MANAGEMENTUL REFACERII SI

CONSERVARII MEDIULUI
Managementul refacerii și
conservării mediului
Sef. lucr. dr. Angelescu Cristina Elena
 MANAGEMENT
• Termen definit de Mary Follet

• “ARTA DE A
ÎNFĂPTUI CEVA
ÎMPREUNĂ CU
ALŢI OAMENI”
 Definitii

Dex 98: Managementul este activitatea și arta de aconduce.

Ansamblul activităților de organizare, de conducere și
gestiune a întreprinderilor reprezintă, totodată, știința și
tehnica organizării și conducerii unei înteprinderi.

Conform Wikipedia: Managementul reprezintă o funcție a

unei organizații, care asigură desfășurarea eficientă a
activităților și care urmărește obținerea nivelului maxim de
rezultate prin folosirea optimă a resurselor. Activitatea de
management poate avea în vedere grupări de oameni sau
procese.

3
 Management

O acţiune, un proces
 Management personal
 Management al timpului
 Management al proiectului
 Management al comenzilor
 Management al cunoştinţelor
 Management al schimbării
 Începuturile managementului

• În antichitate
• Rednic Taylor, Henry Foyel:

Este o funcţie organizatorică ce urmăreşte

desfăşurarea activităţilor într-un mod
eficient în scopul obţinerii maximului de
efect cu minimum de resurse.
 Resursele manageriale

• Timpul
• Talentul
• Resursele financiare
• Resursele materiale
• Resursele naturale
• Resursele umane
 Funcţiile managementului
după LUTHER GULICK*

 Planificarea (viziune)
 Organizarea (formarea structurilor)
 Angajarea (selecţia resurselor umane)
 Conducerea
 Obiective
 Decizii
 Comunicare algoritm
 Instrucţiuni
 Coordonarea (funcţionarea interactivă a subdiviziunilor)
 Raportarea (informarea managerilor de jos în sus)
 Bugetarea (planificarea salariilor, resurselor financiare)
 Notes on the Theory of Organization
1. Planificarea, apare ca prioritară. Cu ajutorul ei se iau
deciziile necesare a se desfăşura în viitor (azi, săptămâna
viitoare, luna viitoare, anul viitor, în utmătorii 5 ani etc.). În
acest scop este generat, elaborat un plan de acţiune;

2.Organizare (implementare) - optimizarea modelului de

relaţii dintre lucrători (în cadrul personalului), care conduce la
utilizarea optimă a resurselor şi desfăşurarea optimă a
planului. Folosirea intensivă a cuvantului „optimă”denotă
importanţa funcţiei manageriale;

3. Personal - o atenţie sporită analizei locului de muncă,

recrutare şi angajare severă pentru corelarea activităţii la locul
de muncă, cu fiabilităţile, abilităţile şi angajamentul persoanei
alese;
4. Conducere/directorat - se referă la conducerea executivă,
pentru că se iau decizii asupra acţiunilor, lucrărilor necesar a fi
efectuate într-o situaţie dată, ca şi nominalizarea echipei care
înfăptuieşte acest lucru;

5. Control şi monitorizare - se controlează, se urmăreşte

îndeplinirea planului, corelarea activităţilor şi a rezultatelor cu
ceea ce s-a planificat;

6. Motivare - motivaţia rămâne o funcţie de bază a

managementului pentru că fără motivaţie lucrătorii nu pot
lucra (sau nu vor) eficient. Cum funcţiile managementului sunt
numeroase, lipsa motivaţiei într-o organizaţie demotivează
participarea angajaţilor la celelalte funcţii.
 ROLURI DE BAZĂ

• Interpersonal: roluri care implică coordonarea şi

interacţiunea cu angajaţii

• Informaţional: roluri care implică manipularea,

depozitarea şi analiza informaţiilor

• Decizional: roluri care necesită luarea deciziilor

 Managementul mediului

• Prin management de mediu înţelegem acele acţiuni sau funcţiuni care

pun în acord activitatea organizaţiei cu reacţia mediului înconjurător.
Există câteva principii care sunt necesare a fi incluse şi respectate:
• nu se pot efectua acţiuni manageriale, economice, sociale sau politice în
medii poluate;
• toate activităţile manageriale includ relaţia cu mediul; prin integrare, în
acest sens, cităm:
 Managementul mediului

• „Integrarea completă (deplină) a elementelor legate

de mediu în activitatea economică normală a
societăţii conduce la constatarea că sistemul de
gestiune funcţionează ca o abordare integrată
coerentă. Se demonstrează astfel că utilizarea
simultană a sistemului managementului de mediu,
de calitate, de satisfacţie a clientului, de sănătate şi
siguranţă a personalului şi consumatorului,
reprezintă o entitate indivizibilă”. (Quality Network)
• Această teză devine o prioritate pentru companii şi firme, care
au înţeles înaintea politicului necesitatea acestei integrări. Aşa
se face că nesemnarea protocolului de la Kyoto de către SUA
nu a demobilizat majoritatea întreprinderilor în a-şi însuşi
necesitatea managementului integrat.
• Astăzi, chiar şi în România, întreprinderile văd mai bine şi
pozitiv managementul integrat al mediului, în comparaţie cu
politicienii, care se ocupă cu controlul problemei.
• Rezultă că managementul de mediu, în integralitatea lui, costă
bani. Banii vin din partea întreprinderii care integrează mediul
în activitatea sa economică.
 
• Cunoaştem acum că managementul, în general, este elaborat
din subsisteme:
• managementul financiar
• managementul calităţii
• managementul resurselor umane
• managementul inovaţiei
• managementul mediului
• fiecare include, în mod integrat, subsisteme din
managementul mediului
 Sisteme de management al mediului

• Reprezintă o noţiune sistemică aplicată unor domenii

şi areale mari şi pentru care sunt necesare strategii
speciale.
• În îndeplinirea funcţiilor managementului de
mediu există câteva principii extrem de importante,
dar care arareori se aplică:
• 1. Protecţia mediului este necesar să înceapă cu actul de
prevenire a poluării (mult mai ieftin), şi nu cu proiecte de
reparare a daunelor, mult mai costisitoare şi greu de aplicat.
Acest principiu, cunoscut de multă vreme, a început să fie
aplicat numai în ultimii 30-40 de ani. El este numai parţial
respectat.
• 2. Poluarea nu are graniţe. În acest caz e foarte greu de
identificat poluatorul. Rezolvarea acestor probleme a făcut
obiectul a numeroase summituri. Summitul de la Kyoto şi Rio
de Janeiro sunt cele mai cunoscute prin amploarea
internaţională a deciziilor care s-au luat şi, apoi, prin
procentul mare de nerealizare, neimplemen-tare a lor. De aici
şi necesitatea mereu a mai multor întâlniri internaţionale,
pentru a se ajunge la un consens internaţional. Problema este,
însă, departe de a fi rezolvată.
• 3. Poluatorul plăteşte un principiu bun, care aduce rezultate
pozitive, dacă este identificat poluatorul. Există însă o situaţie
universală pentru fluxul de poluare, mai ales în cazul emisiilor de
gaze (de exemplu: Cine este vinovat de poluarea cu gaze emise
de automobile, trenuri, avioane – cele mai mari emisii –, alte
mijloace de transport). Reducerea emisiilor are nevoie exclusiv
de sistemul de management cu aplicabilitate globală (vom
reveni).
• 4. Tehnologiile convenţionale s-au dezvoltat mai repede decât
cele care conţin incluse şi sistemele de management al mediului.
În aceşti ultimi ani se fac eforturi pentru inversarea celor 2
sisteme:
• Tehnologii convenţionale poluante puţin poluante
ecologice, nepoluante
 
• Aceste principii, stau la baza elaborării unui management al
mediului la nivel mondial

!!! De reţinut !!! Mediul este alcătuit din subsisteme şi resurse, care
necesită fiecare managemente specifice, ce devansează
managementul de mediu la nivel de întreprindere.
Este vorba de resursele Terrei: APĂ, AER, SOL, BIODIVERSITATE.
Fiecare dintre ele, în conexiune cu întreprinderea sau în afara lor,
necesită sisteme de management speciale, căci fiecare dintre ele
este grav afectată sau pe cale de epuizare.
Aceste principii, la care se mai pot adăuga şi altele, stau la baza
elaborării unui management al mediului la nivel mondial.  
 MANAGEMENTUL DE MEDIU
ÎN RELAŢIA CU ÎNTREPRINDERILE

• Asocierea celor 2 cuvinte conduce la o noţiune nouă, dar şi la un nou

domeniu al ştiinţelor, care capătă o importanţă din ce în ce mai mare.

• Mediul nu este numai o locaţie în care ne desfăşurăm activitatea, ci este

un sistem complex de tip biotop-bios, în care au loc procese complexe de
derulare a vieţii a milioane de organisme ce se comportă după legi
speciale, denumite „LEGI ECOLOGICE”.

• Ele alcătuiesc „viaţa pe pământ”, iar în absenţa lor şi mai ales a nesocotirii,
neglijării legilor ecologice, viaţa poate, încet şi sigur, dispărea.

19
• Dacă legile ecologice servesc funcţionării sistemelor naturale, cunoscute
ca ecosisteme, multiecosisteme sau biosferă, legile sociale servesc unei
singure specii - Homo Sapiens - şi sunt cel mai adesea create în interesul
speciei leader şi în defavoarea mediului.

• De exemplu, cea mai corectă lege a competiţiei şi concurenţei o găsim la

baza funcţionării sistemelor ecologice şi nicidecum a sistemelor
economice, sociale sau politice. Cele mai catastrofale legi le găsim astăzi în
funcţionarea sistemelor politice. Ele sunt rupte complet de legile care
guvernează natura. Şi chiar dacă, accidental, sunt formulate, cel puţin
până în prezent, nu au fost niciodată aplicate.

• De aici necesitatea stringentă a reformulării legilor sociale, a schimbării

comportamentului şi a unei noi educaţii pentru creşterea durabilităţii vieţii
pe pământ. Tot de aici şi necesitatea cursului de management al mediului.

20
• Indiferent dacă se referă la sistemul societar, la cel social sau politic, în
relaţia cu mediul există următoarele 2 direcţii:

• managementul de subsistem al controlului poluării şi măsurile de blocare

ale emisiilor gazoase, lichide sau solide, în ecosistemele periferice
întreprinderii sau societăţii;
• managementul de subsistem, care se ocupă cu monitorizarea stării
ecologice a resurselor principale: sol, aer, apă, biodiversitate.

• Ambele direcţii au ca referinţă ecosistemele, arealele neimplementate

influenţează negativ dezvoltarea rurală, împiedică dezvoltarea durabilă sau
sustenabilă, una dintre problemele căreia i se acordă o atenţie maximă de
UE, dar şi de alte organizaţii internaţionale.

21
Sisteme de management al mediului la nivel de întreprindere şi
organizaţie

• Managementul mediului se exercită, aşadar, atât la nivel General de Stat,

de Societate, care dispune de un organism central denumit, în cele mai
multe ţări, „Ministerul Mediului”, şi de o serie întreagă de organizaţii
subsidiare, denumite în România „Agenţie de Mediu”, organizaţie care se
află în fiecare judeţ şi care ar trebui să se ocupe cu monitorizarea reală, pe
bază de bilanţ şi nu de hârtii, a stării resurselor de mediu din arealele pe
care le controlează.

• Managementul General ar trebui să participe la elaborarea secvenţională

a managementului de mediu (Fig. 2). De regulă, la nivel de întreprindere,
ţinând cont de regulile UE, acesta este elaborat de firme sau alte
organizaţii acreditate.

22
UNDE SUNT CELE MAI MARI PROBLEME LEGATE DE MANAGEMENTUL DE MEDIU

GENERAL

SISTEM DE
MANAGEMENT MANAGEMENT
MEDIU MEDIU
Rezolvări prin măsuri şi
strategie

PARTICULAR
Ex.:
Managementul de mediu
în întreprinderi

23
DOUĂ SISTEME DE MANAGEMENT A MEDIULUI SUNT MAI UTILIZATE

SMM

- Planificarea regulilor
- Conducere – implementare
- Controlul
ISO 14001 EMAS

5000 3000
întreprinderi 16 CONCEPTE întreprinderi
germane germane

24
SEGMENT PRIVIND INTERFERENŢA ÎNTRE MANAGEMENT ŞI SISTEMELE DE
MANAGEMENT DE MEDIU + NORME Wikipedia.de

MANAGEMENT DE MEDIU ŞI SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU

Management mediu la nivel de întreprindere. Protecţia mediului şi legea.

Tematica de derulare a conducerii întreprinderii. - problemele poluării [LIMITE – CONTROL]

Managementul mediului
[Formularea mijloacelor de conducere a sistemului] ISO
14001
Manuale specifice Procedee – informaţii privind Descrierea proceselor
de management conducerea muncii şi a întreprinderii conform normelor

Analiza mediului
Sistem pentru managementul mediului
Implementarea formulării, a strategiilor mai sus prezentate
ISO
Implementare: modificări de procedee şi strategii,
14001
Planificare:
Scop-teste-măsuri şcolarizare, inclusiv a organelor de control

EMAS
Revizuire: corecturi, optimizări Control. Ex: analiza stării de mediu. Audit

Publicarea performanţelor managementului de mediu

25
NORMELE CA BAZĂ A SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Norma ISO 14001

privind stimularea sistemului M.M.
(MANAGEMENT MEDIU)

Scopul Evoluţia Dezvoltare în

normei normei spaţiul european

Îmbunătăţirea proceselor Conservarea şi  ISO 14001 a fost publicată prima  Institutul German pentru
şi măsurilor manageriale reconstrucţia de mediu dată în 1996 de OIN (Organizaţia normare DIN EN ISO 14001/2009
Internaţională a Normelor)
 Austrian Standards Institutut
 16 iunie 2000, Stockolm – încă 2 ÖNORM ISO 14001 2008-
 Planificare: precizarea scopurilor şi proceselor scopuri: 2009
- compatibilitate mai bună cu
 Conducere, realizare: a implementării proceselor norma privind calitatea  Schweizerische Normen
managementului ISO 9001 Vereinigung SNV SN en ISO
 Central: - apărarea proceselor şi menţinerea lor în - eliminarea neclarităţilor şi
cadrul legii 14001/2005
facilitarea aplicării ei
- publicarea performanţelor în domeniul
conservării mediului  15 noiembrie 2004: a fost Există mici diferenţe specifice.
publicată o formă îmbunătăţită a
 Optimizare: corectarea proceselor în vederea ISO 14001, care include toate noile
funcţionării lor optime solicitări ale UE (încă nepublicate)

26
SCOPUL CENTRAL AL MANAGEMENTULUI MEDIULUI

Managementul mediului se aplică:

- planetei
- naţiunilor
- societăţilor economice şi sociale după criterii diferite
- familiilor şi persoanelor

 Obţinerea la nivelul studiat (România) a unor abordări (concepte)

fundamentale

SCOP  Elaborarea, formularea conceptelor şi măsurilor care conduc la

CENTRAL creşterea eficienţei manageriale
 Identificarea abordărilor, a oportunităţilor ce trebuie reţinute din sisteme
ISO 14001 şi EMAS pentru dezvoltarea activităţii
Cunoaşterea şi
analiza activităţii în  Identificarea potenţialului de îmbunătăţire a managementului de mediu
raport cu sistemele prin structurile de stimulare şi mecanismele conceptuale
ISO 14001 + EMAS
 Realizarea, obţinerea unei situaţii concrete, fundamentale privind
negocieri cu politica şi administraţia pentru implementarea algoritmului
managementului de mediu
27
PREZENTAREA ALGORITMICĂ A METODOLOGIEI DE STUDIU A MANAGEMENTULUI
DE MEDIU

METODOLOGIE DE STUDIU

Obţinerea profitului ecologic pentru toţi participanţii naţionali

Elaborarea unor materiale informaţionale (broşuri)
Efectuarea proiectului
ALEGEREA SISTEMULUI
Faza preliminară

Dezvoltarea criteriilor de
înţelegere şi cuprindere
Înţelegerea conceptului
managementului de mediu
Prima fază de studiu

Dezvoltarea Identificarea programelor Alegerea unui minim Identificarea

criteriilor de stimulare de 5 concepte experţilor

Elaborarea şi acceptarea Studierea chestionarelor Discuţii personale

Studiu de programelor de stimulare
profunzime

Analiza şi elaborarea opţiunilor strategice

Analiză şi elaborare
Conferinţe
strategii

Documentaţie
Raport asupra programului Raport privind conceptele
Documente,
de stimulare manageriale
rapoarte
28
Puncte şi situaţii de abordare la nivel de întreprindere pentru dezvoltarea unor
procese de producţie prietenoase mediului

Procese de Procese
Procese inputuri CONSUM
producţie outputuri
In
ov
a ţii

Modificări Modificări favorabile Direcţii şi măsuri

favorabile mediului pentru recuperarea
mediului
la materii prime şi adjuvanţilor
adjuvanţi în procesul de producţie (reciclare)

Îmbunătăţirea Eliminarea sau Procese de Conducerea Modificări tehnice

proceselor substituirea unor producţie şi derularea favorabile în
tehnologice şi a subprocese prietenoase optimă a procesul derulării
instalaţiilor critice mediului proceselor muncii

29
29
Concept de management într-o întreprindere economică şi model de modificare a
conceptului de trecere de la economic la ecoeconomic (model St. Gather)

Concept management întreprindere Concept management întreprindere

economică ecoeconomică

MANAGEMENTUL NORMELOR
MANAGEMENTUL NORMELOR Statut care
Cultura
cuprinde
Statutul Cultura ecologică a
componenta
întreprinderilor întreprinderilor întreprinderilor
Politica ecologică Politica
antreprenorială mediului

MANAGEMENTUL STRATEGIILOR MANAGEMENTUL STRATEGIILOR

Structura
organizatorică Tipologia Sisteme de Selectarea
Sisteme problemelor management problemelor
Programe STRATEGII
manageriale al mediului ecologice
ALE MEDIULUI

MANAGEMENT OPERATIV MANAGEMENT OPERATIV

Procese Sisteme Conduită
organizatorice Contracte Modele de operative de Programe pentru o
Sisteme performanţă management al pentru mediu performanţă
decizionale şi cooperare mediului ecologică
Structuri Comportament Structuri Comportament
Activităţi Activităţi
Dezvoltarea Dezvoltarea ecologică a
întreprinderii întreprinderii
30
după Bleicherk, 1992 - modificare avansată
Procese elaborate privind performanţa întreprinderilor în relaţia economic / ecologic

INPUTURI TRANSFORMARE OUTPUTURI

PRODUSE
CAPITAL
Procese
EMISII
industriale
MUNCĂ
REZIDUURI
sau
SOL RISCURI
Procese
agricole
KNOW-HOW

RESURSE Industria
reciclării
31
procesare după Steger (1997)
Diferenţe de abordare între gândirea strict economică şi economia ecologică

Diferenţe între perspectivele strict economice şi ecologice într-o întreprindere

La nivel de ţel, La nivel de procesare, recunoaştere PROBLEMA

scop a obiectului de activitate CENTRALĂ

Perspectiva Perspectiva Perspectiva Perspectiva Perspectiva Perspectiva

economică ecologică economică ecologică economică ecologică

F L U X U R I

Procese inovative
Bani Procese intense
Materiale de prelucrare a Deficit
cât de transformare Deficit
ecologice substanţelor ecologic
mai a materiilor economic
şi energie dăunătoare recuperabil
mulţi primare
mediului

32
original
O variantă de închidere a circuitului substanţelor în cadrul unui ciclu economic la
nivel de întreprindere sau ramură

procese Materii
Materii prime
prime Producţie Consum Reziduuri
Resurse pentru
naturale producţie

Acumulare +
depozitare
Avertizare (cazul CO2)
Refolosire corecţii Refolosire
dinamice parţială Reciclări
(în acţiune) după ale
prelucrare materiilor
Produ prime
s e şi c o
mpon Înnobilări
ente
termice

Stra
tegi
i de r Reutilizări
Materii ecic
lare
prime
secundare

33
Prelucrare aprofundată după Miessl şi colab., 1995
Principiile viziunii antreprenoriale într-o economie durabilă

Viziune antreprenorială pentru o economie durabilă - PRINCIPII

Recunoaşterea că “Nu poate fi obţinută o creştere economică pe lungă durată dacă nu este
integrată mediului şi dacă nu este prietenoasă cu acesta”.

A examina şi a înţelege că produsele, procesele prin care se obţin produsele şi serviciile,

este imperativ necesar să contribuie la durabilitatea ascendentă, portantă a dezvoltării.

Dezvoltarea profesională a colaboratorilor, lărgirea abilităţilor în domeniul lor de activitate şi

stimularea lor pentru respectarea mediului şi a legilor lui.

Conservarea credibilităţii vis-a-vis de societate, fără de care întreprinderea n-ar putea lucra.

Un dialog deschis cu toate grupările instituţiei, cu care ocazie se ridică spre rezolvare
probleme şi posibilităţi strategice. Se câştigă astfel multă ÎNCREDERE.

Organizarea unui spaţiu destinat exclusiv pentru dezbateri colective şi măsuri preventive.
Intervenţiile statului este necesar a fi discutate într-o măsură limitată.
34
original
Strategii necesare pentru managementul de mediu la nivel de întreprindere

Se elaborează conform normelor.

Este foarte necesară cunoaşterea contactului dintre

instituţii şi mediu.

Este foarte necesar rezultatul acestui contact.

STRATEGII LA
NIVEL DE
ÎNTREPRINDERE Se elaborează bilanţul de mediu (LCA).

Se obţin prin evaluare şi cercetare rezultatele necesare.

Pe baza rezultatelor se elaborează măsurile pe care

întreprinderea şi le asumă pentru a proteja mediul
înconjurător.

Măsurile sunt foarte diverse şi uneori implică proiecte

complicate dar utile de reconstrucţie.
35
Contactul între întreprinderile economice şi mediu

CONTACTUL CU RESURSELE NATURALE

Solul Apa Biodiversitate Aer Arealele

ECOSISTEMUL
Care sunt
contactele cu
mediul ale ECOSISTEME NATURALE AGROECOSISTEME HABITATE
întreprinderilor
sau instituţiilor
terestre maritime în sol aerian sisteme de agricultură reziduale industrie +
economie

vegetal integrat zootehnic

apă gaze
în aer
aer lichide
ABSORBŢII PREA ELIMINĂRI DEVERSĂRI în apă
MARI DE RESURSE EMISII iradieri CANTITĂŢI MARI
sol pe sol
biodiversitate reziduuri

- produse petroliere
CESE
CE SEPOATE
POATEÎNTÂMPLA
ÎNTÂMPLA - substanţe chimice diverse
- CO2 + alte gaze 36
original
Relaţia solului cu întreprinderile şi societatea umană

Ce este solul şi ce i se poate întâmpla în relaţia cu întreprinderile şi societatea umană

- infrastructură
Sol agricol Sol forestier Sol suport - habitate
Sol de sacrificiu

ecosisteme agricole şi de sub păduri - căi rutiere -Gropi gunoi

agricole naturală - oraşe - staţii epurare
- sate etc. - altele

 Îşi poate pierde materia organică brută

 Îşi poate pierde humusul C şi humusul heteropolicondensat
 Îşi poate reduce activitatea biologică sau şi-o poate pierde (deşertificare)
 Poate fi poluat cu:
→ metale grele → microorganisme toxice
→ petrol
1 → săruri 2 → alţi poluanţi organici 3 → cadavre
→ gaze toxice → altele
→ acizi → resturi alimentare
→ alte lichide periculoase → deşeuri menajere
 Poate fi erodat: îndepăratarea părţii fertile de la suprafaţă prin spălare de către ape sau antrenare de către vânt
 Poate fi antrenat prin alunecări de teren
 Poate fi complet deşertificat

MĂSURI

Depoluare Refacere activitate biologică Refacere humus Refacerea arhitecturii solului

RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ A SOLULUI PRIN METODE SPECIFICE !

37
(a)Sol ideal, mostră; (b)Sol degradat puternic; (c)Sol refăcut (inovaţie managerială)

a Starea normală a solului

sănătos la nivel naţional şi
european

Sol degradat Sol refăcut ca urmare

din cauza a unei inovaţii
lucrărilor manageriale de
solului şi reconstrucţie:
inputurilor - modificări şi reducere
tehnice lucrări
- aport materie
organică
- asolamente
- reconstrucţia fluxurilor
apă pe profil
b 8%
apă
c
aer
9% 25% aer
25%
humus
3% alte
schelet organisme
2% 2%

humus
3%
materie Efecte:
minerală - reducere humus argilă+loes humus
loes+argilă - distrugere structură
78% +schelete condensat
- regiuni apă/sol defavorizate 41.2% 3.8%
- activitate biologică fi*****
Starea solului înainte de inovaţie Starea solului după inovaţie
38
COMENTARII
COMENTARII

 Natura are regulile ei, care ar trebui respectate şi de

specia umană.

 Acum 10000 de ani solurile naturale au fost în aşa fel

creeate încât se puteau autogestiona prin autoreglare.

 Foarte important pentru un sol funcţional, ideal, indiferent

de zonă, este păstrarea indicatorilor naturali şi iniţiali de
funcţionalitate.

39
 43% indicatorul mineral textural
humus
13% indicatorul organic microorganisme
Pentru zona României materie organică
acum 80 de ani
22% spaţii libere mari pentru tranzit apă
22% spaţii libere mici (apa capilară reţinută)

45% indicatorul mineral textural

Pentru zona României humus
şi a Europei 2010 5% indicatorul organic microorganisme
sol ideal sub materie organică
păşune perenă 25% apă gravitaţională
50% spaţiu liber
25% apă capilară
pierderea de humus
pierderea de sol (cernoziom) - cea mai gravă problemă
pierderea de microorganisme şi activitate biologică
indicator principal - număr de râme/m2
Degradările antropice pierderea structurii
alterarea raporturilor apă/aer
pierderea rezervei de apă
pierderea de biomasă - recoltele
pierderea de fertilitate şi bunăstare socială
40
 RECONSTRUCŢIA SOLURILOR AFECTATE
DE DEGRADĂRI FIZICE ŞI BIOLOGICE

STUDIU DE CAZ : Implementarea măsurilor manageriale mixte ca

urmare a unei ecoinvenţii la SC AGROVET FARM
S.R.L., cu sediul în Poroschia, jud.Teleorman

41
 Suprafaţa fermei = 1700 ha, în proporţie de 90% arendate. Solul
este greu, cu > 36% argilă şi 3,4 - 3,5% humus.

 Număr puncte bonitare fertilitate: 80 din 100 posibile.

 Factori naturali restrictivi ai producţiei:

 apa,
 variaţiile mari de temperatură,
 fenomene meteorologice atipice ca:
 furtuni,
 grindină,
 alunecări de teren + eroziune,
 stagnarea apei,
 apariţia fenomenelor de gleizare cu crăparea solului
pe timp de secetă, mai ales vara.
42
 Asolamentul cuprinde:

Cereale Floarea soarelui

circa 600 ha circa 300 ha

Rapiţă Mazăre
circa 600 ha circa 200 ha
43
În perioada 1998 - 2004 managementul firmei face eforturi deosebite
pentru mărirea producţiei. S-a luat în studiu cultura de grâu Premium.
S-au folosit soiuri de mare performanţă create în Cîmpia Panonică
precum Capo, Joseph, Balaton şi soiul de grâu dur Auradur.

În ciuda efectuării lucrărilor după toate normele agrotehnice, producţia

de grâu atât la ferma Agrovet cât şi la fermele vecine era cantonată în
medie la 3500 - 3700 kg/ha.

S-a dispus o cercetare exploratorie, efectuată de experţi români şi

străini, cercetători de elită. După 2 ani de cercetări în câmp şi în
laborator, s-a ajuns la identificarea factorilor naturali, dar mai ales
antropici, care blocau creşterea producţiei.

44
 Factori naturali, dar mai ales antropici, care blocau creşterea producţiei:

1. Blocaj pe profilul solului la 30 - 45 cm cauzat de fenomenul denumit hardpan, generat de

lucrarea solului cu plugul la aceeaşi adâncime o perioadă de circa 30 de ani.
Consecinţele blocajului:
1.1 Starea ecologică a solului s-a degradat total.
1.2. Rădăcinile plantelor nu puteau să pătrundă la mai mult de 40 cm. Erau expuse rapid secetei şi
plantele intrau în stres de apă.

2. Apa nu pătrundea în profunzime şi era blocată la nivelul hardpanului. Se întâmplau două

fenomene: apa era pierdută prin evaporare la suprafaţă sau apa se deplasa de-a lungul
pantei, cu sol cu tot, provocând grave pierderi de sol prin eroziune.

3. Însuşirile fizice ale solului erau defectuoase. Raportul apă/aer era deformat de la 25%/25%
la 8%/9%. Prin reducerea apei şi aerului mai ales în stratul arabil şi subarabil, activitatea
productivă a solului era blocată.

4. Lipsea structura solului şi se degrada în ritm susţinut conţinutul de humus din stratul de
suprafaţă (pierderi 1,4% în 5 ani).

5. Lipsa activităţii biologice a solului generată de insuficienţa apei, a aerului şi a materiei

organice necesară descompunătorilor. Cantitatea de microorganisme/ha s-a dovedit a fi
sub 3000 kg/ha (normal > 10.000).

45
Pornind de la aceste deficienţe intitulate generic
Degradarea ecologică totală a solului,
cercetarea a propus un algoritm ecoreconstructiv prezentat
schematic în figura 1 şi care se întinde pe o perioadă de cel
puţin 5 - 6 ani, reproductibil pe orice alte zone similare.

După identificarea problemelor şi pe parcursul elaborării

algoritmului sub conducerea unei echipe româno-austriece, au
fost instruiţi 6 lucrători în ţară şi în străinătate pentru a putea
folosi atât noile tehnologii cât şi utilizarea maşinilor pe care să le
implementeze. Personalul se reduce de la 25 de oameni la 6.

46
Algoritmul reconstrucţiei solului la ferma AGROVET Farm Alexandria

Nivel 1 convenţional Rezultate după primul an:

- Se refac fluxurile pe profil
- Începe refacerea rezervei de apă a
Se scoate plugul, solului
se introduce un - Apa se conservă
scarificator - Rădăcinile pătrund în profunzime
- Producţia creşte cu 800 kg/ha.

Se scoate discul,
continuare
se introduce
inovare gruber tip tiger
Se scoate semănătoarea
continuare clasică, se introduce
semănătoarea cu
inovare
încorporare seminţe şi
îngrăşăminte
Inovare + implementare. C
47
Algoritmul reconstrucţiei solului la ferma AGROVET Farm Alexandria

Efecte:
Nivel 2 - Fluxurile sunt refăcute.
- Creşte cantitatea de humus C.
- Creşte activitatea biologică.
Se lucrează - Se reface aproape complet
numai cu tigerul raportul apă - aer al refacerii
biologice a solului.
- Creşte conţinutul de apă
Se introduce disc greu pentru înmagazinată în sol.
continuă pregătire pat germinativ - Producţia creşte cu circa 950
kg/ha.
inovarea
Conservare
inovare Se seamănă ca mai sus

inovare Se recoltează cu combine speciale

Se toacă paiele şi se Se lasă paiele

Inovare + implementare. încorporează ca mulci
48
Algoritmul reconstrucţiei solului la ferma AGROVET Farm Alexandria

Efecte:
Nivel 3 - Fluxul este complet refăcut pe profil.
- Apa se conservă integral.
Se reface - Structura devine stabilă.
scarificarea - Creşte cantitatea de humus C.
- Se acumulează materie organică vie
în sol.
- Se reactivează fixarea biologică şi
asociativă a azotului.
- Se mobilizează fosforul şi potasiul
din rezerva solului.
Conservare Tiger + disc + - Indicele ecologic al solului se
inovare gruber apropie de cifra 4.

Materie organică până

la 2000 to/ha

Paie Tulpini rapiţă

49
Algoritmul reconstrucţiei solului la ferma AGROVET Farm Alexandria

Nivel 4
Se reface scarificarea

Tiger + disc + gruber

Materie organică până la 2000 to/ha

Paie Tulpini rapiţă

Se modifică
managementul nutriţiei

Se alcătuieşte bilanţul Dozele de azot se

elementelor nutritive reduc la nivelul
(N.P.K, humus) bilanţului
50
Algoritmul reconstrucţiei solului la ferma AGROVET Farm Alexandria

Nivel 5 Pentru evitarea rezistenţei la boli şi

dăunători.
Se modifică managementul Pentru reducerea presiunii de poluare.
protecţiei plantelor Pentru eliminarea micotoxinelor.

Se trece la tehnologii de
precizie în fermă.
Senzori + GPS

Se continuă introducerea de
materie organică în sol

Se introduce şi consolidează
un nou management al
mentenanţei maşinilor

51
Efecte:
 Producţia de grâu se stabilizează în jur de 6000 kg/ha
 Producţia de mazăre se stabilizează în jur de 4000 kg/ha
 Producţia de rapiţă se stabilizează în jur de 3500 kg/ha
 Producţia de floarea-soarelui se stabilizează în jur de 3000 kg/ha.
 Costurile de producţie au fost reduse cu 40% iar productivitatea muncii a crescut
de 8 ori în 5 ani. Ferma obţine o rată a profitului net de 30%.
 Invesţiile necesare: circa 1,1 mil Euro - amortizabile în 3 ani.
 Nu s-a apelat la proiecte UE.

În etapa următoare se trece la semănatul direct în mirişte sau în mulci pentru că s-a
atins pragul de pregătire biologică a solului care nu mai solicită lucrări convenţionale
sau reduse, ci minimum tillage.

Efect: Reducerea preţului lucrărilor solului de la 250 lei/ha la 41 lei/ha.

Producţia obţinută conţine 16% proteine, fără micotoxine şi fără infecţii cu
amiloenzime obţinându-se un preţ cu 40-50 euro peste preţul standard al pieţii.
52
 Starea solului după implementarea inovaţiei manageriale
- deblocare
- structurare
- acumulare
- biodegradare

apă
8% aer
aer
apă 25%
9%
25%
humus alte
3% organisme
2%
schelet
2% humus C
3%

materie
argilă
minerală humus
+loes +
loes+argilă condensat
schelet
78% 3.8%
41.2%

Starea solului înainte de inovaţie Starea solului după inovaţie

53
 Reflectarea simplificată în nivelul producţiei şi al calităţii ei

kg/ha înainte
kg/ha după diferenta
Cultura de calitate calitate
implementare în plus
implementare
foarte
Grâu 3600 bună 6100 2600
bună
foarte
Rapiţă 2100 bună 3500 1400
bună
foarte
Mazăre 890 satisfăcătoare 4050 3160
bună
Floarea- foarte
1600 satisfăcătoare 3000 1400
soarelui bună

54
 FUNCŢIA DE IMPLEMENTARE A INOVAŢIEI

P = P + p
în care:
P = producţia şi calitatea ei după implementarea inovaţiei
p = producţia înainte de implementarea inovaţiei (vezi tabelul precedent)
p = sporul de producţie adus prin implementarea managerială
a inovaţiei şi invenţiilor.

p = f(x1…xn)
în care:
x = nivelul şi calitatea factorilor de producţie

p = f(x1 + x1) + f[(x1+x1 +….. (xn +xn)]

în care:
x = suplimentul de factori cantitativi şi calitativi obţinuţi prin
inovare
55
 IE

P1 Efecte P
primare

Pe baza acestor ecuaţii au putut fi calculate funcţiile creării

producţiilor după modelul

Z = f (x ,y)
în care:

Z = producţie
x = factor apă
y = factori ecologici antropici + I = IE

56
 Alimente sănătoase, oameni sănătoşi

Producere produse Management special al

Cercetare-dezvoltare-
agricole mentenanţei utilajelor
eco-inovativă
Intervenţii cu
Bactofil
microorganisme
Biovin
(bacterii +
Algoritm Model natural de ciuperci)
specific eco- valorificare superioară a
inovare inputurilor

1. Scarificare 2. Refacere fluxuri 3. Creşterea inputurilor naturale la 4. Reducere azot de sinteză

distrugere hardpan pe profil sol grâu (N, P2O5, K2O) Conservare humus
Reduce N în bilanţ
cu 30-90 kg/ha N

după
înainte Refacerea asociaţiei Materie organică
grâu-azospirillum
(curbă consum,
curbă acumulare azot) Îngrăşăminte
Bilanţul azotului.
verzi
Reconstrucţia optimă a
raportului apă-aer Gunoi grajd,
Reconstrucţia structurii
Reconstrucţia humusului
compost
Reconstrucţia biodiversităţii

Reducerea lucrărilor Monitorizarea Efect final: dublarea producţiei la cereale

asupra solului calităţii solului şi reducerea cu 40% a costurilor

-Scoaterea plugului
-Înlocuire cu gruber (tiger) Microorganisme 8x
Utilaje -Reducere tiger Râme  30 buc/m2 Stabilizarea solurilor 57
Renunţare la plug -Introducere mulch 57
De la un sol bine conservat (a), în care solul nu se deplasează oricât ar ploua, prin neglijenţă,
într-o zonă apropiată (Malu cu Flori) se ajunge la eroziune (b)

Sol neerodat. Sol erodat

O secvenţă pe o prin spălare la
păşune bine suprafaţă şi
întreţinută din ravene la Malu cu
nordul jud. Flori, judeţul
Dâmboviţa Dâmboviţa
(Robescu V.O., (Robescu V.O.,
2009 2009

a b

c Formele de manifestare ale procesului de eroziune:

- Eroziunea prin spălare la suprafața solului,
- Eroziunea de adâncime care după stadiul de dezvoltare se deosebesc următoarele
forme :
Eroziunea se poate exprima
în diferite feluri, ajungând să
creeze răni foarte adânci în Rigolă Ogaş Ravenă Torent
scoarţa pământului, apele
putând transporta până la
100.000 to/an sol fertil din
ecosistemele naturale şi Torentul reprezintă un curs de apă, cu
ADÂNCIME ADÂNCIME ADÂNCIME
antropice ale României. 20-50 cm 50 cm – 2 m 2 -3m debit permanent, având o reţea
hidrografică şi bazin de recepţie propriu şi
care se caracterizează printr-un anumit
(Nijloveanu Daniel, Teză de doctorat, oct.2011) regim hidrologic 74
Model managerial biologic de implementare algoritmică a reconstrucţiei ecologice
a dealului Malu cu Flori

Faza 0 Terenul un an înainte de începerea modelării, eroziune cu început de adâncire

75
după Robescu V.O., 2009
Model managerial biologic de implementare algoritmică a reconstrucţiei ecologice
a dealului Malu cu Flori

Faza 1 Anul I în care s-a plantat cătină - se instalează şi alte asociaţii vegetale
76
după Robescu V.O., 2009
Model managerial biologic de implementare algoritmică a reconstrucţiei ecologice
a dealului Malu cu Flori

Faza 2 Suprafaţa tinde să se ocupe cu vegetaţie; rămân însă rigole şi eroziune continuă
77
după Robescu V.O., 2009
Model managerial biologic de implementare algoritmică a reconstrucţiei ecologice
a dealului Malu cu Flori

Faza 3 Se extinde prin drajonare cătina, dar protecţia nu este mai mare de 60%.
Alte asociaţii vegetale sunt prezente. 78
după Robescu V.O., 2009
Model managerial biologic de implementare algoritmică a reconstrucţiei ecologice
a dealului Malu cu Flori

Faza 4 Se dezvoltă cătina pe orizontală şi verticală, creşte gradul de protecţie la peste

70%. Rămân suprafeţe de sol neprotejate 79
după Robescu V.O., 2009
Model managerial biologic de implementare algoritmică a reconstrucţiei ecologice
a dealului Malu cu Flori

Faza 5 Cătina este bine dezvoltată pe vertical şi orizontal, solul este protejat în
combinaţie cu alte asociaţii vegetale în proporţie de 98%. 80
după Robescu V.O., 2009
Model managerial biologic de implementare algoritmică a reconstrucţiei ecologice
a dealului Malu cu Flori

Faza 6 Se constată maturizarea modelului biologic şi instalarea durabilităţii protecţiei 100%

81
după Robescu V.O., 2009
Modelul natural

Prin comparaţie, modelul natural care cuprinde cătină şi specii de Salix, este mult mai slab şi
nu oferă decât o protecţie de 80%.

Stânga: protejat malul Dreapta: neprotejat

82
după Robescu V.O., 2009
Probleme manageriale privind implantarea modelelor şi modulelor antierozionale

Dificultatea implementării

Dacă ne referim strict la cele trei module antierozionale studiate în nordul bazinului
râului Dâmboviţa, în aprecierea greutăţilor implementării trebuie ţinut cont de următorii
factori:

a) panta terenului

b) starea terenului (solului în momentul deciziei de reconstrucţie ecologică)

c) regimul de precipitaţii şi îndeosebi frecvenţa plilor cu intensitate mare.

d) alţi factori antropogeni, printre care disponibilitatea unei decizii politice şi sociale.

În tabelul următor prezentăm prin note de la 1 la 5 care dintre modulele experimentate

este cel mai potrivit unei situaţii date.

83
Oportunitatea celor trei module de a fi implementate în bazinul superior al râului Dâmboviţa

Panta terenului
> 10 10 - 20 20 - 40 40 - 60 > 60
s1 s2 s3 s1 s2 s3 s1 s2 s3 s2 s3 s3

Modul 1 asociaţie
gramineae 5 3 - 4 3 - 2 2 1 1-2 1 1

Modul 2 asociaţie
5 3 - 5 4 - 3 2 1 2 1 1
gramineae + trifollium

Modul 3 asociaţie
arboriscicole model 5 5 - 5 5 - 5 5 5 5 4 3-4
Hippophae

s1 = sol cu orizont A
s2 = sol cu sub 50% orizont A
s3 = sol fără orizont A şi chiar fără B (rocă mamă)
1 = implementare imposibilă
2 = implementare dificilă
3 = numai parţial
4 = implementare bună
5 = implementare foarte bună
84
Exemple de alunecări de teren, ca formă extrema a manifestării eroziunii

a) Teritoriu
foarte bine
conservat.
Lipsesc
fenomenele
erozionale
şi cu atât
mai puţin
alunecările

b) Grave
alunecări de
teren, cu
distrugerea
căilor de
comunicaţie
pe o
distanţă
mare

85
Schema managerială de refacere a terenurilor după alunecările de teren

Pentru alcătuirea unor soluţii manageriale de consolidare a terenurilor supuse alunecării este necesară
investigarea fiecărei zone, teritoriu sau areal.

Etapele alcătuirii schemelor, respectiv sistemelor manageriale de refacere pleacă de la:

 investigarea cauzelor, a factorilor care facilitează alunecările de teren

 evaluarea intensităţii riscurilor
 evaluarea pagubelor produse şi a celor care se vor produce

 despăduririle

 lucrări economice şi de investiţii fără calculul riscurilor, respectiv al

Principalii factori impactului de mediu
favorizanţi ai
 lipsa sau alterarea lucrărilor de artă deja existente
alunecărilor de
teren :  modificarea condiţiilor climatice, a schimbării climei li îndeosebi a regimului
de precipitaţii

 cauze naturale: cutremure de pământ, schimbarea fluxurilor subterane de

apă

86
STUDIU DE CAZ

Cazul versantului de nord-vest al municipiului Suceava

Subiectul : De 7 ani grave alunecări de teren în zona Zamca, care face legătura cu zona Şcolii
“Filadelfia” şi cu terasa platoului Scheia.

Risc : Tot arealul este în pericol. În zonă sunt sute de locuinţe şi obiective culturale.

Cauza : Creşterea debitului şi modificarea fluxului apelor subterane din straturile nisipoase
aflate sub un pachet de argilă.

Necesitatea
Foarte mare şi urgentă, pentru că întreg platoul poate pleca la vale cu case şi
intervenţiei :
obiective sociale şi culturale.

Măsuri : Executarea unui proiect concret de către specialişti privind stabilizarea taluzului de
la partea superioară a versantului pentru recâştigarea stabilităţii terenului din aval.

87
prelucrat după ziarul Evenimentul zilei
STUDIU DE CAZ

Cazul versantului de nord-vest al municipiului Suceava

 amenajarea a 9 chesoane

 construirea a 2430 de drenuri colectoare

 261 metri de conducte de transport
Elemente concrete
ale măsurilor luate :  261 m.l. de canal deschis pentru transportul apei

 construcţia de geocelule pe o suprafaţă de 8615 m2

 protecţie prin ranforsare a 2685 m2

Durata de efectuare a
= 26 luni
investiţiei :

Costuri : = 5,7 mil. lei = 1,5 mil. euro

Solicitare legislativă : LEGEA SOLULUI

88
prelucrat după ziarul Evenimentul zilei
EXEMPLE ALARMANTE :

În primele 10 luni ale anului 2008, pe raza judeţului Vâlcea s-au produs
alunecări de teren în 18 localităţi. 22 de locuinţe au fost complet distruse şi
alte 8 sunt fisurate.

Managementul reconstrucţiei ecologice a

zonelor afectate de alunecări de teren este
uneori foarte complicat, dificil şi mai ales
scump.

Managementul controlului alunecărilor de

teren constă în primul rând în măsuri
preventive şi numai apoi de combatere.

Distrugeri de locuinţe şi bunuri în

Enumerăm în continuare câteva dintre ele. judeţul Vâlcea în anul 2008,
datorită alunecărilor de teren.

89
 Măsuri de prevenire a alunecărilor de teren

 lucrări tehnice complexe pentru prevenirea surpării galeriilor miniere, a

carierelor exploatărilor de orice fel, dezafectate

 folosirea unor culturi care îmbracă mai bine solul şi previn formarea
crăpăturilor (culturi dese, de preferinţă perene)

 renunţarea la arături, lucrarea solului în plan vertical

 împădurirea terenurilor cu risc de alunecare, îndeosebi cu plantaţii de nuci

(sistem radicular pivotant)

 controlul periodic al suprafeţelor, acoperirea cu pământ a crăpăturilor

pentru a evita pătrunderea rapidă a apei

 interzicerea defrişării pădurilor silvice, a amplasării de construcţii şi

depozite grele, trasarea de căi de comunicaţii, efectuarea de săpături la baza
versanţilor vulnerabili
90
PROBLEME PRIVIND MANAGEMENTUL APEI

91
91
 La nivelul UNESCO se vorbeşte foarte frecvent despre disponibilitatea
resurselor de apă dulce, cantitatea de apă dulce care stă la dispoziţia unei
persoane şi, în funcţie de acest parametru, introducerea altor noţiuni, ca
„insuficienţa apei”, „lipsa apei”, „necesitatea existenţei apei” şi „criza apei”.

Managementul apei se ocupă cu expertizarea resurselor de apă şi

disponibilizarea lor către zone unde criza de apă a început să se manifeste, dar
şi cu relaţiile dintre apă şi alte resurse ale ecosistemului şi arealelor, care pot
afecta solul, biodiversitatea, securitatea alimentară şi socială în plan zonal,
regional şi global.

92
RISCURI
RISCURI

Apa este un foarte bun diluant

Poluarea cu nitraţi, foarte discutată

Poluarea cu metale grele fizică

Poluarea cu suspensii

Poluarea cu substanţe chimice (inclusiv pesticide)

Bacterii
Poluarea cu material biologic
Alte organisme, amoebe, artropoode
93
Disponibilitatea Apa nu
apei – premiză a cunoaşte Utilizarea
dezvoltării graniţe resursei de apă
economico- necesită
sociale limitări
semnificative

Probleme manageriale
la nivelul apei

Aspectele
economice legate
de apă Este influenţată
de factori de
Depinde de
mediu social-
precipitaţii
economici

94
Mărimea resursei de apă

1,4 miliarde km3 de apă total pe planetă

35 milioane km3 apă dulce

Numai 213.000 km3 sunt relativ uşor

disponibili omenirii

® colectări
45 000 km3 în lacuri şi râuri ® zăpadă
® gheaţă
® apă freatică
Rest:
® gheaţă subterană
® bazine de apă subterană
® rezerva solului
95
La nivel mondial se consumă, însă, numai 4000 Km3 apă dulce, din care:
•70% în sectorul agricol;
•20% în industrie (inclusiv producţie de energie);
•10% în domeniu.

Sectorul agricol mai primeşte 6400 Km3 apă din ploi direct în câmp.
În plan mondial există diferenţe mari în ceea ce priveşte folosirea apei extrase.
Ţări ca SUA şi cele din UE folosesc 50% din apa extrasă în zona industrială.
India şi China folosesc 2/3 din apa mondială extrasă.
Apa extrasă pe cap de locuitor variază de la:
•6.4 m3/cap locuitor în Republica Centrafricană
•5913 m3/cap locuitor în Turkmenistan.
96
Disponibilitatea apei repartizată pe continente

Factorul Apă (%) Populaţie (%)

Continentul

Asia 36 60

America de Sud 26 6

America de Nord şi 15 8
Centrală
Africa 11 13

Europa 8 13

Australia + Oceania 5 <1

Sursa: Calcule UNESCO

97
 Consecinţele creşterii populaţiei şi prognoze

O creştere de 3 O dublare a
ori a populaţiei consumului
de apă

1930 - 2002

Creşterea continuă cu o cerere logaritmică: în 2020, un litru de apă

utilizată, va impurifica 8 litri de apă curată (mai ales în lumea a treia).
Apa potabilă va deveni o marfă foarte scumpă.

98
 Necesarul de apă în diferite domenii casnice şi de
producţie

1. Un cetăţean 3 litri – pentru mâncare şi băutură

150 litri apă
european consumă - întreţinerea
Restul:
locuinţei;
zilnic:
- grădină;
(Lebeth F. - 1994) - auto;
- spălat rufe;
2. Un cetăţean - spălat veselă;
158 litri apă - igienă
vienez consumă personală.
zilnic:

3. Un cetăţean
25 litri apă
indian consumă
zilnic:

Câţiva indicatori care sunt necesari managementului apei

pentru proiectele de viitor
99
 Ce se poate face pornind de la aceste cifre?

• Dacă în condiţii de criză ne propunem să reducem cantitatea

de apă consumată de un individ, reţinem că aceasta nu poate
scădea sub 4-5 litri/zi, consideraţi limita de supravieţuire. Nu
se pune problema nici unei forme de confort, ceea ce este
imposibil de acceptat de către umanitatea civilizată.
• Între 1940 şi 1990, necesarul de apă la nivel mondial s-a
mărit de 4 ori, în timp ce populaţia mondială s-a dublat.
• Numai 1/5 din populaţia mondială trăieşte în locuinţe
racordate la apă şi canalizare.
• 1.1 miliarde oameni nu dispun nici măcar de 20 litri apă/zi.
• > 2 miliarde oameni nu au acces la apă curată de băut.

100
• > 450 milioane oameni trăiesc în ţări în care resursa
de apă este extrem de critică.
• Reţinem că un stat sărac în apă este acela care nu
poate asigura mai mult de 2.74 litri apă/cap locuitor
(conform World Watch Institut).
• Cel puţin jumătate din numeroasele boli prezente în
ţările în curs de dezvoltare sunt generate de apele
murdare. Printre ele: diareea, holera, Typhus, atacul
endo- şi ectoparaziţilor şi bolile de ochi.
• 3-4 milioane copii mor anual de bolile de diaree şi
infecţii cauzate de apele insalubre.

101
 Atenţie!
Fenomenele mai sus prezentate se amplifică odată cu
creşterea populaţiei. Managementul apei câştigă, deci, în
importanţă.
   se poate iriga un ha de orez (de aici şi
Ce se poate face consumul mare de apă în ţările Asiei);
cu  pot fi aprovizionaţi 100 nomazi şi 450 bucăţi
vite timp de 3 ani;
15 000 m3 apă
 pot fi aprovizionate 100 familii rurale timp de 4
ani;
 pot fi aprovizionate 100 familii urbane timp de
2 ani;
 necesar a 100 oaspeţi ai unui hotel de lux timp
de 55 zile.

102
Managementul utilizării
apei se cere urgent
schimbat

103
 Este o cheie a succesului supravieţuirii în secolul XXI

Managementul durabil
Consumul de apă s-a dublat în ultimii 50 de ani
al apei
Modificări esenţiale ale disponibilităţii datorită:
 creşterilor economice din ţările emergente
 modificărilor climatice
 creşterilor populaţiei pământului (7 miliarde, în prezent)

Apa joacă un rol din ce în ce mai mare în zona concurenţei

economice

47% din populaţia lumii trăieşte în “High Water Stress”

Soluţii sunt greu de găsit pentru această jumătate din populaţia

globului

Şi, totuşi, nu-i este nimănui interzis să gândească !

104
• Monitorizarea cantităţilor de apă extrase din sursele
subterane sau de suprafaţă reprezintă un parametru esenţial
de lucru în Managementul Apei.
• Monitorizarea, în egală măsură, a cantităţii apei şi a
fenomenelor de degradare intră, cu siguranţă, în bilanţul apei,
bilanţ necesar a fi în permanenţă actualizat (monitorizare
dinamică) pentru elaborarea măsurilor de protecţie,
conservare şi utilizare durabilă.
• Este îmbucurător să constatăm că majoritatea întreprinderilor
particulare au staţii de epurare şi se implică pozitiv şi la timp
în implementarea măsurilor luate de Managementul Apei. Nu
acelaşi lucru se întâmplă cu întreprinderile statului sau cu
marile aşezăminte umane, cum este şi capitala Bucureşti.

105
 Analiza datelor privind
De aceea sunt necesare
extragerea apei pentru Întreprinderile se
strategii pentru diminuarea
consum industrial şi implică timpuriu în
şi controlul mai ales al
casnic arată posibilităţi normele şi strategiile
secetei, dar şi al polarizării
tot mai mari de riscuri aşteptate
fenomenelor
climatice

O bază de date solidă şi o

analiză particulară pun la
Argumente pentru un
dispoziţia întreprinderii
management durabil al apei
informaţii asupra
posibilităţilor de
reducere a costurilor

* Notă:
În toată lumea, întreprinderile reacţionează mai repede decât decidenţii politici în problema managementului apei
106
 Două mari strategii în
managementul apei

Proiectarea unor Recâştigarea căldurii

staţii de epurare din apa evacuată din
după un software întreprinderi sau
performant habitat

107
• În UE întreprinderile sunt stimulate, prin proiecte
finanţate de cei care le încasează impozitele, pentru
implementarea acelor măsuri de management care
să conducă la utilizarea durabilă a resurselor,
respectiv la conservarea lor.

• Revenind la apă, considerăm că este de neacceptat şi

costisitor ca apa potabilă să ajungă direct în
canalizare.

108
 Este păcat şi costisitor ca apa curată,
Slogan potabilă, să ajungă în canalizare!

Câteva inecuaţii inacceptabile:

Apa necesară
Apa eliminată la canal
> întreprinderii, hotelului
sau persoanei

Cantitatea de apă
din precipitaţii > Alte resurse de apă mai
scumpe

109
 Schema managerială a unei instalaţii de captare şi utilizare a apei de ploaie
(după TerraSoft - 1999)

În economisirea apei, folosirea apei de ploaie joacă un rol important în reducerea bilanţului apei.
Parametrii economici ai unui asemenea proiect se găsesc în figura următoare. 110
Dacă la marginea Bucureştiului un gospodar are o casă de 200
m2 construiţi şi cad anual 500 mm precipitaţii, el poate capta
într-un an 100.000 litri sau 100 m3. Cu această apă, el îşi poate
asigura necesarul de apă menajeră pentru cel puţin 2 ani. Cum
capacitatea de stocare este limitată, cu jumătate de apă (50
m3) el poate aproviziona 1000 m3 de grădină cu legume sau
pomi cu o normă de 500 mm/ha/an, ceea ce este extrem de
convenabil atât pentru mediu, cât şi pentru bugetul de familie.

111
PARAMETRII ECONOMICI AI UNEI INSTALAŢII DE CAPTARE A APEI DE PLOAIE

Investiţii:
Investiţii: Costurile întregii instalaţii 3550 euro
Alte costuri 0
TOTAL 3550 euro

Costuri
Costuri Costuri de purificare 2,43 euro
specifice
specificede
de Costuri cu apa evacuată 2,89 euro
funcţionare:
funcţionare: Întreţinere 0,00 euro
Curent electric 0,15 euro
TOTAL 5,41 euro
Costuri evacuare apă de ploaie 0,00 euro
Costuri întreprindere pentru
curent şi întreţinere 1,96 euro
Câştig generat de economisirea apei de băut 311 euro
Câştig în primul an 134,25
Amortizare 24 ani
112
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

COMISIA
EUROPEANĂ

DIRECTIVA
APEI
Reglează condiţiile pentru inovarea, proiectarea
şi implementarea unui management performant
113
113
Condiţii şi precizări
1. În Europa apa este ameninţată, atât cea pentru băut, cât şi cea pentru alte folosinţe
1.1. Unele funcţii ale apei sunt în pericol:
1.2. Apa este esenţială pentru ecosistemele
naturale şi pentru reglarea climei:
 reducerea creşterii economice
 reducerea pescuitului economic
 producerea de energie
 industria prelucrătoare
 transportul şi turismul
 activităţile recreative
 riscuri ridicate de secetă, alternativ cu
inundaţii, mai ales în deceniile viitoare
 cererea de apă este din ce în ce mai mare în
toate domeniile
 calitativ, apa este în pericol datorită poluării
 este necesar ca apa să fie folosită cu grijă şi
protejată
114
Condiţii şi precizări

2. Este necesar să se ia măsuri la nivelul Uniunii Europene, deoarece bazinele

hidrografice şi poluarea traversează frontierele

 râurile nu se opresc la frontierele naţionale;

 instituirea unui management pe bazinele hidrografice conduce la cea mai bună

metodă de gestionare a apei;

 măsurile izolate de îmbunătăţire a calităţii apei nu pot fi încununate de succes;

 din contră, managementul la bazinele hidrografice acoperă toate problemele

necesar a fi rezolvate la nivelul corpului de apă;

 Europa are 110 districte hidrografice;

 s-au alcătuit planuri de gestionare a tuturor bazinelor hidrografice (PGBH)

 participarea publică este determinantă în implementarea planurilor DCA

115
Condiţii şi precizări

3. Este necesar ca apa să atingă o bună stare ecologică şi chimică. Apa e necesar să
rămână vie pentru a proteja sănătatea umană, resursele de apă, ecosistemele
naturale şi biodiversitatea
 abundenţa florei acvatice şi piscicole,
 disponibilitatea nutrienţilor,
Definiţia stării ecologice are în vedere:  salinitatea,
 temperatura,
 poluarea cu chimicale.

DCA clasifică starea ecologică a

apelor de suprafaţă în cinci
categorii:
 stare foarte bună (nota 1)
 stare bună (nota 2)
 stare medie (nota 3)
 stare slabă (nota 4)
 stare foarte slabă (nota 5) Marcarea calităţii apelor conform DCA
116
Condiţii şi precizări

4. Implicarea publicului este crucială

informare,
educaţie,
Este nevoie de:
gândire,
participare

5. Progresele sunt, însă, mici. Rămân foarte numeroase proiecte de efectuat şi

implementat

 implementarea gândirii proiectelor reieşite din Directivă are loc în cicluri recurente
de 6 ani (primul, 2009-2015)
 între timp, se analizează riscurile unor suprafeţe de ape de a nu îndeplini condiţiile,
obiectivele până în 2015
 au loc monitorizări şi corecţii.
117
Condiţii şi precizări

6. Gestionarea apei intră în relaţie cu multe alte politici: integrarea este singura
modalitate de a garanta durabilitatea apei

 Apa este vitală pentru toate domeniile, mai ales pentru agricultură şi creşterea
animalelor
 Din 1985, suprafeţele irigate în sudul Europei au crescut cu 20%
 Agricultura este principalul consumator de apă, urmată de producţia de energie şi
de industrie
 Ecosistemele

7. Un mediu în schimbare dă naştere la noi provocări în viitor, care includ schimbări

climatice, inunaţii şi secetă

 Rezolvarea problemei deficitului de apă şi al secetei devine rezolvabila numai prin

implementarea DCA
118
Principalele obiective privind protecţia apelor elaborate de Directiva Apelor (DAC 2000)

1. Obiectivele urmărite de Directiva Cadru a Apei

1. Prevenirea deteriorărilor ulterioare ale apelor. Protecţia şi îmbunătăţirea ecosistemelor

acvatice şi a tuturor zonelor umede periferice ecosistemelor acvatice sau a celor de nişă

2. Promovarea unei utilizări DURABILE A APELOR, prolifând pe

termen lung resursele disponibile de apă

3. Proiecte privind protecţia avansată a apelor, a îmbunătăţirii

mediului acvatic. Proiectele vor conţine măsuri speciale privind:
– reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau
pierderilor de substanţe
– încetarea şi eventual blocarea treptată a evacuărilor şi Emisii şi deversări de
substanţe chimice
– emisiilor directe de substanţe periculoase şi foarte periculoase în
periculoase ecosistemele acvatice

119
Principalele obiective privind protecţia apelor elaborate de Directiva Apelor (DAC 2000)

1. Obiectivele urmărite de Directiva Cadru a Apei

4. Reducerea continuă, progresivă a poluării apelor subterane şi prevenirea poluării

ulterioare.

5. Furnizarea unei ape potabile în cantităţi necesare, suficiente şi de bună calitate,

indiferent de natura sursei.

6. Protecţia apelor teritoriale şi marine.

7. Realizarea ecordurilor internaţionale pentru protecţia apelor terestre şi marine

120
Principalele obiective privind protecţia apelor elaborate de Directiva Apelor (DAC 2000)

2. Politici şi strategii aduse de DCA 2000

1. Întocmirea planului de management al apelor la nivel de bazin hidrografic

2. Bonitarea şi încadrarea apelor în cinci categorii de calitate, ţinând cont de

dimensiunea biosului din ecosistemul acvatic

3. Definirea şi caracterizarea “stării prezente” a apelor de suprafaţă

4. Definirea “stării bune” a apelor

5. Definirea şi încadrarea apelor cu regim ridicat de modificări antropice (o

nouă categorie de ape)

6. Conceptul de reabilitare a râurilor şi măsurile necesare

121
Principalele obiective privind protecţia apelor elaborate de Directiva Apelor (DAC 2000)

3. Avantajele implementării DCA. Beneficii

Îmbunătăţirea protecţiei apelor şi a ecosistemelor acvatice

Beneficii de
mediu Utilizarea raţională şi eficientă a resursei

Management eficient şi durabil mediului acvatic

Calitate ridicată a cercetărilor şi informaţiilor pentru societate

Beneficii
sociale Dezvoltare durabilă a serviciilor legate de utilizarea apelor

Creşterea nivelului de trai, de confort şi bunăstare

O abordare corectă cost-eficienţă-preţuri pentru apă

Un echilibru între necesităţile sociale, economice şi de mediu

Beneficii
economice Creşterea calităţii managementului apei şi a implicării lui în viaţa socio-economică

Creşterea nivelului de cunoaştere şi evoluare a necesarului de implicare

Creşterea valorii serviciilor ecologice oferite, pe fondul dezvoltării durabile: recreere,

sănătate, bunăstare
122
Principalele obiective privind protecţia apelor elaborate de Directiva Apelor (DAC 2000)

4. Instrumente manageriale oferite de DCA ţărilor membre. Ele au devenit obligatorii.

Un domeniu amplu de instrumente pentru monitorizarea şi clasificarea

apelor în scopul evaluării stărilor ecologice.

Un sistem de autorizare şi înregistrare a acumulărilor de apă pentru

protejarea stării ecologice a apelor.

Un sistem oficial de planificare la nivel de bazine hidrografice şi de aplicare a

unor măsuri eficiente pentru limitarea poluării difuze a apelor.

123
Principalele obiective privind protecţia apelor elaborate de Directiva Apelor (DAC 2000)

5. Sloganuri

Fără apă nu există viaţă !

Fără apă curată nu putem

avea o viaţă sănătoasă !

Calitatea apei depinde de

comportamentul fiecăruia Un model criminal de comportament uman în
dintre noi faţă de apă ! bazinele de acumulare a apelor

124
Implementarea spaţială a Directivei Apă şi a protecţiei mediului în general

Scara geografică

Zonal
european

Ţara
Politica = Planificare
Regiuni de
dezvoltare

Judeţ

Biocenoză Management = Gestiune

Plante

(www.scristube.com)
125
 Tabel cu rezultatele obţinute
Rezultate
1 sistem de monitorizare modern al
apei în cadrul Departamentului de
Analiză Complexă a Mediului din
cadrul Universităţii “Ştefan cel
Mare” Suceava
1 acord de parteneriat pe termen
lung
70 persoane instruite
5000 locuitori informaţi
30 firme informate
35 primării
1 studiu de mediu
1 site Internet cu bază de date
1 seminar
Indicatori de realizare a rezultatelor
Þ înfiinţarea departamentului de analiză complexă a mediului în
cadrul Universităţii Suceava
Þ dotarea cu aparatură de ultimă generaţie destinată analizei fizico-
chimice a apei în cadrul Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava
Þ acord de parteneriat semnat pe 5 ani cu partenerii proiectului
Þ un număr de 70 de persoane instruite în sistem postuniversitar, în
domeniul monitorizării şi gestionării apelor
Þ un număr de 5000 de locuitori, 30 de firme private şi 35 de primării
din zona transfrontalieră informaţi asupra legislaţiei de mediu
Þ un studiu de mediu cu tema “Studiu privind modalităţile de
investigare şi evaluare a dinamicii caracteristicilor acvatice şi a
corelaţiilor existente cu calitatea apei freatice”
Þ un site Internet cu o bază de date în care sunt înregistrate toate
valorile analizelor şi informaţiile referitoare la proiect
Þ Tema seminarului: “Impactul activităţilor economice şi a
aglomerărilor urbane asupra calităţii apei râului Siret”. Locaţie –
Suceava. 140 participanţi
126
 Studiu de caz
Bazinul Hidrografic Transfrontalier Siret

Proiect pentru creşterea calităţii apei în Bazinul

Hidrografic Transfrontalier Siret

Proiect Educativ

127
Obiective specifice ale proiectului

Modernizarea sistemului de monitorizare a

1
Bazinului Hidrografic Transfrontalier Siret

Instruirea personalului tehnic din cadrul

2
instituţiilor specializate

Creşterea nivelului de informare al agenţilor

3
economici, al administraţiei şi al locuitorilor

128
Grupul ţintă

70 persoane din Zona Transfrontalieră a

judeţelor Suceava-Cernăuţi (50+20)

10 persoane - APM
30 persoane –
Administraţiile Publice
Locale
20 persoane –
Administraţiile Naţionale
ale Apelor

10 persoane –
Staţiile de epurare
129
Difuzare informaţii

4000 persoane – Judeţul Suceava

Locuitori
1000 persoane – Cernăuţi
Total 5000 de persoane

20 de firme – Suceava
Agenţi economici
10 firme – Cernăuţi
Total 30 de firme

16 instituţii – Suceava
Oficialităţi
19 instituţii – Cernăuţi
Total 35 de instituţii
130

Motivele care au stat
la baza alegerii
grupului ţintă
1. Alegerea strategică: persoanele care vor fi instruite ocupă
funcţii cheie la nivelul central şi la nivel de departamente
tehnice în cadrul instituţiilor din cadrul cărora provin, care la
rândul lor sunt actori cheie în gestionarea şi monitorizarea
calităţii apelor
2. Delimitarea geografică: grupul de lucru a fost ales din cadrul
ariei geografice eligibile

3. Pregătirea insuficientă a grupului ţintă la nivelul standardelor europene

privind managementul, asigurarea calităţii şi controlul calităţii apei

4. Inerţia responsabililor privind aplicarea legislaţiei europene şi noi metode

de analiză

5. Necesitatea efectuării de aplicaţii practice în laboratoare moderne

6. Necesitatea cunoaşterii şi însuşirii legislaţiei europene privind

managementul resurselor de apă

7. Plasarea problematicii poluării apelor în problematica generală de

poluare a mediului
131
Populaţia Judeţului Suceava
Statul român şi cel
(688.435 locuitori), Judeţul
ucrainean, prin diminuarea
Botoşani (454.023 locuitori)
costurilor de reducere a
şi ai Regiunii Cernăuţi
poluării prin prevenţie
(913.275 locuitori)

Beneficiarii proiectului
sunt:

Comunităţile de pescari din zona transfrontalieră, prin

regenerarea cantităţii şi calităţii piscicole
132
 Rezultate obţinute Indecise, necuantificate

Factori de risc

Sursele punctiforme de poluare semnificative sunt: menajere, industriale şi agricole

Sursele de poluare difuză sunt reprezentate în special de:

Îngrăşamintele chimice utilizate în agricultură:  care au fost de 1,61 kg P/ha şi  10,01

kg N/ha (media în Bazinul Dunării este de 5,9 kg P/ha şi respectiv 31,4 kg N/ha)
Pesticidele utilizate pentru combaterea dăunătorilor, care au fost de 0,9 kg /ha,  (mai
puţin decât 1,39 kg/ha – media a 7 state din Bazinul Dunării)
Animalele domestice din spaţiul hidrografic Siret: au o densitate de 0,41 vaci
echivalente/ha, mai mică decât media în Bazinul Dunării care variază între 0,45 - 0,55
animale echivalente/ha. În mediul rural cele mai importante surse de poluare difuză
sunt situate în perimetrele localităţilor din zonele vulnerabile
Aglomerările umane din mediul rural şi mediul urban, având în vedere procentele
mici de racordare a populaţiei la reţeaua de canalizare de 75,4% în mediul urban şi
3,28% în mediul rural.
133
 Schema Directivei Cadru pentru Apă a Uniunii Europene, văzută ciclic şi politic

Menţionăm aici că definirea obiectivelor se face ca urmare a monitorizării şi evaluării din teren, iar prin
definire este bine să înţelegem o “descriere analitică a problemelor degradaţionale aduse diferitelor sisteme
acvifere”.
Se pot face corecţii, analize economice, evaluări alternative care conduc apoi la localizarea factorilor care
produc degradările. Numai după aceea se pot elabora metodele manageriale de reconstrucţie la diferite
niveluri geografice, noţiuni, regiuni de dezvoltare, ecosisteme, biocenoze, indivizi.
Prin Directiva Apei (DCA 2000), Uniunea Europeană îşi ia ca reper bazinele hidrografice. Cele mai multe studii
de caz sunt efectuate la acest nivel.
134