UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONOMIE, ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Proiect la disciplina Politici ecologice și bilanțul de mediu

COMPONENTA MANAGERIALA A MANAGEMENTULUI MEDIULUI

Titular disciplină,
Profesor lect. dr. Lucia MOROȘAN-DĂNILĂ

Student,
DRILEA ANA MARIA

Suceava
2022
 CUPRINS

REZUMAT----------------------------------------------------------------------------------------------2
INTRODUCERE---------------------------------------------------------------------------------------2
I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND MANAGEMENTUL MEDIULUI----------------------3
II. COMPONENTA MANAGERIALĂ A MANAGEMENTULUI MEDIULUI-------------5
III. STRATEGII UTILIZATE DE COMPONENTA MANAGERIALĂ ÎN SUCCESUL
INIȚIATIVELOR MANAGEMENTULUI MEDIULUI-----------------------------------------8
IV. CONCLUZII--------------------------------------------------------------------------------------12
BIBLIOGRAFIE--------------------------------------------------------------------------------------13

1
REZUMAT

Regândirea noii economii din perspectivă ecologică presupune folosirea unor noi
instrumente manageriale la nivelul întreprinderilor, cum ar fi Sistemele de Management de
Mediu (SMM). Componenta managerială are în subordonare un SMM ce cuprinde „un set de
procese și practici care permit unei organizații să își reducă impactul asupra mediului și să își
sporească eficiența operațională. Astfel, un sistem de management de mediu este constituit
dintr-o serie de acțiuni concrete prin care se propune protecția mediului în care întreprinderea
își desfășoară activitatea. Prin intermediul componentei manageriale, SMM ajută
întreprinderea să își atingă obiectivele de mediu prin revizuirea, evaluarea și îmbunătățirea
continuă a performanței sale de mediu. Această revizuire și evaluare de către componenta
managerială va identifica oportunitățile de îmbunătățire și implementare a performanței de
mediu a organizației. SMM în sine nu impune un nivel de performanță de mediu care trebuie
atins, ci oferă fiecărei organizații posibilitatea de adaptare la propriilor obiective și ținte
individuale. Motiv pentru care, în această lucrare ne-am propus ca scop să analizăm
Componenta manageriala a managementului mediului. Pentru a atinge obiectivul stabilit ne-
am stabilit trei obiective: obiectivul 1 – Prezentarea noțiunilor generale privind managementul
de mediu; obiectivul 2 - Analiza componentei manageriale a managementului mediului;
obiectivul 3 – Etapizarea strategiilor utilizate de componenta managerială în succesul
inițiativelor managementului mediului.

INTRODUCERE

Semnificațiile termenilor "mediu" sau "ecologizare" sunt abstracte și pot implica

explicații diferite pentru profesioniștii din diferite domenii. Defrișările accelerate, epuizarea
resurselor biologice diversității biologice, deșeurile toxice și periculoase, contaminarea apei,
poluarea aerului sunt câteva exemple de degradare a mediului. Mediul este influențat de
managementul sustenabilității activităților din întreprinderi. Managementul mediului este un
domeniu vast, în expansiune și în evoluție rapidă, care îi afectează pe toți, de la cetățeni
individuali la întreprinderi, de la guverne la agenții internaționale. Printre componentele
managementului mediului se numără: componenta managerială, componenta de mediu,
componenta economică și alte componente ale managementului mediului. Componenta
managerială are în subordonare un SMM are în structură un set de procese și practici care pun
la dispoziția unei organizații posibilitatea de a-și reduce impactul negativ asupra mediului și
să își crească eficiența și eficacitatea operațională. Acestea fiind spuse, în această lucrare ne-
am propus ca scop să analizăm Componenta manageriala a managementului mediului. Pentru
a atinge obiectivul stabilit am prezentat noțiunile generale privind managementul mediului,
după care am analizat componenta managerială a managementului mediului, iar pe final am
revizuit literatura de specialitate cu privire la strategiile utilizate de componenta managerială
în succesul inițiativelor managementului mediului.

2
I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND MANAGEMENTUL MEDIULUI

Încă din preistorie, omenirea a acumulat ”know-how” 1 în domeniul mediului și a

dezvoltat strategii de exploatare a naturii. Ca sprijin în reglementarea utilizării resurselor,
oamenii au dezvoltat tabuuri, superstiții și drepturi comune, au formulat legi pentru a
îmbunătăți administrarea și inventare naționale ale resurselor (cum ar fi studiul Domesday 2).
Deși unele comunități au reușit să mențină un stil de viață rezonabil pentru lungi perioade de
timp, ideea că oamenii premoderni erau "apropiați de natură" și că au provocat puține daune
mediului este în mare parte un mit. Evoluțiile evidente de la sfârșitul secolului al XX-lea fac
ca gestionarea corectă a mediului să fie esențială în combaterea efectelor negative, ca
exemplu: poluarea globală, pierderea biodiversității, degradarea solului și creșterea urbană.
Provocările sunt mari, dar s-au înregistrat și progrese în înțelegerea structurii și funcției
mediului, în monitorizarea impactului, în manipularea și analiza datelor, în modelare, evaluare
și planificare. Aici intervine rolul managementului de mediu care este de a coordona și de a
concentra aceste evoluții, de a îmbunătăți bunăstarea umană și de a atenua sau de a preveni
alte daune aduse Pământului și organismelor sale3.
La momentul actual, o atenție deosebită este acordată problemei îmbunătățirii calității
vieții, atât din partea statului, cât și din partea întreprinderilor. Un aspect important în
soluționarea acestei probleme este îmbunătățirea mediului. Liderii economiei mondiale,
considerându-se o societate modernizată, depun anumite eforturi pentru a dezvolta o
politică de mediu competentă la întreprinderi, ca de exemplu normele moderne în domeniul
managementului economic, standarde internaționale, etc.
Problema managementului de mediu a dobândit statutul de una dintre cele mai
prioritare și acute probleme cu care se confruntă omenirea. Este destul de dificil să
menținem simultan ritmul creșterii economice și să minimizăm consecințele negative ale
impactului antropic asupra naturii. Practica secolului XX a arătat foarte clar că soluția
problemelor de mediu ale dezvoltării economice a unei singure economii, stat, comunitate
mondială în ansamblu este posibilă numai pe baza unei abordări integrate, prin utilizarea
atât a pârghiilor de stat, cât și a celor economice de reglementare a producției și a activității
economice.
Cu toate acestea, nu există o definiție universal acceptată a managementului de mediu.
Acest lucru este ușor de înțeles, dat fiind faptul că domeniul de aplicare al managementului
de mediu este foarte larg. Totuși, o privire de ansamblu asupra primelor patru dicționare de
științe ale mediului pe care le-am găsit, împreună cu o selecție de definiții ale
managementului mediului extrase din literatura de specialitate 4,5, ne-au ajutat în dezvăluirea
următoarelor caracteristici ale managementul de mediu:
 Managementul de mediu este adesea utilizat ca un termen generic;
 Sprijină dezvoltarea durabilă/sustenabilă;
 Vizează o lume/un mediu care este afectat de oameni (în prezent, există foarte puține
sau chiar deloc medii complet naturale);
1
Know-how-ul se referă, în sens larg, la orice informație nepublică pe care o dobândesc persoanele sau
companiile cu privire la modul în care se poate utiliza mai ușor un anumit lucru în cadrul unei afaceri. Termenul
este extrem de larg, iar natura sa depinde de cunoștințele despre care se discută. Definiție accesată la adresa:
https://www.law.cornell.edu/wex/know-how#
2
Accesat la adresa https://boydellandbrewer.com/9780851152639/domesday-studies/
3
Doorasamy, M. (2015). Theoretical developments in environmental management accounting and the role and
importance of MFCA. Foundations of Management, 7(1), 37-52.
4
Albertini, E. (2013). Does environmental management improve financial performance? A meta-analytical
review. Organization & Environment, 26(4), 431-457.
5
Bartolomeo, M., Bennett, M., Bouma, J. J., Heydkamp, P., James, P., & Wolters, T. (2000). Environmental
management accounting in Europe: current practice and future potential. European Accounting Review, 9(1), 31-
52.

3
  Necesită o abordare multidisciplinară sau interdisciplinară;
 Caută să integreze economia, științele sociale, elaborarea politicilor și planificarea;
 Recunoaște dorința/nevoia satisfacerii și, dacă este posibil, a depășirii nevoilor
umane de bază;
 Scara temporală implicată se extinde dincolo de termenul scurt, iar preocuparea
variază de la local la global;
 Ar trebui să expună oportunitățile și să abordeze amenințările și problemele;
 Pune accentul pe administrarea entităților, mai degrabă decât pe exploatare.
Ținând cont de caracteristicile de mai sus, putem oferi o definiție tipică a
managementului de mediu în afaceri: Managementul de mediu reprezintă eforturile depuse
de către entitate de a minimiza impactul negativ al activității de exploatare a entității asupra
mediului, pe tot parcursul ciclului de exploatare. Gama de sarcini este una foarte largă și
implică colaborarea cu atât de multe persoane sau organisme din afara întreprinderi. În
cazul în care mediul de afaceri nu reușește să adopte în mod serios strategia managementul
de mediu și s-o aplice, vor exista puține progrese, iar probleme globale precum încălzirea
globală, vor rămâne nerezolvate, deoarece, așa cum a remarcat Hawken 6, corporațiile sunt
instituțiile dominante ale Pământului - multe corporații au venituri mai mari decât cele ale
majorității țărilor în curs de dezvoltare, iar unele au mai multe bogății decât unele națiuni
dezvoltate - fiind astfel, singurele care pot să combată aceste fenomene globale
problematice.
În ceea ce privește procesul managementului de mediu, acesta implică:
 Identificarea rezultatelor dorite în materie de mediu;
 Identificarea constrângerilor fizice, economice, sociale, culturale, politice și
tehnologice care împiedică obținerea acestor rezultate;
 Luarea în considerare a celor mai fezabile opțiuni pentru obținerea rezultatelor dorite;
 Anticiparea, evitarea și rezolvarea problemelor de mediu și de conservare.
În ceea ce privește natura sa multidisciplinară, managementul mediului include un set
divers de grupuri. De exemplu, cadre universitare, factori de decizie politică, lucrători ai
organizațiilor neguvernamentale (ONG), angajați ai companiilor și funcționari publici.
Această natură multidisciplinară înseamnă, de asemenea, că practica sa ne include atât pe
dumneavoastră, cât și pe mine. Acțiunile noastre, împreună cu ale oricărui alt om de pe
această planetă, au un anumit impact asupra mediului. Deși în prezent ar putea părea că există
puține stimulente pentru a încuraja trecerea la o mai bună gestionare a mediului, au existat
eforturi pentru a o promova7. Una dintre cele mai semnificative acțiuni a fost publicarea, în
1991, a unei cărți adresată întreprinderilor pentru dezvoltare durabilă/sustenabilă de către
Camera Internațională de Comerț cu ocazia Conferinței mondiale a industriei privind
managementul mediului. Una dintre primele întrebări adresate de mediul de afaceri cu privire
la astfel de propuneri este "pot acestea să îmbunătățească performanța financiară și, în
același timp, să conducă la dezvoltarea durabilă/sustenabilă?".
Mai mulți autori din literatura de specialitate 8,9 au testat această întrebare și au
concluzionat, pe baza studiilor privind performanțele întreprinderilor, că adoptarea
managementului de mediu a dus la creșterea profiturilor.

6
Robèrt, K. H., Daly, H., Hawken, P., & Holmberg, J. (1997). A compass for sustainable development. The
International Journal of Sustainable Development & World Ecology, 4(2), 79-92.
7
Bradford, M., Earp, J., & Williams, P. (2014). Sustainability reports: What do stakeholders really
want?. Management Accounting Quarterly, 16(1).
8
Almansoori, A., & Nobanee, H. (2019). How sustainability contributes to shared value creation and firms’
value. Available at SSRN 3472411.
9
Fisk, P. (2010). People planet profit: How to embrace sustainability for innovation and business growth. Kogan
Page Publishers.

4
 Astfel, ținând cont de aspectele de mai sus dar și de natura urgentă a fenomenelor
globale la care asistăm, organizații și companii de toate felurile sunt din ce în ce mai
interesate să realizeze și să demonstreze o performanță ecologică sănătoasă prin controlarea
impactului activităților, produselor și serviciilor lor asupra mediului, ele efectuând un număr
crescut de "remedieri" sau "auditări" pentru a aprecia ”performanta” ecologică. Totuși, aceste
remedieri și auditări nu sunt suficiente pentru a asigura o entitate că performanța ei nu numai
ca întrunește în prezent, dar că va respecta și în viitor cerințele legale. Standardele
managementului mediului (cum ar fi Comisia Europeana Eco-Management și Sistemul de
Audit EMAS și seriile de standarde ISO 14000 constituie un etalon după care organizațiile și
companiile își pot măsura performanța. Ele furnizează un proces structurat care face posibilă
introducerea unui sistem managerial al managementului mediului viabil.

II. COMPONENTA MANAGERIALĂ A MANAGEMENTULUI MEDIULUI

Una dintre componentele esențiale funcționării unei firme o reprezintă marea

complexitate a activităților economico - sociale exercitate pentru asigurarea competitivității și
adaptabilității la cerințele pieței. Pentru realizarea obiectivelor, procesul de management al
mediului se desfășoară, de cele mai multe ori, prin intermediul unui ansamblu de componente:
componenta managerială, componenta de mediu, componenta economică și alte componente
ale managementului mediului.
Prin aceste componente se înțeleg anumite grupe omogene de activități ce trebuie
efectuate de manageri, în scopul realizării funcțiilor de bază specifice activităților generale ale
întreprinderilor10.
În zilele noastre, din ce în ce mai multe instituții și organizații sunt preocupate de
realizarea unor performanțe de mediu prin intermediul controlului impactului produs de
activitatea pe care o desfășoară și de efectele asupra mediului, dar concomitent și de
dezvoltarea capacității lor de a face publice aceste performanțe. Aceste preocupări se înscriu
în contextul dezvoltării unor politici economice și legislative, a unor măsuri ce au drept scop
încurajarea protecției mediului, a creșterii preocupării părților interesate față de problemele și
dezvoltarea durabilă a mediului. Pentru a atinge scopurile dorite, analizele și auditurile de
mediu sunt insuficiente. Astfel, pentru ca unele întreprinderi să îndeplinească cerințele legale
și obiectivele proprii ce privesc domeniul mediului, au ca obligație realizarea acestor analize
în cadrul unui sistem structurat de management de mediu care să fie integrat în ansamblul
general al activităților de management. Sistem structurat de management al mediului
reprezintă un punct de reper și constituie obiectivul unor standarde internaționale cuprinse în
seria ISO 14000, standarde care înglobează elementele specifice unui sistem de management
al mediului11.
Totodată, regândirea noii economii din perspectivă ecologică presupune folosirea unor
noi instrumente manageriale la nivelul întreprinderilor, cum ar fi Sistemele de Management
de Mediu (SMM). Un sistem de management de mediu este constituit dintr-o serie de acțiuni
concrete prin care se propune atingerea unui scop: protecția mediului în care întreprinderea își
desfășoară activitatea.
Componenta managerială are în subordonare un sistem de management de mediu
(SMM) ce cuprinde „un set de procese și practici care permit unei organizații să își reducă
impactul asupra mediului și să își sporească eficiența operațională.” 12. Prin intermediul
10
Lefter, V., Gavrilă, T., Managementul organizațiilor , Editura Economică, București, 2007, p.119.
11
Considerații generale privind sistemul de management al mediului. Accesat la adresa:
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-mediului/capitolul-xiii-sistemul-de-management-al-
mediului/
12
EPA, Learn About Environmental Management Systems. Accesat la adresa: https://www.epa.gov/ems/learn-
about-environmental-management-systems

5
componentei manageriale, SMM ajută o organizație să își atingă obiectivele de mediu prin
revizuirea, evaluarea și îmbunătățirea continuă a performanței sale de mediu. Această
revizuire și evaluare de către componenta managerială va identifica oportunitățile de
îmbunătățire și implementare a performanței de mediu a organizației. SMM în sine nu impune
un nivel de performanță de mediu care trebuie atins, ci oferă fiecărei organizații posibilitatea
de adaptare la propriilor obiective și ținte individuale.
Componenta managerială unui sistem de management de mediu include următoarele
atribuții13:
 Revizuirea obiectivelor de mediu ale organizației;
 Analiza impactului asupra mediului și a obligațiilor de conformitate (sau a cerințelor
legale și de altă natură);
 Stabilirea obiectivelor și țintelor de mediu pentru a reduce impactul asupra mediului și
pentru a se conforma obligațiilor de conformitate;
 Stabilirea de programe pentru a îndeplini aceste obiective și ținte;
 Monitorizarea și măsurarea progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor;
 Asigurarea conștientizării și competenței angajaților în materie de mediu; și,
 Revizuirea progreselor înregistrate de SMM și realizarea de îmbunătățiri.
Înrăutățirea situației ecologice sub influența întreprinderilor din marile sectoare de
activitate este o problemă globală de mare interes pentru timpul nostru. Soluționarea
problemei date este recunoscută la nivel mondial prin modul de implementare SMM la
întreprinderi în baza standardelor de mediu dezvoltate. SMM ajută la asigurarea unui echilibru
între menținerea profitabilității și reducerea impactului negativ asupra mediului. Astăzi, multe
organizații au certificate internaționale pentru standardele de mediu. Acestea includ în
principal standardele din seria ISO 14000 și sistemul SMM14. Seria de standarde ISO 14000 a
fost elaborat de Organizația Internaționala pentru Standardizare cu scopul de a stabili cerințele
primare pentru Sistemele de Management de Mediu. ISO împărtășește principii comune cu
SMM și este acceptat la nivel înalt - cu precădere în Uniunea Europeana - drept un indicator
al practicilor convenabile ale managementului ecologic15.
Pentru aspectele manageriale, SMM joacă un rol important în practica de gestionare a
activităților de mediu. SMM este un punct de referință de mediu prin utilizarea principiilor de
planificare, acționare, executare și verificare pentru a îmbunătăți performanța de mediu 16,
aspect surprins în figura următoare:

13
Ibidem.
14
Oleiniuc, M. (2021). Interdependența managementului de mediu cu sistemul ISO 14000. În Creșterea
economică în condițiile globalizării, 14-19.
15
Standardele managementului de mediu şi sistemele de management de mediu (2019). Accesat la adresa:
https://administrare.info/domenii/management/4814-standardele-managementului-de-mediu-%C5%9Fi-
sistemele-de-management-de-mediu
16
Fuzi, N. M., Habidin, N. F., Janudin, S. E., și Ong, S. Y. Y. (2019). Environmental management accounting
practices, environmental management system and environmental performance for the Malaysian manufacturing
industry. International Journal of Business Excellence, 18(1), 120-136.

6
 Figura nr. 1 Principiile de funcționare a SMM
Sursa: Learn About Environmental Management Systems, 201917

Adoptarea unei abordări sistematice prin punerea în aplicare a unui SMM promovează
un sistem managerial cuprinzător și adaptabil riscurilor sociale și de mediu, care este în
conformitate cu obiectivele cadrului de mediu, garantând astfel durabilitatea întreprinderii.
Pentru a realiza acest lucru, este esențial ca SMM să fie perceput nu doar ca o cerință, ci și ca
un instrument care oferă valoare adăugată proiectelor18.
Pentru a înțelege mai bine componenta managerială a managementului mediului,
principiile de funcționare ale unui SMM sunt detaliate în tabelul următor:

Tabel nr. 1 Principalele caracteristici ale componentei manageriale

PLANIFICARE EXECUTARE
Înțelegerea organizației și a contextului acesteia, Determinarea resurselor de care este
precum și a nevoilor și așteptărilor părților nevoie pentru a pune în aplicare și a
interesate; menține SMM-ul;
Determinați domeniul de aplicare și implementați Determinarea competenței necesare
sistemul de management de mediu; persoanelor și asigurarea că acestea au
Asigurarea conducerii și angajamentului din partea competența și conștientizarea
conducerii de vârf stabilește o politică de mediu corespunzătoare;
pentru organizației; Stabilirea, implementarea și menținerea
Atribuirea responsabilităților și autorității pentru anumitor procese pentru comunicarea
rolurile relevante; internă și externă;
Determinați aspectele de mediu și impactul asociat Asigurarea dispunerii de metodele
asupra mediului; pentru crearea, actualizarea și controlul
Identificarea și accesul la obligațiile de informațiilor documentate;
conformitate (legislație, reglementări etc.); Stabilirea, implementarea și controlul
Determinarea riscurilor și oportunităților pentru proceselor operaționale care sunt
întreprindere și luarea măsurilor pentru a le aborda, necesare pentru a îndeplini SMM;
apoi evaluarea eficacității acestor măsuri; Determinarea situațiilor de urgență
Stabilirea obiectivelor de mediu, definirea potențiale și găsirea răspunsul necesar.
indicatorilor și a proceselor pentru a le atinge.
17
Accesat la adresa: https://www.epa.gov/ems/learn-about-environmental-management-systems
18
Gaviano, A., The seven key elements of an Environmental and Social Management System (2022),
https://blogs.iadb.org/sostenibilidad/en/espf-environmental-and-social-management-system/

7
 ACȚIONARE VERIFICARE
Luarea măsurilor pentru a rezolva orice Monitorizarea, măsurarea, analiza și
neconformitate; evaluarea performanței de mediu
Acționarea pentru a îmbunătăți în mod continuu Evaluarea gradului de îndeplinire a
caracterul adecvat, adecvarea și eficacitatea obligațiilor de conformitate;
sistemului de management de mediu pentru a vă Efectuarea auditurilor interne periodice
îmbunătăți performanța de mediu. ale sistemului de management de
mediu;
Efectuarea revizuirilor managementului
SGA pentru a asigura că sistemele sunt
adecvate, corespunzătoare,
și eficiente.
Sursa: Environmental Management Principles, 202119

Există multe organizații care sunt preocupate de lupta împotriva schimbărilor climatice
sau de reducerea amprentei de carbon, dar care nu dispune de componentele managementului
de mediu bine închegate și de un sistem eficient de înregistrare a eforturilor lor. Principalul
scop al SMM este ca întreprinderile să se poată asigura că își controlează și gestionează
riscurile de mediu. Componenta managerială stă la baza îmbunătățirii performanței de mediu.
Alt factor important pentru gestionarea unui sistem de management de mediu este creșterea
gradului de conștientizare publică a faptului că se dorește încercarea în mod anticipativ a
implementării unor schimbare pozitive în ceea ce privește mediul20.

III. STRATEGII UTILIZATE DE COMPONENTA MANAGERIALĂ ÎN SUCCESUL

INIȚIATIVELOR MANAGEMENTULUI MEDIULUI

O serie de presiuni distincte în legătură cu managementul mediului, deși

interdependente, din partea guvernelor, investitorilor, clienților, furnizorilor și a comunității,
au condus la sporirea gradului de conștientizare a problemelor de mediu în timp. Schot și
Fischer21 afirmă că intensitatea acestor presiuni poate varia în funcție de țară, industrie, sector
și firmă. Undeva la mijlocul anilor 1980, întreprinderile au trecut de la a lupta și/sau a rezista
adaptării la presiunile externe la a le îmbrățișa. Astfel, apare un nou obiectiv global, extrem de
important pentru majoritatea întreprinderilor și anume, cel de protejare a mediului. Prin
urmare, importanța managementului mediului apare ca o nevoie de îndeplinire a acestui nou
scop.
Recent, au fost efectuate o serie de studii empirice pentru a sintetiza evoluțiile din acest
domeniu. Într-un studiu al programelor de management de mediu ale întreprinderilor,
Krishna22 a sugerat trei categorii de management de mediu: orientat spre criză, orientat spre
costuri și iluminat.
Întreprinderile cu un management orientat spre criză gestionează conflictele de mediu
pe bază de "stingere a incendiilor". Aceste firme nu au o strategie de politică de mediu pentru
respectarea legilor și reglementărilor și nu au o unitate de mediu separată în cadrul firmei.

19
Accesat la adresa: https://www.mangolive.com/environmental-management-principles
20
What is meant by Environmental Management System? Accesat la adresa: https://www.mangolive.com/what-
is-environmental-management-system
21
Schot, J., & Fischer, K. (2013). Introduction: the greening of the industrial firm. K. Fischer en JW Schot
(Eds.): Environmental Strategies for Industry: International Perspectives on Research Needs and Policy
Implications, 3-33.
22
Krishna, I. M., Manickam, V., Shah, A., & Davergave, N. (2017). Environmental management: science and
engineering for industry. Butterworth-Heinemann.

8
 Întreprinderile cu un management orientat spre costuri acceptă reglementările de mediu
ca pe un cost al activității de exploatare și depun eforturi pentru a le respecta într-un mod cât
mai eficient posibil. Acestea stabilesc politica întreprinderii, unitățile separate și procedurile
pentru respectarea normelor de mediu. De asemenea, ele au prevăzute cheltuieli de capital
pentru dispozitive de control al poluării, pentru a se conforma reglementărilor.
Firmele cu un management iluminat sunt sprijinite de către management în a merge
dincolo de respectarea reglementărilor. Câteva caracteristici ale acestor întreprinderi sunt: o
divizie puternică de management de mediu subordonată unui responsabil principal al
consiliului de administrație; un personal calificat în domeniul mediului; echipamente de
control al poluării de ultimă generație; audit periodic de mediu cu rapoarte directe către sediul
central al consiliului; cooperare între personalul de mediu și cel de producție; cercetare
continuă pentru determinarea celor mai rentabile metode de menținere a calități mediului și de
recuperare a resurselor; și, în general, relații bune cu oficialii agențiilor, cu comunitatea și alte
părți interesate. Petulla23 a concluzionat că cei mai importanți factori care au dus la
dezvoltarea unui management de mediu "iluminat" sunt: angajamentul puternic al directorului
general și al investitorilor pentru respectarea normelor de mediu; recunoașterea faptului că
responsabilitatea corporativă pentru mediu poate afecta atât profiturile pe termen scurt, cât și
pe cele pe termen lung; și conștientizarea faptului că se pot minimiza costurile pentru
responsabilitatea de mediu și chiar se pot obține unele profituri.
Într-un alt studiu privind programele de management de mediu ale întreprinderilor, Hunt
și Auster[10] au identificat un continuum de cinci etape de dezvoltare a programelor de
management de mediu. Continuitatea constă în: (1) "începătorul" care nu asigură nicio
protecție împotriva riscurilor de mediu; (2) "pompierul" care asigură o protecție minimă; (3)
"cetățeanul preocupat" care asigură o protecție moderată; (4) "pragmaticul" care asigură o
protecție completă; și (5) "proactivistul" care asigură o protecție maximă. Această clasificare
este detaliată în tabelul nr. 1.

Tabel nr. 2 Etape de dezvoltare a managementului de mediu

Programele de management a mediului nu există și nu oferă nicio
asigurare;
Stagiul unu -
Managementul mediului este percepută ca o componentă inutilă;
Începătorul
Nu există implicare din partea conducerii superioare;
Angajamentul resurselor este minim;
Programele de management a mediului oferă o protecție minimă;
Programele de management a mediului sunt concepute pentru a
Stagiul doi - rezolva problemele pe măsură ce apar;
Pompierul Problemele de mediu sunt abordate numai dacă este necesar;
Implicarea fragmentată a conducerii superioare;
Angajamentul resurselor este specific fiecărei probleme în parte;
Programele de gestionare a mediului oferă o protecție moderată;
Programele de management a mediului satisfac responsabilitatea
Stagiul trei - corporativă;
Cetățeanul preocupat Componenta managementului mediului este o funcție utilă;
Managementul de vârf este angajat doar în teorie;
Angajamentul resurselor este minim, dar consecvent;
Stagiul patru - Programele de management a mediului asigură o protecție
Pragmaticul completă;
Managementul mediului este o componentă importantă a
23
Petulla, J. M. (1997). Environmental management in industry. Journal of Professional Issues in
Engineering, 113(2), 167-183.

9
 întreprinderii;
Programele de gestionare a mediului minimizează impactul
negativ asupra mediului;
Managementul din vârf este implicat moderat;
Angajamentul resurselor este, în general, suficient;
Programele de management a mediului asigură o protecție
maximă;
Managementul mediului este o componentă prioritară;
Stagiul cinci -
Programele de management a mediului gestionează în mod activ
Proactivistul
problemele de mediu;
Managementul din vârf este implicat în mod activ;
Finanțare pe termen nelimitat;
Sursă: După Steger, 200324

Companiile ar trebui să integreze strategiile ofensive și/sau inovatoare cu strategiile lor

corporative, cum ar fi diferențierea produselor și poziția de lider în materie de costuri. De
exemplu, 3M și-a integrat strategia de lider în materie de costuri cu urmărirea eficienței de
mediu prin programul său "Prevenirea poluării e profitabilă ". BMW și-a diferențiat modelul
Z1 într-un mod orientat spre mediu. Van Wassenhove și Corbett 25 identifică trei strategii
posibile de integrare a aspectelor de mediu în strategia de producție a unei întreprinderi:
(1) Strategia "discipol" presupune respectarea tuturor cerințelor legale.
(2) Strategia "orientată spre piață" este determinată de condițiile de piață, în care mediul
este subordonat, dar sprijină îndeplinirea strategiei de afaceri.
(3) Strategia "orientată spre mediu" este o strategie în care mediul este văzut ca un
factor cheie și este pe deplin integrat în strategia de afaceri.
Van Wassenhove și Corbett26 mai sugerează că niciuna dintre aceste trei strategii nu este
superioară în toate circumstanțele și este posibil ca pentru o anumită întreprindere o
combinație de modele de răspuns să fie cea mai bună alegere (de exemplu, o "strategie
orientată spre mediu" în probleme foarte mediatizate și sensibile și o "strategie de discipol" în
situații mai puțin vizibile).
Diverși cercetători au evidențiat și importanța componentei manageriale și influența pe
care aceasta o are asupra practicilor și inițiativelor de management a mediului 27,28 Totodată,
aceștia au evidențiat legăturile și asemănările esențiale dintre programele și practicile de
management al calității și cele ale managementului mediului 29, trasând paralele specifice între
TQM30 și managementul mediului.
Similar calității, un obiectiv pe termen lung al managementului mediului este acela de a
adopta o poziție proactivă, luând în considerare toate aspectele importante de mediu într-o
24
Steger, U. (2003). The greening of the board room: how German companies are dealing with environmental
issues. Environmental strategies for industry, 147-166.
25
Van Wassenhove, L., & Corbett, C. (1991). How green is your manufacturing strategy?.
26
Ibidem.
27
Curkovic, S., Melnyk, S. A., Handfield, R. B., & Calantone, R. (2000). Investigating the linkage between total
quality management and environmentally responsible manufacturing. IEEE transactions on engineering
management, 47(4), 444-464.
28
Rusinko, C. A. (2005). Using quality management as a bridge to environmental sustainability in
organizations. SAM Advanced Management Journal, 70(4), 54.
29
Sá, J. C., Vaz, S., Carvalho, O., Lima, V., Morgado, L., Fonseca, L., ... & Santos, G. (2022). A model of
integration ISO 9001 with Lean six sigma and main benefits achieved. Total Quality Management & Business
Excellence, 33(1-2), 218-242.
30
Managementul calității totale constă în eforturile depuse la nivelul întregii organizații pentru "a instala și a face
permanent un climat în care angajații își îmbunătățesc continuu capacitatea de a furniza, la cerere, produse și
servicii pe care clienții le vor considera deosebit de valoroase".

10
manieră integrată, de la proiectarea produselor, procesul de fabricație, marketing, utilizarea
produsului la livrare, la serviciile pentru clienți și până la eliminarea după consum 31.
Rusinko32 a evidențiat diverse principii de management al calității care pot fi utilizate
pentru a sprijini inițiativele de implementare a practicilor de sustenabilitate. Acesta a
identificat următoarele principii comune împărtășite între managementul calității și
sustenabilitate:
 Orientarea pe termen lung,
 Îmbunătățirea continuă,
 Responsabilizarea angajaților,
 Perspectiva integrată,
 Abordarea multifuncțională și participarea întregului lanț valoric.
Dincolo de asemănările dintre cele două programe, unii autori au susținut că există o
relație de bază între programele de mediu și cele de calitate. Curkovic 33 a identificat faptul că
firmele care au dezvoltat deja capacități în TQM vor avea mai multe șanse să dezvolte
capacitățile necesare pentru a fi sustenabile din punct de vedere al mediului. În mod specific,
va fi, de asemenea, mai ușor și mai rapid pentru aceste firme să dezvolte capacitățile de mediu
necesare, deoarece se așteaptă efecte derivate prin curbe de învățare similare din
instrumentele, metodele și practicile existente în materie de calitate. În consecință, se poate
concluziona că practicile și programele de calitate ale componentei manageriale, cum ar fi
certificarea ISO 9000, TQM, six sigma și altele asemenea, nu numai că facilitează sau
accelerează punerea în aplicare a practicilor de mediu, dar pot, de asemenea, să
îmbunătățească impactul lor asupra performanței prin aceste sinergii.

31
Sá, J. C., Vaz, S., Carvalho, O., Lima, V., Morgado, L., Fonseca, L., ... & Santos, G. (2022). A model of
integration ISO 9001 with Lean six sigma and main benefits achieved. Total Quality Management & Business
Excellence, 33(1-2), 218-242.
32
Ibid 6.
33
Ibid 5.

11
IV. CONCLUZII

Astăzi, fiecare întreprindere decide pentru sine dacă merită să ia calea ecologizării,
să schimbe tehnologiile și principiile de activitate stabilite pentru a-și extinde propria
producție, pentru a îmbunătăți calitatea vieții întregii populații și pentru a îmbunătăți
situația de mediu. Toate cele de mai sus nu sunt obligatorii, reprezintă o alegere voluntară a
întreprinderii. Cu toate acestea, recent, în multe țări ale lumii, numărul companiilor
producătoare care utilizează aceste etape pentru a îmbunătăți eficiența managementului
și a dezvolta relații de încredere cu părțile interesate a crescut. Respectarea Politicii de
mediu și certificarea au devenit unul dintre principalele instrumente de piață. În acest sens,
considerăm că managementul mediului, datorită avantajului său incomparabil, ar trebui să
devină baza afacerilor moderne în fiecare țară. Aceasta este o șansă de a îmbunătăți
situația de mediu la nivel mondial, de a rezista crizei economice, de a crește nivelul de
bunăstare și calitatea vieții populației.
Componenta managerială stă la baza îmbunătățirii performanței de mediu. Pe lângă
aceasta, alți factori importanți în gestionarea unui SMM au în vedere creșterea gradului de
conștientizare publică a faptului că se dorește încercarea în mod anticipativ a implementării
unor schimbare pozitive în ceea ce privește mediul. Chiar dacă acțiunile realizate pe cont
propriu, în vederea reducerii impactului activității firmei asupra mediului, sunt binevenite și
au efecte bune, pentru obținerea recunoașterii celor din jur și pentru certitudinea că
acțiunile întreprinse au rezultate reale, o certificare a componentei manageriale și implicit a
SMM este cea mai bună soluție.

12
BIBLIOGRAFIE

1. Albertini, E. (2013). Does environmental management improve financial performance? A meta-analytical

review. Organization & Environment, 26(4), 431-457.
2. Almansoori, A., & Nobanee, H. (2019). How sustainability contributes to shared value creation and firms’
value. Available at SSRN 3472411.
3. Bartolomeo, M., Bennett, M., Bouma, J. J., Heydkamp, P., James, P., & Wolters, T. (2000). Environmental
management accounting in Europe: current practice and future potential. European Accounting Review, 9(1), 31-
52.
4. Bradford, M., Earp, J., & Williams, P. (2014). Sustainability reports: What do stakeholders really
want?. Management Accounting Quarterly, 16(1).
5. Considerații generale privind sistemul de management al mediului. Accesat la adresa:
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-mediului/capitolul-xiii-sistemul-de-management-al-
mediului/
6. Curkovic, S., Melnyk, S. A., Handfield, R. B., & Calantone, R. (2000). Investigating the linkage between total
quality management and environmentally responsible manufacturing. IEEE transactions on engineering
management, 47(4), 444-464.
7. Doorasamy, M. (2015). Theoretical developments in environmental management accounting and the role and
importance of MFCA. Foundations of Management, 7(1), 37-52.
8. EPA, Learn About Environmental Management Systems. Accesat la adresa: https://www.epa.gov/ems/learn-
about-environmental-management-systems
9. Fisk, P. (2010). People planet profit: How to embrace sustainability for innovation and business growth.
Kogan Page Publishers.
10. Fuzi, N. M., Habidin, N. F., Janudin, S. E., și Ong, S. Y. Y. (2019). Environmental management accounting
practices, environmental management system and environmental performance for the Malaysian manufacturing
industry. International Journal of Business Excellence, 18(1), 120-136.
11. Gaviano, A., The seven key elements of an Environmental and Social Management System (2022),
12. https://www.epa.gov/ems/learn-about-environmental-management-systems
13. Krishna, I. M., Manickam, V., Shah, A., & Davergave, N. (2017). Environmental management: science and
engineering for industry. Butterworth-Heinemann.
14. Lefter, V., Gavrilă, T., Managementul organizațiilor , Editura Economică, București, 2007, p.119.
15. Oleiniuc, M. (2021). Interdependența managementului de mediu cu sistemul ISO 14000. În Creșterea
economică în condițiile globalizării, 14-19.
16. Petulla, J. M. (1997). Environmental management in industry. Journal of Professional Issues in
Engineering, 113(2), 167-183.
17. Robèrt, K. H., Daly, H., Hawken, P., & Holmberg, J. (1997). A compass for sustainable development. The
International Journal of Sustainable Development & World Ecology, 4(2), 79-92.
18. Rusinko, C. A. (2005). Using quality management as a bridge to environmental sustainability in
organizations. SAM Advanced Management Journal, 70(4), 54.
19. Sá, J. C., Vaz, S., Carvalho, O., Lima, V., Morgado, L., Fonseca, L., ... & Santos, G. (2022). A model of
integration ISO 9001 with Lean six sigma and main benefits achieved. Total Quality Management & Business
Excellence, 33(1-2), 218-242.
20. Sá, J. C., Vaz, S., Carvalho, O., Lima, V., Morgado, L., Fonseca, L., ... & Santos, G. (2022). A model of
integration ISO 9001 with Lean six sigma and main benefits achieved. Total Quality Management & Business
Excellence, 33(1-2), 218-242.
21. Schot, J., & Fischer, K. (2013). Introduction: the greening of the industrial firm. K. Fischer en JW Schot
(Eds.): Environmental Strategies for Industry: International Perspectives on Research Needs and Policy
Implications, 3-33.
22. Steger, U. (2003). The greening of the board room: how German companies are dealing with environmental
issues. Environmental strategies for industry, 147-166.
23. Van Wassenhove, L., & Corbett, C. (1991). How green is your manufacturing strategy?.
24. What is meant by Environmental Management System? Accesat la adresa: https://www.mangolive.com/what-
is-environmental-management-system

Resurse web:
https://boydellandbrewer.com/9780851152639/domesday-studies/
https://blogs.iadb.org/sostenibilidad/en/espf-environmental-and-social-management-system/
https://www.mangolive.com/environmental-management-principles
https://administrare.info/domenii/management/4814-standardele-managementului-de-mediu-%C5%9Fi-
sistemele-de-management-de-mediu

13