si la adresa http://ec.europa.eu /environment
sau a altor garantii corespunzatoare , de la operatorul care a cauzat dauna sau amenintarea iminenta
de producere a daunei , costurile pe care le-a suportat pentru desfasurarea actiunilor de prevenire
sau reparare intreprinse in temeiul prezentei directive “
-art 14 al.1 care prevede ca Statele Membre trebuie sa stimuleze dezvoltarea mecanismelor
financiare care sa permita operatorilor sa se acopere/ asigure in caz de raspundere.
-art.14 al.2 care instructeaza Comisia ca pana in 30 aprilie 2010 , sa pregateasca un raport cu
privire la stadiul pietei si sa formuleze propuneri referitoare la un sistem de garantie financiara
obligatorie armonizata.
NOTA:
Directiva nu prevede un mecanism financiar care sa aiba in vedere cazurile de “ poluari
orfane “ adica acele cazuri in care operatorii sunt in insolvabilitate, nu sunt identificati sau nu sunt
obligati sa suporte costul prevenirii sau remedierii daunelor de mediu care cad sub incidenta
acesteia.
In urma deciziei in aceasta speta, s-a stabilit faptul ca statul este considerat in
culpa atunci cand nu supravegheaza activitatile desfasurate pe teritoriul sau activitati
care produc daune altor state.
Responsabilitatea pentru daunele aduse mediului prin acţiunile poluante rezulta
si din regula generala care interzice oricarui stat „sa utilizeze teritoriul sau pentru
acte contrare drepturilor statelor ”.
Regula
raspunderii
culpabile
Prin urmare raspunderea statului este una bazata pe culpa. In mod exceptional,
raspunderea internationala a statului va fi una obiectiva in cazul accidentelor
nucleare sau a celor cauzate de navele spatiale. Raspunderea obiectiva este atrasa
prin simpla incalcare a normelor internationale in materie, independent de culpa.
9 Directiva 2006/21/EC- aceasta a amendat Directiva 2004/35/EC în sensul completarii listei privind
activitatile profesionale primejdioase, cu inca o activitate : managementul reziduurilor extractive ,
ultima fiind transpusa in dreptul roman prin O.U.G. 68/2007, publicata in M.Of. nr.446 / 29.06.2007 ;
10 Directiva a fost anulata pe motiv ca ar fi fost adoptata in mod gresit. Aceasta a fost adoptată in
baza articolului 47 UE putand fi adoptata in mod corect doar in baza art. 175 CE, articol care se
refera la protectia mediului
11 Semnat la Luxemburg si la Haga în 1986 şi intrat in vigoare in 01.07.1987 ;
12 Semnat la Maastricht in 1992 si intrat in vigoare la 01.11.1993 ;
13 Semnat 25.03.1957 si intrat in vigoare în 1958 ;
14 Semnat la 02.10.1997 si intrat in vigoare la 01.05.1999 ;
15 Semnat la 26.02.2001 si intrat in vigoare la 01.02.2003 ;
16
Directiva 91/692/CEE (1) A Consiliului din 23 decembrie 1991 pentru standardizarea si
rationalizarea rapoartelor privind implementarea anumitor directive referitoare la mediu.
17 OUG 195/2005 privind protectia mediului, publicata in M.Of. 1196 / 2005 ;
Inainte de intrarea In vigoare a legii nr.137/1995, temeiul juridic al
raspunderii pentru daunele aduse mediului inconjurator il constituia art 998 si urm
din C.civ. vizand raspunderea civila delictuala. Fundamentele unei asemenea
raspunderi il constituiau culpa, raspunderea comitentului pentru fapta lucrului
( art.1000 al.1 din C.civ. ), abuzul de drept, raspunderea pentru fapta prepusului si
tulburarile de vecinatate.
Odata cu adoptarea L.137/ 1995 raspunderea devine obiectiva si este
intemeiata pe ideea de risc. Orice activitate care creeaza pentru altul un risc face pe
autorul sau responsabil pentru prejudiciul pe care-l poate cauza fara a fi necesar a
dovedi o atitudine culpabila.
Fundamentul raspunderii ramane ideea de risc si in actele normative care
reglementeaza in prezent raspunderea pentru prejudiciile cauzate mediului.
Actele normative care reglementeaza materia se impart in doua mari categorii :
- prejudiciul
Multiplele atingeri aduse mediului inconjurator au determinat doctrina sa
defineasca notiunea de ”prejudiciu ecologic ” distinct de notiunea de prejudiciu in
dreptul intern. Se impune, de asemenea, a mentiona faptul că OUG.195/2005
utilizeaza notiunea de ”prejudiciu adus mediului” care ar avea un continut diferit fata
de cea de ”prejudiciu ecologic ”.
Prejudiciul ecologic : Plecand de la ideea ca orice atingere adusa unui element al
mediului inconjurator nu poate sa nu aiba efecte si asupra altor elemente
componente ale mediului ( ex. poluarea apei are efecte negative şi asupra faunei
acvatice), Michel Despax defineşte prejudiciul ecologic ca fiind atingerea adusa
ansamblului elementelor unui sistem ceea ce ar ridica probleme in ceea ce priveste
dreptul la reparatie.
Prejudiciul ecologic este definit diferit in literatura de specialitate.
Prejudiciul ecologic a fost definit, pe rand , ca reprezentand : dauna cauzata
persoanelor si bunurilor de catre mediul in care acestea se gasesc; dauna adusa de
22
catre om mediului ; aceea forma de prejudiciu cauzata prin fapte de orice fel care
23
lezeaza valori ale mediului inconjurator .
24
Conform legii 137/1995 , a protecţiei mediului prejudiciul a fost definit ca
fiind efectul ,, cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor,
bunurilor sau mediului, provocat de poluanti, activitati daunatoare, accidente
ecologice sau fenomene naturale periculoase ”.
-in ceea ce priveste legatura de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta licita sau
ilicită
Intrucat, asa cum spuneam anterior, prejudiciul adus mediului poate reprezenta
rezultatul unor actiuni negative succesive asupra mediului sau rezultatul mai multor
factori, legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu este adesea greu de stabilit. Un
exemplu, clasic ar fi cel al poluarii care este produsa de autoturisme, de fabrici, de
actiuni ale persoanelor fizice, etc.
Vor face parte din lantul cauzal nu numai cauzele directe ale prejudiciului ci si
cele care au reprezentat doar cauza mediata a producerii acestuia.
Sarcina dovedirii persoanei faptuitorului revine persoanei prejudiciate. Din
aceste motive, pentru situatiile in care victima nu poate realiza aceasta proba doctrina
a instituit si practica a preluat prezumtia probabilittţii legaturii de cauzalitate.
Prezumtia este larg utilizata mai ales in cazul prejudiciilor indirecte care sunt intalnite
frecvent in materie de mediu, admitandu-se acoperirea acestora.
Atunci cand prejudiciul este rezultatul actiunii sau inactiunii mai multor
persoane, pentru angajarea raspunderii nu se cere ca fiecare dintre acestia sa cunoasca
fapta celeilalte persoane, singura conditie care se cere este aceea ca fapta sa fie cauza
imediata sau mediata a prejudiciului. In acest caz raspunderea este solidara, fiecare
dintre acestea putand fi obligata la repararea totala a prejudiciului.
Cauze - in ceea ce priveste cazurile exoneratoare de raspundere
exoneratoare Cazurile de exonerare de raspundere sunt limitate la forta majora si atitudinea
de culpabila a victimei insasi.
raspundere Starea de necesitate nu este cauza exoneratoare de raspundere .
Art 35 din Constituţia Romaniei, modificata statueaza dreptul oricarei persoane la
,,un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic ” si totodată stabileste in sarcina
persoanelor fizice si juridice indatorirea de a proteja si ameliora mediul inconjurator.
Prin urmare, protejarea si ameliorarea mediului inconjurator este de interes public. A
accepta starea de necesitate drept cauza exoneratoare de raspundere inseamna a
accepta ca interesul individual, a autorului prejudiciului, sa primeze interesului
colectiv si aceasta si atunci cand acesta se afla in culpa putand prevedea posibilele
consecinte daunatoare ale faptei sale.
Respectarea prescriptiilor autorizatiilor administrative nu reprezinta o cauza
exoneratoare de raspundere, acestea fiind date sub rezerva respectarii drepturilor
29
terţilor consacrate in art.44 al.7 din Constituţia României din 1991 aşa cum a fost
revizuita.
Reputatul profesor Daniela Marinescu, in ultima sa lucrare, enumera printre
cauzele exoneratoare de raspundere si starea de necesitate. Totusi, sutine autoarea,
starea de necesitate nu va exonera de raspundere autorul atunci cand dauna provocata
mediului este mult mai grava decat consecintele evenimentului asupra bunului a carui
salvare se umareste . Un exemplu, elocvent ar fi cel al evacuarii substantelor toxice si
explozive dintr-o cladire aflata in flacari atunci cand prin evacuare substantele se
imprastie si produc daune mediului (fauna, flora, fauna acvatica, etc).
29 Art.44 al. 7 din Constituţia Românei aşa cum a fost revizuită - ,, Dreptul de proprietate obligă la
respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi precum şi la
respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului “
daunelor de mediu, stabileste un cadru legal al raspunderii bazat pe principiul
”poluatorul plateşte”, principiu deja consacrat in Tratatul Stabilind Comunitatea
Economica Europeana ( art.174 ( 2) TEC ). Conform acestui principiu, operatorul a
carui activitate a cauzat o dauna asupra mediului sau o amenintare iminenta de
producere a unei asemenea daune trebuie sa raspunda financiar ( al.1 din preambul) .
Caracteristic pentru Directiva 35 este faptul ca aceasta vizeaza daunele ecologice
propriu-zise si este centrata pe puterea si obligatiile autoritatilor publice. Directiva
abordeaza raspunderea mai mult din punct de vedere administrativ decat din punct de
vedere civil. Dauna sau prejudiciul ecologic este diferit fata de dauna sau prejudiciul
civil aşa cum vom vedea mai jos .
Plecand de la principiul ” poluatorul plateste”, Directiva 35 construieste o noua
notiune de prejudiciu dandu-i acestuia un sens ecologic, specific dreptului
mediului. Prejudiciul ecologic dobandeste un sens mai larg decat in dreptul civil,
poluatorul urmand a suporta nu numai dauna efectiva si directa dar si costurile
masurilor de prevenire a poluarii precum si cele limitare a efectelor acesteia.
30
In doctrina s-a enuntat ideea conform careia principiul ”poluatorul plateste ”
presupune eliminarea subventiilor destinate protectiei mediului astfel incat costurile
legate de poluare sa fie suportate de cel care o cauzeaza si nu de catre societate.
Directiva 35 da raspunsul unor chestiuni disputate in dreptul mediului
precum : stabilirea autorului prejudiciului in cazul poluarii difuze, angajarea
raspunderii poluatorului in lipsa culpei acestuia, intinderea prejudiciului, etc.
-
desfasoara una din activitatile prevazute in anexa nr. III din aceasta ;
-
desfasoara activitati care nu sunt prevazute in anexa III si care aduc prejudicii
34
speciilor sau habitatelor naturale protejate in legislatia comunitara.
-subiectele raspunderii :
Subiectul activ
Subiectul activ al raspunderii este operatorul, persoana fizica sau juridica de
drept privat sau public care savarseste una din activitatile prevazute in anexa nr. III .
Subiectele ale raspunderii vor fi persoanele fizice sau juridice de drept public
care au obligatia sa controleze activitatile prevazute in anexa nr. III precum si titularul
oricarei autorizatii .
- culpa
Directiva consacra raspunderea obiectiva fundamentata pe principiul ”
poluatorul plateste ” conform caruia operatorul a carui activitate a cauzat o dauna
asupra mediului sau a carui activitate reprezinta o ameninţare iminenta de producere
a unei asemenea daune trebuie sa raspundă financiar ( al.1 din preambul) .
Directiva 35 prevede si un caz al raspunderii intemeiata pe culpa, cazul
raspunderii pentru daunele produse speciilor si habitatelor naturale protejate . In
acest caz, raspunderea poate fi antrenata doar in cazul in care se dovedeste comiterea
unei erori sau existenta unei neglijente din partea poluatorului.
38 Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor , publicata in M.Of.
410/2001 modificata prin OUG. nr. 16/2002, Legea nr. 180/2002 , OG. nr. 61/2002 , Legea nr. 357/2003
, OUG. nr. 108/2003 , Hotararea Curtii Constitutionale nr. 3/2003 , Legea nr. 526/2004 ,OG. nr. 8/2006,
Legea nr. 352/2006, Legea nr. 353/2006 , Legea nr. 182/2006 , Decizia Curtii Constitutionale nr.
953/2006 , Decizia Curtii Constitutionale nr. 228/2007.
- neresprectarea masurilor impuse de catre actele de control de catre autoritatile
publice ;
39
Contraventii prevazute de H.G. 127/ 1994 :
H.G. 127/94 prevede urmatoarele categorii de contraventii :
- aruncarea deseurilor in afara spatiilor autorizate ;
- neluarea masurilor de salubrizare si amenajarea terenurilor neocupate productiv in
incinta localitatilor ;
- neluarea de catre autoritati a masurilor de salubrizate stradala, de
amenajarea spatiilor verzi, a pietelor si parcurilor publice,
- schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi fara obtinerea
unei autorizatii din partea autoritatilor
- capturarea, detinerea sau vanzarea de specii rare de animale, de plante declarate
monumente ale naturii sau ale unor piese mineralogice, paleontologice provenite
din locuri declarate monumente ale naturii
- neinstalarea sistemelor de epurare in zonele in care exista pericol pt
protectia mediului
- neluarea masurilor de reducere a vibratiilor
Test de Autoevaluare :
1. Enumerati tehnicile de protectie a mediului ;
2. Identificati diferentele dintre raspunderea de mediu si raspunderea civila din
dreptul comun ;
3. Indicati cazurile exoneratoare de raspundere ;
4. Enumerati cateva infractiuni si contraventii din domeniu ;
Cuprins
Sectiunea 1Aspecte Generale ( definitia atmosferei , a poluarii atmosferice si a
poluarii transfrontiere , principalii poluanti ) ;
Sectiunea 2 Protectia atmosferei :
2.1.Strategii si Planuri ;
2.2. Monitorizarea calitatii aerului ;
2.3. Protectia stratului de ozon ;
Sectiunea.3 Forme de poluare atmosferica
3.1 Zgomotul ambiental ;
3.2 Zgomotul produs de aeronave ;
3.3 Poluarea electromagnetica;
3.4 Poluarea luminoasa ;
Definitie Atmosfera reprezinta invelisul gazos alcatuit din aer care inconjoara Pamantul si
stratul de ozon. Atmosfera este compusa in proportie de 96% din aer si 4% din vapori
de apa. Aerul uscat contine 78% azot, 21% oxigen si 1% alte gaze.
Cateva acte Preocuparile pentru protectia atmosferei s-au acentuat in 1985 cand cercetatorii au
normative descoperit deasupra Antarcticii o gaura in stratul de ozon. Anterior. in 1979, este adoptata
Conventia de la Geneva privind Poluarea Transfrontaliera.
In anul 2000 se adopta OUG 243/2000 privind protectia atmosferei, ca fiind
principalul act normativ intern in domeniu .
Definitia Conventia defineste poluarea ca fiind
poluarii si a Introducerea in atmosfera de substante sau energii, mijlocit sau nemijlocit, substante
poluarii sau energii care au efecte daunatoare asupra sanatatii oamenilor, bunurilor,
transfrontiere ecosistemelor vii, beneficiilor de care trebuie sa se bucure omul din partea mediului
si o reducere a altor drepturi de folosire a mediului .
Poluarea transfrontaliera pe distante lungi este acea poluare a aceri sursa fizica se
afla total sau partial pe teritoriul unui stat dar care produce efecte pe teritoriul unui alt
stat, pe o distanta care nu permite identificarea sursei individuale.
Poluarea poate fi produsa in mod primar prin eliberarea de substante sau vibratii
nocive in atmosfera si in mod secundar ca urmare a interactiunilor dintre substantele
emanate, interactiuni care se produc in atmosfera si produc efecte negative.
Poluarea atmosferica are efecte asupra sanatatii oamenilor intrucat aerul respirat nu
mai detine calitatile sau puritatea necesara functionarii organismului uman.
Un alt efect al poluarii atmosferice il constituie ploile acide.
Acestea reprezinta rezultatul interactiunii gazelor eliberate in atmosfera si a
picaturilor de apa. In urma caderii ploilor acide, solul isi pierde proprietatile
nutritive, se produc despaduriri iar apele subterane sunt contaminate. Interactiunea
dintre ploile acide si organismul uman, poate avea drept efect aparitia cancerului de
piele la om sau cataractei.
Poluarea atmosferica are efecte si asupra faunei acvatice dar si asupra unor
procese industriale.
Principalii
Principalii poluanti sunt poluantii sulfurici, carbonici, hidrocarburile, azotul, etc.
poluanti
Primul loc il ocupa oxidul de carbon care provine in cea mai mare proprortie din
utilizarea autoturismelor iar restul din industria chimica, etc . Dioxidul de sulf este de
asemenea des intalnit si rezulta din arderile de carbune, petrol si ca urmare a
utilizarilor termocentralelor.
Poluarea poate proveni din surse fixe si surse mobile:
- sursele fixe sunt stabilite prin hotarare de guvern, in categoria acestora
incadrandu-se in acest moment industria arderii deseurilor, comertul cu
depozitarea deseurilor, cazangeriile, industria petrochimica, etc.
Titularii acestor activitati au o serie de obligatii printre care si : obligatia sa
elaboreze programe pentru reducerea emisiilor , sa informeze autoritatile si sa se
supuna controlului autoritatilor competente , sa obtina autorizatia de mediu, sa
detina evidente cu privire la instalatiile poluante aflate in exploatarea acestora , etc.
- in categoria surselor mobile intra acele ramuri din industrie care nu au fost
declarate surse fixe dar si autoturismele si altele ( ex. mijloace de transport
rutiere , feroviare, navele. etc. ).
Activitatea desfasurata si care este considerata sursa mobila este supusa in
permanenta controlului si autorizarii.
In vederea obtinerii autorizatiei de mediu, activitatile cu impact semnificativ asupra
mediului sunt supuse evaluarii impactului asupra mediului si , in baza acestuia, unui
program de conformare care stabileste si o serie de valori limita pentru emisii.
Depasirea acestor valori limita , obliga utilizatorul instalatiei la luarea de masuri
pentru reducerea acestora si da dreptul autoritatii publice teritoriale ( Garda
Teritoriala de Mediu sau Agentia Teritoriala Pentru Protectia Mediului ) la
suspendarea activitatii agentului economic sau chiar retragerea autorizatiei de mediu.
Sectiunea 2 Protectia Atmosferei
Definitie
Reprezinta ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv daunatoare, provenite din activitatea
umana, din transporturi sau activitatea industriala.
Important de retinut !
Test de Autoevaluare :
1.Definiti poluarea si poluarea transfrontierea si indicati diferentele dintre acestea ;
2.Indicati tipurile de poluari ;
3. Indicati modul in care se realizeaza protectia atmosferei in Romania ;
4. Definiti harta de zgomot si harta strategica de zgomot ;
Cuprins
Sectiunea 1. Protectia solului si a subsolului
1.1 Protectia solului ;
1.2. Protectia subsolului
Cuprins
Sectiunea 1 Aspecte Generale ;
Sectiunea 2 Regimul juridic al protectiei apelor ;
2.1 Proprietatea asupra apelor ;
2.2.Servituti ;
2.3. Gospodarirea apelor ;
2.4 Protectia cantitativa si calitativa a apelor ;
2.2 Servituti
Prin lege au fost stabilite o serie de servituti naturale sau legale cu privire
la folosirea apei.
Servitute naturala: proprietarul din aval este obligat sa primeasca apele care curg
in mod natural de pe proprietatile din amonte.
Servituti legale permanente:
- permiterea montarii de borne , insemne sau instalatii in vederea efectuarii
lucrarilor hidrologice sau hidrografice;
- dreptul de a efectua lucrari in vederea opririi inundatiilor ;
- dreptul de a amplasa utilaje in vederea efectuarii forajelor .
Important de retinut !
Apa este poluata si atunci cand desi aparent buna de baut ( vizual arata bine ) in
fapt proprietatile acesteia sunt alterate .
Test de Autoevaluare :
1.Definiti Hidrosfera ;
2. Indicati regimul juridic al folosirii apei ;
3. Prezentati mijloacele de protectie cantitativa si calitativa apei ;
4. Indicati regimul de folosinta a apelor proprietate publica sau a celor
proprietate privata ;
Cuprins
Sectiunea 1 Aspecte generale ;
1.1. Autoritatea Nationala Sanitar -Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor ;
1.2 Transportul animalelor ;
Sectiunea 2 Protectia animalelor vii supuse vanatului si protectia animalelor supuse
experimentelor stiintifice ;
2.1 Fondul de vanatoare ;
2.2 Vanatoarea ;
2.3 Protectia animalelor supuse experimentelor stiintifice
50
Protectia generala a animalelor se realizeaza prin Legea 205 / 2004 si
normele sanitar- veterinare.
Animalele domestice sau salbatice, cu sau fara stapan sunt protejate impotriva
actelor de cruzime.
Acte de Prin acte de cruzime se inteleg urmatoarele:
cruzime - uciderea animalelor din perversitate sau prin utilizarea unor instrumente dure;
- abandonarea animalelor a caror supravietuire depinde de om;
- utilizarea animalelor pentru a determina sau mentine agresivitatea cainilor;
- utilizarea acestora in lupte sau doparea acestora in scopul obtinerii unor rezultate
sportive.
2.2 Vanatoarea
Cuprins
Sectiunea1 Regimul preparatelor periculoase ;
1.1 Manipularea, importul, exportul, depozitarea si alte activitati cu substante
si preparate periculoase;
1.2 Obligatiile persoanelor fizice si ale persoanelor
juridice ; Sectiunea 2 Regimul juridic al deseurilor
2.1. Aspecte generale ;
2.2 Gestionarea deseurilor;
2.3.Comercializarea si trasnportul deseurilor
Sectiunea 3 Regimul juridic al deseurilor industriale reciclabile
Sectiunea 4 Deseurile Radioactive si Combustibilul Nuclear Uzat
Sectiunea 5 Regimul juridic general al operatiunilor cu deseuri
5.1 Regimul general ;
5.2 Reguli de gestionare a deseurilor ;
5.3 Transportul international al deseurilor ;
Definitie
Deseurile radioactive reprezinta materiale radioactive in forma lichida, gazoasa
sau solida pentru care nu s-a prevazut nici o alta intrebuintare si care contin sau
sunt contaminate cu radionuclizi in limite superioare concentratiilor acceptate.
Intra in aceasta categorie si combustibilul nuclear uzat.
Ca regula generala, in Romania, nu se importa deseuri radioactive in
vederea depozitarii. Prin exceptie, se admite importul acelor deseuri care au fost
anterior exportate in vederea tratarii.
Importul deseurilor in scop comercial este admis doar in mod exceptional si
in conditii stricte in ceea ce priveste contractul de vanzare-cumparare, transportul
si manipularea
Important de retinut !
Test de Autoevaluare :
1. Indicatii categoriile de deseuri ;
2. Identificati regimul juridic al operatiunilor cu deseuri ;
3. Indicati modul in care se realizeaza procesul de introducere in circuitul productiva al
deseurilor ;
Important de retinut !
Bibliografie obligatorie :
1. Mircea Dutu – Tratat de Dreptul Mediului- Editia 3, Ed. C.H.Beck, Buc. 2007 ;
2.Daniela Marinescu – Tratat de Dreptul Mediului- Ediţia a III-a reazuta si
adaugita, Ed.Universul Juridic, Bucuresti 2008 ;
3. Simona-Maya Teodoroiu – Raspunderea Civila pentru Dauna Ecologica - Ed.
Lumina Lex, Bucuresti, 2003 ;
4.OUG.195/2005 privind protectia mediului, publicata in M.Of. nr.1196/ 30.12.2005,
modificata si aprobata prin L.256/2006 publicata in M.Of.nr. 586/06.07.2006 ;
5. Codul civil roman ;
6. Constitutia Romaniei ;
7. OG49/2000 publicata in M.Of. 49/2000 ;
8. L.107/1996 –legea apelor, publicata in M.Of. nr. 244/1996 ;
9. L.111/1996 privind activitatile nucleare , publicata in M.Of. 552/2006 ;
10 Directiva 2004.35.EC;
11.O.G.78/2000 ;
12.etc.
Bibliografie suplimentara :