GEOGRAFIE

ECONOMICĂ
MONDIALĂ
 RESURSELE
DEMOGRAFICE
ALE TERREI
RESURSELE DEMOGRAFICE
ALE TERREI

 I. DINAMICA POPULAȚIEI
 II. RĂSPÂNDIREA GEOGRAFICĂ
A POPULAȚIEI
 III. STRUCTURA POPULAȚIEI
 IV. URBANIZAREA PE GLOB
I. DINAMICA POPULAȚIEI

 Evoluţia numerică a populaţiei

Terrei
 Cele mai populate regiuni
geografice şi ţări ale lumii
 Mişcarea naturală a populaţiei
 Mişcarea migratorie a populaţiei
 Evoluţia numerică a
populaţiei Terrei
 Istoria demografică a Terrei este
relaţionată istoriei economice
 Pentru începutul erei noastre, populaţia
Terrei a fost estimată ca variind între
200 şi 300 mil. locuitori
 În anul 1650, populaţia Terrei depăşea
550 mil. locuitori (Varenius, Geographia
Generalis)
 Ulterior, ritmul de creştere a populaţiei s-a
accelerat, astfel:
 în anul 1820 – 1 mld. locuitori
 în anul 1927 – 2 mld. locuitori
 în anul 1960 – 3 mld. locuitori
 în anul 1974 – 4 mld. locuitori
 în anul 1987 – 5 mld. locuitori
 în anul 1999 – 6 mld. locuitori
 La sfârşitul lunii octombrie, 2011,
populația lumii a atins cel de-al 7-lea
miliard de locuitori
 In anul 2020 – peste 7,8 mld. locuitori
 În prezent, rata de creştere a
populaţiei mondiale s-a redus faţă de
perioadele anterioare (1,2%)

 Se preconizează, o creştere continuă

a populaţiei mondiale (dar o scădere
constantă a ratei de creştere a
populaţiei), ajungându-se la cca 9,5
miliarde locuitori până în anul 2050 şi
o rată de 0,51%.
 Cele mai populate regiuni
geografice şi ţări ale lumii
 Populaţiei Terrei pe continente
(milioane locuitori, 2020):
 Asia - 4 641 (59,54% din pop. lumii)
 Africa - 1 340 (17,20%)
 America – 780 (10,26%)
 Europa – 747 (9,59%)
 Australia și Oceania – 43 (0,55%)
 Cele mai populate state ale lumii
(peste 100 milioane locuitori, 2020):

Populaţia
Nr. crt. Ţara
(milioane locuitori) in 2020

1 China 1 441
2 India 1 384
3 S.U.A. 332
4 Indonezia 274
5 Pakistan 222
6 Brazilia 213
7 Nigeria 208
8 Bangladesh 165
9 Rusia 146
10 Mexic 129
11 Japonia 126
12 Etiopia 116
13 Filipine 110
14 Egipt 103
Total mondial 7 888
Statele lumii cu o populaţie între 50 - 100
milioane de locuitori, în anul 2020
Populaţia
Nr. crt. Ţara
(milioane locuitori) in 2020

1 Vietnam 98
2 R.D. Congo 90
3 Turcia 85
4 Germania 83
5 Iran 84
6 Thailanda 70
7 Regatul Unit 68
8 Franţa 65
9 Italia 60
10 Tanzania 59,7

11 Rep. Africa de Sud 59,3

12 Myanmar 54
13 Kenya 53,7
14 Coreea de Sud 51
15 Columbia 50,8
 Mișcarea migratorie a
populației

 o componentă a dinamicii populaţiei

 factor complementar al creşterii sau
scăderii numărului populaţiei
 o consecinţă a inegalităţii existente la
nivel mondial în repartiţia geografică
a populaţiei şi resurselor naturale
 Mişcarea teritorială a populaţiei atât în limitele unui
stat, cât şi în afara acestora poartă numele de
migraţie

 Emigraţia se referă la plecările (ieşirile), de populaţie

dintr-o anumită zonă, indiferent de mărimea sau nivelul
taxonomic al acesteia
 Imigraţia defineşte populaţia migrantă, sosită sau intrată
într-o zonă sau localitate
 Imigraţiile în zona de origine, adică revenirile după o
plecare, considerată la un moment dat definitivă sau
temporară, poartă numele de remigraţie
 Cauzele migrațiilor
 căutarea unui loc de muncă
 crearea de infrastructuri în anumite zone
populate
 conflicte locale sau regionale, etc.
Factorii care influențează
mobilitatea teritorială a populației
 factorii naturali
 factorii economici
 factorii sociali
 factorii politici
 Funcţie de factorii şi cauzele sau
condiţiile care determină mobilitatea
spaţială a populaţiei, se disting patru
categorii de populaţie:

 populaţia migratoare
 populaţia navetistă
 populaţia sezonieră
 populaţia flotantă
 Caracteristicile migraţiilor
contemporane
 caracteristice, pentru perioada actuală,
sunt migraţiile individuale şi nu de grup
 se manifestă o creştere a migraţiilor din
interiorul continentelor (intracontinentale)
şi o scădere a migraţiei intercontinentale
 migraţia forţei de muncă ieftine şi
necalificate constituie esenţialul
migraţiilor internaţionale de lungă durată
sau definitive
 Caracteristicile migraţiilor
contemporane

 definitoriu pentru perioada actuală este

aşa-numitul exod al inteligenţei,
respectiv exodul de competenţă sau
emigrarea elitei ştiinţifice; procesul
este cunoscut şi sub denumirea de
brain drain
 În prezent, au loc deplasări de
populaţie dinspre regiunile geografice
aflate în dezvoltare spre cele puternic
dezvoltate economic:

 dinspre America Latină spre America Anglo-

saxonă
 dinspre Africa şi Asia spre Europa
 dinspre Europa de Est spre Europa de Vest
 Ţări cu solduri pozitive ale migraţiei
(receptoare):

 SUA, Canada (America Anglo-saxonă)

 Germania, Suedia, Finlanda,

Norvegia, Danemarca, Belgia,
Olanda, Spania, Italia (Europa)

 Australia și Noua Zeelandă

 II. RĂSPÂNDIREA
GEOGRAFICĂ A POPULAȚIEI
 Aria antropogenezei
 Oicumena
 Factorii care influenţează
răspândirea populaţiei pe Glob
 Răspândirea populaţiei în
latitudine şi altitudine
 Densitatea populaţiei
 Aria antropogenezei

 Cînd şi unde a apărut omul?

 Cum s-a răspândit el pe planetă?

Leagănul omenirii este considerat a

fi acea arie probabilă, unde la
sfârşitul Terţiarului şi începutul
Cuaternarului se desfăşoară
procesul de antropogeneză.
 Aria antropogenezei
Din punct de vedere spaţial, aria
antropogenezei corespunde zonei calde
eur-asi-africane, adică acelui areal locuit de
vechile maimuţe antropoide superioare,
precum şi zonei temperate actuale,
situate la sud de paralela de 500 latitudine
nordică.
Cu alte cuvinte, înglobează zonele centrale
şi sudice ale Europei, Asiei şi Africii.
 Oicumena

 oicumena - termen introdus în

literatura de specialitate de geograful
Friedrich Ratzel

 oicumena - regiunea geografică

populată permanent pe Glob (populaţia
este sedentară), în cadrul căreia se
desfăşoară permanent o activitate
economică productivă sau de schimb.
 suboicumena – regiunile geografice
slab populate, unde, deşi se desfăşoară
o activitate economică productivă sau de
schimb, populaţia nu este sedentară,
modul de viaţă având forme diferite de
organizare (păstoritul nomad, aşezări
temporare pentru exploatara a diferite
resurse, sălaşe, stâne etc.).
 sunt incluse regiunile polare, regiunile
deşertice, regiunile stepice, zonele
montane înalte
 anoicumena include acele regiuni geografice nepopulate
permanent care, deocamdată, nu sunt incluse în sfera
activităţilor umane
 sunt incluse zonele arctice, antarctice, piscurile înalte etc.

Factorii care influenţează răspândirea

populaţiei pe Glob
 factori fizico-geografici
 factori socio-istorici
 factori tehnologici (economici)
 factori demografici
 Răspândirea populaţiei în
latitudine şi altitudine

 Latitudinal, populaţia este inegal

răspândită pe suprafaţa uscatului
planetar
 populaţia care trăieşte în aşezări
permanente este răspândită între 80o
latitudine nordică şi 54o latitudine
sudică
 90% din populația Globului trăiește în
emisfera nordică
 Răspândirea populaţiei în
latitudine şi altitudine
 Altitudinal, peste jumătate din populaţia
Globului locuieşte în regiuni joase, sub
200 m înălţime faţă de nivelul mării
 mai mult de un sfert din populaţia
Globului locuieşte la altitudini între 200-
1000 m
 restul populaţiei Globului locuieşte la
altitudini de peste 1000 m
 Există aşezări permanente şi la peste 4000 m
(Podișul Tibet, Munții Anzi)
 Există ţări ale căror capitale sunt situate la
altitudini de peste 2000 m :

America de Sud
 La Paz (Bolivia, capitala administrativă) –
4000 m
 Sucré (Bolivia, capitala legislativă şi judiciară )
- 2 750 m
 Quito (Ecuador) – 2850 m

 Bogotá (Columbia) - 2 600 m

 America de Nord
 Ciudad de México (Mexic) – 2240 m
Asia
 Thimphu (Bhutan) - 2650 m
 Sana'a (Yemen) - 2250 m
 Kabul (Afganistan) - 2000 m
Africa
 Addis Abeba (Etiopia) - 2400 m
 Asmara (Eritrea) - 2340 m
Europa
 Andorra La Vella (Andorra) - 1409 m
La Paz (Bolivia)
Quito (Ecuador)
Timphu (Bhutan)
 Oraşele situate la cele mai
mari altitudini de pe Glob

 La Rinconada (Peru, regiunea Puno)-

peste 5000 m
 Wenchuan / Wenzhuan (China,
regiunea Qinghai-Tibet) – peste 5000 m
 Lhasa (capitala Tibetului) – 3650 m
 Densitatea populaţiei
 indicator al răspândirii populaţiei în teritoriu
 reprezintă valoarea prin care se apreciază
raporturile cantitative între populaţie şi
teritoriul pe care îl ocupă
 La nivelul uscatului planetar, densitatea
medie a populaţiei era, în 2011, de cca 52,6
locuitori/km2 , iar in 2020 de 52,34
locuitori/km2.
 se estimează o densitate medie de 72
loc/km2 pentru 2050
 Pe mari regiuni geografice –
densităţi de peste 1000 loc/km2:
 zonele văilor și/sau deltelor unor mari
fluvii (Nil, Gange, Brahmaputra, Mekong,
Indus, Tigru, Eufrat, Huang He, Chang Jiang,
etc.)
 regiunile marilor câmpii (Câmpia Padului,
Câmpia Chinei de Est etc.)
 unele insule (I. Java din Arh. Indonezian, I.
Honshu din Arh. Japonez)
 regiunile puternic industrializate (r. Ruhr
în Germania, SE Angliei, r. Marilor Lacuri,
coasta atlantică a S.U.A., SE Braziliei etc.)
 Regiunile geografice cu
densități reduse ale populației

 zonele deşertice şi semideşertice

(Sahara, Kalahari, Namib, Gobi,
Atacama, Rub' al Khali, Simpson,
Victoria etc.)
 zona pădurilor ecuatoriale (bazinul
Amazonului, bazinul fluviului Congo etc.)
 zonele arctice şi antarctice
 Densitatea medie a populaţiei pe
continente (la nivelul anului 2020):

 Asia (fără Rusia) – 104,11 loc/km2

 Africa – 44,24 loc/km2
 Europa (inclusiv Rusia) - 33,78 loc/km2
 America – 19,54 loc/km2 (America de
Nord – 14,93 loc/km2, America de Sud –
24,15 loc/km2)
 Australia şi Oceania - 5,03 loc/km2
 Densitatea medie a populaţiei pe țări
(la nivelul anului 2020):
Asia
 peste 1000 loc/km2 - Singapore (8109

loc/km2), Bahrain (2052 loc/km2),

Bangladesh (1116 loc/km2)
 500 – 1000 loc/km2 - Coreea de Sud

 200 – 500 loc/km2 - Liban, India, Israel,

Japonia, Filipine, Sri Lanka, Vietnam,

Pakistan, Nepal, Coreea de Nord
 densităţi reduse - Mongolia (2 loc/km2)
 Europa

 peste 1000 loc/km2 - Monaco

(19621 loc/km2) şi Malta (1397 loc/km2)
 500 – 1000 loc/km2 - San Marino
 200 – 500 loc/km2 - Olanda, Belgia,
Marea Britanie, Germania, Liechtenstein
 densităţi reduse - Islanda (3 loc/km2),
Rusia (9 loc/km2)
 Africa

 500 – 1000 loc/km2 - Mauritius (623

loc/km2)
 200 – 500 loc/km2 - Rwanda, Burundi,
Comore
 densităţi reduse - Namibia (3 loc/km2),
Mauritania (4 loc/km2), Libia (4 loc/km2)
(Botswana (5 loc/km2)
 America

 500 – 1000 loc/km2 – Barbados (668

loc/km2)
 200 – 500 loc/km2 - Haiti, El Salvador,
Saint Vincent şi Grenadinele, Saint
Lucia, Jamaica, Trinidad şi Tobago, Rep.
Dominicană
 densităţi reduse - Suriname (3,5
loc/km2) şi Canada (4 loc/km2)
 Australia și Oceania

 200 – 500 loc/km2 - Rep. Nauru

(515 loc/km2), Tuvalu (454 loc/km2)
şi Insulele Marshall (327 loc/km2)
 densităţi reduse -Australia (3
loc/km2)
 III. Structura populaţiei

 Structura demografică (pe grupe de

vârstă, pe sexe, matrimonială, pe
gospodării şi familii)
 Structura socială (pe medii, etnică,
lingvistigă, rasială, pe religii, după
nivelul de instruire)
 Structura economică (activă,
profesională, pe sectoare de activitate)
 Structura populaţiei pe
grupe de vârstă
 0-20 ani – populaţia tânără
 20-60 ani – populaţia adultă
 peste 60 ani – populaţia vârstnică
 Ţările în care 0-20 ani deţine aprox.
35% - populaţie tânără
 Ţările în care 0-20 ani deţine sub 30% -
tendinţe de îmbătrânire demografică
 Regiunile geografice cu pondere
ridicată a populaţiei tinere: Africa,
America Latină, Asia de Vest
 Regiunile geografice cu pondere
ridicată a populaţiei vârstnice:
Europa, America Anglo-Saxonă, Australia
şi Noua Zeelandă

Structura populaţiei pe sexe

 La nivel mondial – o uşoară predominare a
populaţiei masculine faţă de cea feminină (102
bărbați la 100 de femei in 2020), mai exact din
1000 de persoane, 504 sunt bărbați (50,4%) și
496 sunt femei (49,6%.
 În regiunile dezvoltate nr. bărbaţilor este mai
redus decât cel al femeilor spre deosebire de
regiunile mai slab dezvoltate
 Structura populaţiei pe medii
(rural-urban)

 redă gradul de concentrare a populaţiei pe

cele două tipuri fundamentale de aşezări
(rurale şi urbane)
 la nivel mondial, în 2011, populaţia urbană –
50,5% din populaţia mondială, iar în 2020 –
55,7% din populaţia mondială.
 se estimează că până în 2025, aceasta va
depăşi ponderea de 60%
Structura economică a populaţiei
după criteriul activităţii
 o clasificare a populaţiei în funcţie de
aportul ei în procesul muncii sociale
 populaţia activă include atât populaţia
care desfăşoară o activitate economică
retribuită, cât şi populaţia aflată în căutarea
unui loc de muncă
În cadrul populaţiei active se distig:
 populaţia ocupată
 populaţia neocupată
 populaţia inactivă cuprinde persoanele
care nu au atins încă vârsta adultă,
persoanele în curs de formare, persoane
ce nu au ocupaţii aducătoare de venituri,
şi persoanele cu venituri ce nu provin din
muncă
 Gradul de participare a populaţiei la
activitatea economică se apreciază prin
rata de activitate, indicator ce
raportează numărul populaţiei active la
populaţie totală (la nivel mondial, în
prezent, este de 60%)
Structura economică a populaţiei
după criteriul sferei de activitate
(pe sectoare de activitate)
 În funcţie de categoria activităţii
economice practicate, populaţia activă
cuprinde trei sectoare de activitate:
 sectorul primar (agricultura, silvicultura,
pescuitul)
 sectorul secundar (industria şi
construcţiile)
 sectorul terţiar (activităţile comerciale,
transporturile şi serviciile)
 IV. Urbanizarea pe Glob
 În Europa - s-a manifestat puternic în sec.
XIX, după 1900 avînd loc o încetinire

 În America de Nord şi Australia – a

început mai târziu şi s-a prelungit mai mult
faţă de Europa

 În Asia, Africa şi America Latină – s-a

manifestat îndeosebi după cel de-al Doilea
Război Mondial în modalităţi şi ritmuri
diferite
 Forme de concentrare urbană:
 Oraşul propriu-zis – cea mai elementară
formă de concentrare urbană

 Aglomeraţia urbană – caracteristică oraşelor

mijlocii, mari şi foarte mari, se constituie ca un
ansamblu urban ce a apărut în urma dezvoltării
relaţiilor complexe între oraş şi aria sa
înconjurătoare

 Conurbaţia – sistem urban format din două

sau mai multe oraşe situate la distanţe
apropiate şi având relaţii intense între ele
 Metropola – oraş cu peste două mil. loc.

 Metropola regională - oraş cu peste 500 mii

locuitori

 Aria metropolitană – include nu numai oraşul

propriu-zis ci şi ariile locuite din împrejurimi
înglobate odată cu dezvoltarea teritorială a centrului
urban principal

 Megalopolis - o imensă concentrare urbană cu

câţiva poli de atracţie (nuclee metropolitane) şi
numeroase centre urbane mai mari sau mai mici,
care gravitează în jurul polilor de atracție (termen
introdus de Jean Gottman)
 Cele mai mari arii metropolitane (2020)

Populația în
Nr. Crt. Aria metropolitana Țara
2020 (mil.)
1 Tokyo Japan 37.28
2 Mumbai (Bombay) India 25.97
3 Delhi India 25.83
4 Dhaka Bangladesh 22.04
5 Mexico City Mexico 21.81
6 São Paulo Brazil 21.57
7 Lagos Nigeria 21.51
8 Jakarta Indonesia 20.77
9 New York USA 20.43
10 Karachi Pakistan 18.94
11 Calcutta India 18.54
12 Buenos Aires Argentina 15.48
13 Cairo Egypt 14.02
14 Manila Philippines 13.40
15 Los Angeles USA 13.25
Cele mai mari arii metropolitane (2020)
16 Rio de Janeiro Brazil 13.23

17 Istanbul Turkey 12.76

18 Shanghai China 12.63

19 Moscow Russia 11.73

20 Osaka, Kobe Japan 11.53

21 Beijing China 11.15

22 Lima Peru 10.32

23 Paris France 10.18

24 Tianjin China 10.14

25 Lahore Pakistan 10.10

26 Bogotá Colombia 10.08

27 Kinshasa Congo 10.04

33,4 m
il.
23,2 mil.
22,1 mil.
21,8 mil.
21,3 mil.
21,1 mil.
20,4 mil.
17,3 mil.
 Cele mai reprezentative megalopolisuri:

 America de Nord:

• SUA - BosWash (Boston, Newark, New York,

Philadelphia, Baltimore,Washington)
• SUA – ChiPitts/megalopolisul din sudul
Marilor Lacuri (Chicago, Detroit, Cleveland,
Buffalo, Pittsburg)
• SUA – SanSan/megalopolisul californian
(San Francisco, Los Angeles, San Diego)
• Canada – megalopolisul din NE Marilor
Lacuri (Montreal,Ottawa, Toronto, Hamilton)
MEGALOPOLISUL
BOSWASH
MEGALOPOLISUL BOSWASH
MEGALOPOLISUL BOSWASH
ChiPitts
ChiPitts
 MEGALOPOLISUL

SANSAN
LOCALIZARE

SANSAN
 MEGALOPOLISUL

SANSAN
SANSAN
Los Angeles
O r a ş u l î n g e r i l o r
SANSAN
Los Angeles
O r a ş u l î n g e r i l o
r
SANSAN

San Francisco
Două secole de existenţă
SANSAN

San Francisco
Două secole de existenţă
SANSAN

San Diego
Vechi şi nou
SANSAN

San Diego
Vechi şi nou
Megalopolisul
canadian
 America de Sud:
• Brazilia – Sao Paolo, Rio de Janeiro,
Bello Horizonte
 Africa:
• Rep. Africa de Sud – Johannesburg,
Pretoria, Vereeniging
 Asia:
• Japonia – Tokaido (Tokyo, Yokohama,
Nagoya, Osaka, Kobe, Kyoto)
• Coreea de Sud – Seoul, Inchon
 China - megalopolisul din sudul
Chinei / megalopolisul cantonez
(Hong Kong, Guangzhou, Shenzen,
Dongguan)

 China - megalopolisul de pe cursul

inferior al fluviului Chang Jiang
(Shanghai, Nanjing, Wuxi)

 China - megalopolisul format din

triunghiul urban Beijing - Tianjin -
Tangshan
Tokaido
Megalopolisul cantonez
 Europa:
• Germania – Ruhr-Rhein (Essen,
Bochum, Dortmund, Duisburg, Düseldorf,
Stuttgart, Frankfurt am Main, Köln)

• Olanda – Randstad Holland (Utrecht,

Amsterdam, Haga, Rotterdam)

• Anglia – Londra, Birmingham, Liverpool,

Manchester, Leeds, Bradford, Sheffield,
Nottingham, Leicester)