Intern

MEDIUL RURAL ROMÂNESC DIN JUDEŢUL SĂLAJ ÎN PRAGUL

SĂRĂCIEI ABSOLUTE SI A EXCLUZIUNII SOCIALE

Pop Amalia Cristina

Managementul Proiectelor Europene, Facultatea De Științe, Centrul Universitar Nord Din Baia
Mare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Baia Mare, România
Talpos Adina Florentina
Managementul Proiectelor Europene, Facultatea De Științe, Centrul Universitar Nord Din Baia
Mare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Baia Mare, România

Abstract
Sărăcia a existat din toate timpurile , există şi acum şi cu sigurantă va fii şi in viitor .
Numărul cetăţenilor români fără bani, o locuinţă şi un serviciu stabil este într-o continuă
creştere .Soluţiile propuse prin strategiile politice de stânga sau de dreapta , s-au dovedit
neputincioase în faţa fenomenului crescând al sărăciei .In acest articol îmi propun să vă prezint
mediul rural românesc, cu accent pe judeţul Sălaj, cu principalii factori care duc la sărăciei şi
excluziune socială . Consider că este important să subliniez rolul jucat de autoritătile publice
centrale şi locale în dezvoltarea regională ,în promovarea inlcuziunii sociale şi in combaterea
sărăciei si a oricăror forme de discriminare a comunităţilor marginalizate .
În final,îmi propun să atrag atenția asupra necesității de a stabili parteneriate între
autoritățile publice și diferiți actori (organizații private, publice sau voluntare /
neguvernamentale), parteneriate atât de necesare pentru buna punere în aplicare a
instrumentelor politicii de coeziune, care este principala politică de investitii a Uniunii
Europene ,pentru dezvoltarea tuturor regiunilor printr-o creştere durabilă şi dinamică .
Consider că o soluție pentru implementarea eficientă a politicii de coeziune la nivel rural
este reprezentată de încurajarea Grupurilor de Acțiune Locală, care pot identifica problemele
care duc la sărăcie și pot orienta banii europeni către finanţarea unor proiecte de interes local.

Cuvinte cheie : sărăcia, excluziunea socială, Sălajul, mediul rural românesc, comunităţi
marginalizate

1. Introducere
În România spaţiul rural reprezintă 90% din suprafaţa ţării. Aici locuiesc aproximativ
47,3% din totalul populaţiei .( http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mediul_rural)
Având in vedere acest procent putem spune că ţara noastră este una rurală.Din
păcate în România , săracia este asociată frecvent cu mediul rural.
Sărăcia este un fenomen al tuturor timpurilor. Pentru Evul Mediu imaginea de sărac se
referea doar la persoanele care nu deţineau nici un rang , persoane fără un prestigiu
 Intern

anume şi care nu purtau arme , fiind sub protecţia regelui . Sărăcia poate fi definită ca o
stare de lipsă permanentă a resurselor necesare pentru a asigura un mod de viaţă
considerat decent , acceptabil la nivelul unei comunităţi date . (Mihalache ,2013)
Putem discuta despre sărăcie absolută sau sărăcie relativă. Sărăcie este definită ca
fiind absolută atunci cand lipsesc mijloacele necesare menţinerii nivelului de trai (
alimente, servicii, bunuri nealimentatre) , iar sărăcie relative reprezită pragul sub care o
gospodărie este declarată săraca - al căror venit disponibil anual este mai mic de 60 de
procente din mediana venitului disponibil pe adult echivalent.
( http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-
incluziune-si-asistenta-sociala/3916)
Săracia prin extesia ei duce la excluziune socială , denumită şi ,, noua sărăcie ,,
.Excluziunea socială este un concept mai cuprinzător decât sărăcia , ce include nu numai
lipsa mijloacelor materiale ci şi imposibilitatea de a fi inclus in diferite retele sociale ,
politice , economice si culturale . (Preda,2002)
Uniunea Europeana acorda o atenţie deosebită zonelor rurale, urmărind reducerea
decalajelor din cadrul nivelurilor de dezvoltare ale diferitelor regiuni. Astfel au fost
elaborate la nivel european unele strategii, instrumente, fonduri și măsuri care, împreună,
au dat contur la ceea ce denumim politica de coeziune, care este principala politică de
investitii a Uniunii Europene ,pentru dezvoltarea tuturor regiunilor printr-o creştere
durabilă şi dinamică . Aceasta asigura cadrul și strategiile de investiții necesare
îndeplinirii obiectivelor de creştere convenite în Strategia Europa 2020 -ocupare a forței de
muncă, inovare, educație, incluziune socială și climă/energie..
(http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.pdf)
Strategia de dezvoltare Rurală a României pentru perioada 2014-2020 se înscrie în
contextul de reformă şi dezvoltare pe care UE şi-l propune prin Strategiei Europa 2020
care are trei priorităţi ce vizează:
- creşterea inteligentă, prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
- creşterea durabilă, prin promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice şi mai
competitive;
- creşterea favorabilă incluziunii prin promovarea unei economii cu un grad înalt de
ocupare a forţei de muncă care să asigure coeziunea socială şi teritorială.
(https://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf)
În Strategia de dezvoltare rurală a României este sublineat faptul că zonele rurale
înregistrează un decalaj semnificativ față de zonele urbane și se caracterizează prin: deficiențe
structurale persistente (numărul mare al populației ocupate în agricultură, îmbătrânirea
populației, un număr mare de exploatații de subzistență etc.); valoare adăugată scăzută a
produselor agro-alimentare; randamentele și productivitatea muncii scăzute, în special în
agricultura de semisubzistență; spirit antreprenorial slab pentru dezvoltarea activităților
economice, acces redus la credite; o piață a terenurilor nefuncțională; o modestă orientare către
export; investiții insuficiente în cercetare și dezvoltare; accesul la servicii și infrastructură cu
mult în urma zonelor urbane; creșterea continuă a disparităților regionale; o pondere ridicată a
populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială; o administrație publică ineficientă.
 Intern

(http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/strategia-de-dezvoltare-
rurala-2014-2020-versiunea-I-nov2013-update.pdf)
Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor
vârstnice 2015–2020 ne confirmă cât de importantă este învătarea şi că trebuie promovată în
rândul persoanelor vârstnice, astfel încât acestea să poată observa valoarea învăţării continue,
inclusiv pentru viața de zi cu zi și să devină motivate să ia parte la activități de învățare.
O persoană lipsită de educaţie are, vizibil, mai puţine şanse să-şi găsească un loc de muncă
bine plătit. Copiii din mediul rural românesc sunt mai expuşi riscului de a nu beneficia de
servicii de educaţie comparativ cu cei din mediul urban , ceea ce noi numim excluziune de la
serviciile de educaţie şi care contribuie mai departe la apariţia comunităţilor marginalizate.

Figura1. Defalcarea forței de muncă a României în funcţie de nivelul educației formale

la nivelul anului 2014
(http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/Dezbateri_publice/2015-07-
15_Anexa1_ProiectHG_SIA.pdf)

Principalele grupuri vulnerabile din România sunt:

1) Persoanele sărace;
2) Copiii și tinerii lipsiți de îngrijire și sprijin parental;
3) Persoanele vârstnice singure sau dependente;
4) Romii;
5) Persoanele cu dizabilități;
6) Alte grupuri vulnerabile;
7) Persoanele care trăiesc în comunități marginalizate.
(http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/StrategyVol1RO_web.pdf)

2.Studiu de caz
Sălajul în pragul săraciei absolute şi a excluziunii sociale
 Intern

Judeţul Sălaj este situat în partea de Nord-Vest a României şi a fost locuit încă din vechime .
În prezent se întinde pe o suprafaţă de 3864,38 km2 .Are în componenţa sa un municipiu
reşedinţă de judeţ- Zalăul, trei oraşe – Cehu Silvaniei, Simleul Silvaniei şi Jiboul, şi 57 de
comune cu 285 de sate .Conform ultimului recesământ al populaţiei , din 2011, populaţia totală a
judeţului era de 224.348 locuitori. Dintre acestea doar un procent de 39% traiesc in mediul urban
, restul de 61% trăiesc in mediul rural.(Pop F. ,2017). În concluzie când vorbim despre judeţul
Sălaj , vorim cu precadere despre mediul rural .

Populaţia in judetul Sălaj

mediul rural 39%

mediul urban 61%

Figura 2. Reprezentarea grafică a populaţiei judeţului Sălaj

În perioada 2009-2017 şomajul a scăzut treptat semnificativ .Dacă in 2009 numarul

total de şomeri era de 11164 , la sfârşitul lunii februarie 2018 erau înregistraţi doar
5075.Îngrijorator este faptul că bărbaţii reprezintă majoritatea , mai precis 3096, când
acestea sunt de fapt capul gospodăriei şi ar trebuii să fie zidul de sprijin al familiei .

Tabel 1 . Situaţia şomajului 2009- Feb 2018 în judeţul Sălaj

Nr. 2018
Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
crt. FEB.

Numar total de someri

1 11164 8929 6809 6742 6744 6235 5589 5427 4821 5075
inregistrati
2 din care femei: 4712 3606 2924 2638 2708 2490 2259 1961 1916 1979

3 barbati: 6452 5323 3885 4104 4036 3745 3330 3466 2905 3096

4 Someri indemnizati 7300 4573 2921 2735 2914 2141 1606 1387 1079 994

5 Someri neindemnizati 3864 4356 3888 4007 3830 4094 3983 4040 3724 4081

6 Rata somajului 10.49 8.24 6.41 6.42 6.21 5.77 5.25 5.24 4.68 4.9
7 Rata somajului feminina 9.46 7.06 6 5.35 5.43 4.98 4.52 4.07 4.16 4.3
8 Rata somajului masculina 11.4 9.28 6.76 7.37 6.88 6.45 5.9 6.27 5.1 5.4
 Intern

2017 Someri neindemnizati

2015 Someri indemnizati

2013 barbati:
2011
din care femei:
2009
Numar total de someri
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000
inregistrati
Situatia şomajului 2009- Feb 2018 in judeţul Sălaj

Figura 3. Situaţia şomajului 2009- Feb 2018 în judeţul Sălaj

Numarul total al salariaţiolor la 31 decembrie 2017 este de 38600 persoane , în scadere

faţă de anul 2009 când erau înregistraţi 40903. Din totalul populaţiei angajate doar 25%
lucrează la stat , restul de 75% fiind angajaţi in mediul privat .Chiar dacă salariile au
crescut în ultima perioadă în sectorul bugetari , cei mai mulţi se feresc de aceste slujbe ,
pentru că acestea implică un volum mare de lucru , răspundere pe măsură, program fix
sau nu se încadrează pentru ocuparea acestor posturi care necvesită anumite studii şi
vechime în muncă. Totodată legislaţia multă şi ambiguă este un factor care îngreunează
munca funcţionarilor publici sau îi determină să işi indeplinească defectuos sarcinile de
serviciu.
Nici în sectorul privat situaţia nu este prea buna . Angajaţii primesc în medie între
1200 lei – 1500 lei, venituri care sunt insuficiente pentru un trai decent .Patronii sunt
nevoiţi să platească taxe uriaşe la stat dupa angajaţii lor , din această cauză acestea nu
sunt plăţi pe măsura muncii prestate.

Situatia salariatilor 2009-2017 in judetul Salaj

Indicatori Numar total de salariati proprietate publica proprietate privata

44087 44839
40903 38600
31200 31475 28801
25935
14968 12887 13364
9799
2009 2015 2016 2017

1 2 3 4

Figura4. Situaţia salariaţialor în perioada 2009-2017 în judeţul Sălaj

 Intern

Având la bază datele statistice de la sfarşitul anului 2017 cu privire la populaţia activă
şi inactivă a judeţului Sălaj , obţinute de la ITM, AJOFM si CNPP Sălaj , centralizându-le
am constatat ca 52% din totalul populaţiei este inactiva , 30% sunt pensionari, 2% şomeri
şi doar 16% fiind angajati

Situaţia populaţiei la 31.12.2017

Pesionari
30%
Populatie
inactiva
52%
Salariati
Someri 16%
2%

Figura 5. Situaţia populaţiei pe clase de ocupare la 31.12.2017

La începutul anului 2018 m-am deplasat aleatoriu in mai multe unitităţi administrativ
teritorile ale judeţului Sălaj pentru a complecta un chestionar cu privire la ocupaţia locuitorilor
din zonă, şi pentru a putea compara datele statistice obtinute cu cele reale din teren.Astfel am
constat urmatoarele:
- un procent îngrijorator adică 62% din totalul populaţiei intervievate obţine venituri exlusiv din
agricultură, muncind pământul pe care îl au;
-Datorită suprafețelor mici de teren agricol, a lipsei utilajelor agricole și a accesului la credite,
multe exploatații agricole sunt de subzistență;
-82 % din populaţie face parte din mai multe categorii de excluziune
 Excluziunea de la veniturile primare – adică nu îşi pot asigura un trai decent
 Excluziunea de la servicii ocupaţionale / piaţa muncii- unii prestează munci agricole „la
negru”, acestea fiind munci sezoniere conduce la insecuritate materială
 Excluziunea de la serviciile de educaţie- este una din formele grave de excluziune socială,
deoarece are repercusiuni pe termen lung.Cei mai multi sunt cei aparţind comunităţilor
marginalizate , cum sunt romii, copiii abandonaţi, copiii proveniti din familii sărace
 Excluziunea de la serviciile de sănătate- serviciile de asistenţă sanitară sunt inferioare celor de
la oraş , însă dotorită lipsei educaţiei sanitare adecvate , locuitorii nu se adresează medicului .În
general există câte o farmacie , un cabinet medical sau un cabinet stomatogic la centru de
comună
- 42 % nu au o locuinţă proprie , trăiesc in casa parţilor sau a bunicilor
- 12% trăiesc cu chirie sau in locuinţe sociale
- 25% au case din cârpici
- 32% au o singară cameră de locuit
- Doar 0,6% au o baie si 6% o bucătarie
- 8% deţin o maşina
 Intern

- Doar 5% au internet şi calculatoar

- 50% au un telefon
- 52% au terminat doar ciclul primar sau gimnazial
- 38% au terminat liceul
- 10 % au studii universitare sau postuniversitare
- 27% sunt beneficiari de ajutoare alimentare de la Uniunea Europeană
- 17% sunt copii cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani
- 21% sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 15-29 ani
- 22% reprezintă adulţii cu vârsta cuprinsă între 30-49 ani
- 40% sunt persooanele învârstă de peste 50 ani

Nivel de pregătire școlară mai redus în comparație cu populația urbană, limitează accesul pe
piața muncii în condițiile în care cererea de forță de muncă calificată este în creștere.
Conform informaţiilor obţinute de la ORC Sălaj exista la sfarşitul anului 2017 , 14586 de
firme inregistrate din care doar 5021 erau active , iar 1500 au cifra de afaceri 0. Jumătate din ele
nu au nici un angajat, circa 30% au sub 10 angajaţi .Din punct de vedere al profitului 40% sunt
declarate pe minus , 20% au profit 0.
Judelul Sălaj este cel mai sărac judeţ din regiunea de Nord-Vest. Un procent de 1,3% din
populaţie primeşte venitul minim garanta de la stat .

Figura 6 . Harta persoane beneficiare de VMG(http://www.puterea.ro/social/topul-celor-mai-

sarace-judete-250000-de-romani-primesc-ajutor-social-142251.html)

Fiecare unitate administrative teritoriala are elaborată o Strategie de dezvolare local pe

perioada 2016-2020- mai trebuie doar să fie implementă
La nivelul judeţului Sălaj in iulie 2017 s-a înfiinţat Grupul de Acţiune Locală Samus
Porolissum care include 18 comune din totalul de 57 , însă ne confruntăm cu o calitatea slabă a
activității administrațiilor publice central şi locale și o birocrația excesivă,ceea ce împiedică
dezvoltarea economică și reduce gradul de implementare a proiectelor de investiții, în special a celor
cofinanțate prin politica de coeziune.
 Intern

Figura 7. Harta GAL Samus Porolissum (http://www.samusporolissum.ro)

Autoritătile publice locale sunt nevoite să absoarbă cât mai multe fonduri europene pentru
a asigura creşterea economică a judeţului. Așadar, o gestionare deficitară din partea autorităților
publice locale şi central , a obligațiilor care le revin împiedică cetățenii să aibă parte de efectele
benefice ale politicii de coeziune.
Prin urmare, rolul autorităților publice este unul vital pentru avansarea judeţului Sălaj,
fapt pentru care consider ca fiind necesară identificarea problemelor cu care se confruntă acestea
și propunerea unor soluții, astfel încât blocajele existente să fie diminuate, iar gradul de absorbție
a fondurilor europene să crească, ceea ce ar conduce, implicit, și la dezvoltarea regională
avansată
Principalii factori care încetinesc dezvoltarea judeţului Sălaj sunt:
● Blocajele în implementarea proiectelor de investiții se produc la nivelul autorităților centrale,
care impun condiții suplimentare peste ceea ce prevăd reglementările europene ( Judeţul Salaj
apartine de Centrul Regional 6 Satu Mare)
● Nivel scăzut de digitalizare a sectorului public;
● Birocrația excesivă
● Finantările UE sunt repartizate în teritoriu cu mare dificultate, de multe ori cu întârzieri
majore față de calendarul asumat în fața instituțiilor europene.

3.Concluzii şi propuneri
Considerăm că o soluție pentru o dezvoltare rapida la nivelul judeţului Salaj ar fi
descentralizarea autorităților de management, astfel încât să existe mai multe autorități de
execuție la nivel regional. În acest mod, s-ar evita și supraaglomerarea autorităților centrale.
Nu în ultimul rând, această descentralizarea ar duce și la eficientizarea procesului de
rambursare a cheltuielilor. Dacă s-ar simplifica şi legislaţie ar avea un impact pozitiv atât la nivel
national cât şi asupra tuturor regiunilor UE.
Există o mare nevoie de a sprijini populaţia din zonele rurale prin oferirea de cursuri şi
specializări de scurtă durată în vederea perfecţionării şi dobândirii de cunoştinţe şi abilităţi noi.
 Intern

De asemenea, complementaritatea cu alte fonduri este importantă, astfel consilierea şi asistenţa

specializată pot sprijini populaţia rurală să creeze şi să dezvolte noi activităţi non-agricole
aducătoare de venit.
Renovarea şi dezvoltarea satelor şi mai ales, îmbunătăţirea infrastructurii, protejarea
resurselor de apă şi aer nu sunt doar o cerinţă esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi
creşterea atractivităţii zonelor rurale, ci şi un element esenţial în utilizarea eficientă a resurselor
şi protecţia mediului. Îmbunătăţirea/extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi de
canalizare/tratare a apei reziduale, precum şi a unor activităţi de protejare a moştenirii rurale pot
contribui la eforturile comune de asigurare a dezvoltării durabile în comunităţile rurale.
Nu în cele din urmă, consider că o soluție pentru implementarea eficientă a politicii
de coeziune la nivel rural al judeţului Sălaj o reprezintă încurajarea Grupului de Acțiune Locală
Samus Porolissum , prin care beneficiarii, împreună cu autoritățile locale pot identifica
problemele comunităților și pot orienta banii europeni către finanțarea unor proiecte de interes
local.
Este nevoie de o corelare a deciziilor publice cu nevoile, problemele specifice și cu
oportunitățile de dezvoltare diferite de la o unitate administrative teritorială la alta, acest lucru
fiind posibil doar ca urmare a creșterii semnificative a gradului de implicare a autorităților
publice centrale și locale. Este la îndemâna acestora să colaboreze cu instituțiile europene în
realizarea obiectivelor de dezvoltare locală, prin sporirea eforturilor de implementare a politicilor
de dezvoltare locală și, mai ales, printr-o abordare mai responsabilă în ceea ce privește cheltuirea
banilor europeni.
Trebuie să învătam să luptăm pentru a combate săraciei şi excluziunea socială , să fim uniţi
, să ne ajutăm reciproc. Chiar dacă dispunem de tehnologii de ultimă generaţie atât în agricultură
cât şi în celelate domenii , atât timp când nu vom avea resursele financiare necesare unui nivel de
trai decent , nu vom avea nici putere de cumparare şi nici posibilitatea de dezvoltare .

Bibliografie
1. Introducere în Politica de coeziune 2014-2020- disponibil la
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.p
df , accesat 30.04.2018
2. Mihaleche ,M.N.(2013) ,, Sărăcia –Responsabilitate individuală şi nivel de trai “ ,
Institutul European , Iaşi
3. Mediul rural – Enciclopedia România – prima enciclopedie online despre România –
disponibil la http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mediul_rural , accesat la 01.05.2018
4. Pop F.(coord.),( 2017)- Sălajul – Ghidul localităţilor, Editura Color Print, Zalău
5. Strategia Europa 2020 - disponibil la
(https://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf) ,
accesat la 01.05.2018
6. Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada
2015-2020 disponibil la http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-
domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/3916, accesat la
01.05.2018
 Intern

7. Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020- disponibil la

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/strategia-de-
dezvoltare-rurala-2014-2020-versiunea-I-nov2013-update.pdf, accest la 01.05.2018
8. Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor
vârstnice 2015–2020 – disponibil la
(http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/Dezbateri_publice/201
5-07-15_Anexa1_ProiectHG_SIA.pdf) , accesat la 30.04.2018
9. Preda,M.(2002) ,, Politica Socială românească –Între săraciei si globalizare” , Editura
Polirom, Iaşi
10. http://www.puterea.ro/social/topul-celor-mai-sarace-judete-250000-de-romani-
primesc-ajutor-social-142251.html - accesat la 06.05.2018
11. http://www.samusporolissum.ro/ - accesat la data de 06.05.2018