Sunteți pe pagina 1din 17

Curs 1

NOTIUNI GENERALE Obiectivul disciplinei este protectia mediului inconjurator. Mediul sau ambientul este format din ansamblul factorilor naturali: solul,apele,atmosfera; si factorilor artificiali: c-tii,cai ferate,drumuri, instalatii de orice tip si acelor entitati vii: plante,animale, bacterii etc. Care actioneaza asupra fiintei umane. Mediul trebuie protejat atat de colectivitatea umana, dar si individuala pt fiecare fiinta in parte care este bine sa fie educata de timpuriu in sens ecologic, adica in sensul respectiv si al protejarii mediului ambient. Atat ecologia cat si protectia mediului au aceeasi finalitate din punct de vedere educational.

PROTECTIA MEDIULUI SI SOCIETAEA UMANA


Aderarea la UE deschide noi drumuri de dezvoltare, orientare in toate domeniile vietii si implicit in domeniul protectiei mediului. In prezent , firmele de desf. diverse activitati trebuie sa aiba in vedere nu numai obtinerea de profituri ci si pastrarea mediului inconjurator si imbunatatirea lui. In aceste conditii protectia mediului trebuie sa devina o parte integrala din gandirea strategica a unei firme. Deteriorarea calitatii mediului a impus schimbarea mentalitatii fact. Responsabil din acel domeniu. Un management strategic de mediu se bazeaza pe o imbunatatire continua a conditiei de viata. O buna cunoastere a mediului va duce la prevenirea poluarii, la prelungirea resurselor naturale, la promovarea technologiilor avansate care protejeaza mediul inconjurator. In acest scop se realizeaza cercetari teoretice si experimentale pe baza analizelor privind starea apei, aerului si a solului. Scopul cercetarilor consta in pastrarea biodiversitatii si mentinerea echilibrului natural. Totodata aceste cercetari permit cunoasterea opiniei publice cu privire la imbunatatirea factorilor de mediu. Calitatea aerului, apei, a solului , a locuintei , a mediului in care individul isi desfasoara activitatea influenteaza performanta sa, starea de sanatate, statrea fizica sociala.

DIRECTII DE SPECIALIZARE
- protectia mediului are trei directii de specializare: 1. Protectia solului

2. Protectia apei 3. Protectia atmosferei Si propune in prezent pe baza cercetarilor efectuate de diferiti specialisti, masuri concrete de protectie, si chiar de ameliorare a starii actuale a mediului. Materializarea lor este rezultatul unei actiuni ing. complexe cunoscuta sub denumirea de Ingineria mediului. Ingineria Mediului este una din preocuparile de baza ale ingineriei de azi datorita conditiilor impuse Romaniei la integrarea in UE. -studiaza acea tehnologie de proiectare care sa aiba un impact cat mai mic asupra mediului, analizeaza si elaboreaza metode noi de epurare. Prin acest proces se doreste indepartarea efectelor negative pe care agentii poluanti il au asupra mediului. Astfel sunt studiate si tehnologiile de filtrare, prin intermediul carora se urmareste reducerea emisiilor de noxe, prin dispunerea de filtre la capete de evacuare a diferitelor instalatii. - nu se refera doar la doar la prot. mediului inconj. ci si a protectiei angajatilor in mediul industrial prin asigurarea unor conditii optime de munca si printr-o exp. cat mai mica la elementele poluante. Autorizatia de mediu, este un act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pt. protectia mediului prin care sunt indeplinite conditiile si/sau parametrii unei activitati existente sau pt punerea in functie a unei actiuni noi pt care anterior a fost emis un acord de mediu. Acordul de mediu decizia aut. competente pt protectia mediului care da dreptul titularului de drept sa realizeze proiectul. Un act tehnico-juridic prin care se stabilesc conditii de realizare a proiectului.

AGENTIA
Emisia evacuarea directa sau indirecta din surse punctuale sau difuze ale instalatiei de: substante, vibratii, caldura sau zgomot in aer, apa sau sol. Evaluarea impactului asupra mediului este un proces menit sa descrie si sa stabileasca in functie de fiecare caz in parte si in conformitate cu legislatia in vigoare ef. directe si indirecte sinergice, cumulative principale si secundare ale unui proiect asupra oamenilor si mediului. Aceasta evaluare face parte din procedura de autorizare.

MONITORIZAREA MEDIULUI
- supravegherea, prognozarea, avertizarea si interventia in vederea cv. sistematice a dinamicii caract. calitative ale factorilor de mediu va rezulta standardul de calitate al mediului. - terminologia de mediu se poate gasi in legea 294/2003 * certificatul de urbanism este actul prin care autoritatea responsabila cu construirea dintr-o anumita zona va instiinteaza ce si in ce conditii puteti construi * obtinerea avizelor si acordurilor * obtinerea autorizatiei de construire Clasificarea cladirilor este in stransa legatura cu propr. terenului: - orientarea dupa p. card. - natura geotehnica a terenului - natura juridica a terenului

Curs 2
1. Poluarea apei - poate avea efecte negative asupra sanatatii oamenilor ducand la aparitia unor boli cum ar fi: dizenteria, hepatita virala acuta de tip A, boala diareica acuta; - principala masura impotriva poluarii apelor o constituie reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii existente, de alimentare cu apa din mediul urban. - asigurarea cant. si calitatii apei potabile se face conform cu legea 452-2002, modificata si completata cu legea 311/2004. - tehnologiile si echipamentele pt tratarea si epurarea apelor sunt reglementate prin normative in vigoare. 2. Poluarea atmosferica - influenteaza starea de sanatate a populatiei prin aparitia si/sau evolutia bolilor aparatului respirator: bronsita acuta si cronica, astmul bronsic etc. - incidenta acestor boli se studiaza statistic zonal si pe categorii de varsta. - pt a preveni poluarea atmosferica se impune necesitatea intretinerii si crearii spatiilor verzi prin revizuirea planurilor de urbanism si favorizarea dezvoltarii acestora. - principalele masuri ce se iau in cazul poluarii atmosferei sunt reabilitarea strazilor si trotuarelor , dotarea parcului auto al transp. in comun au motoare euro, dotarea cu mijloace si utilaje de salubrizare moderne si eficiente, pt curatirea si spalarea strazilor, aplicarea de tehnologii (filtre performante) care sa asigure incadrarea in limitele prevazute de lege a emisiilor de noxe in atmosfera. Totodata se urmareste prevenirea poluarii atmosferei cu compusi organici volatili (C.M.O) proveniti de la statiile de producere a carburantilor si depozitele de carburanti. Monitorizarea calitatii aerului se realizeaza prin constructia unei statii de monitorizare la nivelul cerintelor europene. In cazul poluarii atmosferei , studiul statistic se face tinand cont de suprafata exprimata in hectare pe cap de locuitor din mediul urban.

3. Deseurile urbane - pot fi controlate prin realizarea unui sistem integrat de gestiune a deseurilor - principala masura consta in realizarea unui depozit zonal arondat la un alt depozit ecologic existent sau constructia unui depozit independent concomitent cu inohiderea dep. urbane neecologice. - gestionarea necontrolata si tratarea necores. a deseurilor pe langa disconfort ambiental poate afecta si calitatea mediului prin poluarea aerului, apei si a solului si implicit sanatatea umana. - deseurile contin o gama variata de microorganisme printre care si agenti patogeni rasp. de boli infectioase. 4. Poluarea sonora - factor determinant pt imbunatarirea calitatii vietii in mediul urban - masurile ce se iau in acest caz: reducerea traficului rutier, de tranzit prin spatiul urban si imbunatatirea mijloacelor de transport local. - alte masuri pt prevenirea poluarii in mediul urban sunt: reducerea nr. de animale abandonate, prin construirea unor centre specializate si controlul asupra natalitatii si crearea de spatii verzi esentiale pt o viata sanatoasa in mediul urban mai ales in mediile puternic industrializate - acestea trebuie conservate, extinse si amenajate in permanenta.

STRATEGII DE MARKETING IN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI


Contribuie la constientizarea reala a populatiei cu privire la efectele negative ale poluarii asupra vietii umane si constau in activitati promotionale sustinute , bine documentate si argumentate. Protectia mediului este o stiinta interdisciplinara la care trebuie sa participe specialisti dim domeniile ingineriei, fizicii, chimicii, biologiei, info etc. Acesti specialisti trebuie sa construiasca scenarii cat mai judicioase asistate pe calculator in vederea proiectarii si realizarii constr, inst., si echipamentelor necesare pt protectia mediului. In acea ce priveste strat. de marketing intalnirile legate de protectia mediului la care sa participe nu doar sp. din domeniu , ci si populatia interesata sunt deosebit de importante.

O alta strategie de marketing o reprez. raspandirea de pliante, brosuri, cataloage, materiale de pe internet care sa asigure o constientizare permanenta a populatiei cu privire la efectele dorite si nedorite asupra mediului inconjurator. Utilitatea masurilor luate de o agentie de prot. mediului trebuie sa fie inteleasa atat de operatorii care le pun in practica cat si de beneficiari, adica de populatie. Astfel, se vor obtine costuri reduse cu efect maxim. Protejarea mediului devine un stil de viata cu efecte pe termen lung.

BIOSFERA
- parte din planeta noastra care cuprind toate fiintele vii si in care este posibila viata in permanenta - ea reprezinta 3 componente de natura fizica: * litosfera cuprinde straturile solide si de suprafata ale invelisului * hidrosfera mediul lichid care ocupa circa 70% din suprafata globului * atmosfera patura gazoasa omogena care constituie zona cea mai periferica a planetei si este situata deasupra celorlalte doua componente. In prezent, biosfera apare ca o pelicula subtire, superf. in comparatie cu enormul volum al globului terestru; ea nu depaseste cativa zeci de km, compozitia ei fiind rez. org. vii pe o perioada ceva mai mare de 3.000.000.000 ani. Influenta perm. a org. vii asupra elementelor minerale de-a lungul tuturor erelor geologice ii confera biosferei comp. ei la ora actuala. Compozitia actuala a atm. este total diferita de cea de la inceputul genezei cand era aproape total lipsita de O2, dar bogata in CO2, CH4, compusi ai N2. Bacteriile autotrope si vegetale cu continut de clorofila au modificat comp. atm., hidro si lito, in deosebi prin act. lor de fotosinteza. Fenomenul a inceput cu aparitia primelor org. fotosintetice si a fost pus in evidenta prin degajarea unei cant. de O2 concomitent cu saracirea atm in CO2. Singurul furnizor de energ. din cadrul bio. este fluxul solar, de care depinde toata act. de fotosinteza. Acest flux solar conditioneaza intreaga prod. de materie vie. Mai mult de 30% flux solar care atinge strat. sup. ale stratosferei este reflectat in spatiu de atm. si nori.

8% este reflectat de prafuri si susp. din aer; 10% absorbit de vapori, ozon si alte gaze; 10% se transf. in sursa de caldura ; In final, din restul 42% din gazele solare ajunse pe sol, mai putin de o patrime este folosit de org. vii, vegetale si in stimularea fotosintezei. Atmosfera constituie un comp. esential al ecosferei. Absorbtia unei fract. al fluxului solar sta la originea miscarii maselor de aer care cond. elona si imparte anotimpurile globului terestru. Stratificarea comp. atmosferei este cond de var. termice si aceasta in functie de altitudine. Troposfera 12 km de la sol Stratosfera 40-45 km de la sol Mezosfera 80 km de la sol Termosfera 1000 km de la sol T=1400 C Magnetosfera > 1000 km

Curs 3 ECOSISTEMELE
Padurea este de o deosebita importanta din pct de vedere ecologic, ea protejeaza si stabilizeaza solul, climatul local si regimul hidrologic. Ea controleaza eficienta ciclului nutrientilor intre sol si vegetatie. Dpdv economic, padurea furnizeaza lemn pt constructii, reprezinta si o sursa pt fabricarea celulozei, lemnul fiind principala sursa de energie pt incalzit si gatit in tarile in curs de dezvoltare. Ritmul de refacere al padurilor nu este in masura sa egalizeze consumul. SURSE DE POLUARE - degradare - despadurire - poluanti DEGRADAREA PADURII Se poate datora unor surse de poluare -naturale: foc, seceta, inghet, furtuni etc. -antropice: depunerile ( poluanti) de acid, oxizi de sulf si azot in atmosfera, acidificarea solului. In tara noastra la aceste surse de poluare se mai adauga si depunerile pe suprafete intinse si folosirea necontrolata a substantelor de igienizare si de protectie inpotriva daunatorilor. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Poluantii pot actiona in mod direct asupra frunzelor si in mod indirect prin schimbari a proprietatilor fizico-chimice ale solului. Poluarea atmosferei prin depunerile de acid pot conduce la degradarea padurii pe supraf. intinse. Focul, datorita temp. mari din timpul verii conduce la distrugerea stratului vegetal, inclusiv a humusului, acesta avand nevoie de o perioada de refacere de 80-100 ani. Impactul este si mai grav acolo unde despadurirea a indepartat plantele si animalele, a dereglat alimentarea cu apa, fertilitatea solului etc.

Despadurirea pe supraf. mari poate produce deplasarea in masa a comunitatilor umane. La nivel global, despadurirea are ca si rezultat eliminarea in atmosfera a CO2 si a altor gaze de sera. MASURI DE AMELIORARE A MEDIULUI Aceste masuri constau in reducerea taierii padurii, o mai buna gospodarire a ei si plantarea in permanenta a cat mai multi arbori. Protejarea caldurii prin declararea ei ca si parc national sau rezervatie. Crearea de ferme energetice cu taieri planificate in timp. In romania principala masura pt redresarea padurilor este utilizarea fondului forestier sub limita puterii naturale de crestere. Extinderea supraf. impadurite si indepartarea surselor de poluare. Biodiversitatea reprez. ansamblul florei si faunei de pe glob, ea este rezultatul a milioane de ani de evolutie; in aceasta perioada speciile si ecosistemele reusind sa prospere, sa se inmulteasca si sa dispara partial sau total. Principalele cauze care stau la baza pierderii speciilor: pierderea habitatului sau modificarea lui; poluarea apei, aerului si solului; pierderea diversit. genetice (ex: diversitatea genetica este cea care face posibila adaptarea culturilor la schimbarile de mediu). O specie are in componenta sa mai multe gene, diversit. genetica se refera la variatia genelor in int. speciei. Variabilitatea genetica a mai multor specii este redusa si deci redusa este si abilitatea lor de a se adapta la poluare, schimbari de climat etc. Speciile si variatia genetica stau la baza bunastarii cumunitatii prin alimentarea pop. cu hrana, combustibil si participa la stabilizarea climatului, protectia solului si a bazinelor hidrografice. FACTORII DE MEDIU Apa, aerul si solul, constituienti ai biosferei sunt cunoscuti sub denumirea de factori de mediu. In fiecare din acestia se dezvolta o fauna si o flora specifica care pt a putea supravietui trebuie sa i se asigure un mediu ambient sanatos. pentru aceasta trebuie sa se cunoasca sursele de poluare, respectiv poluantii, care ar putea prejudicia dezvoltarea vietii si apoi impactul lor asupra mediului. Toate aceste cunostinte conduc la luarea de masuri de prevenire si combatere a poluarii.

Apa exista in natura ca si apa de suprafata (fluvii,rauri,lacuri etc) si apa subterana : straturi acvifere si izvoare. Poluarea apelor este greu de evitat, sursele de poluare pot fi punctiforme, adica provenite de la orase sau fabrici care sunt evacuate in emisari (gura de descarcare) si pot fi nepunctiforme lipsite de guri de descarcare, adica necontrolabile. Sursele de poluare punctiforme reprezinta 35% din tabelul surselor de poluare si pot fi controlate, adica se pot lua masuri de epurare a lor. Sursele de poluare si poluantii principali sunt in general aceiasi, atat pt apele de suprafata cat si pt cele subterane.

SURSE DE POLUARE
Pentru apele de supraf. si apele subterane avem: - ape uzate orasanesti, industriale; de la cresctoriile de animale si pasari - apele rezultate in urma irigarii terenurilor - cele rezultate in urma contactului precipitatiilor cu subst. nocive ploi acide - ape uzate radioactive obt. de la contactul cu minereuri de uraniu (radiatii alfa,beta,gama) Un izotrop radioactiv este carac. de doua marimi: - felul radiatiei emise si timpul de injumatatire ( perioada de emitere a radiatiei respective ) - ape cu temp. ridicate provenite de la centrale termoelectrice - apele cu continut de nutrienti Substantele poluante pot fi - organice : titei, biotoxine marine - anorganice : hidrocarburi, deterenti, metale grele (Pb, Zn, cloruri, Hg) Substantele in suspensie organice sau anorganice se depun pe patul unui emisor (pesticide) Substante cu aciditate sau alcalinitate pronuntata IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Substantele organice de origine naturala consuma oxigenul din apa necesar dezvoltarii organismelor (4mg/l) in cazul pierderilor de titei sau a apelor cu continut de titei, datorita faptului ca acest titei nu se amesteca cu apa, se formeaza o pelicula uleioasa care opreste difuzia aerului atmosferic. Acoperirea organismelor cu un strat gros de titei va bloca aproape total asimilatia clorofiliana si respiratia organismelor. Hidrocarburile din titei actioneaza bacteriostetic din cauza solubilitatilor in apa. Multe bacterii se adapteaza in prezenta hidrocarburilor si le metabolizeaza. In unele zone apa de zacamant aduce cu ea la suprafata si un continut ridicat de sare.

Nocivitatea si prejudiciile mentionate anterior au urmari grave si asupra unor instalatii si constructii care folosesc apa emisarului. (apa uzata) In cazul centralelor termoelectrice care folosesc apa pentru racirea condensatoarelor daca aceasta contine titei se poate ajunge la colmatarea straturilor filtrante din inst. de tratare a apei si va ingreuna transmiterea caldurii. Substantele anorganice sarurile anorganice conduc la cresterea salinitatii apei si pot provocadepuneri pe conducte marindu-le rugozitatea si micsorandu-le capacitatea de transport. Clorurile, peste anumite limite, fac improprie apa potabila. Substantele in suspensie se depun pe patul emisarului si impiedica navigatia si consumand oxigen. SOLUL Factor de mediu deosebit de important, deoarece este factorul principal in asigurarea hranei oamenilor, animalelor si plantelor. 1 cm de sol se realizeaza in zeci, chiar sute de ani. Contine in general subst. minerale 52% : piatra, pam. marunt, nisip, subst. organice hunus, rad. de plante, aer 25%, apa 18% SURSE DE POLUARE poluanti: - interioare - exterioare 1. Surse de poluare interioare - eroziunea solului consecinta a actiunii apei, vantului , schimbarilor chimice si biologice din sol. -degradarea solului proces natural care in mare masura se datoreaza act. umane (pasunatul excesiv, defisarea padurilor, activitati agricole), acestea vor produce pierderea humusului si ca o consecinta va avea loc dezertificarea. Humusul este un material organic, amorf ce asigura fertilizarea solului prin subst.pe care le contine: C,H2,O2,N2 ce intervin in alcatuirea unor subst. organice pe care acestea le elibereaza in sol. - saraturarea: sol cu continut ridicat de saruri solubile

- tasarea sulului prin folosirea de utilaje prea grele - lipsa de apa in zonele de irigatii 2. Surse de poluare exterioara - irigarea cu ape uzate orasanesti sau industriale, insuficient de curate (nocive) - concentratiile maxime admisibile STAS 4706/88 Cea mai mare parte a apelor uzate industrial trebuie interzise la irigarea solului, in special trebuie evitata folosirea apelor din industria chimica, petrochimica etc. Folosirea lor poate provoca saraturarea, respectiv salinizarea solului. - emisiile nocive rezultataul proceselor industriale, circulatiei auto, transporturilor * emisiile de clor prov. de la fabrici de ciment, ceramica, termocentrale * emisiile de SO2 si NO2 centrale termoelectrice, rafinarii, turnatorii, autovehicule (50%) - pulberile sedimentabile centrale termoelectrice (pulberi de lianti, azbocimentul) CMA=17g/m2 ORDINUL 462/93 - pesticidele cu actiune benefica pt. culturi pot fi uneori daunatoare solului daca se depaseste o anumita concentratie. - rezidurile menajere, stradale si industriale. - degradarea peretilor rezervoarelor pt stocarea prod. petrolifere. - germenii patogeni virusi, bacili MASURI DE AMELIORARE A MEDIULUI Solul poseda o cpacitate de autoepurare cu mult mai mare decat cea a apei si a aerului. Efectele eroziunii pot fi indepartate prin alegerea unor culturi in conformitate de calitatea solului. Trebuie planificata si exploatarea padurii; sa se prevada un nr. de arbori defisati cu un anumit numar de arbori plantati; reducerea dozelor de subst. chimice folosite in agricultura.

Realizarea unor constr. de hidroameliorare pt indepartarea excesului de umiditate. Apele epurate trebuie tratate corespunzator. Limitarea utilizarii produselor chimice si excluderea celor daunatoare pt om.

Curs 5
Evolutia cresterii populatiei ca de altfel si sanatatea acesteia repr parametrii de baza ai conditiei umane. Evolutia populatiei pe glob poate sa fie bine analizata daca se tine seama de gradul de dezvoltare al tarii respective. Cresterea si descresterea populatiei are un ritm mult mai alert in tarile in curs de dezvoltare. in comparatie cu cele dezvoltate. La noi in tara la o populatie actuala de 23 mil. loc., procentul de crestere al populatiei este de 0.47% si este sub cel al tarilor dezvoltate. In analiza evolutiei populatiei o deosebita importanta o are interdependenta sau legatura intre resurse, mediu si exploatare. Evolutia populatiei depinde de existenta unui sistem sanitar bine pus la punct: instalatii si personal sanitar. In romania avem 21 medici la 10.000 loc 9,3 paturi de spital si ocupam penultimul loc din Europa. Saracia poate fi definita ca si o conditie a vietii limitata de malnutritie, lipsa de invatamant, boli, mediu nociv, mortalitatea infatila si speranta scazuta de viata. Limita de saracie stab. de Banca Mondiala este de 370$/pers/an. SANATATEA UMANA Orice constituent al mediului cum ar fi apa,aerul,solul si hrana exercita o influenta asupra sanatatii umane. Pe planeta noastra isi exercita o influenta o sumedenie de boli, prezenta lor fiind activa in tarile in curs de dezvoltare, acolo unde deoarece hrana este mai putina, organismul va opune o rezistenta mai mica. Malnutritia este principalul factor de proliferare a bolilor. Cei mai afectati fiind copii. In paralel cu malnutritia apare si influenta pesticidelor utilizate in agricultura. Vor rezulta o serie de boli : cancerul, boli infectioase, SIDA etc. Se cunosc o sumedenie de substante chimice prov. din toate domeniile de activitate, atunci cand sunt folosite in conc. prea mari, dar se cunosc mai putin ef. acestora cand sunt in conc. mici si pe termen lung. Habitatul uman grup de oameni ce traiesc pe o supraf. bine definita: sat , oras Dezvoltarea acestei comunitati in scopuri productive implica transf. mediului natural intr-unul artificial.

Habitatul uman presupune existenta unei infrastructuri fizice (transp, locuinte, furnizarea de apa, ev. deseurilor, surse de energie etc.) si o infrastructura sociala ( servicii publice , educationale, culturale) Urbanizarea a crescut mai puternic in tarile in curs de dezvoltare fata de cele dezvoltate. Singura si cea mai frecventa forma de asezare umana este satul, orasele fiind mult mai rare cu o pop. mare. URBANIZAREA SI MEDIUL In ciuda realizarilor facute de tarile in curs de dezvoltare, in orasele mari marea majoritate a pop. traieste in blocuri, iar o parte a pop. la periferia acestora in case mici insuficient dotate cu instalatii sanitare, inst. de furnizare a apei, canalizare. Se prevede pt viitoe o crestere a supraf. urbane concomitent cu micsorarea terenurilor agricole, ceea ce va duce la o insuficienta aprovizionare cu hrana. Aceste conditii de trai sunt: - poluarea sonora datorata civilizatiei si progresului tehnic. Zgomotul poate fi definit ca si o suprapunere de sunete cu intensitati si frecvente diferite, limita superioara a deranjarii auzului uman este de 130-140 db Sunetul este datorat vibratiilor din natura sub forma de unde. Zgomotul admisibil in locuinte 30-35 db int , 65-85 db ext Sursele de zgomot: mijl. de transp. terestre, acvatice, aeriene (STAS 6156/86 prot impotriva zgomotului) Masuri: - capsularea motoarelor - amplasarea constr. comerciale in afara cladirilor de locuit - devierea circulatiei - reglementari de viteza Locuinta spatiul unde omul se odihneste, isi reface forta de munca, se distreaza si lucreaza cu vgoare si eficienta. Ea trebuie amplasata in zone nepoluate, asezata pe un teren bun de fundatie si ferite de inundatii, orientata spre rasarit miazazi. Nivelul maxim al apelor freatice sa fie cel putin 2 m sub nivelul fundatiei.

Suprafata ce trebuie afectata unei persoane variaza intre 8-16 m2 iar h = 2,6-2,7 m. Volumul unei camere este de circa 30-35 m3 iar nr camera = nr locatari. Anexele unui apartament , buc si baia trebuie sa fie amplasate cat mai departe una de cealalta si trebuiesc prevazute cu ventilatie artificiala sau naturala. Dpdv al mediului inst. de incalzire are o deosebita importanta pt asigurarea ambiantei termice sau a microclimatului interior. Factorii componenti ai microclimatului - temp int: Ti= 18-22 C - umid aerului: W=35-65% - miscarea aerului in incapere: 0.1-0.3 m/s Temp int. a peretilor trebuie sa nu difere cu mai mult de 4 C de temp peretilor. Incalzirea se poate realiza prin procedee locale (arderea lemnului) posibile degajari de poluanti: CO2, CO ; procedee centrale ( sistemul de incalzire cu apa calda si radiatoare), convectorul produce incalzirea aerului pron convectie. Conditii necesare unei vieti desfasurate in parametri optimi: - ambianta termica optima - evitarea producerii de gaze toxice - sa se realiz. o unif. a climatului Ventilarea incaperii unui apartament devine necesara in urma vicierii aerului din acesta, datorita nr mare de pers in raport cu volumul acestora. Iluminatul locuintei natural si artificial. a) se bazeaza pe lumina zilei, recomandarile care apar : dist. conv intre cladiri, unghiul de patr. a rad. luminoase. b) incandescent clasic si fluorescent ( conv dpdv al costului)