Algeria (0,75) Coreea de Sud (0,90) Madagascar (0,51) Paraguay (0,70)

Arabia Saudită (0,85) Cuba (0,77) Maroc (0,66) Siria (0,53)

Australia (0,93) Elveţia (0,94) Mexic (0,77) Spania (0,89)
Belarus (0,80) Etiopia (0,46) Rep. Moldova (0,70) S.U.A. (0,92)
Brazilia (0,75) Filipine (0,69) Mozambic (0,41) Sudanul de Sud (0,38)
Bulgaria (0,81) Germania (0,93) Niger (0,35) Eswatini (Swaziland) (0,58)
Cambodgia (0,58) Haiti (0,49) Norvegia (0,95) Turcia (0,77)
Canada (0,92) India (0,64) Noua Zeelandă (0,91) Ucraina (0,75)
Rep. Centrafricană (0,36) Indonezia (0,69) România (0,81) Uruguay (0,80)
China (0,75) Japonia (0,90) Fed. Rusă (0,81) Zambia (0,58)
    

RAPORTUL DINTRE AŞEZĂRI ŞI DEZVOLTARE

TENDINŢE ALE EVOLUŢIEI AŞEZĂRILOR UMANE
„Dezvoltarea presupune creşterea nivelului de trai iar modul de evoluţie a aşezărilor umane s-a
desfăşurat în deplină concordanţă cu posibilitatea de a oferi o protecţie mai ridicată locuitorilor şi
condiţiilor de viaţă ale acestora.”1
 Precizaţi în cadrul cărui tip de habitat uman (rural sau urban) calitatea vieţii este mai
ridicată şi argumentaţi.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Cele mai vechi oraşe au apărut încă din Antichitate – Damasc (în Siria), Çatal Höyük (Asia Mică),
Ur, Uruk, Kiş, Nipur, Eridu (Mesopotamia), Mohenjo Daro (Valea Indusului, Pakistan) ş.a. – fiind
primele aşezări urbane ale civilizaţiei agricole.
 Precizaţi două activităţi economice non-agricole care au apărut în oraşele de mai sus.
 ________________________________________________________________________________________
 Revoluţia industrială a reprezentat un „şoc” pozitiv în evoluţia aşezărilor urbane. Oraşele
industriale au oferit „condiţii de viaţă superioare locuitorilor, o protecţie mai mare, servicii publice
(de sănătate, de educaţie), ceea ce a dus la scăderea considerabilă a mortalităţii (şi manifestarea
exploziei demografice).”2
Pe de altă parte, dezvoltarea aşezărilor urbane are şi o serie de consecinţe negative, contribuind la
degradarea mediului ambiant prin:  poluare,  distrugerea arealelor naturale,  modificarea utilizării
terenurilor,  dezechilibre în structura florei şi faunei ş.a.
Urbanizarea s-a concretizat prin creşterea ponderii populaţiei urbane pe Glob, mai mult de una din
două persoane de pe Glob, locuind în prezent în oraşe.
 Interpretaţi graficul „Evoluţia ponderii populaţiei urbane pe Glob” şi precizaţi:
a) ponderea populaţiei urbane la 1800;  _____________________________________________________
b) intervalul în care ponderea populaţiei urbane de pe Glob a depăşit 50%;  _____________________
c) ponderea populaţiei urbane în anul 2015;  ________________________________________________
d) proporţia populaţiei urbane estimată pentru anul 2025 _____________________________________

1 M 1, p. 62.
2 M1, p. 62.
40
 Evoluţia ponderii populaţiei urbane pe Glob Evoluţia numerică a metropolelor

Totodată, a crescut într-un ritm impresionant numărul oraşelor mari şi foarte mari, aglomeraţii ce
adăpostesc peste un milion de persoane, sau chiar peste 10 milioane de locuitori. Aceste metropole,
de obicei şi capitale ale statelor, se dezvoltă în mod exagerat, dublându-şi sau triplându-şi în doar
câţiva ani numărul de locuitori. Ele antrenează, prin extinderea periferiilor şi apariţia de nuclee
urbane în ariile din apropiere, o dezvoltare şi pe orizontală, care, prin unificare, formează arii urbane
foarte extinse – megalopolisuri.
 Observaţi graficul „Evoluţia numerică a metropolelor” şi precizaţi:
a) numărul metropolelor în anul 1800;  _____________________________________________________
b) intervalul cu cea mai mare creştere a numărului de metropole;  _____________________________
c) numărul metropolelor în anul 2000;  ______________________________________________________
Printre oraşele cu cele mai ridicate ritmuri de creştere se numără oraşele Populaţia urbană din
capitale ale statelor în dezvoltare, cum sunt: Ciudad de México (Mexic), America de Sud, proiectată
pentru anul 20201
Bogota (Columbia), Lima (Perú), Cairo (Egipt), Accra (Ghana), Teheran (Iran),
Bangkok (Thailanda), Jakarta (Indonezia), Conakry (Guineea). La acestea se
adaugă şi alte oraşe importante din ţările de tip „Sud”: Rio de Janeiro, Sao
Paulo (Brazilia), Karachi (Pakistan), Calcutta, Mumbai, Delhi (India) etc.
 Informaţi-vă din reţeaua internet despre viaţa populaţiei sărace
din marile oraşe din America de Sud.
În unele situaţii, din cauza spaţiului restrâns, unele oraşe se extind „pe
apă” sau chiar „sub apă”. Un astfel de exemplu este oraşul Tokyo, în care se
au în vedere două proiecte grandioase:  un zgârie-nori, ce va adăposti două
milioane de locuitori, şi  un oraş subacvatic (Aquapolis), pe fundul Golfului
Tokyo. 1. 40-60%; 2. 60-80%;
3. peste 80%.
    

RESURSELE NATURALE ŞI AGRICOLE. IMPACTUL EXPLOATĂRII ŞI

VALORIFICĂRII RESURSELOR ASUPRA MEDIULUI
 Aproximativ „două milioane de ani, omul a fost un element component al biosferei”, cu un rol
limitat în modificarea mediului (asemănător celorlalte viețuitoare). Treptat, omul din simplu
consumator al produselor mediului a devenit inițial un factor activ în modificarea mediului natural,
iar apoi, un creator de medii.2

1 M 2, p. 91.
2 M 1, p. 64.
41