MODELE ACTUALE DE PRODUCŢIE ŞI CONSUM

(I)

Evoluții, involuții, inegalități

1
• Se apreciază că , la nivel global,
30-40 % dintre problemele de mediu au cauze directe
în unele caracteristici ale modelelor de consum dominante.

• Promotorii intereselor economice ale societă ţilor cu tendinţe

consumeriste invocă “suveranitatea consumatorului”
(libertatea acestuia de a decide asupra manierei concrete 2
în care îşi va satisface trebuinţele şi preferinţele de consum).
• Mulţi dintre reprezentanţii producă torilor sunt de pă rere că marile
schimbă ri ce s-ar impune în domeniul modelelor de producţie şi
consum ar putea porni, în ultimă instanţă , numai de la refuzul
consumatorilor de a mai valida, prin cerere, anumite oferte.

• Este de aşteptat ca masa majoritară a consumatorilor, pe mă sură ce

constată prezenţa unor practici de consum nesă nă toase, să -şi
reorienteze comportamentul pe baza unor decizii mai atent /
corect fundamentate.

Dar pentru ca un asemenea proces să aibă masa critică necesară

pentru operarea unei schimbă ri de fond, este absolut necesară
informarea pe scară largă a consumatorilor referitor la:
- consecinţele economice, sociale și ecologice ale anumitor alegeri
- alternative viabile de consum.

3
Creșterea populației = provocare importantă

Populația totală a planetei:

• xx martie/aprilie/mai 2023, ora 19,00:

• xx martie/aprilie/mai 2023, ora 19,30 :

(în timpul cursului)

+ ........... persoane

Sursa: https://www.worldometers.info/

4
5
Orașe mari – zone metropolitane

6
Zonă metropolitană

= un centru de muncă (zonă cu o mare densitate de locuri de muncă )

și zona din jurul ei, cu activită ți foarte legate de cele din centrul
de muncă

= un centru urban, împreună cu zonele limitrofe, care urmă rește două

principii:
- numai 35% din locuitori sunt angajați în agricultură sau pescuit
- peste 20% din piața de muncă că lă torește în centrul urban
Sursa: Forstall, R., Greene, R., Pick, J.

7
- în 2006, fiecare al doilea locuitor de pe glob tră ia în mediul urban

8
Cele mai mari zone metropolitane ale lumii
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_zonelor_metropolitane_dup%C4%83_popula%C8%9Bie

Densitate
Locul Metropola Țara Populație Suprafata (km2)
(Locuitori/km2)

1 Tokio  Japonia 34,250,000 8,014 4,049

2 Seoul  Coreea de Sud 21,550,000 5,076 4,048

3 Mexico[1]  Mexic 21,450,000 7,346 2,784

4 New York[2]  SUA 20,250,000 17,884 1,104
5 Mumbai  India 20,200,000 2,350 8,170
6 Jakarta  Indonezia 19,000,000 5,100 3,706
7 São Paulo  Brazilia 18,850,000 8,479 2,223
8 Delhi  India 18,600,000 3,182 5,845

9 Osaka-Kobe-Kyoto  Japonia 17,375,000 6,930 2,507

10 Shanghai  China 16,650,000 5,177 3,216

11 Manila Filipine 16,300,000 2,521 6,466

12 Hong Kong-Shenzhen[3]  China 15,800,000 3,051 5,179

13 Los Angeles  SUA 15,250,000 10,780 1,415

14 Calcuta  India 15,800,000 1,785 8,459

15 Moscova  Rusia 15,600,000 14,925 1,005

16 Cairo  Egipt 15, 400,000 1,600 9,031

17 Buenos Aires  Argentina 14,170,000 10,888 1,210

18 Londra  Regatul Unit 14,000,000 11,391 1,130 9

19 Beijing  China 13,500,000 6,562 1,905
20 Karachi  Pakistan 13,420,696 1,100 10,727
- un numă r tot mai mare de oameni aleg să tră iască în oraşe mari, în
principal datorită oportunită ţilor mai mari de angajare

- în cele mai multe oraşe/zone metropolitane se manifestă o puternică

tendinţă de polarizare şi segregare socială şi economică a populaţiei,
inclusiv în privinţa calită ţii locuirii şi a zonelor de rezidenţă

⟶ populația fă ră locuință

⟶ finanțarea locuirii

10
Consumul alimentar

11
12
Distribuția pierderilor alimentare

Sursa: European Comission, 2015

13
Risipa alimentară la nivel global, 2017 (kg/persoană )

Sursa: statista.com

14
Numă rul oamenilor care au murit de foame azi:

•xx martie/aprilie/mai 2023, ora 20,00:

•xx martie/aprilie/mai 2023, ora 20,30:

(în timpul cursului)

Sursa: https://www.worldometers.info/

15
Consumul de energie

16
- în ţă rile dezvoltate, modernizarea modului de locuire a determinat
creșterea consumului de energie şi de materii prime; treptat a fost
abandonat stilul de locuire al mai multor familii în vile sau case mari, în
favoarea caselor nu cu mult mai mici, dar destinate unei singure familii.

A avut loc nu numai creşterea considerabilă a numărului de

locuinţe, ci şi a consumului casnic de energie, deşi, în medie,
gospodă riile au un numă r de membri tot mai scă zut.

17
18
Consumul de bunuri de lux

19
 - în ţă rile dezvoltate, consumul de bunuri şi servicii de lux ca şi
consumul ostentativ a că pă tat amploare, asemenea modele de consum
fiind practicate nu numai (şi nu atâ t) de elitele sociale, dar şi în
râ ndurile claselor de mijloc, în tendinţa acestora de a experimenta sau
doar de a afişa, prin consum, apartenenţa la elitele sociale

- în lumea consumismului occidental a apă rut conceptul de “new

luxury”, sinonim uneori cu “masstige” sau “prestigiul de masă ”, care se
aplică noilor generaţii de bunuri şi servicii de lux, achiziţionate la nivel
de masă .

20
Downshifting

21
 Nu consumul în sine este condamnabil,
ci anumite modele de consum nesustenabile.

Nu bogăţia în sine este condamnabilă, ci inegalităţile economice.

22
• Cei mai bogaţi 20 % dintre oameni consumau 45 % din oferta de carne
şi peşte, în timp ce cei mai să raci 20 % consumau doar 5 % din aceasta.

• Cei mai bogaţi 20 % consumau 58 % din producţia totală de energie,

în timp ce cei mai să raci 20 % consumau mai puţin de 4 %.

• Cei mai bogaţi 20 % deţineau 74 % din liniile telefonice existente,

în timp ce cei mai să raci 20 % deţineau doar 1,5 %.

• Cei mai bogaţi 20 % consumau 84 % din producţia de hâ rtie mondială ,

în timp ce cei mai să raci 20 % consumau doar 1,1 %.

• Cei mai bogaţi 20 % deţineau 87 % din numă rul total de autovehicule,

în timp ce cei mai să raci 20 % deţineau doar 1 %.

Sursa: Human Development Report, 2000. United Nations Development Programme

(UNDP) 23
Cei mai bogați oameni din lume și
Cele mai sărace țări din lume

1. Jeff Bezos, Avere: 188 mld dolari (131 în 2019)

2. Elon Musk: 170 mld dolari (24,6 în 2020)

Primii zece cei mai bogați oameni ai lumii "valorează ":

1,15 trilioane de dolari (2021)
686 miliarde de dolari (2020) 

Azi, xx martie/aprilie/mai 2023: ...........

Somalia (PIB/capita: 130 dolari)

Burundi (PIB/capita: 280 dolari)
24