Sunteți pe pagina 1din 48

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT - ADMINISTRATIE PUBLICA

Cuprins

Partea I Politica de mediu in Uniunea Europeana................................................................................4 I Evolutia politicii de mediu..................................................................................................4 1. Baza legala a politicii de mediu..........................................................................................5 2. Principiile politicii de mediu.............................................................................................. 6 3. Principalii actori ai politicii de mediu.................................................................................6 II. Programele de actiune pentru mediu Cadrul general de implementare a politicii de mediu.............................................................7 III. Instrumentele politicii de mediu.....................................................................................11 1. Instrumentele legislative..................................................................................................11 2. Instrumente financiare..................................................................................................... 11 3. Instrumente de constientizare si informare.......................................................................18 4. Taxele si impozite de mediu.............................................................................................19 IV. Strategii in domeniul Politicii de Mediu........................................................................ 20 1. Strategia UE pentru dezvoltare durabil...........................................................................20 2. Strategia europeana pentru mediu si sanatate...................................................................24 3. Strategia tematica pentru managementul deseurilor.........................................................25 4. Politica integrat a produselor .........................................................................................25 5. Acordurile de Mediu.........................................................................................................26 V. Viitorul Politicii de Mediu...............................................................................................27 Bibliografie...........................................................................................................................30

Partea a II-a Politica de Mediu in Romania...............................................................................................31 I. Evolutia politicii de mediu in Romania.............................................................................31 II. Organizarea politicii de mediu........................................................................................32

1. Cadrul institutional ...........................................................................................................32 2. Legislatia de mediu...........................................................................................................33 3. Conventii si acorduri internationale la care Romania este parte ......................................36 4. Norme si standarde de mediu in Romania .......................................................................38 5. Finantarea protectiei mediului in Romania.......................................................................39 III. Transpunerea aquis-ului comunitar.................................................................................41 Bibliografie...........................................................................................................................43

Partea a III-a 1. Analiza comparativa.........................................................................................................44 2. Concluzii...........................................................................................................................46

Partea I - Politica de mediu in Uniunea Europeana


3

I. Evoluia politicii de mediu


Repere cronologice n ceea ce privete politica de mediu la nivelul Uniunii Europene1: 1967 A fost adoptat prima Directiv de mediu, nr.67/548, asupra clasificrii, ambalrii i etichetrii substanelor periculoase; 1972 Consiliul European de la Paris traseaz Comisiei Europene sarcina de a elabora un plan de aciune n domeniul mediului; 1973 Se nfiineaz n cadrul Comisiei Europene, Direcia pentru Protecia Mediului i a Consumatorilor; Primul Program de Aciune pentru Mediu (1973-1976) 1977 Al doilea Program de Aciune pentru Mediu (1977-1981) 1981 nfiinarea, n cadrul Comisiei Europene, a Direciei Generale pentru Mediu, Securitate Nuclear i Protecie Civil 1983 Al treilea Program de Aciune pentru Mediu (1982-1986) 1987 Anul european al mediului; Al patrulea Program de Aciune pentru Mediu (1987-1992); Actul Unic European ncorporeaz politica de mediu n Tratatul de la Roma 1992 Al cincilea Program de Aciune pentru Mediu (1993-2000); Conferina Naiunilor Unite asupra Mediului i Dezvoltrii, Rio de Janeiro; Programul LIFE I; Lansarea Schemei UE Eticheta-eco 1993 Intr n vigoare Tratatul de la Maastricht, care acord aciunilor n domeniul mediului statutul de politic a UE (articolul 130r); Se lanseaz EMAS-Schema de management i audit ecologic 1994 nfiinarea Ageniei Europene pentru Mediu, cu sediul la Copenhaga 1996 Programul LIFE II 1996-1999 1997 Summitul Naiunilor Unite asupra Pmntului, Protocolul Kyoto 1999 Intr n vigoare Tratatul de la Amsterdam, care face din politica de mediu un obiectiv principal al UE 2000 Evaluarea global al celui de al cincilea Program de Aciune pentru Mediu; Programul LIFE III 2000-2004 2001 Propunerea pentru cel de al aselea Program de Aciune pentru Mediu; Strategia UE pentru dezvoltare durabil este adoptat de Consiliul European de la Goteborg 2002 Rio plus 10, urmarea Conferinei Naiunilor Unite asupra Mediului i Dezvoltrii din 1992 de la Rio de Janeiro, desfurat la Johannesburg 2003 Adoptarea Strategiei Europene pentru Mediu i Sntate

1. Baza legal a politicii de mediu

Anii 70 Au aprut primele preocupri n acest sens i au fost iniiate primele aciuni ale UE n aceast direcie.

www.europa.eu

1972 - Conferina Naiunilor Unite asupra mediului nconjurtor, desfurat la Stockholm, a constituit primul impuls in acest domeniu. 1987 - Actul Unic European - adaug un nou capitol la Tratat referitor la protecia mediului nconjurtor (articolele 130r-130t), reprezentnd punctul de cotitur pentru politica de mediu. De la modificarea Tratatului de la Roma prin Tratatele de la Maastricht (1992) i Amsterdam (1997), baza legal a politicii comunitare o constituie articolele de la 174 pn la 176 (130r-130t) ale Tratatului Comunitii Europene.

Articolul 174 (fost 130r) stabilete obiectivele politicii de mediu:

Pstrarea, protecia i mbuntire calitii mediului nconjurtor; Protejarea sntii populaiei; Utilizarea prudent i raional a resurselor naturale; Promovarea msurilor la nivel internaional pentru a trata problemele mediului la nivel regional sau mondial.

Articolul 175 (fost 130s) identific procedurile legislative ale politicii de

mediu: - votul cu majoritate calificat n Consiliu i procedura de cooperare cu Parlamentul European ca regul general; - votul cu majoritate calificat n Consiliu i procedura de co-decizie cu Parlamentul European pentru programele de aciune general; - unanimitate n Consiliu i consultarea Parlamentul European pentru aspecte fiscale i msuri referitoare la planificarea urban i naional,amenajarea teritoriului i managementul resurselor de ap,precum i msuri care afecteaz politica energetic.

2. Principiile politicii de mediu

Principiul poluatorul pltete- cel care polueaz trebuie s suporte cheltuielile necesare pentru desfurarea de msuri, decise de autoritile publice, pentru a garanta un nivel acceptabil de protecie a mediului.Altfel spus, costul acestor msuri trebuie s se reflecte n costul bunurilor i serviciilor care au cauzat poluarea n producie i/sau consum; Merit s fie subliniat faptul c taxa pltit pentru deterioarea mediului prin poluare este n absolut toate cazurile net inferioar deteriorarii produse n mediu. Principiul aciunii preventive- pleac de la convingerea c prevenirea este mai bun dect tratamentul; Principiul precauiei: cnd o activitate amenin s duneze sntii umane sau mediului nconjurtor,trebuie luate msuri de precauie, chiar dac nu se poate demonstra tiintific o legtur direct dintre cauz i efect; Principiul proteciei de nivel nalt: politica de mediu trebuie s inteasc spre o protecie la un nivel ct mai ridicat; Principiul integrrii: cerinele privind protecia mediului trebuie integrate n formularea i implementarea tuturor politicilor sectoriale ale UE; Principiul proximitii: are drept scop ncurajarea comunitilor locale n asumarea responsabilitii pentru deeurile i poluarea produs.

3. Principalii actori ai politicii de mediu


Principalii actori instituionali, la nivel european, care sunt implicai n pregtirea, formularea i punerea n aplicare a politicii de mediu sunt: Comisia European prin Direcia General pentru Mediu (DG Mediu) Consiliul de Minitrii Parlamentul European Comitetul Economic i Social (CES) Comitetul Regiunilor i Agenia European pentru Mediu. n cadrul Comisiei Europene, DG Mediu a fost creat n 1981 i este responsabil cu pregtirea, respectiv iniierea i finalizarea actelor normative i asigurarea implementrii politicilor de mediu de ctre statele membre. Consiliul Minitrilor de Mediu, parte a Consiliului UE, are rolul coordonrii politicii i se ntlnete de mai multe ori pe an. Parlamentul European, prin Comitetul pentru mediu,sntate public i politic a consumatorului, este implicat n elaborarea politicii de mediu, lund parte la procedurile de cooperare i codecizie. Comitetul Economic i Social (CES) i Comitetul Regiunilor au rol consultativ. CES emite opinii cu caracter neobligatoriu asupra propunerilor Comisiei.Comitetul Regiunilor implic autoritile locale i regionale n procesul de luare a deciziilor la nivel european.

Agenia European pentru Mediu ofer informaii referitoare la mediul nconjurtor, att celor nsrcinai cu luarea deciziilor, ct i publicului. nainte de adoptarea unei propuneri a CE, toate prile direct interesate sunt consultate i apoi implicate n procesul de decizie. Acestea pot fi:guvernele statelor membre,autoriti locale i regionale,grupuri de interese specializate, ONG-uri de mediu, experi sau reprezentani ai industriei.

II. Programele de actiune pentru mediu - cadrul general de implementare a politicii de mediu

Pn n prezent au fost adoptate ase programe de aciune pentru mediu (PAM), dintre care cinci au fost implementate i ncheiate. Cel de al aselea PAM a fost adoptat n 2002 i stabilete orientrile pn n 2010. n intervalul dintre 1973-1992 s-au derulat primele patru programe de aciune, care s-au bazat pe o abordare sectorial a problemelor de mediu.

Primul (1973-1976) i al doilea PAM2 (1977-1981) au evideniat necesitatea proteciei apei i aerului. Ele au inclus o abordare sectorial a combaterii polurii.

Al treilea (1982-1986) i al patrulea PAM (1987-1992) au fost orientate spre cerinele realizrii pieei unice, corelnd obiectivele de mediu cu cele ale pieei unice.Intrarea n vigoare a Actului Unic European, n 1987, a introdus i ideea c protecia mediului trebuie s fie o component a tuturor politicilor comunitare,idee care se regsete i n cel de-al patrulea PAM. Acesta a pus bazele pentru includerea ulterioar a cadrului pentrudezvoltarea durabil. Aplicarea programelor multianuale a dus la adoptarea unei serii de directive n domeniul proteciei mediului ,care au fost transpuse n legislaia naional. n anii 1990 au fost identificate noi riscuri care amenin mediul nconjurtor (cum ar fi schimbrile climatice), iar Conferina Naiunilor Unite de la Rio de Janeiro din 1992 a subliniat ideea c protecia mediului trebuie s fie n atenia tuturor factorilor de decizie economic.Intrarea n vigoare a Tratatului UE n noiembrie 1993 (Maastricht) a adus aspecte noi prin adugarea conceptului de dezvoltare durabil i neinflaionist cu respectarea mediului. De asemenea, el a ridicat aciunile n domeniul proteciei mediului la nivel de politic de sine stttoare. Vechea abordare bazat pe comand i control a fost nlocuit cu utilizarea instrumentelor economice i fiscale,iar politica a nceput s se dezvolte pe baz de consens, toi cei care aveau un cuvnt de spus fiind consultai n procesul de luare a deciziei. Al cincilea Program de Aciune pentru Mediu (1993-2000) Al cincilea Program de Aciune pentru Mediu s-a concentrat pe reducerea nivelului polurii, punerea n aplicare a legislaiei n beneficiul cetenilor UE i integrarea dimensiunii
2

www.europa.eu

de mediu n toate politicile comunitare. Strategia i abordarea general a celui de-al cincilea PAM au fost diferite de programele anterioare. Aa cum sugereaz titlul su Ctre o dezvoltare durabil, programul stabilete obiective pe termen lung i se concentreaz pe o abordare global. Strategia a acoperit apte teme identificate ca fiind de importan major n perioada de implementare: - schimbrile climatice - creterea coninutului de acizi i calitatea aerului - mediul n zonele urbane - zonele de coast - managementul deeurilor - managementul resurselor de ap - protecia naturii i a biodiversitii. Ea s-a aplicat la cinci sectoare: industrie, energie, transporturi, agricultur i turism. Caracteristicile dezvoltrii durabile prin prisma sunt urmtoarele: Meninerea calitii vieii n general Accesul continuu la resursele naturale Prevenirea deteriorrii pe termen lung a mediului nconjurtor nelegerea dezvoltrii durabile ca fiind procesul care corespunde nevoilor prezente fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a satisface propriile nevoi. Al cincilea Program de Aciune pentru Mediu s-a sprijinit pe dou principii fundamentale: Integrarea dimensiunii de mediu n toate politicile constituie un factor principal. Obiectivul privind protecia mediului poate fi realizat numai prin implicarea acelor domenii care cauzeaz deteriorarea mediului nconjurtor. Numai prin nlocuirea abordrii de tip comand i control cu responsabilitatea comun a tuturor actorilor (guvern, industrie, public)se poate respecta angajamentul fa de msurile propuse. Raportul Comisiei care a analizat progresul implementrii programului a constatat o evoluie pozitiv n privina integrrii problemelor de mediu n celelalte politici, ndeosebi n sectorul industriei,unde legislaia exista de mai mult timp, iar avantajele economice ale integrrii au fost uor de identificat. Integrarea a fost mai puin evident n agricultur i turism,iar n sectorul transport, dei s-a nregistrat o curb ascendent a contientizrii aspectelor negative, creterea parcului de autovehicule a accentuat impactul negativ,n timp ce n cazul energiei lipsa stimulentelor a fost considerat o piedic n avansarea ctre o abordare durabil. Evaluarea global a celui de-al cincilea PAM a zugrvit o imagine mixt a eficienei politicii de mediu n cadrul UE.A fost criticat implementarea defectuoas de ctre statele membre a unor directive comunitare i nsuirea slab a obiectivelor de ctre actorii implicai.

Concluzia general a fost aceea c s-a constatat un oarecare progres n aplicarea legislaiei,dar rezultatele au fost modeste n ceea ce privete integrarea mediului n celelalte politici.

Al aselea Program de Aciune pentru Mediu (2000-2010)

Al aselea Program de aciune pentru Mediu (2000-2010), intitulat:Mediul 2010: Viitorul nostru, alegerea noastr, reprezint cea mai solid abordare strategic a problemelor mediului de ctre UE pn n prezent, ntruct implic toate segmentele societii in cutarea de soluii inovatoare, practice i de durat n ceea ce privete problemele de mediu, oferind cadrul optim pentru aplicarea strategiei UE pentru dezvoltarea durabil. El stabilete prioritile i obiectivele politicii de mediu pe o perioad de zece ani i detaliaz msurile ce trebuie aplicate: - accentueaz necesitatea mbuntirii i aplicrii legislaiei existente la nivel naional i regional i va ntreprinde aciuni de sprijinire a celor mai bune practici mpreun cu o politic de informare a publicului; - accentueaz necesitatea conlucrrii strnse a ntreprinderilor cu consumatorii pentru a obine noi forme de producie i consum care s nu duneze mediului nconjurtor; Societile vor fi susinute s promoveze i s utilizeze tehnologiile curate, nepoluante. - promovarea de aciuni pentru o mai bun informare a cetenilor, care s-i orienteze n alegerea produselor ecologice; - continuarea integrrii aspectelor de mediu n toate celelalte politici, cum ar fi:transporturi, energie, agricultur i vor fi stabilii indicatori i standarde pentru monitorizarea i evaluarea progresului; - fa de programele de mediu anterioare, prioritile de mediu trebuie vzute n contextul mai larg al Uniunii Lrgite, adic strategia de mediu trebuie s in cont de cerinele procesului de extindere. Noul program propune aciuni pentru abordarea problemelor importante de mediu n patru domenii prioritare:
a) Schimbrile climatice

Obiectivul este de a stabiliza concentraia atmosferic de gaze cu efect de ser la un nivel care s nu cauzeze variaii anormale ale climei. Prioritare sunt ratificarea i implementarea Protocolului de la Kyoto ce prevedea reducerea emisiilor de gaze care genereaz efectul de ser cu 8 % fa de nivelul din 1990, pn n perioada 2008-2012. Acesta trebuie considerat un prim pas n atingerea obiectivului pe termen lung de reducere cu 70 % a emisiilor de gaze. Directivele comunitare privind respectarea cotelor admisibile de emisii poluante reprezint un pas important n aceast direcie, impunnd constrngeri severe pentru productorii industriali comunitari.

b) Natur i biodiversitate-protejarea unei resurse unice Obiectivul este de a proteja i de a restaura funcionarea sistemelor naturale i de a stopa pierderea biodiversitii din UE i la nivel global; protejarea solului mpotriva eroziunii i polurii. Aplicarea legislaiei pentru mediu este considerat condiia principal pentru reducerea polurii. Arealele naturale trebuie protejate de Programul Natura 2000, care trebuie extins i aplicat cu consecven, ca urmare a elaborrii unui plan de aciune pentru protejarea biodiversitii.

c)

Mediul nconjurtor i sntatea

Obiectivul este de a atinge o calitate a mediului n care nivelul contaminrii ca urmare a activitii umane, inclusiv datorit diferitelor tipuri de radiaii, s nu creasc riscul unui impact negativ asupra sntii oamenilor. Prevenirea riscurilor de mbolnvire trebuie s aib n vedere o abordare global prin cercetarea tuturor aspectelor de mediu i a impactului asupra sntii, cu o atenie sporit asupra grupurilor vulnerabile ale copiilor i btrnilor. Prima condiie este aplicarea legislaiei existente, combinat cu aciuni concrete n diferite sectoare individuale. d) Utilizarea continu a resurselor naturale i managementul deeurilor

Obiectivul este de a asigura un consum rezonabil de resurse,care s nu depeasc capacitatea de suportabilitate a mediului. Ar trebui eliminat relaia ntre utilizarea resurselor i creterea economic, printr-o utilizare mai eficient a acestora sau reducerea relativ a resurselor folosite n economie i prevenirea producerii deeurilor.n acelai timp,se au n vedere msuri pentru stimularea reciclrii, recuperrii i incinerrii deeurilor. Obiectivul este de a reduce cantitatea de deeuri cu 20 % n 2010 fa de nivelul anului 2000 i cu 50 % pn n 2050. Totodat, al aselea Program de Aciune pentru Mediu propune apte strategii tematice: 1. Calitatea aerului:strategia a fost iniiat prin programul Aer curat pentru Europa,lansat n 2001 ; 2. Protecia solului:comunicarea CE identific eroziunea i degradarea solului ca fiind probleme stringente n UE;pe lng iniiativele legislative necesare,se propune stabilirea unui sistem de monitorizare pentru mbuntirea colectrii i analizei datelor asupra contaminrii solului. 3. Utilizarea pesticidelor n contextul dezvoltrii durabile-este propus ca urmare a riscurilor datorate creterii utilizrii pesticidelor n agricultur, prin contaminarea solului, apelor i alimentelor i a acumulrii n plante i animale; strategia va urmri minimizarea riscurilor asupra sntii umane ,un control mai bun al utilizrii lor i ncurajarea obinerii de recolte fr pesticide,precum i crearea unui sistem de colectarea a datelor pentru monitorizare, inclusiv definirea indicatorilor adecvai. 4. Protejarea i conservarea mediului marin: strategia propus are ca scop controlul presiunilor asupra ecosistemului marin,pstrarea biodiversitii i mbuntirea calitii
10

mrilor europene; o atenie deosebit trebuie s se acorde impactului crescut al pescuitului i navigaiei asupra mediului marin. 5. Prevenirea i reciclarea deeurilor-o alt problem presant n UE, ca urmare a producerii de cantiti tot mai mari de deeuri, apare necesitatea managementului acestora. 6. Utilizarea continu a resurselor naturale: utilizarea resurselor precum apa, aerul, solul, metalele, mineralele, crbunii, petrolul i gazele, a ridicat ngrijorri privind raritatea i impactul utilizrii lor asupra mediului. 7. Mediul urban - au fost identificate temele prioritare care au impact asupra dezvoltrii durabile a mediului n zonele urbane: transportul urban, domeniul construciilor i arhitecturii urbane.

III.

Instrumentele politicii de mediu

Programele de aciune pentru mediu stabilesc cadrul general, identificnd prioritile de aciune i obiectivele politicii de mediu. UE folosete o gam larg de instrumente pentru a susine punerea n aplicare a politicii de mediu,care cuprinde:instrumente legislative, instrumente de contientizare i informare, instrumente financiare i fiscale.

1. Instrumente legislative
Instrumentele legislative creeaz cadrul legal al politicii de protecie a mediului nconjurtor i reprezint totalitatea legislaiei existente n domeniu. Din 1970, UE a adoptat peste 200 de directive referitoare la politica de mediu. Tendinele cele mai recente sunt de a reglementa mai puin i de a pune accentul pe acordurile voluntare cu sectorul industriei,pe soluii bazate pe mecanismele pieei i pe stimulente fiscale.

2. Instrumente financiare
Instrumentele financiare sunt cele prin care UE ofer sprijin financiar pentru derularea proiectelor de mediu care corespund prioritilor stabilite de PAM sau de alte strategii tematice sau sectoriale.Comisia European pune la dispoziia tuturor actorilor locali interesai n promovarea de proiecte pentru mbuntirea mediului nconjurtor, numeroase surse de finanare,fiecare avnd reguli i mecanisme proprii.

Fondul de coeziune
Susinerea obiectivului coeziunii i dezvoltrii durabile al UE se realizeaz prin Fondurile Structurale i Fondul de Coeziune,care cofinaneaz aciuni regionale i sectoriale aflate n competena guvernelor statelor membre, agreate cu Comisia European.Fondul de Coeziune a fost nfiinat pentru a permite statelor membre care au un PIB mai mic dect 90% din media comunitar, respectiv Spaniei, Greciei, Portugaliei i Irlandei, s ajung din urm

11

din punct de vedere economic celelalte state membre, mai ales n domeniile transporturilor i mediului. Din mai 2004 noile state membre sunt i ele eligibile. Principalele activiti finanate de Fondul de Coeziune se refer la: ntrirea coeziunii economice i sociale n cadrul Comunitii prin finanarea unor proiecte sau faze ale acestora, independente din punct de vedere financiar i tehnic, i grupuri de proiecte care formeaz un tot coerent, n domeniile intrastructurii de mediu i reelelor de transport transeuropene. Studii pentru realizarea acestor proiecte,msuri de asisten tehnic pentru desfurarea de studii comparative, studii de impact,monitorizare i campanii de informare i publicitate.

Toate proiectele trebuie s fie compatibile cu tratatele UE, cu instrumentele adoptate n cadrul acestora i cu politicile Comunitii, n special cele referitoare la protecia mediului, reelele de transport trans-europene,concurena i achiziiile publice. Statele eligibile pentru Fondul de Coeziune vor primi finanare atta timp ct ndeplinesc cerina de stabilitate i convergen cu privire la criteriul deficitului public. Multe proiecte finanate din Fondul de Coeziune genereaz venituri i de aceea Comisia ncurajeaz participarea privat.

Programul LIFE III


Programul LIFE, instrumentul financiar pentru mediu,introdus n anul 1992, este vrful de lance al UE pentru politica de mediu.Programul LIFE III se deruleaz n perioada 2000-2004 i finaneaz proiecte n cadrul a trei seciuni: LIFE Natura finanteaza actiuni in scopul conservarii arealului natural, conservarea faunei si florei salbatice de interes european, in concordanta cu directivele pentru protectia pasarilor si arealelor. El sprijina implementarea politicii de conservare a biodiversitatii si crearea retelei UE Natura 2000. Finaneaz n proporie de 50%-70% din cheltuielile eligibile - proiecte de conservare a habitatului natural i a faunei i florei slbatice. Tabel 1: Proiectele de conservarea naturii n Statele Membre ara Belgia Danemarca Germania Estonia Grecia
12

Proiecte de conservare a naturii - achiziionarea de terenuri pentru protejarea ariilor cu importan special - restaurarea malurilor rurilor i a habitatelor mltinoase; - reintroducerea punatului animalelor; - restaurarea terenurilor mltinoase; - conservarea poienilor boreale baltice de coast; - protejarea speciilor pe cale de dispariie, cum ar fi foca-clugr mediteraneean;

- protejarea terenurilor mltinoase, a dunelor, lagunelor i ariilor maritime i de coast; Spania - protejarea speciilor (ursul brun, vulturul negru european, vidra european, liliacului, etc.); - contracte pentru gestionarea ecologic a terenului, ncheiate cu grupuri de fermieri - evidenierea patrimoniului natural al Irlandei, n special prin ncurajarea eco-turismului - protejarea anumitor specii (lupi, uri, lilieci, etc.), habitate (mlatini, ruri, izvoare); - restaurarea i protejarea unor extinse arii naturale; - restaurarea biodiversitii distrus prin agricultur - protecia lupului i rsului n nord - estul rii; - reintroducerea proceselor spontane n vederea recrerii peisajului natural; - construcia unui pod verde deasupra unei autostrzi pentru a permite trecerea urilor bruni n Alpi i ntrirea populaiei de uri; - planuri de gestionare a siturilor Natura 2000; - plan naional de aciune pentru protejarea delfinilor din Marea Neagr; - protecia mlatinilor - monitorizarea anumitor specii de fluturi, ce constituie indicatori ai strii mediului; - restaurarea unor arii extinse de mlatini, poieni de coast pe insulele din Marea Baltic; - protejarea psrilor ce cuibresc pe pmnt, ceea ce poate implica nlturarea speciilor de animale din alte locuri (cum ar fi vidra american, care prolifereaz n Insulele Hebride);

Frana Irlanda Italia Letonia Luxemburg Ungaria Olanda Austria Portugalia Romnia Slovenia Finlanda Suedia

Marea Britanie

Sursa: Comisia European, DG Environment3 LIFE Mediu finaneaz n proporie de 30%-50% din cheltuielile eligibile - aciuni ce au drept scop implementarea politicii comunitare si a legislatiei de mediu in UE si in tarile noi membre sau candidate. Acesta da posibilitatea demostrarii si dezvoltarii de metode noi pentru protectia si imbunatatirea mediului inconjurator. Finanteaza proiecte innovative in domenii ca: amenejarea teritoriului, managementul resurselor de apa, reducerea impactului
3

http://europa.eu.int/comm/environment/life/life/nature.htm

13

activitatilor economice asupra mediului, managementul deseurilor si reducerea impactului produselor asupra mediului, printr-o politica integrata a produselor. Tabelul de mai jos ilustreaz exemple de metode i tehnici inovatoare dezvoltate n cadrul acestei componente, n statele membre i n rile candidate. Tabel 2: Proiecte inovatoare n Statele Membre Proiecte inovatoare ri Belgia - sisteme de management integrat al mediului pentru evenimentele socioculturale majore (trguri, festivaluri, etc.); - decontaminarea deeurilor de lemn tratat; denominare ecologic pentru sectorul vnzrilor cu amnuntul; - reciclarea deeurilor din demolri i a uleiurilor; - aciuni de mbuntire a calitii apei; - planuri locale de management al mediului; - plan de management al mediului pentru Jocurile Olimpice din 2004 (Atena); Grecia - producerea de ulei de msline fr a duna mediului; -iniiative integrate de promovare a dezvoltrii durabile i a turismului durabil; - designul componentelor de automobile pentru mbuntirea performaelor de mediu; - tratament inovator al apelor reziduale; - management de mediu la nivel regional; Irlanda - reciclarea echipamentului electronic; Italia - aciuni de combatere a efectului de ser i a polurii aerului; - utilizarea simulrilor i a softurilor de monitorizare pentru tratarea cu succes a apelor reziduale; iniiative locale turismului durabil; pentru promovarea

Danemarca

Germania

Spania Frana

Luxemburg

14

- management integrat al apei din orae; Olanda - promovarea construciilor ecologice; - strategii de dezvoltare durabil n zonele rurale i urbane; Austria promovarea bio-combustibililor materialelor de construcie reciclate - monitorizarea calitii aerului; Portugalia Romnia Finlanda Suedia Marea Britanie - gestionarea durabil a pdurilor; - colectarea, redistribuirea i reutilizarea deeurilor rezultate din echipamente IT. i a

- reducerea impactului asupra mediului al fermelor de porci; - sisteme selective de colectare a deeurilor menajere; - management integrat al zonelor de coast i al bazinelor rurilor; - tratament ecologic al deeurilor;

Sursa: http://europa.eu.int/comm/environment/life/life/environment.htm LIFE ri tere finaneaz proiecte de asisten tehnic (70% din cheltuielile eligibile) ce contribuie la promovarea dezvoltrii durabile n rile tere. Aceasta componenta contribuie la crearea capacitatii de management a mediului, prin finantarea proiectelor care contribuie la implementarea procedurilor si orientarilor internationale, care promoveaza dezvoltarea durabila la toate nivelele sau rezolva probleme majore de mediu in regiunea in care se desfasoara. Programul LIFE este deschis tuturor statelor membre UE si unor tari candidate sau noi membre ca Estonia, Ungaria, Letonia, Romania, Republica Slovaca si Slovenia.

Initiativa Comunitara INTERREG III


Obiectivul general al Programului INTERREG III este dezvoltarea echilibrata si integrata a teritoriului european, fara ca granitele sa constituie o bariera in calea acesteia. Noua faza a programului urmareste intarirea coeziunii economice si sociale, prin promovarea cooperarii transfrontaliere, transnationale si interregionale si dezvoltarea echilibrata a teritoriului european. Implementarea programului se face pe 3 directii:
a) INTERREG III A are ca obiectiv promovarea dezvoltarii regionale integrate intre

regiunile de granite inclusiv granitele externe si cele maritime. Prioritatile finantate includ, printre altele, urmatoarele tipuri de activitati:

15

Promovarea dezvoltarii urbane, rurale si de coasta; Masuri pentru protectia mediului, imbunatatirea eficientei sectorului energetic si surse de energie regenerabile; Imbunatatirea retelelor de transport, informare si comunicare, precum si a serviciilor, a sistemelor de apa si energie;
b) INTERREG III B are ca obiectiv integrarea teritoriala armonioasa de-a lungul UE.

Prioritatile finantate includ urmatoarele tipuri de activitati: Elaborarea de planuri operationale de dezvoltare spatial la nivel transnational, inclusiv cooperarea intre orase si intre zonele urbane si rurale, cu scopul promovarii dezvoltarii policentrice si durabile; Promovarea sistemelor de transport eficiente si durabile si a accesului la societatea informational; Promovarea protectiei mediului si a managementului eficient al mostenirii cultural si al resurselor natural, in special al resurselor de apa; Promovarea integrarii intre regiunile maritime si cele insulare.
c)

INTERREG III C are ca obiectiv imbunatatirea dezvoltarii regionale si a politicii de coeziune prin cooperarea transnationala sau interregionala. Prioritatile finantate includ activitati de cooperare referitoare la diverse sectoare stabilite de catre Comisie, cum ar fi: cercetare; dezvoltare tehnologica si a intreprinderilor mici si mijlocii; societatea informationala; turism; cultura si ocuparea fortei de munca; libera initiativa si de mediu.

Program pentru sprijinirea ONG-urilor europene


Acest instrument, destinat ONG-urilor europene active in domeniul protectiei mediului inconjurator, are urmatoarele obiective generale:

16

sa contribuie la dezvoltarea si punerea in practica a politicii de mediu a UE si a legislatiei, in diferite regiuni ale Europei; sa promoveze implicarea sistemica a ONG-urilor in toate fazele procesului de elaborare a politicii de mediu; sa contribuie la intarirea asociatiilor locale si regionale care trebuie sa aplice acquisului comunitar in ceea ce priveste protectia mediului si dezvoltarea durabila. Programul, care se desfasoara in perioada 2002 2006, acorda sprijin financiar nerambursabil pentru a acoperi o parte din costurile pe care ONG-urile europene de mediu trebuie sa le suporte in derularea activitatilor prevazute prin programul lor annual de lucru. Sunt finantate proiecte in domeniile prioritare ale celui de-al saselea PAM sau care contribuie la educatia pentru protectia mediului inconjurator si intarirea legislatiei de mediu a Comunitatii. Sunt eligibile toate statele membre UE, tarile candidate sau noi membre, Turcia si tarile din Balcani.

Programul ISPA
Este unul dintre cele trei elemente de preaderare, care, alaturi de PHARE si SAPARD, a oferit asistenta tarilor candidate din Europa Centrala si de Est (ECCE) in procesul de pregatire pentru a deveni state membre ale UE. ISPA a fost introdus pe baza propunerii CE din Agenda 2000 pentru intarirea coeziunii economice si sociale in tarile candiadate, pentru perioada 2000 2006, avand un buget de 1,040 miliarde de euro annual. Programul finanteaza proiecte de infrastructura de mediu si transport, ca parte a strategiilor nationale adoptate pentru fiecare sector ISPA de tari candidate si avizate de Comisie. In domeniul mediului, Programul ISPA se concentreza pe directivele UE care necesita investitii costisitoare, pentru a adduce tarile respective al nivelul UE, in special pe directivele referitoare la: apa potabila, canalizare, managementul deseurilor si poluarea aerului. In domeniul transporturilor, Programul ISPA urmareste modernizarea si extinderea retelelor de transport trans-europene in tarile central si est europene si conectarea lor la retelele de transport ale UE. Programul ofera, suplimentar, asistenta tehnica pentru pregatirea si implementarea proiectelor, precum si pentru managementul financiar si controlul utilizarii fondurilor. Dupa 1 mai 2004, cand 8 dintre statele beneficiare ISPA au aderat la UE, Bulgaria si Romania au ramas sigurele tari elegibile pentru acest program. Dupa aderare, cele 8 state beneficiau de finantare din partea Fondului de Coeziune.

3. Instrumente de contientizare i informare

17

Instrumentele de contientizare i informare cuprind mijloace pentru aducerea la cunotina publicului a problemelor legate de mediu i mijloacele de colectare i diseminare de informaii asupra strii mediului nconjurtor. Printre acestea se numr: auditul mediului; etichetarea cu marca eco rolul Ageniei Europene pentru mediu.

Schema de management i audit ecologic

n 1993, Comisia a adoptat Schema de management i audit ecologic EMAS, care a nceput s fie aplicat din 1995, iar n 1996, Comisia a recunoscut noul standard internaional de mediu, ISO 14001, ca punct de pornire pentru participarea la schema de management i audit ecologic. Ca urmare a revizuirii schemei,n martie 2001, Consiliul i Parlamentul European au adoptat al doilea regulament EMAS. Printre elementele de noutate ale noului regulament putem enumera: - extinderea la toate sectoarele,inclusiv la autoritile publice; - adoptarea standardului ISO 14001 ca Sistem de Management al Mediului aplicat n cadrul schemei EMAS, permind astfel tranziia de la standardul internaional la schema european; - adoptarea unui logo EMAS,pentru a face nregistrarea mai vizibil; - implicarea personalului n implementarea schemei; - ncurajarea accesului ntreprinderilor mici i mijlocii. Programul LIFE (seciunea Mediu i ri tere) a jucat rolul de precursor al extinderii schemei la sectorul public.Cel de-al aselea PAM susine implementarea larg a schemei i ncurajarea aplicrii de sisteme compensatorii pentru aciunile cu performane bune n domeniul mediului. Schema de management i audit ecologic este deschis participrii oricrei organizaii publice sau private,indiferent de sfera de activitate, inclusiv societi, administraii naionale sau regionale, autoriti locale,coli sau spitale, ONG etc. Se aplic n statele UE,celorlalte state din Spaiul Economic European i n noile state membre. Poate fi accesat i de statele de la Marea Mediteran sau Baltic, n cadrul Programului LIFE ri tere. Abordarea EMAS se bazeaz pe angajamentul-voluntar al organizaiilor care doresc s-i mbunteasc performana privind gestiunea mediului nconjurtor, mai mult dect o simpl aplicare a legislaiei. Schema se desfoar n apte faze, pornind de la analiza i identificarea problemelor de mediu, pn la verificarea i acreditarea organizaiei. Organizaiile participante i vor dezvolta structura organizaional intern i procedurile adecvate pentru managementul aspectelor de mediu.

18

Rezultatele obinute sunt fcute publice i se verific periodic.EMAS este o etichet a calitii ecologice a produselor, scopul ei fiind acela de a introduce o metod de management a aspectelor de mediu care este credibil. Dup acreditare,organizaia poate utiliza logo-ul EMAS.

Eticheta eco
Utilizarea etichetei eco are ca obiectiv promovarea produselor cu impact redus asupra mediului n comparaie cu altele din acelai grup de produse. n plus, schema comunitar de acordare a etichetei eco ofer consumatorilor informaii corecte i fundamentate tiinific, asigurndu-le orientare n opiunile asupra produselor. Eticheta eco se acord produselor disponibile n cadrul Comunitii, n cazul n care ndeplinesc o serie de cerine fa de mediu i anumite criterii specifice. Pentru a primi eticheta eco,produsele trebuie s contribuie semnificativ la mbuntirea principalelor aspecte de mediu, altfel spus s fie ecologice. Comisia European i statele membre promoveaz utilizarea eticheteieco prin aciuni de contientizare a publicului i campanii de informare,urmrind,n acelai timp,s asigure coordonarea schemei comunitare cu schemele naionale existente n statele membre.

Agenia European pentru Mediu


Agenia European pentru Mediu are ca scop furnizarea de informaii publicului i celor nsrcinai cu luarea deciziilor pentru conceperea unor politici riguroase de protecie a mediului nconjurtor i de sprijinire a dezvoltrii durabile. Agenia disemineaz informaiile prin publicaiile sale i pagina sa pe internet. Agenia nu elaboreaz legi n domeniu,aceasta constituind responsabilitatea Comisiei Europene i a altor instituii europene. Informaiile oferite se concentreaz pe evaluarea mediului la nivelul Europei i a presiunilor care se manifest asupra sa. O alt sarcin a ageniei o constituie diseminarea celor mai bune practici n protecia mediului i a tehnologiilor curate,precum i sprijinirea Comisiei Europene n publicarea rezultatelor cercetrilor n domeniul mediului nconjurtor. Agenia culege i distribuie informaii prin intermediul Reelei europene de informare i observare a mediului (EIONET) pe care o i coordoneaz. Reeaua cuprinde peste 300 de organizaii de mediu,agenii, centre de cercetare publice sau private i alte centre specializate din Europa.Agenia are n prezent 31 de state membre,printre care i Romnia.

4. Taxele i impozitele de mediu


Promovarea utilizarii instrumentelor fiscale de catre statele membre are ca obiectiv creterea eficacitii politicii de mediu si asigurarea utilizarii taxelor si impozitelor de mediu in concordanta cu legislatia comunitara. Suplimentar fata de masurile armonizate la nivelul

19

Comunitatii, implementarea politicii de mediu necesita folosirea unor instrumente economice, tehnice sau fiscale. Al cincilea PAM include largirea tipurilor de instrumente pentru politica de mediu ca o prioritate esentiala. Taxele si impozitele de mediu pot constitui o modalitate de aplicare a principiului poluatorul platesteprin influentarea consumatorilor si producatorilor de a adopta un comportament favorabil protectiei mediului. Comisia Europeana a incurajat utilizarea instrumentelor fiscale de catre statele membre si a elaborat un document care prezinta cadrul legal si stabileste drepturi si obligatii ale statelor membre in concordanta cu regulile pietei unice. Comisia defineste taxele si impozitele ca fiind platile obligatorii nerecunoscute, adunate fie ca venituri la bugetul de stat, sau pentru destinatii speciale. Sunt definite doua categorii de taxe si impozite: taxe prelevate pentru emisiile poluante, cum ar fi: taxele privind poluarea apei si cele pentru emisiile de zgomot in domeniul aviatiei; taxe pe produs, cum ar fi: taxele pentru pesticide, accizele pentru benzina.

Veniturile obtinute din taxe si impozite sunt folosite pentru finantarea activitatilor de protectie a mediului, dai si pentru reducerea altor taxe care distorsioneaza economia. Atunci cand adopta instrumente de natura fiscal, statele membre trebuie sa respecte prevederile Tratatului UE si sa se asigure ca taxele si impozitele sunt compatibile cu obligatiile lor in cadrul UE in ceea ce priveste concurenta, piata unica si politica fiscal, dar si fata de terte state, in concordanta cu regulile Organizatiei Mondiale a Comertului. Strategia Comisiei in privinta taxelor si impozitelor se bazeaza pe studierea experientei statelor membre in ceea ce priveste taxele de mediu, pe analiza efectelor taxelor existente asupra economiei si a mediului, pe monitorizarea efectelor taxelor asupra pietei unice si asupra competitivitatii industriei europene. Mecanismele de control ale Comisiei se declanseaza prin actiuni variate, ca:

notificarea privind ajutoarele de stat; notificarea domeniilor acoperite de Directiva 83/189/ECCE si de legislatia secundara si comunitara; notificarea masurilor nationale pentru transpunerea directivelor; reclamatiile primate din partea firmelor din statele membre; investigatii din initiative proprie a Comisiei.

20

IV. Strategiile in domeniul Politicii de Mediu

1.

Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabila

UE are un rol important in realizarea dezvoltarii durabile in Europa si, in acelasi timp, la scara globala atunc cand sunt implicate activitati internationale. In urma semnarii Declaratiei de la Rio ca urmare a Conferintei Natiunilor Unite din 1992, UE s-a angajat sa formuleze o strategie pentru dezvoltarea durabila care sa fie prezenta la Conferinta Mondiala asupra Protectiei Mediului si Dezvoltarii Durabile din 2002. Dezvoltarea durabila nu poate fi atinsa fara masuri in domeniul mediului inconjurator. Aceste masuri nu sunt suficiente si de aceea este necesara integrarea cerintelor de mediu in politicile sectoriale, care pot sa actioneze asupra dezvoltarii economice. De aceea, dezbaterile asupra dezvoltarii durabile se desfasoara pe 2 directii: Prima se concentreaza pe integrarea aspectelor de mediu in celelalte politici ale UE cunoscuta si sub numele de Procesul Cardiff. A doua se refera la rolul politicii UE in sustinerea dezvoltarii durabile la nivel global, cuprinsa in Declaratia de la Goteborg

Integrarea politicii de mediu in politicile UE Procesul Cardiff4

Ca raspuns la cererea Consiliului European de la Luxembourg de a formula o strategie prin care sa se aplice cerintele articolului 6 al Tratatului UE, care impune ca protectia mediului sa fie integrata in toata politicile si activitatile UE, in special pentru promovarea dezvoltarii durabile, Comisia a prezentat la Consiliul European de la Cardiff o strategie sub denumirea Parteneriat pentru integrare O strategie pentru integrarea mediului in politicile Uniunii Europene, prin care propune o abordare a definirii politicilor in sensul contributiei acestora la dezvoltarea durabila. Este propus si un ghid cu pasii concreti pentru realizarea integrarii aspectelor de mediu in celelalte politici sectoariale, prin care integrarea devine o obligatie, iar responsabilitatea este impartita de Comisie cu celelalte institutii ale UE. Comisia a considerat ca trebuie acordata prioritate problemelor urgente din cadrul a doua angajamente, si anume Agenda 2000 si implementarea Protacolului de la Kyoto.
a) Agenda 2000 guverneaza o mare parte din bugetul UE si stabileste cadrul extinderii

UE. Pachetul Agenda 2000 prevede propuneri pentru reforma politicii de coeziune si a politicii agricole comune, precum si asistenta de preaderare pentru statele din
4

Razvan Calin, Cristian Teodor, Politica De Mediu (nr. 3), Editura Tritonic, Colectia: Europa mea, 2007

21

Europa Centrala si de Est, propuneri care au prevazut includerea cerintelor privnd mediul inconjurator: Politica de coeziune va contribui la dezvoltarea durabila, astfel: in cadrul regulamentelor Fondurilor Structurale au fost incluse ca obiective protectia si imbunatatirea mediului; sunt sprijinite proiecte de importanta pentru mediul inconjurator , iar prezenta unui mediu degradat va fi inclusa ca si criteriu de eligibilitate pentru zonele urbane in cadrul Obiectivului 2 al Fondurilor Structurale . Politica Agricola comuna va duce beneficii mediului: reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pune accentual pe platile unice pe ferma in loc de subventiile de productie, determinand astfel o mai mica distorsionare a pietei, ceea ce va duce la utilizarea atenta a factorilor poluanti; prin noile masuri se incurajeaza o mutare a resurselor de al sprijinirea pietei la dezvoltarea rurala; statele membre sunt obligate sa asigure respectarea normelor de mediu, siguranta alimentara si bunastarea animalelor; o parte substantiala a programului de dezvoltare rurala este rezervata actiunilor in favoarea mediului iar alte proiecte finantate in cadrul programului trebuie sa fie compatibile cu obiectivele privind protectia mediului. Toate acestea vor avea un impact pozitiv asupra calitatii solului, pastrarii biodiversitatii si a arealelor natural. Extinderea UE: tarile candidate trebuiau sa se alinieze la aquis-ul in domeniului mediului sis a elaboreze strategii pe termen lung in acest sens; strategia de preaderare da prioritate investitiilor pentru imbunatatirea mediului si dezvoltarii structurilor administrative pentru aplicarea legislatiei de mediu; resursele financiare in crestere, asigurate pentru programele PHARE, ASPA, SAPARD, au asistat tarile candidate in finantarea protectiei mediului inconjurator.
b) Implementarea angajamentelor luate de UE prin Protocolul de la Kyoto necesita o

schimbare a abordarii si implicare in numeroase domenii politice. Conventia cadrul a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice si Protocolul de la Kyoto care a rezultat ofera singurul cadru international pentru combaterea schimbarilor climatice. Atingerea obiectivului Protocolului de la Kyoto, pentru statele membre, de a reduce cu 8% emisiile de gaze care determina efectul de sera, in perioada 2008 2012, trebuie sa devina o prioritate in definirea tuturor politicilor. Statele central si est europene au propriul obiectiv de a reduce emisiile de gaze cu 6% pana la 8%. Aceasta va necesita schimbari semnificative in politica energetica si in privinta tendintelor in domeniul transporturilor rutiere si aeriene. Strategii pentru toate sectoarele cheie, enegie, transporturi, industrie si agricultura, trebuie dezvoltate si aplicate in viitor.

22

Schimbarea climei reprezinta unul dintre cele patru domenii prioritarea ale celui deal sasele PAM. Fundamentul eforturilor Comisiei de a pune in aplicare Protocolul Kyoto in constituie Programul European pentru Schimbarile Climatice, care a fost lansat in martie 2002. Obiectivului programului este de a identifica si dezvolta masuri eficiente, impreuna cu totii actorii relevanti , care sa contribuie la realizarea tintei de 8% stabilita la Kyoto, complementare eforturilor statelor membre.

Declaratia de la Goteborg5

Strategia intitulata O Europa durabila pentru o lume mai buna: O strategie a Uniunii Europene pentru dezvoltare durabila, adoptata in 2001 la Consiliul European de la Goteborg reprezinta viziunea UE pe termen lung si recunoaste ca in viitor cresterea economica, coeziunea sociala si protectia mediului trebuie sa mearga impreuna. Prin adoptarea Strategiei UE pentru Dezvoltare Durabila, Consiliul a adaugat dimensiunea de mediu la Strategia Lisabona. Pentru a raspunde problemelor care ameninta viitorul Europei si a realiza legatura intre veziunea pe termen lung a unei societati mai prospere si mai juste, care asigura o calitate mai buna a vietii pentru toti, intr-un mediu mai curat si mai sanatos, pe de o parte, si actiunea politica de a pune in practica reforme in toate domeniile, pe de alta parte, Comisia a propus o strategie in 3 parti: Un set de propuneri si recomandari care intereseaza mai multe sectoare, pentru imbunatatirea eficacitatii politicii si a contributiei ei la dezvoltarea durabila. Propunerile privesc modul in care se elaboreaza si se implementeaza politicile, la nivelul UE si a statelor membre si se refera la:
A.

Imbunatatirea coerentei politicii prin evaluarea efectului propunerilor de politica de mediu si a impactului lor economic, social si de mediu in interiorul si in afara UE; toate politicile vor include aspectele dezvoltarii durabile; O mai buna informare a publicului asupra riscurilor si implicatiilor asupra biodiversitatii, sanatatii populatiei; Comisia va acorda prioritate abordarilor bazate pe mecanismele pietii si acordarii de stimulente pentru utilizarea tehnologiilor mai putin poluante; Promovarea investitiilor in cercetare dezvoltare pentru stimularea inovarii si dezvoltarii de noi tehnologii; Imbunatatirea comunicarii si mobilizarea cetatenilor si a societatilor in luarea deciziilor politice; Strategia va contribui la dezvoltarea durabila in interiorul UE, dar si in exteriorul UE, la nivel global, astfel:

Razvan Calin, Cristian Teodor, Politica De Mediu (nr. 3), Editura Tritonic, Colectia: Europa mea, 2007

23

La Conferinta Natiunilor Unite de la Monterrey asupra finantarii dezvoltarii, din martie 2002, s-a luat decizia ca UE sa creasca ajutorul pentru dezvoltarea la 0,39% din PNB; La Runda Doha a Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), in noiembrie 2001, membrii OMC au agreat ca dezvoltarea durabila sa devina obiectivul principal al negocierilor, ceea ce va permite tarilor in curs de dezvoltare sa aduca imbunatatiri acordurilor cu OMC. La Conferinta Mondiala de la Johannesburg (2002) UE a creat o coalitie a celor favorabili surselor de energie care se regenereaza, a lansat un pact Nord Sud care cuprinde rezultatele de la Doha si Monterrey si a confirmat necesitatea de a dezvolta forme durabile de productie si consum. Un set de obiective generale si masuri specifice la nivelul UE pentru a raspunde celor mai stringente amenintari asupra dezvoltarii durabile in Europa. Strategia pentru dezvoltare durabila propune un set de 4 obiective prioritare:
A.

Limitarea schimbarilor climatice si cresterea utilizarii energiilor curate Obiectivul este de a realiza angajamentele stabilite la Kyoto. Acesta trebuie considerat un prim pas, insa UE va trebuie sa reduca emisiile de gaze care provoaca efectul de sera cu 1% pe an pana in 2020, fata de nivelul din 1990. UE va impune statelor industrializate sa respecte propriile angajamente luate prin Protocolul Kyoto. Pana in 2005 UE intentiona sa puna in aplicare, in cadrul Comunitatii, o Directiva cadru asupra emisiilor de gaze care produc efectul de sera, care a fost lansata spre consultare. Combaterea amenintarilor asupra sanatatii populatiei

Obiectivul este de a asigura, pana in 2020, securitatea si calitatea alimentelor pe parcursul intregului lant alimentar, iar producerea si utilizarea produselor chimice sa nu ameninte sanatatea si mediul, precum si rezolvarea problemelor legate de bolile infectioase si rezintenta la antibiotic.

Gestiunea responsabila a resurselor naturale

Obiectivul este de a elimina relatia cauzala intre cresterea economica si utilizarea resurselor si generarea deseurilor, protejarea si restaurarea arealelor natural si stoparea distrugerii biodiversitatii pana in 2010, imbunatatirea gestionarii fondului piscicol si a zonelor marine pentru prezentarea ecosistemelor in UE si la nivel global. Imbunatatirea sistemului de transport si gestionarea amenajarii teritoriului

24

Obiectivele se refera la eliminarea relatiei cauzale intre transporturi si cresterea economica, utilizarea unor forme de transport care nu aduc daune mediului si promovarea dezvoltarii regionale echilibrate. Transportul care nu dauneaza mediului trebuie sa devina o prioritate reala in cadrul UE. In cursului anului 2004, Comisia a propus un cadru prin care costurile utilizarii diferitelor moduri de transport sa reflecte mai bine impactul social.

B.

A treia parte a strategiei se refera la masuri privind si monitorizarea acesteia: Raportarea anuala a realizarilor in cadrul Consiliului European de primavara; definirea unor indicatori noi care se vor adauga celor stabiliti pentru monitorizarea Strategiei de la Lisabona; Adaptarea metodelor de lucru ale institutiilor UE pentru a asigura urmarirea legaturilor intre politicile sectoriale si coordonarea acestora; Adaptarea permanenta a strategiei pe baza rezultatelor evaluarii intermediare. Credibilitatea evaluarii va creste prin includerea tuturor celor interesati.

2. Strategia europeana pentru mediu si sanatate


Aceasta strategie a fost initiata ca urmare a relatiei evidente intre problemele mediului si starea de sanatate a populatiei. Politica de mediu a avut de la inceput ca obiectiv imbunatatirea sanatatii. Programul de Actiune al Comunitatii pentru sanatate publica (20032008) considera mediul ca factor determinant pentru sanatate, iar Programul-Cadru UE pentru Cercetare a inclus actiuni specific in acest sens. Datorica amplorii si complexitatii problemelor privind mediul si sanatatea in iunie 2003 Comisia Europeana a lansat o strategie pentru mediu si sanatate, cunoscuta ca initiatica SCALE. Aceasta a dezvoltat o abordare pe termen lung care sa asigure protectia societatii in ansamblu, care se fundamenteaza pe Stiinta, adunand impreuna cunostiintele din numeroase retele, inclusiv cele ale expertiilor in domeniile mediu si sanatatii din statele membre existente sau viitoare, organizatii neguvernamentale si organizatii ale consumatorilor; se concentreaza pe Copii, deoarece investitia in sanatatea copiilor este esentiala pentru asigurarea dezvoltarii economice si umane; sporeste nivelul de Constientizare a legaturii dintre mediu si sanatate, dand posibilitatea tuturor sa inteleaga efectele degradarii mediului asupra sanatatii si in special asupra copiilor; utilizeaza instrumente Legislative, complementare initiativelor nationale si internationale, pentru a desfasura actiuni la nivelul UE care sa abordeze problemele relatiei mediu-sanatate in mod integrat; include Evaluarea continua pentru verificarea eficacitatii si eficentei actiunilor de reducere a efectelor mediului asupra sanatatii; prin evaluare se vor obtine date stiintifice pentru cercetarile viitoare.

25

Obiectivul general al strategiei este intelegerea mai buna a amenintarilor mediului asupra sanatatii umane, reducerea maladiilor cauzate de factorii de mediu in Europa printr-o politica adecvata, care sa raspunda provocarilor care apar. Printre obiectivele specifice se numara: sa reduca maladiile cauzate de factorii de mediu in Europa; sa identifice si sa previna amenintari noi asupra sanatatii cauzate de factorii de mediu; sa dezvolte capacitatea UE pentru formularea politicilor in acest domeniu. Valoarea adaugata a strategiei consta in dezvoltarea unui sistem la nivel comunitar, care integreaza informatiile despre starea mediului inconjurator, despre ecosistem si sanatatea umana. Strategia fost aplicata in mai multe etape. Prima etapa, 2004-2010, s-a concentrat pe patru efecte asupra sanatatii: bolile respiratorii la copii, astmul si alergiile; dereglarile neurologice; cancerul la copii; efectele distructive asupra glandelor endocrine.

3. Strategia tematica pentru managementul deseurilor

Strategia tematica pentru prevenirea si reciclarea deseurilor este una dintre cele sapte strategii profilate in al saselea PAM, ca urmare a constatarii ca UE se confrunta din ce in ce mai mult cu cresterea volumului deseurilor si necesitatea managementului acestora. In rezolvarea acestei probleme UE a avut o abordare fragmentata si eficienta. Comisia a lansat, la 28 mai 2003, o consultare larga a tuturor celor implicati, asupra optiunilor politice pentru prevenirea si reciclarea deseurilor. Obiectivul strategiei este eliminarea realatiei cauzale dintre rata cresterii economice/utilizarea resurselor si cea a producerii deseurilor. Documentul identifica mai multe aspect principale: statele membre trebuie sa depuna un efort sporit pentru implementarea legislatiei existente in domeniul deseurilor; pentru formularea unei politici bune de prevenire a deseurilor este necesara o analiza stiintifica; in privinta reciclarii, trebuie pus accentul pe materiale in locul accentului pe produse care si-au incheiat perioada de viata; necesitatea standardelor armonizate pentru operatiile de reciclare; o noua dezbatere asupra definitiei deseurilor; necesitatea stabilirii unui nivel de reciclare comun tuturor statelor membre.

4. Politica Integrata a Produselor

Strategia UE pentru dezvoltare durabila a identificat o serie de actiuni in atingerea acestui obiectiv, ca urmare a temelor prioritare stabilite de cel de-al saselea PAM. In cadrul gestionarii responsabile a resurselor naturale s-a agreat sa se implementeze, in cooperare cu companiile, o Politica Integrata a Produselor cu scopul de a reduce utilizarea resurselor si

26

impactul deseurilor asupra mediului inconjurator. Comisia a dezvoltat o Politica Integrata a Produselor (PIP), studii si consultari cu cei interesati. Comisia a adoptat o strategie care are la baza cinci principii: pentru reducerea impactului cumulativ asupra mediului trebuie sa se ia in considerare ciclul de viata al produsului, de la producerea pana la sfarsitul vietii produsului, integral, ceea ce va determina sporirea coerentei politicii; stabilirea de stimulente care sa incurajeze cererea si oferta de produse ecologice; implicarea celor interesati si incurajarea cooperarii intre consumatori, companii si guvern; imbunatatirea continua a impactului asupra mediului, urmarind descresterea permanenta a impactului pe parcursul ciclului de viata al produsului; utilizarea de instrumente politice variate care sa raspunda diversitatii produselor. Obiectivul strategiei PIP este de a reduce impactul produselor asupra mediului pe tot parcursul vietii lor, adoptand o abordare bazata pe piata in care sunt integrate aspectele competitivitatii. Atingerea obiectivului presupune doua directii de actiune: stabilirea unor conditii-cadru pentru imbunatirea continua a impactului produselor asupra mediului in toate fazele ciclului de viata; concentrarea actiunilor pe produsele cu potentialul cel mai ridicat de imbunatatire a mediului. In acest scop au fost prevazute actiunile: Tabel 3: Data 2005 Aciunile planificate - publicarea, de ctre Comisie, a unui ghid practic ce va conine: bune practici n domeniul evalurii ciclului de via (ECV) a produselor, pe baza derularii unor proiecte-pilot si a dialogului cu toti cei implicati 2006 2007 un document de discuie asupra necesitii de - dezvoltarea, de ctre Comisie, unui program de aciune n direcia promovrii produselor verzi, ecologizarea achizitiilor - identificarea unui prim set de produse cu potenial ridicat pentru ameliorarea mediului i demararea aciunii n aceast direcie.

5. Acordurile voluntare de mediu

Acordurile voluntare de mediu au scopul de a incuraja sectoarele industrial pentru luarea de masuri voluntare vizand protectia mediului. Al saselea PAM le mentioneaza ca o forma de reglementarecomuna intre autoritati si industrie, complementara abordarii traditionala de tip comanda si control. Scopul lor este de a gasi mecanisme inclusive si flexibile, care dau responsabilitate mai mare producatorilor, dar lasa loc si pentru solutii individuale, care pot contribui la imbunatatirea eficientei. Principalele avantaje ale acordurilor voluntare de mediu sunt: abordarea proactiva din partea industriei, eficienta si flexibilitatea, prin raspunsul rapid la problemele specifice, identificate. Se pot stabili trei feluri de acorduri la nivelul UE:

27

Din proprie initiativa: industria poate lua initiative intr-un domeniu in care

Comisia nu intentioneaza sa propuna legi. Acordul poate fi avizat de Comisie ca o recunoastere formala. Autoreglementare: industria poate reactiona intr-un domeniu in care exista o dezbatere politica si exista posibilitatea dezvoltarii unei legislatii in viitor. Comisia recunoaste acordul prin emiterea unei Recomandari si poate adauga o monitorizare a obligatiilor printr-o decizie a Parlamentului European. Co-reglementare: in cazul in care Comisia considera ca este necesara legislatia intrun domeniu, se poate utilize o forma mai stricta de accord voluntar de mediu, in care Consiliul si Parlamentul European stabilesc obiectivele si cerintele de monitorizare, in timp ce industria decide masurile care trebuie luate. Acordurile voluntare de mediu pot avea un rol important in domenii ca politica integrata a produselor, schimbarea climatica, managementul deseurilor.

V.

Viitorul Politicii de Mediu

Prioritile politicii de mediu n contextul extinderii Uniunii au n vedere:


Dezvoltarea principiului subsidiaritii i promovarea de ctre Uniunea

European a unei legislaii cadru. rile membre consider c, odat cu extinderea, complexitatea i varietatea problemelor de mediu vor crete, ceea ce va conduce la necesitatea diversificrii instrumentelor de politici elaborate pentru rezolvarea acestor probleme. De aceea, se consider c Uniunea European trebuie s joace rolul de reglementator la un anumit nivel, dezvoltnd legislaia orizontal i legislaia cadru necesar implementrii politicilor de mediu, iar structurile naionale i subnaionale trebuie s reprezinte forele responsabile pentru protejarea mediului n zonele geografice pe care le gestioneaz, avnd capacitile i resursele necesare atingerii acestui obiectiv. mbuntirea procesului de integrare a politicilor de mediu n celelalte politici sectoriale, n perspectiva extinderii Uniunii Europene. rile membre consider c succesul implementrii politicilor de mediu este dependent de eficienta integrare a acestora n politicile sectoriale, n special industria, energia, transportul, agricultura i turismul. Protecia mediului trebuie privit ca un factor de cretere economic, prosperitate i mbuntire a calitii vieii locuitorilor Europei, i nu ca un proces costisitor i inutil. ntrirea procesului de implementare a legislaiei de mediu i, n special, a capacitii instituionale din rile nou intrate n Uniunea European de a adopta acquis-ul comunitar.

28

Capacitatea instituional redus de a adopta acquis-ul comunitar, precum i numrul mare de reglementri din cadrul acquis-ului de mediu care trebuie aproximate conduc la lipsa de eficien n implementarea legislaiei de mediu n rile nou intrate. De aceea se consider c, n procesul de aproximare, implementarea legislaiei trebuie s devin prioritar n raport cu transpunerea. rile nou intrate n UE consider c succesul implementrii legislaiei de mediu n regiunile pe care le gestioneaz depinde de utilizarea instrumentelor financiare de tipul LIFE, de fondurile structurale i de Fondul de Coeziune pentru promovarea aciunilor inovante n regiune, de larga mediatizare a acestor aciuni, precum i de ntrirea efectiv instituional prin dezvoltarea cooperrii instituiilor de mediu din Uniunea European cu aceste ri. Susinerea procesului de dezvoltare durabil prin politici locale. Protecia naturii i biodiversitatea. O dat cu extinderea Uniunii Europene, cantitatea i calitatea fondului biologic i peisagistic al acesteia vor crete. Ecosistemele bogate, cu specii protejate, specifice regiunilor forestiere i de delt vor fi integrate Uniunii Europene. Din aceast cauz, gestionarea unor astfel de habitate presupune o abordare integrat, care s coroboreze dezvoltarea rural cu principiul conservrii biodiversitii.
Gestionarea resurselor i deeurilor.

Dei gestionarea neadecvat a resurselor naturale i a deeurilor este o problem comun a statelor membre,aceste trebuie s-i asume rspunderea pentru daunele aduse n perioada comunist i remedierea n unele cazuri.
Sntatea n raport cu mediul.

Cele mai mari probleme de mediu se gsesc n aa-numitele hotspoturi, unde sperana de via a populaiei este mult diminuat fa de nivelurile naionale sau din Uniunea European. Pentru aceste zone, se impun programe de asisten financiar care s acopere costurile necesare remedierii arealelor poluate i care s deblocheze astfel dezvoltarea economic i social a acestora. Reforma fiscal-introducerea eco-taxelor n regiune. Corelarea politicilor de mediu cu politicile de dezvoltare regional. Intensificarea aciunilor pentru prevenirea polurii transfrontaliere. Avnd la baz aceste prioriti i innd cont de procesul de extindere a Uniunii Europene, Comisia European a elaborate, la nceputul anului 2001, Programul de Aciune pentru Mediu Viitorul nostru, alegerea noastr care propune6: mbuntirea procesului de implementare a legislaiei de mediu existente. Comisia i propune s intensifice aciunile legale prin intermediul Curii Europene de Justiie i s informeze periodic publicul asupra progresului

Viorica Paraschivescu, Strategii de mediu. Conflictele dezvoltarii durabile, Editura Tehnopress, 2009

29

nregistrat de statele membre n implementarea legislaiei de mediu utiliznd strategia Name, fame and shame . O mai bun integrare a politicilor de mediu n alte politici comunitare. Toate iniiativele privind politicile comunitare ar trebui serios evaluate din punct de vedere al implicaiilor de mediu. Cooperarea cu piaa innd cont de interesul consumatorului i de mediul de afaceri: Productorii nu trebuie doar penalizai pentru greeli, ci i premiai pentru bune practice; Consumatorii au nevoie de informaie (ca de exemplu: Schema European de Eco-etichetare) pentru afi capabili aleag produsele puin nocive pentru mediu; Subveniile publice periculoase pentru mediu trebuie oprite i industria trebuie s inoveze i s dezvolte noi tehnologii curate; Implicarea ceteanului prin ale crui aciuni zilnice este afectat mediul: utiliznd o mai mare transparen a procesului de adoptare a deciziei i oferind informaii practice cu privire la protecia mediului. O mai bun planificare a teritorului. Comisia trebuie s dezvolte o baz de adte privind utilizarea teritoriului i s ofere informaii legate de cela mai bune practici. Programul de Aciune pentru Mediu (2001 2010) a identificat patru domenii care necesit o atenie deosebit: A. Schimbrile climatice. Obiectivul major este stabilizarea concentraiilor de gaze cu efect de ser din atmosfer la un nivel care nu provoac variaii anormale ale climei Pmntului. Comisia consider ca aciuni prioritare: Ratificarea i implementarea de ctre statele membre a Protocolului de la Kyoto; Reducerea emisiilor cu efect de ser cu 8% fa de nivelul anului 1990, n perioada 2008-2012. Acesta reprezint primul pas n atingerea obiectivului de reducere a emisiilor cu 70% i presupune restructurarea principalelor sectoare rspunztoare pentru emisii cu efect de ser: energia, transportul i agricultura. B. Protecia naturii i a vieii slbatice. Obiectivele majore sunt: Protejarea i, acolo unde este necesar, refacerea sistemului natural; Stoparea pierderilor la nivel biodiversitii n cadrul Uniunii Europene i la nivel global; Protejarea solului mpotriva eroziunii i polurii.

30

Aciunile cheie identificate de ctre Comisie au n vedere implementarea legislaiei de mediu, propunerea de noi iniiative, inclusiv elaborarea unei strategii privind solul n Europa. C. Aciuni pentru mediu n raport cu sntatea. Obiectivul: asigurarea unui mediu n care expunerea uman nu conduce la impact semnificativ sau risc pentru sntatea acestuia. Printre aciunile identificate de ctre Comisie se numr: Realizarea unui sistem unic de gestionare a chimicalelor care s elimine cele mai periculoase substane i s efectueze un control riguros al utilizrii pesticidelor; Noi strategii care s aib n vedere diminuarea riscului asupra sntii datorat polurii atmosferei u zgomotului.

D. Resursele naturale i deeurile. Obiective: asigurarea consumului durabil al resurselor

regenerabile i neregenerabile i decuplarea consumului de energie de creterea economic prin creterea eficienei. Comisia consider c aciunile cheie pentru atingerea acestor obiective trebuie s urmreasc noi iniiative n gestionarea deeurilor, care s conduc la minimizare i apoi la reciclare, reutilizare, incinerare i, doar n final, la depozitare.

Pe plan intrenaional, Uniunea European trebuie s aib n vedere n relaiile externe problemele de mediu, inclusiv n domeniul privind comerul, dezvoltarea, securitatea, i mai ales, s exercite presiuni pentru ca cele mai importante convenii globale de mediu (n soecial cele referitoare la schimbrile climatice, conservarea biodiversitii, chimicalele, deertificarea) s fie implementate.

Bibliografie
Cezar Barzea, Politicile si institutiile Uniunii Europene, Editura Corint, Bucuresti, 2001; Marius Profiroiu, Irina Popescu, Politici europene, Editura Economica, Bucuresti, 2003; Mircea Nicoara, Legislatie, institutii si politici de mediu, Editura Tehnopress, 2009; Petre Prisecaru,Politici comune ale UE, Editura Economica,2004; Razvan Calin, Cristian Teodor, Politica De Mediu (nr. 3), Editura Tritonic, Colectia: Europa mea, 2007; Viorica Paraschivescu, Strategii de mediu. Conflictele dezvoltarii durabile, Editura Tehnopress, 2009 ;
31

www.europa.eu; www.eea.europa.eu.

Partea a II-a Politica de Mediu in Romania I. Evolutia politicii de mediu in Romania


1990 - Protecia mediului a aprut ca un domeniu de sine stttor al politicilor naionale a fost nfiinat pentru prima dat un Minister al Mediului; 1992 A fost elaborat primul document oficial ce stabilete obiectivele naionale n domeniu, Strategia Naional de Protecia Mediului, reactualizat n 1996 i n 2002. Strategia prezenta : - o trecere n revist a principalelor resurse naturale, elemente privind starea economic i calitatea factorilor de mediu

32

- strategia propriu-zis, adic principiile generale de protecie a mediului,prioritile, obiectivele pe termen scurt, mediu i lung. nc din 1996 se poate observa o adecvare a strategiei naionale cu cea comunitar n ceea ce privete principiile, prioritile i obiectivele . Astfel, principiile urmrite sunt: - conservarea i mbuntirea condiiilor de sntate a oamenilor; - dezvoltarea durabil; - prevenirea polurii; - conservarea biodiversitii; - conservarea motenirii culturale i istorice, - principiul poluatorul pltete; - stimularea activitii de redresare a mediului (prin acordarea de subvenii, creditecu dobnd mic, etc.). Strategiei Naionale de Protecia Mediului i se adaug, n anul 2002 Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor, ce rspunde unei nevoi presante n acest domeniu i care a fost pentru prima dat adresat n anul 2000; acest lucru s-a fcut prin transpunerea Directivei Cadru privind deeurile no. 75/442/EEC, preluat n legislaia legislaia romn prin Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 78/2000, aprobat i completat n 2001 prin Legea 426/2001. Etapele de dezvoltare a strategiei constau n: - analiza situaiei existente, - identificarea problemelor, - stabilirea obiectivelor strategice, - evaluarea opiunilor de atingere a obiectivelor elaborarea unui Plan Naional de Gestionare a Deeurilor de catre un grup de lucru format din reprezentani ai industriei,ministerelor implicate, ONG-urilor i ICIM ,si cuprinde dou pri distincte: 1. aciuni cu caracter general: identific tipurile de aciuni necesare implementrii strategiei, precum i entitile responsabile, termenele de realizare,costurile estimate i posibilele surse de finanare; 2. proiecte cu caracter concret: se adreseaz unor obiective la nivel local, propuse din teritoriu. Planul se ajusteaz n funcie de propunerile incluse n planurile regionale,locale i sectoriale i propune msuri pentru urmtoarele tipuri de deeuri: deeuri municipale, deeuri de producie, deeuri periculoase i deeuri reglementate prin acte legislative specifice. n prezent, Planul se afl n proces de reactualizare, un proiect fiind deja transmis spre consultare factorilor implicati (ministere, asociaii patronale i profesionale, reprezentani ai societii civile ONG-uri). Pe pe 22 ianuarie 2008presedintele Traian Basescu lanseaza Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila (SNDD). SNDD este documentul programatic realizat conform exigentelor Uniunii Europene de catre Guvernul Romaniei prin Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, in colaborare cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) prin Centrul National pentru Dezvoltare Durabila. Strategia, are o orientare de perspectiva pe termen mediu si lung, si contine obiective-tinta, masuri de implementare si evaluarea surselor de finantare realiste la orizontul anilor 2013, 2020 si 20307.
7

Viorica Paraschivescu, Strategii de mediu. Conflictele dezvoltarii durabile, Editura Tehnopress, 2009

33

II. Organizarea politicii de mediu 1. Cadrul institutional


Principalii actori instituionali ai politicii de mediu din Romnia sunt Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) i Parlamentul Romniei. MMDD este direct responsabil pentru iniierea strategiilor naionale de mediu i crearea cadrului de implementare a acestora, fiind constituit din 3 direcii generale: Direcia Agricultur i Pduri, Direcia Ape i Direcia Mediu dintre acestea numai ultimele dou fiind de interes major pentru politica naional de mediu. MMDD are in subordonare 3 unitati: Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Garda Nationala de Mediu si Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", 4 unitati in coordonare: Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti, Institutul National de Cercetare Dezvoltare"Grigore Antipa" - INCDM Constanta, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare "Delta Dunarii" - INCDDD Tulcea si Administratia Fondului pentru Mediu AFM Bucuresti si alte 2 unitati sub autoritate: Administratia Nationala Apele Romane si Administratia Nationala de Meteorologie Meteorologie i Hidrologie.

2. Legislatia de mediu
Protecia mediului este reglementat n Romnia printr-o serie de acte normative (legi, hotrri de guvern, ordine are diverselor ministere, decrete etc.) care creeaz cadrul juridic necesar pentru protecia factorilor de mediu, a consumatorilor i respectarea principiilor dezvoltrii durabile. Legea cadru, care stabilete principalele direcii de aciune n sensul proteciei mediului, este Legea nr.137/1995. n baza acesteia sunt sau vor fi emise alte acte normative speciale, pentru a reglementa domenii specifice. Legea Proteciei mediului este structurat pe ase capitole (12 seciuni i dou anexe), fiind abordate: reglementarea activitilor economice i sociale cu impact asupra mediului, protecia resurselor naturale i conservarea biodiversitii. Obiectul legii l constituie reglementarea proteciei mediului, considerate a fi obiectiv de interes public major, n sensul realizrii dezvoltrii durabile. Principiile i elementele strategice pentru asigurarea unei dezvoltri durabile a societii sunt: - Principiul precauiei n luarea deciziei;19
34

- Principiul prevenirii riscurilor ecologice i a producerii daunelor; - Principiul conservrii biodiversitii i a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; - Principiul "poluatorul-pltete"; - nlturarea, cu prioritate, a poluanilor care pericliteaz nemijlocit i grav sntatea oamenilor (de exemplu, deeurile radioactive, metalele grele, fluorul etc.); - Crearea sistemului naional de monitorizare integrat a mediului; - Utilizarea durabil; - Meninerea, ameliorarea calitii mediului i reconstrucia zonelor deteriorate; -Crearea unui cadru de participare a O.N.G.-urilor i a populaiei la elaborarea i aplicarea deciziilor; - Dezvoltarea colaborrii internaionale pentru asigurarea calitii mediului. Dreptul la un mediu sntos este garantat de: accesul la informaiile privind calitatea mediului; posibilitatea asocierii n organizaii de protecie a mediului; dreptul de consultare; dreptul de a se adresa autoritilor administrative sau judectoreti; dreptul de despgubire pentru prejudiciul suferit. Legea stabilete, de asemenea, instituiile care trebuie s-i asume rspunderea pentru aplicarea prevederilor n domeniul proteciei mediului. Astfel, aceast rspundere revine autoritii centrale pentru protecia mediului (A.C.P.M.), reprezentat la nivel de minister, i autoritilor locale pentru protecia mediului (A.L.P.M.), reprezentate la nivel de jude/sector de Ageniile pentru Protecia Mediului (A.P.M.). Prevederile legii privind activitile economice i sociale cu impact asupra mediului reprezint cadrul juridic al modalitii de autorizare din punct de vedere al proteciei mediului a activitilor menionate n Anexa 2 a legii. Astfel, aceste activiti vor fi autorizate n baza acordului de mediu i a autorizaiei de mediu. Regimul substanelor i al deeurilor periculoase are ca obiect fabricarea, comercializarea, utilizarea, transportul, tranzitul, depozitarea, distrugerea i manipularea acestora. n ceea ce privete importul i exportul, se menioneaz c este interzis importul de deeuri de orice fel, cu excepia celor care pot deveni resurse secundare de materii prime. Supravegherea i controlul revine A.C.P.M., A.P.M., precum i autoritilor vamale.Regimul ngrmintelor chimice i al pesticidelor vizeaz producia, transportul, utilizarea, depozitarea ngrmintelor chimice, pesticidelor i a altor substane folosite n profilaxia fitosanitar. Supravegherea i controlul sunt n sarcina A.C.P.M., autoritilor pentru agricultur, silvicultur i sntate.Regimul privind asigurarea proteciei radiaiilor ionizante i a securitii surselor de radiaie are n vedere folosirea de proceduri i echipamente pentru meninerea dozelor i riscurilor la nivelul raional cel mai sczut. Sunt considerate instalaii cu risc nuclear major centralele nuclearoelectrice,reactoarele de cercetare, uzinele de fabricare a combustibilului nuclear i depozitele finale de combustibili nucleari. Autorizarea acestora va fi avizat i de Guvern. Protecia apelor i ecosistemelor acvatice are n vedere meninerea i ameliorarea calitii apelor i a productivitii naturale a acestora.Supravegherea i controlul revin A.C.P.M., autoritilor pentru gospodrirea apelor i pentru navigaie. Politica naional de protecie a atmosferei cuprinde:
35

- introducerea de tehnici/tehnologii pentru reinerea poluanilor la surs;20 - gestionarea resurselor de aer n limitele posibilitilor de regenerare natural a calitii i n sensul asigurrii securitii sntii umane; - modernizarea i perfecionarea sistemelor naionale monitorizare. Protecia solului, a subsolului i ecosistemelor terestre intr n obligativitatea deintorilor, cu orice titlu. Cele mai importante prevederi legale n acest sens sunt: prevenirea deteriorrii calitii solurilor, meninerea suprafeelor mpdurite, a pajitilor naturale etc., exploatarea resurselor pdurii n limitele capacitii de refacere, refacerea terenurilor afectate de exploatarea resurselor subsolului . Reeaua naional de arii protejate i monumente ale naturii urmrete conservarea unor habitate naturale, a biodiversitii care definete cadrul biogeografic al rii, precum i a structurilor i formaiunilor naturale cu valoarea ecologic, tiinific i peisagistic. Ariile protejate i monumentele naturii se declar prin acte normative i amenajamente silvice de A.C.P.M., la propunerea Academiei Romne, fiind evideniate n planurile de urbanism i amenajare a teritoriului. A.C.P.M. elaboreaz, editeaz i actualizeaz anual "catalogul ariilor protejate i al monumentelor naturii" i "Cartea roie a speciilor de plante i animale". Pe lng atribuiile care revin A.C.P.M./A.L.P.M. sunt enunate i cele care intr n prerogativele altor instituii, cum sunt: autoritile administraiei publice, Ministerului Sntii, Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Educaiei Naionale, Ministerul Cercetrii i Tehnologiei etc. Astfel, protecia mediului nconjurtor este reglementat i de legi specifice, care vizeaz anumii factori de mediu fiind elaborate legi privind protecia i utilizarea resurselor de ap, a resurselor pdurii, a fondului piscicol i cinegetic etc. Legea Apelor, nr.107/1996, reglementeaz regimul de folosire al apelor i albiilor, gospodrirea apelor, controlul activitii de gospodrirea a apelor, precum i mecanismele economice n domeniul apelor. n sensul acestei legi, apele reprezint resurs natural regenerabil, vulnerabil i limitat, element indispensabil pentru via i pentru societate, materie prim pentru activiti productive, surs de energie i cale de transport, factor determinant n meninerea echilibrului ecologic. Obiectul legii l constituie: conservarea, dezvoltarea, protecia resurselor de ap, precum i asigurarea unei curgeri libere a apelor; protecia mpotriva oricrei forme de poluare i de modificare a caracteristicilor resurselor de ap, a malurilor i albiilor sau cuvetelor acestora; refacerea calitii apelor de suprafa i subterane, conservarea i protejarea ecosistemelor acvatice; asigurarea alimentrii cu ap a populaiei i a salubritii publice; valorificarea complex a apelor ca resurs economic i repartiia raional i echilibrat a acestei resurse, cu meninerea i cu alimentarea calitii i productivitii naturale a apelor; aprarea mpotriva inundaiilor i oricror alte fenomene hidrometeorologice periculoase; satisfacerea cerinelor de ap ale agriculturii, industriei, producerii de energie, a transporturilor, aquaculturii, turismului, agrementului i sporturilor nautice, ca i ale oricror activiti umane. Regimul de folosire al resurselor de ap este stabilit de Ministerul competent. Apele din domeniul public sunt administrate de Regia Autonom "Apele Romne"; transportul pe

36

ape este reglementat de Ministerul Transporturilor, iar supravegherea calitii apei potabile se asigur de ctre Ministerul Sntii8. Gospodrirea apelor se organizeaz i se desfoar pe bazine hidrografice, apele de suprafa i subterane fiind considerate ca un tot unitar. Dreptul de folosin al apelor include i evacuare n resursele de ape, de ape uzate, ape din descrcri ori drenaje, ape meteorice, ape de min sau de zcmnt, dup utilizare. n stabilirea prioritilor, pe primul loc se afl satisfacerea cerinelor de ap ale populaiei, prioritare fiind apele subterane care corespund calitii, urmat fiind de alimentarea cu ap pentru animale, refacerea rezervei intangibile de ap dup incendii, precum i debitele necesare meninerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic. Utilizatorii de ap sunt obligai s respecte normele de consum de ap i s economiseasc apa prin folosire judicioas i recirculare (folosire repetat). Conform legii, poluarea, n orice mod, a resurselor ap este interzis, stabilindu-se limitele de ncrcare a apelor uzate evacuate (limite maxim admisibile). De asemenea, se menioneaz c apa constituie o resurs natural cu valoareeconomic n toate formele sale de utilizare. Mecanismul economic specific domeniului gospodririi cantitative i calitative a apelor include sistemul de pli, bonificaii i penaliti ca parte a modului de finanare a dezvoltrii domeniului i de a asigura funcionarea pe principii economice a Regiei Autonome "Apele Romne". Acest sistem de pli va avea la baz regula c beneficiarul pltete n funcie de serviciile prestate i de cele privind folosirea raional a resurselor de ap. Codul silvic (Legea nr.26/1996) reglementeaz gestionarea fondului forestier. Acesta este constituit din pduri (o suprafa acoperit cu vegetaie forestier mai mare de 0,25 hectare), terenurile destinate mpduririi, terenurile care servesc nevoilor de cultur, producie ori administraie silvic, iazurile, albiile praielor, precum i terenurile neproductive, incluse n amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate. Fondul forestier naional este supus regimului silvic, care este reprezentat de un sistem de norme tehnice silvice, economice i juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecia i paza acestuia. Regimul silvic are drept finalitate gospodrirea durabil a ecosistemului forestier. Administrarea fondului forestier proprietate public a statului se realizeaz prin Regia Naional a Pdurilor. n codul silvic, o importan deosebit se acord: amenajrii fondului forestier; reconstruciei ecologice, regenerrii i ngrijirii pdurilor; proteciei pdurilor; pazei fondului forestier; exploatrii masei lemnoase; asigurrii integritii i dezvoltrii fondului forestier; rspunderilor i sanciunilor etc.

3. Conventii si acorduri internationale la care Romania este parte


Romnia este semnatar a numeroase convenii internaionale n domeniul proteciei mediului, aceast participare fiind confirmat i n plan legislativ. Astfel sunt: Convenia de la Basel, referitoare la transportul peste frontier a deeurilor periculoase i a eliminrii acestora. Romnia se angajeaz s nu exporte sau importe deeuri poluante, care ar putea aduce prejudicii mediului nconjurtor (Legea nr.6/1991);
8

http://www.ier.ro/Proiecte/Brosuri/Politica%20mediu.pdf

37

Convenia de la Geneva asupra polurii atmosferice transfrontaliere pe distane lungi. Romnia se altur efortului internaional de monitoriza poluarea atmosferic i de a lua msuri pentru reducerea ei (Legea nr.8/1991); Convenia de la Bucureti, privind protecia Mrii Negre mpotriva polurii. Sau stabilit, cu aceast ocazie, modalitile comune de control, prevenire i combatere a polurii n Marea Neagr de ctre rile riverane acesteia. Aceste modaliti sunt cuprinse n cele trei protocoale ale conveniei, care se refer la: combaterea polurii din surse de pe uscat; combaterea polurii ca urmare a descrcrii unor deeuri n mare; combaterea polurii ca urmare a unor accidente pe mare (Legeanr.98/1992); Convenia de la Ramsar, privind zonele umede de importan internaional, mai ales ca habitat al psrilor acvatice. ara noastr este nscris ca parte la convenia de la Ramsar cu zona umed de importan internaional "Rezervaia Delta Dunrii" (Legea nr.82/1993); Protocolul de la Montreal, privind substanele care epuizeaz stratul de ozon. Obligaiile asumate de Romnia sunt: efectuarea de observaii sistematice; cercetri i schimburi de informaii pentru o mai bun nelegere i evaluare a impactului activitilor umane asupra stratului de ozon; cooperarea pentru formularea msurilor, procedeelor i standardelor pentru implementarea conveniei (Legea nr.84/1993); Convenia-cadru a Naiunilor Unite asupra schimbrilor climatice, n baza creia Romnia va aciona n sensul stabilizrii emisiilor de gaze de ser n atmosfer la un nivel care s mpiedice orice perturbare antropic periculoas a sistemului climatic (Legea nr.24/1994); Convenia de la Helsinki, privind utilizarea cursurilor de ap transfrontaliere i a lacurilor internaionale. Romnia i asum obligaia de a preveni, controla i reduce impactul transfrontalier, de a face schimb de informaii, de a colabora cu rile riverane pentru a supraveghea calitatea i cantitatea resurselor de ap (Legea nr.30/1995); Convenia de la Viena, privind securitatea nuclear. n baza acesteia, Romnia va asigura crearea unui cadru legislativ i organizatoric pentru sigurana nuclear i protecia mediului, participarea la reuniunile de examinare a rapoartelor rilor membre din care s rezulte modul de ndeplinire a obligaiilor care decurg din convenie (Legea nr.43/1995);

Alte convenii internaionale la care Romnia a aderat sunt9: Convenia de la Sofia, privind cooperarea pentru protecia i utilizarea durabil a fluviului Dunrea (Legea nr.14/1995); Convenia de la Paris, privind protecia patrimoniului cultural i natural (30 martie 1990); Convenia de la Berna, privind conservarea vieii slbatice i a habitatelor naturale din Europa (Legea nr.13/1993); Convenia de la Washington, privind comerul internaional cu specii slbatice de faun i flor pe cale de dispariie (CITES) (15 iulie 1994); Convenia de la Rio de Janeiro, privind diversitatea biologic (13 iulie 1994);
9

http://www.ier.ro/Proiecte/Brosuri/Politica%20mediu.pdf

38

Convenia de la Espoo, privind evaluarea impactului asupra mediului n context trasfrontalier; Declaraia ministerial de la Odessa, privind protecia Mrii Negre. Convenia de la Helsinki, privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale nu este nc semnat de Romnia, dar experii A.C.P.M: au participat la reuniunile internaionale de lucru, unde au prezentat cadrul legislativ din ara noastr privind accidentele industriale; Convenia de la Bonn, privind conservarea speciilor de animale slbatice migratoare (Legea nr.13/1998); Convenia Naiunilor Unite, privind combaterea deertificrii n rile afectate grav de secet i/sau deertificare (Legea nr.111/1998);23 Acordul ntre Guvernul Romniei i Guvernul Ucrainei, privind gospodrirea apelor de frontier (Legea nr.13/1993); Activitatea de protecie a mediului n Romnia este reglementat i prin ordinele emise de A.C.P.M. i hotrri ale guvernului Romniei. Acestea vizeaz stabilirea unui sistem unitar de pli pentru produsele i serviciile de gospodrire a apelor, gestiunea deeurilor, regimul utilizrii substanelor fitosanitare, normele i condiiile tehnice de calitate pentru atmosfer i ape, procedura de realizare a bilanurilor de mediu, autorizarea persoanelor pentru evaluare impactului de mediu, amenajarea teritoriului.

4. Norme si standarde de mediu in Romania


Stabilirea unor repere ferme n ceea ce privete calitatea factorilor de mediuconstituie o etap important n organizarea activitii de protecie a mediului. n acelai timp, folosirea normelor i standardelor, dei indispensabil, constituie o modalitate conservatoare de implementare a politicilor ecologice. Exist trei tipuri de standarde pentru protecia mediului care servesc scopuri diferite n politica ecologic: standardele ambientale - stabilesc cantitatea maxim admisibil de poluani n mediul respectiv (aer, ap, sol); standarde pentru emisii - stabilesc cantitile maxime admise de poluani care pot fi emise de o ntreprindere sau de o main; standardele de performan - pentru noile surse sunt standarde specifice pentru emisii - bazate ntotdeauna pe cea mai bun tehnologie de control disponibil care se aplic la ntreprinderile sau instalaiile noi.Primele dou tipuri de standarde sunt adesea corelate. n multe sisteme de reglementare, o ntreprindere care vrea s obin un permis de emisie poate fi obligats demonstreze c emisiile nu vor ridica concentraiile specifice deasupra nivelului prescris prin standardele ambientale. n Romnia, tipologia standardelor de mediu se integreaz n cea general a standardelor, care se difereniaz n10: standarde romne (purtnd sigla SR), care se aplic la nivel naional;
10

http://www.ier.ro/Proiecte/Brosuri/Politica%20mediu.pdf

39

standarde profesionale, care se aplic n anumite domenii de activitate, n cadrul organizaiilor profesionale, legal constituite, care le-au elaborat; standarde de firm, care se aplic n cadrul regiilor autonome, societilor comerciale i altor persoane juridice (de exemplu, standardele pentru medicamente sunt cuprinse n "Farmacopia romneasc").Fostele standarde de stat (STAS) rmn n vigoare pn la transpunerea lor n SR. Standardele romneti referitoare la protecia mediului au caracter obligatoriu. n conformitate cu practica U.E., exist i n Romnia tendina de a se renuna la standardele din categoria celor obligatorii, urmnd ca ele s capete caracter de obligativitatea numai n msura n care acest lucru se prevede, n mod explicit, prin reglementri legale. Dei standardele romneti n domeniul proteciei mediului sunt obligatorii pe tot cuprinsul rii, nu exist un organism unic de control. n fapt, exist o serie de instituii investite s verifice conformarea cu standardele romneti a produselor i serviciilor din domeniul mediului, cum sunt: Oficiul pentru Protecia Consumatorului; A.P.M.-urile; poliia sanitar; poliia sanitarveterinar; poliia rutier, Registrul Auto Romn, Registrul Feroviar Romn, Registrul Naval Romn etc. 24 Alinierea la standardele europene pune probleme mai ales n ceea ce privete metodele, concepiile, relaiile i structurile instituionale. Astfel, n baza prevederilor Agendei 2000, alinierea echivaleaz cu revizuirea ntregului sistem naional de certificare a calitii. Aceasta presupune: crearea unui organism de acreditare independent de Guvern, dar abilitat de acesta pentru reprezentare extern; renunarea la obligativitatea certificrii de calitate pentru a evita piedicile n circulaia liber a produselor, cu excepia celor duntoare vieii sau mediului. Institutul Romn de Standardizare (I.R.S.) are n eviden circa 1 200 de standarde europene, preluate ca standarde romneti. Din totalul standardelor aprobate n Romnia, 50% sunt preluri din standarde internaionale. Conformarea cu standardele este ns, n condiiile actuale, problema cheie n ceea ce privete protecia mediului prin reglementri. Astfel, conformarea cu standardele poate fi adesea prea costisitoare, mai ales dac acestea sunt mai stricte (de exemplu, cele preluate pentru calitatea aerului din U.E.). O posibil alternativ este impunerea cerinei ca toate instalaiile s se conformeze standardelor mai stricte la sfritul perioadei de tranziie. Aceast abordare este utilizat n directivele U.E., perioada de tranziie putnd fi de pn la 15 ani. Ea implic un volum mai mare de cheltuieli pentru dispozitive de control al emisiilor, dar elimin, pe termen lung, diferenele n performane, din punctul de vedere al mediului, ntre sursele vechi i cele noi.

5. Finantarea protectiei mediului in Romania


Dezechilibrele ecologice explicate n cauzalitatea lor complex, dependent direct sau indirect de activitatea omului, constituie o motivaie din ce n ce mai puternic pentru aciuni concrete de protecie a mediului nconjurtor. Astfel eforturile financiare pentru realizarea

40

acestora se concretizeaz sub forma posturilor bugetare distincte sau exist organisme naionale care finaneaz aciunile ecologice. Fondurile destinate mediului nconjurtor se ntlnesc la nivelul fiecrei economii, fie c este dezvoltat, fie c este n curs de dezvoltare, dar ceea ce difer de la o ar la alta este cuantumul acestor fonduri, cuantum care este determinat de concepia naional n ceea ce privete mediul, ct i de amploarea programelor orientate n aceast direcie. n cazul Romniei, fondurile destinate mediului nconjurtor sunt polivalente, n sensul c furnizeaz resurse financiare pentru o gam larg de proiecte destinate mediului, n baza acestora realizndu-se finanarea i asigurarea destinaiei financiare a ntreprinderilor private i publice, pentru realizarea de proiecte cu caracter ecologic. n paralel, exist i fonduri specifice, destinate pentru finanarea activitii de protecie a unor factori sau componente ale mediului. Pe ansamblul economiei, se constituie un fond, reprezentat de instituia care urmrete buna realizare investiiilor n plan ecologic, structurat ntr-o unitate de gestiune (A.C.P.M.) i un organism de decizie11. Obiectivele acestei instituii, sunt: - promovarea investiiilor i activitilor destinate protejrii i mbuntirii calitii apei i aerului, reducerii cantitii de deeuri i protejarea solului; - dezvoltarea unei structuri economice favorabile mediului nconjurtor; - susinerea cercetrii, activitilor i proiectelor de dezvoltare ecologic;25 - promovarea activitilor care vizeaz protejarea patrimoniului natural i a habitatelor naturale, pstrarea diversitii biologice; - ncurajarea nvmntului i a formrii n materie de mediu; - mbuntirea sistemelor de monitoring al mediului. Rolul principal al acestor organisme const n finanarea investiiilor legate de protejarea mediului nconjurtor, precum i n a dezvolta infrastructura adecvat n acest sens. n cadrul planificrii centralizate, pe fondul proprietii etatiste, autonomia limitat a ntreprinderilor, constrngerile bugetare deosebit de dure, distorsiunile preurilor mpiedicau funcionarea unui sistem de finanare eficace a cheltuielilor pentru mediul nconjurtor. La acestea trebuie adugat i exploatarea fr nici un fel de "menajamente" a resurselor mediului, pornindu-se de la premisa c mediul se bucur de capacitatea de autoregenerare. O presupunere infirmat de dezechilibre ecologice ajunse la scara unor adevrate dezastre (Copa Mic, Zlatna, Baia Mare etc.). Finanarea cheltuielilor cu mediul nconjurtor trebuie s se realizeze din fonduri private i s se bazeze pe principiul "poluatorul pltete". n acest neles, principiul este de natur economic, fiind un instrument economic stimulativ de protecie a mediului. Potrivit acestui principiu, poluatorii sunt responsabili din punct de vedere financiar pentru aplicarea msurilor n conformitate cu dispoziiile n materie de mediu nconjurtor adoptate de autoritile cu competen n acest domeniu. ntruct acest principiu exclude orice ajutor financiar, mai este numit i principiul non-subveniei.

11

Relicovschi, Adina Politici n managementul mediului, Institutul European din Romnia, Bucureti: 2000

41

Practic, poluatorii i asum integral costurile activitii lor i ale activitilor publice, viznd reducerea polurii mediului nconjurtor, iar puterea public i asum cheltuielile care se raporteaz la ansamblul mediului natural. n Romnia, ca i celelalte ri central i est-europene, punerea n aplicare a acestui principiu, precum i implementarea unui sistem eficace de finanare a proiectelor de mediu nconjurtor sunt mpiedicate de mai muli factori, printre care menionm: Cadrul de aciune pentru mediul nconjurtor prezint mari carene, care-i au originea n atitudinea populaiei vis--vis de acest aspect; Problemele financiare grave ale ntreprinderilor industriale, care conduc la amnarea nnoirii tehnologiilor nvechite i poluante; Ritmul lent de privatizare are, de asemenea, implicaii n acest sens; Slaba dezvoltare a sistemului bancar; Stadiul incipient de dezvoltare n care se afl piaa de capital limiteaz utilizarea instrumentelor financiare sofisticate; Procesele decizionale politice i de elaborare a bugetelor, de cele mai multe ori, neglijeaz problemele legate de mediul nconjurtor; Nu ntotdeauna deciziile economice luate sunt optime din punct de vedere al proteciei mediului; Organizaiile nonguvernamentale foarte rar influeneaz, n mod eficace, procesul decizional. n acest context, n Romnia, "principiul poluatorul-pltete este greit neles, fiind perceput i vehiculat ca atare doar ca o aplicare a unei msuri administrative mpotriva celui care murdrete, care ncalc normele admise sau care arunc gunoaie unde este interzis. Acesta este echivalent cu un instrument coercitiv, adic ai murdrit, plteti oamend." Toate acestea necesit investiii importante din partea sectorului public i a celui privat, cu sprijin extern din partea Instituiilor Financiare Internaionale. Uniunea European reprezint unul dintre principalii donatori n acest domeniu.

III. Transpunerea aquis-ului comunitar


Odat cu anul 2000 i cu nceperea negocierilor de aderare, politica de mediu se dezvolt conform strategiei elaborate de Comisia European pentru rile candidate n cadrul Agendei 2000. Astfel, pentru a alinia politicile naionale de mediu la standardele i obiectivele politicii comunitare, rile candidate trebuie s identifice arii prioritare de aciune, s stabileasc obiective cheie ce trebuie realizate pn la data aderrii i s stabileasc termene de adoptare, transpunere i implementare a acquisului de mediu. Prioritile identificate de ctre Comisie pentru rile candidate se refer la poluarea aerului, poluarea apei i gestionarea deeurilor. In anul 2002, Comisia European elaboreaz un document special pentru a ajuta Romnia i Bulgaria n eforturile lor de aderare la UE n 2007 i pentru a suplimenta asistena financiar acordat respectiv Foaia de parcurs pentru Romnia i Bulgaria. Foia de parcurs pentru Romnia este centrat pe aspectele administrative i juridice, pe reforma

42

economic i pe adoptarea unor capitole ale acquis-ului comunitar ce au la baz Raportul anual asupra progreselor nregistrate de Romnia pentru aderarea la Uniunea European 2002 . Aspectele de mediu menionate n Foaia de parcurs au n vedere dezvoltarea capacitilor de implementare a legislaiei de mediu adoptate, precum i coordonarea interministerial n problemele de mediu, n scopul promovrii dezvoltrii durabile i transformrii politicii de mediu n politic transversal. n acest sens, sunt subliniate obiective pe termen mediu i lung ce rspund unor probleme specifice. Astfel, pe termen scurt, principalele probleme identificate sunt: - realizarea unui evaluri generale pentru identificarea nevoilor existente; - dezvoltarea de planuri de implementare completate de strategii de finanare; - mbuntirea capacitii administrative de implementare a acquis-ului, prin creterea i formarea personalului corespunztor, la nivel central, regional i local;28 - pregtirea legislaiei de mediu prin consultarea prilor interesate i evaluarea amnunit a costurilor de implementare; - adoptarea legislaiei orizontale pentru evaluarea impactului asupra mediului i accesul la informaie; - ntrirea structurilor i mecanismelor implicate n implementarea aspectelor de mediu n cadrul altor politici sectoriale. Pe termen lung, aspectele avute n vedere se refer la continuarea transpunerii legislaiei comunitare, implementarea celei deja adoptate i la ntrirea structurilor administrative necesare implementrii complete a acquis-ului de mediu. Aceste recomandri sunt analizate detaliat n Raportul asupra progreselor nregistrate n pregtirea pentru aderarea la Uniunea European n perioada septembrie 2002 - iunie 2003, care cuprinde evaluarea progresului fcut n direcia realizrii lor n anul imediat urmtor. Baza legislativ a politicii de mediu n Romnia o constituie, n principal, implementarea acquis-ului de mediu, adic a legislaiei orizontale i sectoriale care reglementeaz politica de mediu a Uniunii Europene. Acquis-ul sectorial de mediu este structurat pe urmtoarele domenii:calitatea aerului, gestionarea deeurilor, calitatea apei, protecia naturii, controlul polurii industriale i managementul riscului, substane chimice i organisme modificate genetic, poluarea sonor, protecia civil i sigurana nuclear. Un aspect particular al transpunerii legislaiei sectoriale l reprezint solicitarea, de ctre Romnia, a 11 perioade de tranziie, cu durate ntre 3 i 15 ani i necesare ca urmare a evalurii costurilor ridicate pe care le presupune, dup cum urmeaz: o perioad de tranziie n domeniul calitii aerului, referitoare la gestionarea deeurilor, privind calitatea apei i n domeniul polurii industriale i al managementului riscului.29

43

Bibliografie
Marius Profiroiu, Irina Popescu, Politici europene, Editura Economica, Bucuresti, 2003; Relicovschi, Adina Politici n managementul mediului, Institutul European din Romnia, Bucureti: 2000; http://www.ier.ro/Proiecte/Brosuri/Politica%20mediu.pdf; http://www.mmediu.ro/; www.gnm.ro; www.anpm.ro; www.europa.eu www.eea.europa.eu

44

Partea a III-a 1. Analiza comparativa


Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane. Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani):

Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se descompun rapid n proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun. Poluanii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se ndeprteze aceti poluani din mediu. Compuii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele periculoase de acumulare i pot s urce n lanul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compuilor toxici pot s se depun pe suprafaa plantelor acvatice fr s distrug acele plante. Un pete mic care se hrnete cu aceste plante acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine. Un pete mai mare sau alte animale carnivore care se hrnesc cu peti mici pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numete bioacumulare.

Oraul Paris este situat in partea central-nordica a tarii, pe fluvial Sena , in aval de confluenta acestuia cu Marna. Oraul modern s-a extins de pe insul (Ile de la Cit) dincolo de
45

ambele maluri ale Senei. Climatul oceanic cu vant si ploi favorizeaza raspandirea poluarii si intensificarea acesteia. Uneori, anumite situatii meteorologice blocheaza emisiile poluante pe loc, astfel amestecandu-se si dand nastere unui mix mai concentrat.

Emisiile de poluanti sunt concentrate in Paris. Aria metropolitana este responsabila pentru 68% din emisiile de oxizi de azot la nivel regional si pentru 77% din totalul pulberilor in suspensie. De asemenea, contribuie cu 15% emisii de hidrocarburi la nivel regional si cu 14% PM10 din total. Componentele aerului privind poluanii din oraul Paris: monoxid de carbon dioxidul de azot pulberi n suspensie (PM10 i PM2.5) dioxid de sulf hidrocarburi i compui organici volatili

Sursele de poluare din oraul Paris sunt: Agricultura sectorul responsabil pentru 14% din totalul PM 10; Industria principalul poluant cu compusi organici volatili; Producerea de energie - principalul poluant cu emisii de dioxid de sulf; Sectorul transporturilor (rutier, feroviar, aerian, naval) principalul poluant cu emisii de monoxid de carbon si oxizi de azot; Ariile rezidentiale- sursa de poluare ce contribuie cu 20% la emisiile de oxizi de azot, cu 26% pulberi in suspensie, cu 35% la emisiile de dioxid de sulf, cu 37% la PM2,5; Reciclarea selectiv n majoritatea rilor UE exist interdicia de a depozita ambalajele n gropile de gunoi, iar consumatorii sunt penalizai pentru necolectarea selectiv a deeurilor Belgia atinge cea mai mare rata de reciclare pentru sticla, iar locuitorii acestei ri particip n numr mare la programele de reciclare a deeurilor n Germania, fiecare cetean sorteaz i colecteaz anual 80 de kilograme de ambalaje in lzile galbene ori n recipientele pentru hrtie i sticl. Belgia atinge cea mai mare rat de reciclare pentru sticl, iar locuitorii acestei ri particip n numr mare la programele de reciclare a deeurilor. n Sevilla (Spania) a fost construit primul turn format din panouri solare care produce energie cu scop comercial, un proiect unic in lume n Elvetia, asociaia reciclatorilor de PET a dezvoltat impreuna cu Endoxon (companie specializat n hri din satelit) un program care permite gsirea, prin

46

intermediul internetului, a celui mai apropiat punct public sau privat de colectare a deseurilor PET. UE i propune, pn n anul 2020 o cretere cu 20% a eficienei energetice i o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de ser. UE a fcut un nou pas important pentru protecia sntii: a stabilit limite obligatorii pentru emisiile de particule fine, cunoscute ca PM2,5. Generate de automobile i camioane, aceste particule microscopice pot cauza boli respiratorii. Noua reglementare a intrat n vigoare n 2011 i cere statelor membre s reduc expunerea la particule fine n zonele urbane, n medie, cu 20% pn n 2020 (fa de nivelurile din 2010).12 Un alt punct critic al programului Comisiei Europene, este acela conform caruia rile mai bogate vor trebui s reduca cel mai mult emisiile, n timp ce rilor mai srace toate rile est-europene li se va permite chiar s-i sporeasc emisiile pe msur ce economiile lor se dezvolt. Concret, conform propunerilor Comisiei Europene, Romnia va putea s emit gaze cu efect de ser cu pn la 19% mai mult pn n 2020 n comparaie cu 2005. Acest lucru e privit de unii analisti drept o concesie facuta tarii noastre. Anul trecut romnii au depus selectiv cu 60% mai multe deeuri de ambalaje care au ajuns la reciclare, dect n 2009. Infrastructura de colectare selectiv s-a mrit cu 50%, astfel nct n acest moment peste 4 milioane de romni au acces la containerele albastru, verde i galben. Tot conform datelor, Eco-Rom Ambalaje a depit obiectivul legal de reciclare i valorificare impus de legislaie (pentru toi clienii si) de 48% - ajungnd la 53,7%.

2. Concluzii
Pentru ndeplinirea obligaiilor n domeniul proteciei mediului care revin Romniei n calitate de stat membru al UE13, Direcia Afaceri Europene i Programe Finantate UE din cadrul Ministerul Mediului i Pdurilor (MMP) reprezint structura de interfa ntre Minister i Autoritile naionale de coordonare a afacerilor europene (Departamentul pentru Afaceri Europene i Ministerul Afacerilor Externe) prin:

gestionarea sarcinilor care revin MMP n cadrul documentelor oficiale programatice, precum i n cadrul documentelor oficiale de raportare la instituiile comunitare; coordonarea participrii Romaniei la activitile n domeniul proteciei mediului din cadrul Consiliului Uniunii Europene; urmrirea respectrii calendarului de transpunere a acquis-ului comunitar de mediu ct i a calendarului de raportare ctre Comisia Europeana/Agenia European de Mediu; coordonarea schimbului de informaii referitoare la strategiile, politicile i actele normative comunitare, n domeniul proteciei mediului, n curs de promovare ntre instituiile naionale implicate i Reprezentana Permanent a Romniei pe lang UE;

12

http://europa.eu/pol/env/index_ro.htm http://www.mmediu.ro/afaceri_europene/afaceri_europene.htm

13

47

pregtirea, mpreun cu direciile tehnice de specialitate din minister, a instruciunilor i mandatelor generale de negociere n domeniul proteciei mediului, indiferent de nivelul de reprezentare;

coordonarea, mpreun cu direciile tehnice de specialitate din minister, a activitii de raportare ctre Departamentul pentru Afaceri Europene a actelor naionale de transpunere a directivelor europene n cadrul procesului de notificare, dar i a actelor normative emise n domeniul reglementat de directiva care face obiectul transpunerii.

48