ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

CURS : EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU

Prof. univ.dr. Carmen Trică

București
2023
CUPRINS:
CAP.I Conținutul și importanța E.I.M.
1.1 Conținutul E.I.M
1.2 Evaluarea impactului de mediu ca suport decizional în reglementarea și
organizarea utilizării resurselor naturale
1.3 Integrarea deciziei de mdiu în sistemul decizional.
CAP.II Evaluarea riscurilor de mediu
2.1 Ce este riscul?
2.2 Evaluarea cantitativă a riscului
CAP. III Metodologia și etapele E.I.M
3.1 Metodologia de E.I.M
3.2 Etapele E.I.M
CAP. IV Metode de evaluare a impactelor de mediu.
4.1 Matricea lui Leopold

2
Conținutul E.I.M

3
4
 Atunci când impactul asupra mediului este determinat de nerespectarea
ciclului de viață al resurselor naturale, de subevaluarea rolului și importanței lor
în menținerea echilibrului ecologic, factorii decizionali ar trebui fie să
reproiecteze produsul, sistemul tehnic și tehnologic, fie să elimine din
portofoliul astfel de activități.

5
6
Impactul trebuie analizat dintr-o triplă perspectivă:
 costul de oportunitate al utilizării resurselor naturale,
 modificarea capacității de autoreglare a mediului ,
 modificarea bunăstării umane .

Perceperea impactului a parcurs mai multe etape :

 etapa de protest al populației în plan comportamental față de proiecte cu impact
major asupra mediului
 etapa integrării politicii de mediu în politicile economice sectoriale și generale
 etapa implicării decidenților politici în rezolvarea problemelor de mediu

7
8
9
10
Faptul că între trebuințele diferitelor populații există nu numai legături de
complementaritate ci și de concurență, este necesară stabilirea capacității de
suport ca o mărime agregată(C):

11
 Analiza corelației dintre nivelul utilității mediului și cel al impactului pozitiv
/negativ , reflectată în evoluția capacității de suport pentru diferite proiecte prin
care se urmărește satisfacerea necesitățiilor unei populații, conduce la formularea
următoarelor trei condiții pentru utilizarea optimă a resurselor de mediu:

1. maximizarea nivelului de punere în valoare a utilităților mediului

2. minimizarea impactului negativ
3. maximizarea impactului pozitiv

12
Concluzie: Sistemul conceptual prezentat( utilitățile mediului, impactul de mediu,
capacitatea de suport, conservarea și prezervarea mediului) permite stabilirea
conținutului activității de evaluare a impactului de mediu, sub aspect metodologic,
procedural și juridico-administrativ.

Din punct de vedere metodologic, E.I.M. este un proces prin care se urmărește
identificarea, prognozarea , normalizarea , evaluarea și comunicarea impactului asociat
proiectului unei acțiuni.

Din punc de vedere procedural, E.I.M. constă în efectuarea unei analize prin care se
urmărește formularea unei aprecieri preliminare , în funcție de obiectivele urmărite,
asupra importanței impactelor unei acțiuni aflate în stadiul de proiect și a posibilităților
de evitare sau reducere a acestora.

Din punc de vedere juridico- administrativ, E.I.M. constă în formularea, pe baza

actelor normative, a unei decizii prin care se consemnează aprobarea, modificarea sau
respingerea proiectului unei acțiuni.

13
Activitatea de evaluare a impactului de mediu este centrată pe două aspect:

1. studiul impactului de mediu

2. evaluarea propriu-zisă și comunicarea impactului de mediu

1. Studiul impactului de mediu reunește metode de identificare și prognozare

a impactelor unui proiect, a unei acțiuni , precum și soluții pentru evitarea sau
diminuarea acestora. Studiu impactului este un studiu tehnico-științific, cu un
pronunțat caracter obiectiv.

2. Evaluarea propriu-zisă și comunicarea impactului de mediu revin

operatorilor instituționali și presupun exprimarea nivelului impactelor prin
mărimi agregate după care urmeazp diseminarea informațiilor.

14
Comparativ cu alte forme de evaluare a proiectelor, acțiunilor economico-sociale,
evaluarea impactului de mediu se realizează numai pentru acțiuni aflate în fază de
proiect și are următoarele caracteristici:

a) exprimă o abordare holistă, multidimensiuonală

b) este rezultatul unor eforturi multi și interdisciplinare

c) se subordonează în totalitate principiului prevenirii în

managementului mediului

d) favorizează tranziția la modelul dezvoltării durabile

e) se adresează societății civile într-o formă eficientă

15
1.2 Evaluarea impactului de mediu ca suport decizional în reglementarea și organizarea
utilizării resurselor naturale.

Relația de reglementare – organizare este marcată de o anumită independență

a fiecareia dintre cele două tipuri de activități. Punerea in practică a diferitelor
reglementări referitoare la conservarea mediului se realizează în cadrul
procesului de organizare a utilizării resurselor naturale , dar acesta depinde de
măsura in care sistemul reglementărilor acoperă cazuistica și conținutul realității.

Observarea realității conduce la conturarea mecanismului de

reglementare(administrativă, economică, etc) și a structurilor organizatorice de
operaționalizare a acestuia.
În primul rând, ținând cont că evaluarea impactului de mediu se aplică numai
acelor activități aflate în fază de proiect , informațiile pe care le generează
asigură un caracter preventiv întregii activități de reglementare.

16
 În al doilea rând, fiind luate în calcul și preferințele indivizilor sau
colectivității , sfera cercetării depășeste limitele pieței, realizându-se , astfel, o
mai bună reflectare a realității în procesul de reglementare care devine fezabil
și în cazul evaluărilor nemonetare, indirecte.

În al treilea rând, etapa de măsurare a impactului unui proiect asupra

mediului consacră necesitatea ierarhizării preferințelor, ceea ce asigură o
creștere a compatibilitățiidintre măsurile de reglementare și comportamentul
individual în procesul de utilizare a resurselor naturale

În concluzie, E.I.M. oferind posibilitatea, de a compara ansamblu efectelor

pozitive cu cele negative , permite utizarea unor metode decizionale în
managementul mediului, cum ar fi:
- analiza cost –beneficiu
- analiza cost – eficacitate
- analiza riscuri –avantaje
- analiza decizională

17
1.3 Integrarea deciziei de mdiu în sistemul decizional

Deciziile stategice și tactice de conservare a mediului se formulează , în primul rând

, în legătură cu proiectele și acțiunile economico-sociale ce au impact asupra
funcționalității ecosistemelor și , în al doilea rând, în legătura cu acelea care, vizând
protecția naturii sau reconstrucției ecologice , au impact asupra performanței sectorului
economico-social.

Rolul evaluării impactului de mediu în procesul integrării deciziei de mediu în

sistemul decizional se circumscrie primului caz și se poate exprima prin acceptarea,
modificarea sau respingerea unui proiect sau unei acțiuni.
19
20
21
 CAP.II Evaluarea riscurilor de mediu

Ce este riscul?
• O combinație între probabilitatea de producere
a unui eveniment și consecințele acestuia. Institutul de Management al
Consecințele pot varia de la pozitiv la negativ Riscului (IRM)

• Efectul incertitudinii asupra

obiectivelor Ghidul internațional ISO 73

• Eveniment ce are posibilitatea de a afecta (inhiba, îmbunătăți sau cauza

incertitudine asupra) misiunii, strategiei, proiectelor, operațiilor curente,
obiectivelor, principalelor procese, factorilor critici de succes și /sau
așteptărilor factorilor interesați (stakeholders) ale unei companii

22
 2.1 EVALUAREA RISCURILOR DE MEDIU (ERA-Environmental Risk
Assessment)

a) Evaluarea riscului pentru sănătatea

umană (HRA-Human Health Risk
Assessment)

 Risc legat de sănătate

 Risc = hazard x expunere

 (i) chimicale cancerigene (ii) non-

cancerigene

23
 b) Evaluarea riscului ecologic

 Risc ecologic la nivelul siturilor

 Risc = hazard x expunere

24
1. EVALUAREA CANTITATIVĂ A RISCURILOR:

Risc = probabilitate x impact

Probabilitatea producerii evenimentului

se măsoară pe o scală cu 5 intervale
(1 – scăzut; 5 – ridicat)
Are în vedere o abordare centrată pe hazard

Nu are în vedere o abordare centrată doar pe hazard, ci ia în considerare

și gradul diferit în care elementele expuse riscurilor pot fi afectate

Această abordare pleacă de la premisa că nu toate elementele expuse riscului sunt

afectate în același mod raportate la un tip de risc de o anume magnitudine
25
 Probabilitatea de apariţie (P) Impactul (I) Grad de expunere al riscului (PxI)
Nr. crt. Risc
Probabilitate Scor Probabilitate Scor Probabilitate Scor

Defecțiuni în activitatea de
1.
producție țiței și/sau produse scăzută 2 ridicat 4 8
petroliere

2. Defecțiuni în activitatea de stocare

scăzută 2 mediu 3 6
țiței și/sau produse petroliere

3. Defecțiuni tehnice în sistemul de ridicat

scăzută 2 4 8
transport
Deficiențe în sistemele de
4. ridicat
transport din import scăzută 2 4 8

5. mediu
Condiții meteo extreme medie 3 3 9

Lipsa surselor de aprovizionare cu ridicat

6. medie 3 4 12
țiței

Scala probabilităţii Interval de timp

1 Foarte Scăzută categoria 1 - evenimentele care pot apărea mai rar de o dată la 20 ani

2 Scăzută categoria 2 - evenimentele care pot apărea o dată la 10 ani

3 Medie categoria 3 - evenimentele care pot apărea o dată la 3 ani

4 Ridicată categoria 4 - evenimentele care pot apărea o dată pe an

5 Foarte Ridicată categoria 5 - evenimentele care pot apărea de mai multe ori pe an
26
Matricea riscurilor

27
 IMPACTUL
Foarte scăzut Scăzut Mediu Mare Foarte mare

(impact
(nesemnificativ, (va avea un
(nesemnificativ, trebuie rezonabil,
trebuie doar impact
doar notat) necesită
notat) semnificativ)
monitorizare)
(va avea un
impact major)
Foarte scăzută (foarte
PROBABILITATEA

puțin probabil să se 1 2 3 4
întâmple)
5
Scăzută
(puţin probabil să se 4 6 8
2
întâmple) 10
Medie
(se poate produce la un 6 9 12
3
moment dat) 15
Mare
8 12 16
(probabil se va produce) 4
20

Foarte mare (se va

produce) 5 10 15 20 25
28
 Matricea riscurilor
generate de aprovizionarea
cu țiței și/sau produse
petroliere

29