MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII

CERCETĂRII REPUBLICII MOLDOVA

REFERAT
TEMA: “Metodele de evaluare a eficienței activității de protecție a
mediului”

DISCIPLINA: Economia și Ecologia Mediului

Chișinău 2023

Cuprins:
1. Introducere

2. Importanța evaluării eficienței activității de protecție a mediului

3. Metode de evaluare a eficienței activității de protecție a mediului

4. Studii de caz

5. Concluzii

6. Bibliografie

1. Introducere

Protejarea mediului este una dintre cele mai importante provocări ale societății
contemporane. Activitățile de protecție a mediului trebuie să fie eficiente pentru a
asigura conservarea resurselor naturale și menținerea unui echilibru ecologic
durabil. Evaluarea eficienței acestor activități este crucială pentru a monitoriza
progresul și pentru a identifica metode mai bune de protecție a mediului.
Evaluarea calității planificării de mediu este un demers important, deoarece informează factorii
decizionali privind punctele tari și punctele slabe ale planurilor. În literatura internațională din domeniu
se sugerează că un plan are o calitate bună dacă acesta oferă o imagine clară și convingătoare asupra
viitorului (Berke and Godschalk 2009), este persuasiv, oferă inspirație și un format atractiv, ușor de citit
și de utilizat (Bunnell and Jepson 2011). Evaluarea eficienței implementării planificării de mediu este de
asemenea un pas important în orice proces de planificare, deoarece rezultatele unei evaluări pot genera
schimbări și actualizări incrementale ale planurilor, pot eficientiza planificarea și crește legitimitatea
acesteia, pot îmbunătăți procesele decizionale și ajuta cetățenii să înțeleagă impacturile produse de
planificare identificând bune practici sau practici eșuate care să îndrume planificarea actuală și viitoare
(Faludi 2000; Oliveira and Pinho 2010; Oliveira and Pinho 2011). În ciuda atenției deosebite acordate
planificării de mediu în ultimii ani, nu se cunosc prea multe privind calitatea și eficiența implementării
acesteia (Berke and Godschalk 2009) ca urmare a unicității planurilor, a perioadei lungi de timp dintre
realizarea planurilor și apariția rezultatelor în realitate, cât și a factorilor contextuali care le influențează.
Prin urmare, scopul acestui proiect este de a oferi o metodologie de evaluare a calității și implementării
planurilor de acțiune pentru mediu bazată pe standarde acceptate în literatura științifică privind
evaluarea calității și implementării planificării pentru a oferi oportunitatea de le îmbunătăți în procesele
de actualizare viitoare.

În secolul al XXI-lea problemele de protecţie a mediului sunt concepute ca parte a

strategiilor întreprinderilor or, activitatea şi competitivitatea celor din urmă este
direct influenţată de problemele în cauză. Orice entitate economică, are drept
obiectiv, de rând cu obţinerea profitului, atingerea unui nivel adecvat în activitatea
de protejare a mediului, astfel, respectându-se şi prevederile legislaţiei mediului.
Nivelul de competitivitate al oricărui agent economic este direct proporţional cu
capacitatea acestuia de a asigura piaţa cu produse de calitate şi ecologic pure. În
acest context, este necesar să se ţină cont şi de exigenţele consumatorilor, precum
şi de normele impuse de partenerii comerciali. Convergenţa preocupărilor
referitoare la un sistem unitar de management al mediului şi conştientizarea
dimensiunilor globale ale problemelor poluării acestuia au favorizat apariţia
organizaţiilor internaţionale cu funcţia de direcţionare şi coordonare a acestor
preocupări. Astfel, în anul 1992, British Standards Institute prezintă primul model
de sistem unitar de management al mediului, intitulat „BS 7750 – Specification for
Environmental Management Systems”
Metode şi tehnici de analiză. Conform celor relatate, atât la nivel global, cât şi la nivel naţional, cel al
României, agenţii economici caută să asigure creşterea şi competitivitatea bazându-se pe standardele de
mediu, îndeosebi pe cele din cadrul Comitetului Tehnic 207 al Organizaţiei Internaţionale pentru
Standardizare (ISO), care anual publică circa 1250 de noi standarde ISO. De asemenea, publică şi un
raport anual privind situaţia certificărilor la nivel internaţional, atât pentru standardele din seria ISO
9000, cât şi pentru cele din seria ISO 14000 [1]. Organizaţia Internaţională pentru Standardizare a lansat
până în prezent peste 16 500 de standarde internaţionale, acoperind o largă varietate de subiecte.
Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt cele din seria ISO 9000, privind managementul calităţii şi ISO
14000, privind managementul mediului. Standardul 14 000 apare în anul 1996. Perfecţionarea
sistemului de management al mediului şi a instrumentelor aferente au ca finalitate abordarea într-un
context global a relaţiei entităţii economice în raport cu mediul. Efectul aplicării sistemului constă în
reducerea efectelor negative şi creşterea efectelor pozitive asupra mediului (figura 1). În acest context,
ca să înţelegem viabilitatea unui sistem de management, trebuie să definim mai întâi noţiunea de
management al mediului. Conform Enciclopediei Britanice, prin management se înţelege exercitarea
funcţiei de planificare, organizare, gestionare, supraveghere şi control al unui proiect sau unei activităţi
de afacere, inclusiv prin asumarea tuturor responsabilităţilor pentru rezultate şi consecinţe. În cazul
definirii managementului unei entităţi economice, se va ţine cont de faptul că în lista funcţiilor atribuite
managementului vor fi incluse, pe lângă organizare, planificare, comunicare etc., şi protecţia mediului.

2. Importanța evaluării eficienței activității de protecție a mediului

Evaluarea eficienței activității de protecție a mediului are mai multe roluri cheie. În
primul rând, ajută la măsurarea rezultatelor și a impactului acțiunilor de protecție a
mediului. Aceasta permite identificarea zonelor în care se obțin rezultate pozitive
și în care trebuie să se aloce mai multe resurse. În al doilea rând, evaluarea
eficienței poate ajuta la compararea diferitelor strategii și metode de protecție a
mediului, astfel încât să se poată adopta cele mai bune practici și să se evite
eforturile ineficiente. În plus, evaluarea eficienței poate contribui la fundamentarea
deciziilor politice și la justificarea investițiilor în protecția mediului.
Dezvoltarea standardelor de mediu are ca obiectiv principal furnizarea unui cadru comun de abordare a
managementului de mediu pentru entităţile economice de orice tip, atât la nivel global, cât şi la nivel
naţional. Acesta, conform literaturii de specialitate, poate fi prezentat sintetic în două mari grupări.

Pentru efectuarea procedurii evaluării eficacităţii gestionării protecţiei mediului înconjurător este
necesar de a realiza determinarea listei măsurilor eventuale de gestionare privind reducerea nivelului de
influenţă a portului asupra mediului înconjurător, de a face evaluarea eficacităţii acestora, precum şi de
a implementa unele, cele mai eficiente dintre aceste măsuri în practică şi de a exercita controlul asupra
rezultatelor implementării. Un moment important în realizarea procedurii de evaluare este şi
determinarea indicatorilor cantitativi ai eficacităţii întreprinderii (în puncte), care nu depind de
evaluările subiective ale conducerii şi organelor de control. Însă, procedura de evaluare în sine încă nu
asigură perfecţionarea activităţii întreprinderii, ci doar acordă informaţia despre starea lucrurilor la
momentul realizării 16 evaluării, precum şi despre părţile forte ale activităţii întreprinderii şi despre
sferele, în care pot fi făcute îmbunătăţiri. Dacă rezultatele analizei evaluării nu vor fi utilizate pentru
elaborarea şi realizarea măsurilor respective, ea nu va avea efectul scontat.

3. Metode de evaluare a eficienței activității de protecție a mediului

Există mai multe metode utilizate pentru evaluarea eficienței activității de protecție
a mediului. Acestea includ:
 o Indicatori de performanță

Indicatorii de performanță sunt măsurători cantitative care permit evaluarea

rezultatelor activităților de protecție a mediului. Acești indicatori pot include
emisiile de poluanți, consumul de resurse naturale, calitatea apei și a aerului,
nivelul de reciclare etc. Prin urmare, acești indicatori pot fi utilizați pentru a
compara performanța diferitelor acțiuni și pentru a urmări progresul în timp.

o Analiza cost-eficiență

Analiza cost-eficiență implică evaluarea eficienței activităților de protecție a

mediului în raport cu costurile implicate. Această metodă permite identificarea
acțiunilor care oferă cel mai mare beneficiu în raport cu costurile asociate. De
exemplu, în cadrul analizei cost-eficiență se pot evalua investițiile în energii
regenerabile în comparație cu costurile poluării generate de energia bazată pe
combustibili fosili.

o Analiza ciclului de viață

Analiza ciclului de viață constă în evaluarea impactului asupra mediului al unui

produs sau serviciu pe tot parcursul ciclului său de viață, de la materii prime și
producție până la utilizare și eliminare. Această metodă permite identificarea
impacturilor majore și a etapelor cheie în care pot fi implementate acțiuni de
protecție a mediului.

o Evaluarea impactului asupra mediului

Evaluarea impactului asupra mediului implică evaluarea efectelor activităților

umane asupra mediului natural. Aceasta poate include evaluarea impactului asupra
biodiversității, poluarea aerului și apei, degradarea solului, impactul asupra
sănătății umane etc. Această metodă permite identificarea zonelor și activităților
care generează cele mai mari impacturi și implică prioritizarea măsurilor de
protecție.

4. Studii de caz
Pentru a exemplifica aplicarea metodelor de evaluare a eficienței activității de
protecție a mediului, sunt prezentate câteva studii de caz relevante. Acestea pot
include evaluarea eficienței unui program de reciclare, analiza cost-eficienței a
unei politici de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sau evaluarea
impactului asupra mediului a unei instalații industriale.

5. Concluzii
Evaluarea eficienței activității de protecție a mediului este esențială pentru
asigurarea unui mediu durabil și pentru conservarea resurselor naturale. Metodele
prezentate, cum ar fi indicatorii de performanță, analiza cost-eficiență, analiza
ciclului de viață și evaluarea impactului asupra mediului, oferă instrumente utile
pentru evaluarea și monitorizarea activităților de protecție a mediului.

6. Bibliografie
- Smith, J. (2010). Evaluating environmental protection activities: methods and
practical applications. Journal of Environmental Protection, 1(3), 199-208.

- European Environment Agency. (2018). Environmental indicators: Typology and

overview. Retrieved from https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators

- United Nations Environment Programme. (2019). Life Cycle Assessment:

Principles and Framework. Retrieved from
https://www.unep.fr/shared/publications/pdf/DTIx1765xPA-LCIA.pdf

- World Bank. (2014). Cost-Effectiveness Analysis for Development: A Practical

Guide. Retrieved from https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/20604

Aceasta bibliografie conține câteva surse relevante pentru subiectul abordat, dar
este recomandat să căutați și alte resurse în funcție de necesitățile specifice ale
referatului dumneavoastră.