UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE

ASISTENȚĂ SOCIALĂ ID ANUL II

TC 1 – „Vârstnicii, azi, în lume și în România”

Drinovan Delia Petronela

Introducere
Bătrânețea nu este un stadiu biologic definit deoarece vârsta cronologică variază din punct de
vedere istoric și cultural. Bătrânii se bucură în cadrul comunităților tradiționale de autoritate,
respect și protecție.
Dicționarul Larousse (1993) definește îmbătrânirea ca fiind procesul ca ansamblu de
transformări ce afectează ultima perioadă a vieții și constituie un proces de declin, semnele fiind:
slăbirea țesuturilor, atrofie musculară cu scăderea funcțiilor și performanțelor, conducând la
limitarea progresivă a capacităților de adaptare.
Înaintarea în vârstă începe încă din momentul nașterii și continuă pe toată perioada vieții,
fiecare persoană experimentând acest proces diferit fiind influențați de gen, cultură, educație,
localizarea geografică, mediul înconjurător și culminarea evenimentelor principale ale vieții.
Cuprins
În lume, ONU consideră că persoanele vârstnice sunt persoanele cu vârsta peste 60 de ani. Dar
OMS a stabilit în 2001 că persoanele vârstnice în Africa Subsahariană sunt persoanele peste 50
de ani datorită ratelor mai scăzute de speranță la viață în țările în curs de dezvoltare. (Scherbov,
2019)
În România, conform Legii 292 (2011) persoanele vârstnice sunt o categorie de populație
vulnerabilă cu nevoi specifice datorită limitărilor fiziologice și a fragilității caracteristice
fenomenului de îmbătrânire. De asemenea ele sunt persoanele care au împlinit vârsta de
pensionare.
Caracteristicile distinctive ale bătrâneții sunt atât fizice cât și psihice. Dar aceste semne nu apar
la aceeași vârstă cronologică la toate persoanele deoarece fiecare persoană este diferită. (Posner,
1995)
Conform Raportului Comisiei Europene europenii trăiesc mai sănătos și mai mult și
„longevitatea este una dintre cele mai mari realizări ale societății moderne” (2014). Dar
dezvoltarea și modernizarea societății a avut implicații directe asupra acesteia. Femeia participă
activ la viața economico-socială, dar are repercusiuni în viața privată vizibile prin amânarea
UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE
ASISTENȚĂ SOCIALĂ ID ANUL II

primei căsătorii spre vârste mai înaintate și scăderea fertilității, acești factori conducând la
accelerarea fenomenului de îmbătrânire al populației.
Dezvoltările unor sectoare de vârf precum medicina, mediul online, îmbunătățirea calității
vieții, accesul la informație ș.a. sunt premize clare pentru continuarea evoluției, generațiile
următoare atingând o speranță de viață de 100 de ani, iar povara populației îmbătrânite va fi
resimțită de populația activă și piața muncii, asistența socială și medicală, și afectând direct
economia, necesitând adoptarea politicilor publice a nevoilor unei populații îmbătrânite.
Conform datelor din „World population prospects: The 2017 Revision” se așteaptă ca, până în
2050, numărul persoanelor peste 60 de ani să se dubleze. În 2017 populația cu vârstă de 60 de ani
și peste reprezenta 13% din populația globală și s-a calculat că aceasta are o rată de creștere de
aproximativ 3% pe an. La nivel continental, Europa are cel mai mare procent de persoane
vârstnice acesta fiind de 25%, iar Africa are cel mai mic procent, 5%. Până în 2050 rata
persoanelor cu vârstă peste 60 de ani va crește până la 35% în Europa, iar la nivel global această
populație va reprezenta un sfert sau peste din totalul populației, cu excepția Africii.
La nivel global se estimează o creștere a populației cu vârsta peste 80 de ani și peste se va
tripla până în 2050. Pentru Europa tendința va fi, însă, una de scădere de la 27% în 2017 la 17%
în 2050. (INS, 2018)

Evoluția populației lumii în vârstă de 60 de ani și

peste pe continente, în perioada 2017-2050
2500
2000
1500
2050
1000
2017
500
0
l e a
ta or
d
aib ni pa As
ia
ric
a
To N ar cea uro Af
de și
C O E
ir ca ă
e tin
Am a La
ic
er
A m
UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE
ASISTENȚĂ SOCIALĂ ID ANUL II

În 2020, în România persoanele cu vârsta de 60 de ani și peste reprezentau 19% din populația
rezidentă a țării. În plan teritorial, regiunile cu cei mai numeroși vârstnici raportat la totalul
populației rezidente sunt Sud-Muntenia și Sud-Vest-Oltenia cu 21% din total, urmate de Sud-Est
20,1%, Centru și Vest 18,6%, Nord-Est 18,3%, Nord-Vest 17,6%, și București-Ilfov 16,6%.
(INS, 2020)
Progresele în domeniul medicinii și nutriției au dovedit că o mare parte din ce se considera
odinioară inevitabil în privința îmbătrânirii poate fi contracarat sau încetinit. În medie, oamenii
trăiesc mai mult acum decât în urmă cu un secol.
Legăturile sociale și de muncă și familia îi sunt necesare bătrânului pentru asigurarea
sentimentului de valoare, menținerea bunăstării, utilitatea muncii sale și pentru asigurarea
sprijinului material, moral și a îngrijirilor generale sau a sănătății.
Odată cu creșterea numărului de persoane vârstnice se recunoaște tot mai mult importanța
îmbătrânirii active și a drepturilor acestora. (Simion, 2022, pg. 149-150)
Drepturile persoanelor vârstnice s-au impus în lume încă din 1976, principalele drepturi fiind:
dreptul la îngrijire medicală, la religie, prevenirea dependenței, ocrotire legală și de către
personal calificat, la alegerea locului și modului de viață, la susținere familială și comunitară.
(Bucur, 2003)
Mediul supune vârstnicul la adaptări permanente, capacitatea acesteia de a răspunde adecvat
determină competențele individuale pe care le are. Pentru persoana vârstnică este importantă
amplasarea locuinței și posibilitatea de a se descurca singur, dar și relațiile cu vecinii și
comunitatea.
Instituțiile de asistență socială oferă vârstnicilor posibilitatea să interacționeze, dar acest lucru
nu este suficient deoarece apare nevoia de schimbare, de cunoaștere a altor persoane care să
ofere posibilitatea de noi satisfacții și aprecieri. Instituțiile elaborează regulamente și norme
interne care pot fi considerate prea severe pentru unii beneficiari, ca urmare apărând conflicte
nemulțumiri atât între beneficiari, cât și între aceștia și angajații instituției. (Bătrân, 2010)
Concluzii finale
Nu putem încadra persoanele vârstnice într-o singură categorie datorită faptului că fiecare
persoană este diferită. Persoanele vârstnice sunt diferite în ceea ce privește starea de sănătate,
nivelul de școlarizare, gradul de formare profesională dar și de stilul de viață.
UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE
ASISTENȚĂ SOCIALĂ ID ANUL II

Creșterea numărului de persoane vârstnice conduce la presiunea pusă pe umerii generațiilor

tinere de a-i întreține. Așadar o soluție ar fi promovarea învățării (formării) pe tot parcursul vieții
nu doar ca și actor pe piața muncii dar și pentru o dezvoltare armonioasă a omului, care ar putea
conduce la încadrarea acestora ca și persoane active în societate.

Bibliografie
 Dicţionarul Larousse de Psihiatrie (ediţia română). (1993). Editura Univers Enciclopedic.

 Legea 292/2011 Secțiunea 4. (2011). Asistența socială a persoanelor vârstnice.

 (2017). World population prospects: The 2017 Revision.

 Bătrân, D. (2010, Iunie). ÎMBĂTRÂNIREA, UN PROCES IREVERSIBIL. Revista de Administraţie

Publică şi Politici Sociale, I(3), pg. 40-57.

 Bucur, V. &. (2003). Probleme ale vârstei a treia. În G. (. Neamțu, Tratat de asistență socială (pg.
907-953). Editura Polirom.

 Europeană, C. (2014). „Population ageing in Europe, Facts, implications and policies.

 INS. (2018). Proiectarea populației vârstnice a României în profil teritorial, la orizontul anului
2060. Preluat pe 05 14, 2023, de pe Institutul Național de Statistică:
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/proiectarea_populatiei_varstnice_in_pro
fil_teritorial_la_orizontul_anului_2060.pdf

 INS. (2020). Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice. Preluat pe 05 14, 2023, de pe INS:
https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/persoanele_varstnice.pdf

 Posner, R. A. (1995). Aging and Old Age. University of Chicago Press.

 Scherbov, S. &. (2019). New Measures of Population Ageing.

 Simion, D. (2022). ATITUDINI ȘI PERCEPȚII ALE BĂTRÂNEȚII ÎN REPUBLICA MOLDOVA. Sociologia

și asistența socială: cercetare și profesionalizare, 144-151.