EVALUAREA 

DINAMICII 
POPULAȚIEI ÎN 
DIFERITE REGIUNI
Mutuzoc Evelina
Cl. XI-”B”
L.T.”A.Mateevici”
Or. Dondușeni

Profersor: Vasilișin V.
 CONȚINUTUL LUCRĂRII
Subcompetențe 1.Construim graficul privind dinamica
 Constrirea populației Terrei în baza analizei datelor
graficului
privind statistice din tabelul 12. și facem analiza
dinamica acestuia.
numărului
populației în
2. Comparăm și analizăm indicii demografici
baza datelor principali ai natalității, mortalității, ratei
statistice anuale de creștere și speranța de viață la
 Analiza
indicilor naștere a două regiuni utilizînd tabelul 13,
demografici 15, 16, 17.
utilizînd datele
statistice. 3.Analizăm hărțile natalității și mortalității
 Compararea din figurile 10 și 11 respectiv.
structurei
economice a
4.Utilizînd textul manualului, comparăm
populației în structura economică a populației și calitatea
cele două grupe
de state
forței de muncă în diferite grupe de state.
Examinăm problema șomajului în lume.
1.
8000 Graficul 12. Evoluția numerică
populației lumii
Populația
7000 mln.loc.

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0
Anii Populația mln. loc.
1000 275,0 Oamenii constituie
1500 450,0 principala forță de
1650 550,0 producției a societății prin
1800 906,0
experiența deprinderilor de
1850 1170,0
lucru și numărul mare al
lor.
1900 1656,0
În tabelul prezentat putem
1950 2486,0
observa cum diferiți factori
1970 3635,0
au influențat asupra
1980 4415,0
creșterii numărului
1985 4842,0 populației.
1995 5716,0
2003 6285,7
2007 6625,7
2012 Evoluția7057,0
Tab.12 numerică
a populației lumii
O perioadă îndelungată populația 
Terrei era puțin numeroasă, dar de 
atunci pînă în prezent a ajuns la 
cifra de 7057,0 mln. locuitori, iar 
istoria demografică poate fi 
împărțită în două etape.
 Prima etapă este etapa civilizației 
agrare, ce a durat pînă în a doua 
jumătate a secolului XVII­lea, 
aceasta fiind caracterizată printr­un 
spor redus al populației, cînd 
nataliatea înaltă se afla în echilibru 
cu mortalitatea înaltă.
A doua etapă este numită etapa modernă,  
și cuprinde următoarele trei secole.
 Din 1800 pînă în 1900, începe să se 
manifeste o creștere consiterabilă  a 
populației de la 550,0 pînă la 1656,0 mln. 
locuitori, avînd loc prima dublare a 
numărului populației.Acesta este 
determinată de mai mulți factori cum  ar fi 
scădere mortalității, ameliorarea condițiilor 
de trai,  păstrarea natalității înalte.
 În 1950 are loc a doau dublare a 
populșației numărul ei atingînd valoarea de 
2486,0 mln. locuitori.
 
Cel mai înalt ritm de creștere a populației a fost
detectat în deceniul șapte al sec XX-lea, cînd a și
apărut noțiunea de ”explozie demografică”, care a fost
cauzată iarăși de ameliorarea condițiilor de trai,
oferirea asistenței medicale calitative, reducerea
mortalității infantile.
În anii 1990 se observă o creștere mai lentă a
numărului populației, ceea ce demonstrează
depășirea exploziei demografice, dar în țările slab
dezvoltate cum ar fi Africa, America de Sud, se mai
păstrează ritmurile înalte de creștere
Regiunea Populația, Rata Natali- Morta Speranț % Vîrsta %
mln.loc. anuală tatea li- a de populației medie popu-
a la tatea viață la ani lației
0- Pest
creșteri 1000 la naștere urbane
15 e 65
i loc. 1000
% loc. ani ani

2012 205 2012

0
Asia 4260 528 1,1 18,0 7,0 70 25,0 7,0 26,6 45,0
4
Africa 1072 233 2,5 36,0 11,0 58 41,0 3,0 18,0 39,0
9
Europa 740 732 0,0 11,0 11,0 77 16,0 16,0 38,2 78,0
America 599 740 1,3 19,0 6,0 74 28,0 7,0 27,0 78,0
Latină
America 349 471 0,5 13,0 8,0 79 19,0 13,0 38,8 79,0
de Nord
Australia 37 57 1,1 18,0 7,0 77 24,0 11,0 30,0 74,0
Tabelul 13. Indicii demografici principali
și
2.Diferența esențială dintre  state  a influențat 
semnificativ indicii demografici principali. Astfel,  
comparînd  Africa cu Europa vom observa că 
aceste două state sunt diametral opuse.  Dacă în 
2012 populația  Africii constituia 1072 mln.  
locuitori , atunci în 2050 se presupune creșterea  
pînă la 2339 mln.  de locuitori, pe cînd în Europa 
de la 740 mln.  de locuitori se va ajunge la 732 
mln. de locuitori, ceea ce demonstrează că politica 
pronatalistă propagandată acolo va eșua. 
Aceste date ne mai demonstrează că rata 
anuală a a creșterii la Africa este de 2,5%, 
și este influențată de religie, care este 
factorul decisiv în planificarea familiilor, 
neincadrarea femeilor în cîmpul muncii, 
înterzicerea avorturilor, căsătoriile 
timpurii, utilizarea minimă a 
contraceptivelor, dar și de tipul tradițional 
de reproducere, ceea ce determină și 
natalitatea înaltă în Africa .  
În același timp în Europa puteam observa 
contrarul, căci rata anuală a creșterii este nulă , iar 
natalitatea cu mult mai mică.Aceasta are loc din 
cauza că religia nu are o influență puternică asupra 
societății,  are loc incadrarea activă a femeilor în 
cîmpul muncii, căsătoriile sunt tîrzii, este 
răspîndită folosirea contraceptivelor și 
concubinajul.Alți factori ce determină rata nulă și 
natalitatea joasă este tipul modern de reproducere, 
dar și faptul că procentajul persoanelor tinere este 
mai mic decît  a persoanele de peste 65 de ani.
 Deși mortalitatea ambelor țări este la același nivel, Africa
compensează prin fatul că are o natalitate înaltă, pe cînd
Europa are de pierdut.
Speranța înaltă de viață la naștere, fiind de 77 ani, din
Europa, precum și procentajul mare al populației
urbane(78%), ne face aluzie la faptul că Europa este o
regiune bine dezvoltată din punct de vedere economic și
social, iar Africa prin procentajul mic al populației
urbane(39%) și speranța de viață la naștere de aproximativ
58 de ani ne sugerează faptul că Africa este o regiune slab
dezvoltată.
Tabelul 15. Țările cu cel mai mare număr de
locuitori
2012 2050
Țările Populația Țările Populația
mln. loc. mln. loc.
China 1350,4 India 1691,1
India 1259,7 China 1310,7
S.U.A 313,9 S.U.A 422,6
Indonezia 241,0 Pakistan 314,3
Brazilia 194,3 Nigeria 402,4
Pakistan 180,4 Indonezia 309,4
Nigeria 170,1 Bangladesh 226,3
Bangladesh 152,9 Brazilia 213,4
Sunt diferite presupuneri, cum va 
evoluționa numărul populației pe Terra, iar 
în tabelul anterior putem identifica 
probabilile schimbări ce vor avea loc în 2050 
în statele cu cel mai mare număr de 
locuitori.
Spre exemplu China, avînd în 
2012 o populație de 1350,4  
mln. locuitori spre 2050 va 
avea o populație de 1310,7, 
astfel demonstrîng că se va 
manifesta cu succes atît 
politica anitinatalistă cît și 
trecerea la tipul modern de 
reproducere. Pe cînd în India 
politica antinatalistă va suferi 
un eșec semnificativ, populația 
crescînd de la 1259,7 pînă la 
1691,1 mln. locuitori.
 O politică antinatalistă eșuată putem observa și
în Bangladesh unde populația va crește pînă la
226,3 mln. locuitori, și în Pakistan, unde aceata
va atinge un număr de 314 mln. locuitori.
O creștere mai abundentă putem observa în
Nigeria, unde numărul locuitorilor a crescut de la
170,1 mln. la 402,4 mln, ceea ce ne
demonstrează faptul că Ngeria fiind o țară slab
dezvoltată și avînd un tip tradițional de
reproducere în viitor nu va reuși să se dezvolte,
ramura principală a economiei fiind agricultura.
În Brazilia  și în Indonezia populația 
nu a crescut cu mult, în 2050 
aceasca constituind 213,4 mln. 
locuitori  și respectiv 309,4 mln.  
Locuitori,  demonstrînd astfel că 
statele sunt în curs de dezvoltare.
 Creșterea populației în SUA de la 
313,9 la 422,6 mln.  Locuitori, 
demonstrează clar că politica 
pronatalistă promovată în acesta stat 
se va încununa cu succes, aducînd 
statul la un nivel mondial mai înalt. 
 
Concluzionînd spusele de mai sus, ptem 
zice ca la creșterea sau descreșterea 
numărului populației în viitor în difearite 
state, se datorează nu numai politicii pro­
sau­antinataliste, ci și numeroșilor factori 
politici, socilai și economici, ce au o mare 
influență aspupra dezvoltării statului. 
Tabelul16. Statele cu cele mai mari și cu cele mai mici
valori ale natalității

Țările cu cea mai ‰ Țările cu cea mai ‰

redusă rată a ridicată rată a
natalității natalității

Monaco 6,8 Niger 48,0

Japonnia, 8,0 Mali, Zambia 46,0
Letonia
Germania 8,3 Uganda 46,0
Ungaria, Italia 9,0 Ciad, R.D.Congo 45,0

Rep. Coreea 9,4 Afganistan, 44,0

Malawi
Una dintre diferențele dintre statele înalt dezvoltate și 
cele slab dezvoltate este diferența ratei natalității.
 Astfel Germania avînd o rată a natalității de 8,3 ‰, 
face o aluzie la faptul  că acest stat înalt dezvoltat 
posedă tipul modern de reproducere, ceea ce duce la 
scăderea ratei natalității.Alți factori ce au determinat 
natalitatea josă este influența slabă a religiei, 
incadrarea activă a femeilor în   muncii, căsătoriile 
cîmpul

tîrzii, concubinajul, propaganda homosexualismului, 
folosirea contraceptivilor, utilizarea substanțelor 
nocive(alcool, tutun, droguri), avorturile și modul de 
viață sexulă dezordonat.
 
O imagine opusă o putem onserva într­un stat slab 
dezvoltat Uganda , unde rata natalității constituie 
46,0 ‰. Acest fapt este cauzat de mai multe 
circumstanțe, printre care se numără influența 
puternică a religiei, aceasta fiind decisivă în formarea 
familiei, neincadrarea femeilor în cîmpul muncii, 
căsătoriile timpurii,interzicerea oricărei relații în 
afara căsătoriei, interzicerea homosexualismului, 
interzicerea categorică a avorturilor,  utilizarea 
minimă a contraceptivelor ,consumul redus al 
substanțelor nocive și un mod de viață sexuală 
ordonat, astfel încît bolile sexual transmisibile nu 
sunt răspîndite.
Tabelul 17. Statele care înregistrează cele mai mari și cele mai
mici rate ale mortalității

Țările cu cea mai ‰ Țările cu cea mai ‰

redusă rată a ridicată rată a
mortalității mortalității

Costa Rica, Libia 4,0 R.D.Congo 17,0

Singapore, Belizie 4,0 Ciad, Lesotho 16,0

Kuwait, Oman 3,0 Zambia, Malawi 15,0

Bahrain 2.0 Angola, Ucraina 15,0

Quatar 1,0 Mozambic 14,0

De rînd cu factorul demografic, un rol important în 
reproducerea populației  îl au cauzele cu caracter 
social­economic ce determină o mortalitate înaltă. 
 În așa mod, în Zambia și Malawi rata mortalității de 
15,0‰ a fost influențată de numeroase boli, 
neasigurarea vieții, nivel de trai foarte jos, produse 
de calitate inferioară, traumatismele în timpul 
muncilor grele , calamitățile naturale, dar și 
agravarea calității mediului.
Pe cînd în Kuwait și Oman rata mortalității constiutuie 
doar 3,0‰. Aceste țări fiind exportatoare de petrol, au un 
nivel de trai mult mai avansat și mai modern,  o 
asigurarea medicală calificată.În aceste țări religia joacă 
un rol primordial, aceasta influențînd puternic asupra 
vieții de zi cu zi, impune niște norme cum ar fi refuzul 
consumului alcoolului și substanțelor nocive,  propagarea 
unei vieți sexuale ordonate, ceea ce reduce la minim riscul 
răspîndirilor bolilor venerice și a altor maladii. Muncile 
grele sunt reduse la minim, astfel traumatismele în timpul 
muncii sunt extrem de rare.Anume acești factori și multe 
altele determină rata redusă sau înaltă a mortalității.
3.
 Natalitatea, este unul din factorii ce caracterizează 
nemijlocit gradul de dezvoltare a statului.Astfel în ziua 
de azi avem ocazia să observăm următoarea situație în 
lume.Statele din grupul I­II au o natalitate înaltă, 
acestea fiind caracterizate de primul tip de 
reproducere, ceea ce e caracteristic mai mult pentru 
statele slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare, cum 
ar fi Mali, Niger, Angola, Mozambic, dar și țărilor 
exportatoare de petrol,spre exemplu Oman, în care 
religia are un rol premordial în formarea familiilor.
O natalitate înaltă se manifestă și în statele din 
grupele III­IV, în care tot persistă tipul 
tradițional de reproducere,  aceste țări fiind slab 
dezvoltate își măresc numărul brațelor de 
muncă anume datorită natalității înalte, iar ca 
exempli ne poate servi Libia,  Namibia, 
Botswana,  la care se alătură și Arabia Saudită, 
care la fel ca vecinnii săi este puternic influnțată 
de religie și tradiții.
 O situație mai bună poate fi identificată în țările din 
grupul V­VI, unde deși natalitatea este suficient de 
ridicată, statele încearcă să ducă o politică antinatalistă și 
și să treacă la tipul modern de reproducere.Printre aceste 
state se numără India, Marocco și Sahara de Vest. 
 Cu o natalitate mai mică sunt statele di grupul VII­
VIII,cum ar fi China, Mongolia,Kazahstan, unde de­a 
lungul anilor s­a dus o politică antinatalisă încununată 
cu succes, pe cînd în S.U.A. această natalitate se 
consideră însuficientă, ceea ce a determinat­o să ducă o 
politică pronatalistă.
 
Din grupa IX  fac parte statele cu cea mai 
joasă natalitate, printre care se numără 
Rusia, Canada,  țările europene, Japonia, 
care sunt unele dintre cele mai dezvoltate 
state, care se caracterizează prin tipul 
modern de reproducere.Aceste țări duc o 
politică pronatalistă activă, oferind diverse 
înlesniri pentru familiile cu mai mulți copii.
 Un alt indice ce caracterizează  statul este 
mortalitatea.
 Astfel putem observa faptul că în asemenea țări, ce 
fac parte din grupul I­II,  slab dezvoltare cum ar fi 
Republica Centrafricană, Guineea,Ciad, Niger, 
mortalitatea înaltă de peste 20 persoane la 1000 de 
locuitori pe an, este cauzată de slaba asigurarea a 
vieții, asigurare medicală la un nivel inferior, 
condiții de trai mizerabile, ba chiar și conflicte 
armate urmate de omoruri, cum ar fi în Afganistan.
O mortalitate medie de 5­15 
persoane la 1000 de locuitori timp 
de un an, observăm la țările din 
grupul III­IV, cum ar fi S.U.A., 
China, țările din Europa și America 
de Sud, Australia. Un asemenea 
fenomen are loc datorită nivelului 
de trai mai înalt, asistență 
medicală de calitate 
superioară,propagarea modului 
sănătos de viață absența 
războaielor.
Cea mică mortalitate se detectează în 
țările din grupul V, unde timp de un an 
mor mai puțin de 5 persoane la 1000 
de locuitori, printre care se numără 
Arabia Saudită, Oman, Yemen, 
Emiratele Arabe Unite.Asta se 
lămurește prin faptul că aceste țări 
fiind exportatoare de petrol au un nivel 
de trai foarte înalt,  asistență mediacală 
de calitate. Un alt factor ce determină 
mortalitatea joasă e și religia, care are o
influență primordială în viața 
populației, interzicînd consumul 
alcoolului, drogurilor, carnei.
4. Compararea structurii economice a populației și
caliatatea forței de muncă în diferite grupe de
state. Examinarea problemei șomajului în lume.

  Resursele umane reprezintă principala forță de 
muncă și în dependență de structura pe grupe de 
vîrstă și sexe , de gradul de dezvoltare a economiei 
și de nivelul de pregătire profesională puteam 
distinge: populația economic activă și populația 
întreținută.
  O altă categorie a populației o constituie populația 
neproductivă care include persoanele necuprinse în 
activitatea socială.
  
Cea mai mare pondere a populației active este 
în țările din Europa și America de Nord fiind 
de 60­70%. Iar nivelul scăzut de dezvoltare 
economică, insuficiența locuriloe de muncă, 
gradul scăzut de incadrare a femeilor în 
cîmpul muncii determină o pondere  mai mică 
în țările în curs de dezvoltare constituind 45­
48%. 
  Se cunoaște că cea mai mare parte a 
populației active mondiale  fiind țărani sunt 
încadrați în sectorul primar al structurii 
economice majorității tăzilor slab dezvoltate, 
pe cînd în altele se pote observa incadrarea 
populației în sectorul serviciilor, astfe job­
urile cele mai fecvent întîlnite fiind deservirea 
turiștilor, familiilor bogate, comerțul cu 
mărunțușul, sectorul secundar fiind foarte 
slab dezvoltat.
  
În țările înalt dezvoltate lucrurile stau 
diametral invers, ponderea cea mai mare a 
populației active fiind concentrată în 
industrie(20­25%) și în sfera de 
deservire(60­75%) care sunt strîns legate 
între ele, sectorului primar revenindu­i doar 
2­4% din populația activă. În S.U.A. Și 
Canada în sectorul țerțiar sunt încadrate 
circa 79% din populație.
  Calitatea resurselor de muncă diferă esențial de la o 
grupă de state la alta. 
  Astfel în statele în curs de dezvoltare resursele umane 
sunt de o calificare mai joasă, populația e puțin cărturară 
și e răspîndit analfabetismul.
  O situație opusă urmărim în statele înat dezvoltate, care 
sunt asigurate cu resurse de muncă de o calificare 
înaltă.În majoritatea țărilor înlat dezvltate are loc intensa 
înlocuire a ”gulerașelor­albastre”(muncitori necalificați) 
cu ”gulerașe­albe” și ”gulerașe­aurii”(muncitori de înaltă 
calitate) care sunt capabili să deservească cele mai 
sofisticate procese de producție.
  Una dintra cele mai acute și mai discutabile 
probleme în toate grupele de state este 
șomajul­ fenomen social­economic care se 
manifestă prin inactivitatea a unui număr 
mare de salariați, ca rezultat al dezechilibrului 
dintre cererea și oferta forței de muncă.Dar 
dacă în țările înalt dezvoltate el nu se simte 
atît de mult, atunci în țările slab dezvoltate el 
preia o anumită amploare. Eu totuși cred că e 
posibil de rezolvat acestă problemă. Ca 
exemplu ne poaate servi chiar și Moldova.
   
În opinia mea, pentru a micșora șomajul e necesar:
1)Să se dechidă interprinderi mici care nu necesită 
investiții mai, pentru a crea noi locuri de muncă.
2) Să se dezvolte sectorul serviciilor, și anume 
turismul, iarăși pentru a crea locuri de muncă.
3) Să se micșoreze vîrsta de pensionare, pentru a 
permite noilor generații de specialiști să intre la 
lucru.
  Concluzionînd pot zic că orice problemă apărută are 
și o soluție, care trebuie găsită și aplicată la timp.