Varsta A Treia

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Integrarea varstnicilor in caminele de batrani. Implicatii psihologice

PREFAA
Mi-am orientat studiul ce face obiectul proiectului meu de licen asupra problemelor
vrstnicilor, deoarece este un domeniu de viu interes pentru mine. re!terea mediei de via a
oamenilor a desc"is noi ci de abordare a vieii btrnilor, multe dintre ele puin aprofundate.
Acest fapt #mi d posibilitatea de a asista !i c"iar participa la de$voltarea unor direcii de
cercetare a fenomenului #mbtrnirii.
%n pre$ent preste$ munca de voluntariat #n cteva institutii de #n&i'ire a btrnilor,
activitate care #mi d posibilitatea de a observa att nevoile !i problemele lor, ct !i evoluia
lor din punct de vedere pi"ic( memorie, &ndire, creativitate, receptivitatea fa de nou,
capacitatea de #nvare.
)ucrarea mea este structurat pe * nivele( unul teoretic !i altul de cercetare. %n partea
teoretic am pre$entat btrneea din diverse un&"iuri, protecia le&ii privind vrsta
respectiv, instituii de #n&ri'ire a btrnilor !i serviciile pe care le ofer. Partea de cercetare
#ncearc #n principal s pre$inte modul #n care btrnii cuprin!i #n intervalul de vrst +,--,
de ani rspund aciunii de inte&rare #n cminele de batrani, pornind de la urmtoarele ipote$e(
Modul #n care cminele de btrni #i a'ut pe ace!tia s aib o via activ.
/nstituionali$area vrstnicilor este #nsoit de o serie de fenomene psi"ice. an0ietate,
dificulti de adaptare, nevro$e, depresii
Anali$area diferenelor de acomodare #n instituiile de ocrotire #ntre btrnii solitari !i
cei provenii din familie.
/12R345ERE
Referindu-ne la #mbtrnire ca noiune, aceasta desemnea$ diverse situaii de u$ur,
declin, de scdere a plasticitii, a fecunditii, a potenialitii evolutive !i creatoare. 5n
sistem natural a'uns la captul evoluiei sale este un sistem #mbtrnit. 3 populaie se
Pagina 1 din 60
nume!te 6#mbtrnit7 atunci cnd statisticile demo&rafice arat o vrst medie ridicat, o
proporie mare a vrstnicilor, o pondere mic a copiilor. 4eci #mbtrnirea populaiei se
recunoa!te dup aspectul dia&ramei numit 6piramida populaiei7. 5nii sociolo&i aplic
epitetul #n funcie de caracteristicile dinamice !i nu demo&rafice( vitalitatea, capacitatea de
prestaie economic !i cultural.
Problema #mbtrnirii, a btrneii, a limitei naturale pe care o are desf!urarea vieii
omene!ti, a prelun&irii tinereii !i a #ndeprtrii acesteia #n limite naturale nu este o
preocupare strict !tiinific !i filo$ofic de interes academic. Ea frmnt de milenii pe
oamenii preocupai de propria lor soart !i de soarta persoanelor apropiate. Ea devine ast$i o
problem de importan crescnd social, sanitar, economic !i cultural. ele mai vec"i
marturii cunoscute cu privire la batranete si la problemele ei datea$a inca din 'urul anului
8+99 i.e.n din perioada lui :amurabbi, cnd e0ista concepia ca viaa este eterna, moartea ;un
accident iar despre batranete se credea ca este pedeapsa a spiritului. 4iversi filosofi &reci
considerau batranetea stare naturala si etapa finala a vietii <Empedocles=,stare de diminuare a
umorilor <:ippocrates=. Aristotel considera batranetea plina de stereotipii, si o privea cu
pesimism si resemnare. >tudii mai recente asupra batranetii au facut Francis ?acon, care
evidentia$a ca or&anismul are o ener&ie proprie ce scade la batranete. :unter @illiam si
:unter Ao"n contribuie la conturarea relatiilor dintre varsta cronolo&ica si cau$ele mortii. o
conceptie moderna asupra dia&nosticului si tratamentului o are Fis"er, ce face le&atura dintre
scaderea ener&iei la varstnici si bolile acestora. <se diminuea$a Bener&ia7 <re=definirii
>inelui=Prima lucrare despre batranete a scris-o >ir Ao"n FloCer in anul 8-*D, si se numeste
6Medicina &erocomia7. /n secolul E/E s-au conturat numeroase directii de cercetare si
numeroase descoperiri biolo&ice si medicale. >-au facut numeroase pro&rese in &asirea de
te"nici de diminuare a durerilor la toate varstele. /n Romania, dintre cei care au facut studii
despre batranete, numim pe F"eor&"e Marinescu, care a atras atentia asupra de&radarii
sistemului nervos in imbatranire, pe ./.Par"on- arat influena sistemului endocrin #n
#mbtrnire, Ana Aslan, a pus #n lumin# importana vitaminelor !i a antrenarii in activitati
or&ani$ate pt. prevenirea imbatranirii. 2otodata a condus si or&ani$at primul institut de
&eriatrie din Romania, in care continua sa se faca tratamente apreciate in intrea&a lume.
/mbtrnirea se caracteri$ea$ prin multe perturbri !i deviaii funcionale ca !i prin
numeroase alterri structurale, iar din punct de vedere medical este descrisa acum prin
cre!terea frecvenei indispo$iiilor !i #mbolnvirilor, prin cre!terea &ravitii acestora, prin
asocierea mai multor boli, prin #n&reunarea #nsnto!irii, prin frecventele complicaii !i
cronici$ri, printr-o frecventare sporit a cabinetelor medicale, printr-un consum crescut de
Pagina 2 din 60
medicamente. Atitudinea fa de sntate !i fa de boal se sc"imb treptat. Fri'a pentru
propria sntate !i pentru propriul trup a'un&e pro&resiv o preocupare important. 3di"na,
contemplaia sunt preferate tensiunii eforturilor, activitilor. 5nele boli sunt frecvente sau
foarte frecvente la btrni. A!a sunt( arterosclero$a, coronarita, cataracta, surditatea,
emfi$emul pulmonar, bron!ita cronic, spondilo$a, osteopora0ele, adenomul de prostat. 4e
o &ravitate deosebit sunt bron"opneumoniile !i fracturile de col femural. ancerul nu este o
boal att a btrneii ct a perioadei care precede btrneea.
onsideraiile de mai sus permit #nele&erea faptului c #mbtrnirea nu este un proces
care decur&e identic la toi indivi$ii acelea!i specii. %n &eneral se poate spune c vrstnicii
sunt mai diferii #ntre ei dect persoanele tinere pentru c #i diversific 6e0periena de via7
!i vicisitudinile vieii, obiceiurile !i profesiunile, ca !i bolile. %i diversific capacitile de
compensare care sunt ine&ale. )a unii #mbtrnirea este fi$iolo&ic, se a'un&e la o btrnee
6verde7 iar la alii ea este patolo&ic, #nsoit de un corte&iu de boli care o precipit !i o
complic.
Evoluia demo&rafic actual a adus #n prim plan fenomenul 6#mbtrnirii
demo&rafice7 delimitat de cre!terea numrului persoanelor vrstnice #n structura &eneral a
populaiei. Fenomenul este mai accentuat #n rile de$voltate !i este caracteristic rii noastre.
4e!i persoanele vrstnice au constituit totdeauna o parte important a populaiei,
numai #n cursul ultimelor dou decenii naiunile !i comunitatea mondial !i-au #ndreptat
atenia asupra problemelor de ordin social, economic, !tiinific, ridicate de fenomenul
#mbtrnirii !i al caracterului su universal. Astfel ca o recunoa!tere a implicaiilor acestui
fenomen, anul 8GH* a fost declarat de 1aiunile 5nite 6An /nternaional al persoanelor
vrstnice7, #n acela!i an avnd loc la Iiena Adunarea Fenerala a 3.1.5. consacrata
#mbtrnirii.
Mai recent, #n 8GGH, 3M> include problemele #mbtrnirii printre primele cinci
probleme de sntate ale lumii #n momentul de fa, alturi de bolile de inimi, cancer, >/4A,
alcool.
Pro&ramele demo&rafice aprecia$ c !i #n continuare populaia vrstnic va cre!te
mai rapid dect cea nevrstnic.
%n Romnia se aprecia$ c #n perioada 8GJ9-8G-, ponderea persoanelor de peste +9
ani a crescut cu circa 89K <de la ,,GK la 8D,JK= iar #n anul *999 se pro&no$ea$ atin&erea
unei ponderi de 8DK.
au$ele privesc scderea natalitii, pro&resele medicinei corelate cu cre!terea
nivelului de trai.
Pagina din 60
Pierderile persoanelor vrstnice !i declinul pe plan fi$iolo&ic, psi"olo&ic, economic !i
social sunt determinate de o multitudine de factori sociali, economici, culturali.
%mbtrnirea individului !i a populaiei sunt lucruri diferite, prima referindu-se la
procesul fi$iolo&ic #nceput #n momentul concepiei !i continuat pe parcursul #ntre&ii viei
repre$int modificri de adaptare a individului la mediul #ncon'urtor, iar a doua repre$int
un fenomen mult mai comple0( se refer la cre!terea proporiei persoanelor vrstnice #ntr-o
populaie dat.
%mbtrnirea demo&rafic repre$int cre!terea populaiei persoanelor #n vrsta #n
snul populaiei !i este aproape aceea!i, indiferent de pra&ul de btrnee <+9 ,+, = <3M> din
8G-D=.
%n pre$ent populaia #n vrst este o proporie repre$entativ #n totalul populaiei,
e0istnd la scar mondial tendina cre!terii ratei acestei &rupe de populaie, aproape de patru
ori mai mare dect rata populaiei tinere. Aceast tendin conform re$ultatelor, cercetrilor
statistice !i demo&rafice din #ntrea&a lume, poate fi o tendina ferm !i de lun& durat #n
evoluia populaiei &lobului.
Modificarea structurii populaiei pe vrste este un factor fundamental care conturea$
modificri #n structura societii !i sistemele economice, politice, sociale, a relaiilor
interumane !i invoc substaniale inovaii sociale pentru acomodarea cu populaia vrstnic.
%mbtrnirea populaiei necesit eforturi din partea societii pentru acordarea
asistenei sociale, eforturi concreti$ate #n ( plata pensiilor, c"eltuieli necesare acordrii
asistenei medicale pentru bolile de&enerative ale vrstei a treia.
Procesul #mbtrnirii populaiei afectea$ potenialul militar al unei ri.
Apar si consecinte de ordin psi"o-social !i anume( modificarea coninutului !i formei
raporturilor interumane. Relaiile interumane se modific, se complic prin apariia
problemelor conflictuale #ntre &eneraii, conflicte de autoritate la nivelul tuturor unitilor
sociale.
/nterpretat astfel fenomenul #mbtrnirii ar pre$enta doar de$avanta'e !i ca ar
repre$enta o povar a societii fr a lua #n calcul #nelepciunea !i e0periena btrnilor.
3 alta atitudine plasea$ #ntre&ul &rup la mar&inea societii !i nea&a orice inte&rare a
persoanelor de vrsta a treia #n viaa social activ, folositoare.
)on&evitatea #n cre!tere #ncura'ea$ sporirea interesului pentru studiul aspectelor
psi"olo&ice ale procesului de #mbtrnire !i rolul persoanei #n vrsta #n societate.
Pagina ! din 60
>ocietatea 'udeca maturitatea individuala #n funcie de norma vrstei. Ialabilitatea
acestui raionament este #ntrita de semnificaia pe care o are vrsta, ca atare, cea biolo&ica o
are pentru fiecare individ, considerat ca individualitate.
Irsta cronolo&ica este un indicator inconsistent #n procesul btrnei. Este o msur
pur formal, birocratic, fr vreo relevan particular,. Psi"olo&ic, btrneea are o nou
dimensiune !i anume modul cum se raportea$ #n aceast situaie personalitatea individului ca
valoare intrinsec !i ce capaciti de acionare !i reactivare de$volt aceasta persoan. 4up
cum de$voltarea individului nu poate fi conceput #n afara socialului, care-!i pune amprenta
asupra formarii individului, ii modelea$ comportamentul !i stilul &ndirii, ii impune
racordarea la anumite norme !i modele culturale, la fel, fenomenul #mbtrnirii, nu poate fi
anali$at corect #n afara conte0tului #n care s-a reali$at !i a funcionat acel individ.
%n studierea acestei ultime poriuni de e0istenta uman, este deci necesar
intercorelarea tuturor elementelor care au constituit premisele formrii individului,
#nele&erea coordonatelor care #l determin s acione$e !i motivul pentru care acionea$ #n
acest mod.
/nterdependenta celor trei paliere poate fi #ntrerupt de disfuncia uneia dintre ele.
Acest fapt determin modificri la nivelul #ntre&ului sistem al personalitii, cu efecte
vi$ibile.
/ntr #n rolul asistentei sociale s identifice sursele problemelor care apar, s #ncerce
remedierea acestora, pentru o reinserie ct mai adecvat a persoanei #n climatul ei specific.
%n plus, la fiecare studiu de via, o persoan preia un rol social !i responsabilitile ata!ate
rolurilor sale, att statutului persoanei ct !i relaiile sociale cu ceilali, suferind modificri de
acordare a rolului prescris.
Acest lucru necesit depistarea resurselor de care dispune persoana !i modul #n care
utili$nd aceste resurse se poate obine reinte&rarea optimal a individului #n mediul sau
natural, iar acest aspect intr #n atribuiile asistentei sociale.
Asistena social, ca profesie fr tradiie #n domeniul fenomenului #mbtrnirii, a
btrnei #n &eneral se pre&te!te pentru a adopta noile cerine ale societii.
Avnd #n vedere faptul ca #n Romnia populaia aflat sub efectul #mbtrnirii este #n
cre!tere, trebuie procedat la #nfiinarea unor servicii adaptate condiiilor actuale.
4aca pn acum fenomenul #mbtrnirii constituia o problem, intr #n
responsabilitatea asistentei sociale de a #nltura aceast concepie, asi&urndu-se de
importana acestei cate&orii de vrsta #n viata social, prin e0periena pe care o deine. %n
Pagina " din 60
acest sens o mare importana o are informarea populaiei #n ceea ce prive!te fenomenul
#mbtrnirii !i implicaiile acestuia #n societate, prin mass-media.
%n domeniul artei e0ist numeroase e0emple de personaliti care au dat lumii opere
foarte valoroase reali$ate dupa vrsta de +9 de ani.
%n literatur, Feor&e ?ernard >"aL prime!te premiul 1obel pentru literatura la +G de
ani, iar la H9 de ani ofer publicului piesa 6Milionara7. %n 'urul varstei de -9 de ani prime!te
!i )ev 1icolaevici 2olstoi Premiul 1obel pentru literatur. )a +9 de ani :ictor :u&o adau&
capodoperei literaturii uiversale romanul social 6Mi$erabilii7 continuand sa scrie pana la H9
de ani. %n alte domenii ale artei avem numeroase dove$i de capacitate creatoare si cre$ artistic
la varste inaintate. Mic"elan&elo accepta la +9 de ani reali$area faimoasei fresce 6Audecata e
apoi7,Picasso pictea$a cu inversunare pana la G9 de ani, Fiuseppe Ierdi compune cele mai
importante opere in perioada de varsta -9-H9 de ani. 4upa varsta de +8 de ani, onstantin
?rancusi reali$ea$a 6Masa tacerii7, 6oloana infinitului7 si 6Poarta >arutului7.
AP/23)5) /
4/ME1>/51/ M/ PER>PE2/IE A)E FE13ME15)5/ 4E
%M?N2RO1/RE
%mbtrnirea societii implic o mulime de sc"imbri #n e0tinderea !i etero&enitatea
privind #n&ri'irea sntii plus serviciile sociale.
2ot mai multe persoane se #nscriu #n rndul persoanelor de vrsta medie, mi'locie,
cnd tot mai des #!i fac apariia boli cronice, iar spre sfr!itul decadei, care corespunde cu
trecerea de la vrsta mi'locie la vrsta #mbtrnirii, proporia societii de peste +, ani se
a!tept aproape s se duble$e.
Populaia trie!te mai mult, #n parte datorit #mbuntirii #n&ri'irilor care au fost
posibile prin sau cu a'utorul serviciilor medicale, pe de alt parte cei ce sufer de di$obiliti
dar care altfel sunt snto!i, de asemenea vor avea o viata mai lun&. Astfel indivi$ii trind
tot mai mult, apare probabilitatea de a-!i crea di$abilitate, ceea ce duce dup sine problemele
unei vrste foarte #naintate, problemele unei persoane foarte #n vrsta.
Primii purttori ai acestei poveri sunt persoanele #n vrst care sufer de o lun&
perioad de timp de di$abilitate. 1u se poate afirma cu titlul de strictee ca persoanele #n
vrsta sunt unicul subiect predispus spre boal !i di$abilitate. de fapt pn la a!a $isa
6#ntr$iere #n via7 multe persoane sunt remarcabil de sntoase. /ns circumstanele ca
persoanele #n vrst
Pagina 6 din 60
care au di$abilitati #n comen$ile cerute de atenie !i numrul persoanelor #n vrsta cu
boli cronice se #ntmpl s aib posibilitatea mai mare de cre!tere.
Referinele la sntate sunt variate. Mai #nti se consider tipurile de vrst !i
di$abilitati la persoanele #n vrst de ast$i !i posibilitatea lor #n viitor. Apoi se i-au #n
considerare ce fel de servicii vor fi necesare pentru o societate #mbtrnit.
/.8. 4/ME1>/51EA ?/3)3F/N A %M?N2RO1/R//

Problema #mbtrnirii are un mare interes !tiinific pentru biolo&ie. )a prima vedere
se pare ca #mbtrnirea !i moartea prin btrnee evidenia$ imperfeciunii ale or&ani$rii
vitale sau ale corelaiilor dintre or&anism !i mediu ,incapacitatea de a repara 6u$ura7 adus de
funcionare.
4in punct de vedere !tiinific #ns, nu este corect s 'udecm problema #mbtrnirii !i
a morii numai #n raport cu interesele sau cu aspiraiile individului. /ndividul este !i un
6instrument7 al speciei iar viata s are o semnificaie !i #n raport cu evoluia vieii pe pmnt .
%mbtrnirea poate fi caracteri$at prin slbirea capacitii de re&lare, de adaptare !i de
compensare. Anali$at sub incidena biofi$ic, problema senescenei <ale termen sub care
este cunoscut #mbtrnirea= !i implicit a morii evoluia ireversibil a vieii ctre senescen
este e0plicat de ctre F"eor&"e Marinescu, #n mai multe lucrri prin cre!terea entropiei.
1eurolo&ul romn, observa c fenomenele fi$iolo&ice 6sfr!esc printr-o aciune
termic, a!adar o ener&ie inferioar7, procesul fiind unidirecional. 4eci dup F"eor&"e
Marinescu evoluia ctre senescen !i moarte este un fapt care se #ncadrea$ intr-o le&e
universal.
/.*. 4/ME1>/51EA A12R3P3)3F/A A %M?N2RO1/R//
Problema #mbtrnirii !i a btrneii are de asemenea un mare interes pentru !tiinele
despre om, pentru antropolo&ie. 3mul este o fiin care #mbtrne!te, dar el nu este doar o
fiin biolo&ic ci !i o fiin social, astfel inct #mbtrnirea s se caracteri$ea$ prin
modificri particulare att pe plan corporal <morfolo&ic !i fi$iolo&ic= ct !i pe plan psi"olo&ic
!i social, #n sfera comportamentului, a afectivitii !i a &ndirii, a conduitei !i a atitudinilor, a
activitii !i a relaiilor interpersonale. 2otodat procesul de #mbtrnire #nsu!i, poate fi
Pagina # din 60
accelerat sau #mbtrnit prin influena factorilor sociali <munca, obiceiurile de alimentaie !i
viat=. Factorii sociali <cei de cultur !i civili$aie= pot oferi soluii la unele probleme puse de
#mbtrnire cum ar fi de e0emplu (soluiile medicale la problemele ridicate de #mbtrnirea
or&anelor sau de ctre boli care apar mai frecvent la vrste mai #naintate. 3c"elarii !i
prote$ele dentare sunt printre mi'loacele pe care te"nica le-a pus la dispo$iia vrstnicilor
pentru a compensa unele deficiene biolo&ice. Asistenta sociala ce or&ani$ea$ viata
btrnilor, re&imul pensiilor, sunt e0presii ale &ri'ii societii pentru cei care suport
corolarele unei fataliti biolo&ice. u alte cuvinte #mbtrnirea omului este un proces #n care
se #mpletesc factori cau$ali !i compensatorii de natur bio-psi"o-sociala.
/mportana psi"o-social a #mbtrnirii este e0presia modificrii cu vrsta a capacitii
de prestaie, fa #n fa cu dreptul noilor &eneraii de a munci, de a se bucura de via !i de a
avea un cuvnt de spus #n or&ani$area !i conducerea societii.
Atta timp ct btrnii repre$entau o minoritate statistic ne&li'abil, aceast
problem se re$olva automat. %n cursul istoriei, lon&evitatea medie a omului a fost mediocr,
iar repartiia populaiei pe vrste arta o pondere marcant a &rupelor la vrste 6active7. %n
ultimele decenii situaia s-a sc"imbat. %n primul rnd prin scderea mortalitii prenatale !i
infantile <pentru rile avansate= se identific pro&rese #n ultimele dou sute de ani(Joo de
viei salvate la mia de na!teri. %n al doilea rnd introducerea unor medicamente eficace a
permis recuperarea din boal a unui mare numr de vrstnici !i btrni. a urmare, un numr
mult mai mare de oameni a'un& s foloseasc efectiv 6on&enitatea potenial7 a speciei.
/mportana psi"o-social a problemei #mbtrnirii este att de ordin economic ct !i
cultural. %n unele epoci la un anumit nivel de civili$aie omul era considerat ca btrn <prin
improductivitate= la D9-,9 ani. Ast$i considerm c spre +9 ani oamenii au un ma0imum de
cuno!tine !i de e0periena !i pot fi privii ca un 6fond de aur7 al economiei !i culturii.
3ricum cercetarea productivitii intelectuale #n funcie de vrst arat c se menine
#n &eneral !i la se0a&enari.
4ac vrsta de pensionare este #n continu cre!tere <actual este de ,- ani pentru femei
!i +* ani pentru brbai #n Romnia= aceasta se datorea$ recunoa!terii acestei capaciti !i
necesitii sociale de a o utili$a. Pe de alt parte ins, desf!urarea, tot mai rapid a
pro&resului !tiinific !i te"nic ridic problema capacitii vrstnicului !i a btrnului de a se
adapta la ritmul acestor sc"imbri.
/.J. 4/ME1>/51/ P>/:3->3/A)E A)E %M?N2RO1/R//
Pagina $ din 60
4imensiunile psi"o-sociale ale #mbtrnirii trebuie cunoscute pentru o mai mare
eficacitate #n asistena pe toate planurile vrstnicului.
Prin #ncetarea activitii profesionale <#ncetare de cele mai multe ori brusc= fr a
pre&ti #n perioada retra&erii are loc o nivelare social !i psi"olo&ic. Irstnicul #!i pierde
sentimentul utilitii sociale, pierde rolul social activ, pierdere ce se constituie #ntr-un >2A>
care acionea$ asemenea a&entului pato&en determinnd de multe ori a!a $isa 6patolo&ie de
retra&ere7.
4emisia din viaa activ impus de societate, fireasc dar aplicat fr pre&tire
corespun$toare, este ec"ivalent pentru unele persoane <#n special brbaii= cu o dram, 6o
moarte social7 si are puternice implicatii psi"ice. )a pierderea rolului social productiv se
adu& pierderea presti&iului social, a responsabilitii c!ti&ate cu truda de-a lun&ul vieii,
pierdere de roluri !i statuturi #n familie prin urmare ali factori psi"o-sociali cu efect stresant.
%n multe ca$uri suferina cea mai importanta este i$olarea. Asistam ast$i la o conduit de
i$olare a vrstnicului nedelimitat ca atare, ceea ce face ca #n unele ca$uri ocrotirea #n
instituii speciali$ate s fie de fapt o form de&"i$at de i$olare, promovat de familie !i
societate.
%n timp ce #nainta!ii no!tri apreciau !i utili$au #nelepciunea btrnilor pe care #i
venerau, societatea modern prive!te cu ne#ncredere utilitatea lor( ea preuie!te !i promovea$
valorile po$itive <sntatea !i tinereea=. Acestea sunt premisele fire!ti ale evoluiei,
pro&resului, de$voltrii.
%n mediile urbane, industriali$ate se de$volt o cultur a tinereii !i adolescentei, #n
care btrnul #!i &se!te tot mai &reu locul.
ombaterea i$olrii !i conservarea demnitii vrstnicului presupune sc"imbarea
mentalitii, crearea unei opinii favorabile fata de probleme vrstnicului.
>in&ura cale ar fi educaia care s presupun o cunoa!tere a fenomenului de
#mbtrnire normala, sc"imbrile fire!ti, aspectele #mbtrnirii patolo&ice, te"nica #n&ri'irilor
fi$ice !i psi"olo&ice factori de risc. 2rebuie efectuata o educaie a familiei a membrilor ei
nevrstnici. Factorul educaional devine factor de influenta insa, din pcate, importanta
acestuia este subestimata.
)a aceasta contribuie !i o anumita 6pudoare7 #n abordarea problemelor mai dificile ale
btrneii.
a urmare se impun eforturi pentru difu$area !i #nsu!irea unei concepii realiste
despre #mbtrnire ca etapa fireasc a e0istentei umane, creia trebuie s i se asi&ure o
Pagina % din 60
desf!urare demna, plin de respect, ferit de &ri'i !i boli pentru a fi bine suportat !i
verificate c"iar, #n folosul familiei !i societii. Este vorba despre 6pre&tirea pentru
#mbtrnire7 care utili$ea$ o multitudine de discipline( &erontolo&ie, &eriatrie, psi"olo&ie,
educaie sanitara, sociolo&ie, antropolo&ie, etica.
/.D. 4/ME1>/51/ P>/:3)3F/E A)E %M?N2RO1/R//
Fndindu-ne la cuvintele lui Petre 2utea 6a #nele&e este un mod al cunoa!terii7,
cunoa!terea unor noiuni &enerale de psi"olo&ie a #mbtrnirii se impune ca un instrument
indispensabil #n cercetarea !i #nele&erea fenomenului de #mbtrnire. acest lucru poate fi
reali$at dac se ine cont de(
necesitatea abordrii accesibile a pacientului vrstnic , prin facilitarea unui dialo&
#ntre medic !i pacient, #ntre asistent social !i pacient, evitnd de a etic"eta drept patolo&ice
anumite modificri psi"olo&ice de vrst.
necesitatea an&a'rii antura'ului familial #n aciunile terapeutice, familia trebuind s
fie informat corect !i !tiintific asupra modificrilor patolo&ice ale vrstnicului.
%mbtrnirea psi"olo&ic este re$ultanta modificrilor determinate de factori interni
<ereditatea, u$ura sistemului vieii psi"ice= !i de factori e0terni ai mediului ambiant
<ecolo&ici, sociali, culturali=. Evenimente din mediul social <socio-profesional, socio-cultural,
relaional= intervin #n mod particular #n e0istenta vrstnicului determinnd modificri
psi"olo&ice s-au #mbolnviri psi"ice. 4intre aceste evenimente de ordin social fac parte(
-retra&erea din activitate
-renunarea la unele activiti
-scderea potenialului biolo&ic
-#mbolnviri somatice, invalidri
-scderea numrului membrilor familiei <plecarea copiilor aduli, decesul
partenerului=
-dispariia vec"ilor prieteni
Re&resul din punct de vedere al memoriei constnd #n diminuarea au$ului, a v$ului,
cu efecte #n flu0ul informaional, a restrn&erii raionale, provoac !i adnce!te suferinele
psi"ice. 5n alt factor important #n determinismul modificrilor psi"olo&ice este
con!tienti$area #mbtrnirii !i incertitudinile perspectivelor de viitor.
Pagina 10 din 60
Pentru a putea elabora un dia&nostic complet speciali!tii trebuie s aib #n vedere
urmtoarele funcii psi"ice(
-nivelul de con!tien <&radul de vi&ilena=
-capacitatea de orientare
-starea afectiv
-memoria
-&ndirea !i idiaia
-aspectul &lobal al comportamentului
-modul de inte&rare #n familie !i societate <&radul tulburrilor de
inte&rare=
-trsturile de personalitate
-limba'ul
>pre deosebire de #mbtrnirea patolo&ic, cea fi$iolo&ic are un caracter relativ al
deficientelor. 3r&anismul #n &eneral !i psi"icul #n special dispun de re$erva compensatorie.
4e e0emplu, de!i ma0imul inteli&entei se situea$ intre 8+-*, ani, dup aceasta vrst nu se
#nre&istrea$ scderi evidente obinndu-se multe performane. 1u este vorba de apariia unor
noi capaciti ci de #mbuntirea or&ani$rii activitii !i de perfecionare a sc"emelor de
&enerali$are, sinte$a sau abstracti$area.
1ivelul con!tientei se e0prima la btrni prin(
-cre!terea !i #ncetinirea timpului de reacie. Acestea sunt modificri care favori$ea$
trsturi temperamentale fle&matice.
-scderea proceselor in"ibitorii favori$ea$ iritabilitatea, labilitatea emoionala !i
lo&oreea.
-reducerea capacitii de #nvare, de adaptare a btrnilor
-fra&mentarea perioadei de somn <stri de ve&"e=
>enescena sen$oriala este determinata de sclero$area receptorilor sen$oriali.
%n ceea ce prive!te vederea aceasta se de&radea$ prin scderea elasticitii
cristalinului !i reducerea cmpului vi$ual.
Afectarea au$ului determina probleme de comunicare favori$nd insecuritatea,
susceptibilitatea sau c"iar idei de persecuie.
Mirosul !i &ustul scad mai puin, e0ersarea simului &ustativ poate c"iar s amplifice
sensibilitatea &ustativa a vrstnicului.
Atenia, #n special atenia voluntara !i capacitatea de concentrare intra intr-un proces
de scdere specific senescenei.
Pagina 11 din 60
Memoria de scurta durata intra de asemenea intr-un proces de scdere, insa memoria
de lun&a durata se conserva, ceea ce determina frecvente #ntoarceri #n trecut <amintiri=.
%n ceea ce prive!te &ndirea aceasta la btrni se caracteri$ea$ prin (
-scderea ritmului ideativ !i a fle0ibilitii &ndirii care determin dificulti de
adaptare rapid <stereotipii=
-conservarea c"iar cre!terea funciilor de sinte$a, &enerali$area !i sc"emati$area care
favori$ea$ cumptarea.
)imba'ul reflect o scdere a flu0ului verbal o lentoare a ritmului.
u privire la afectivitate, senescena se caracteri$ea$ prin (depresie, apatie, scderea
capacitii de re$onanta afectiva, personalitatea fiind repre$entata de doua aspecte (
-sistemul de atitudini se elaborea$ #n raport cu situaia e0isteniala comple0a a
vrstnicului.
-se accentuea$ unele trsturi de personalitate pn la stadiul caricatural.
/.,. MAR/ PR3?)EME A)E %M?N2RO1/R// M/ A>PE2E ME4/A)E
Problema medical de cea mai mare #nsemntate este asi&urarea atin&erii pentru ct
mai muli btrni a lon&evitii poteniale, combtnd bolile prime'dioase ale vrstei =
cancerul, arterosclero$a= ca !i infirmitile.
>tatisticile actuale arata ca numai D-,J K din persoanele vrstnice sunt valide, J8 K
sunt deficieni iar *8,- K sunt propriu-$is bolnavi sau infirmi. /nfluena medicinii la scar
social este de dat recent, #ns ea nu se poate face simit deplin dect #n cadrul unui sistem
social politic evoluat.
%n ce consta asistenta medicala P
%n primul rnd medicul trebuie s procede$e la anamne$a, care presupune ascultarea
relaiilor btrnului !i care produce efecte po$itive asupra psi"icului acestuia. %n acest ca$ un
aspect deosebit #l are modalitatea #n care medicul particip la convorbire cu pacientul !i mai
ales #n ca$urile #n care este vorba de un btrn afectat de "ipoacu$ie, ct aude dar nu #nele&e,
necesitnd un limba' clar !i rar deci nu tare. u mult rbdare se efectuea$ de ctre medic
anali$a clinic care solicita ascultarea.
Ferontolo&ia - !tiina despre #mbtrnire !i btrnee.
%n ultimul timp, #!i face din ce #n ce mai mult loc utili$area unor termeni care tind s
#nlocuiasc tradiionalul 6senil7.
Pagina 12 din 60
%n pre$ent acesta este termenul involuional. Mai nou mai ales disciplinele ale cror
obiect de studiu este btrneea sunt denumite &erontolo&ie, &eriatrie <de la &recescul &eron -
btrn plus particula &eri - btrnesc sau de la &recescul &erinto-btrn=.
%n &eriatrie dia&nosticul trebuie s fie pluridimensional (
dia&nostic clinic, care stabile!te caracteristica patolo&ic a subiectului.
dia&nostic &erontolo&ic care preci$ea$ vrsta biolo&ic, tipul de #mbtrnire, ritmul
de #mbtrnire.
dia&nostic social care va preci$a necesitile de #n&ri'ire, &radul de dependenta,
necesitatea de ocrotire !i protecie.
4ia&nosticul pluridimensional #n &eriatrie situea$ vrstnicul !i ansamblul dinamic al
laturilor sale ca un total #ntr-un conte0t social.
/.+. RE)A// 4E >3)/4AR/2A2E FAM/)/A)N
%n acest cadru, se au #n vedere raporturile btrnului cu familia, po$iia s #n familie,
aspecte care pot influenta adesea starea de sntate a btrnului. %n ca$ul btrnului care are
familie dar trie!te #n cminul de btrni trebuie urmrite mai multe aspecte(
-dac este vorba despre o familie #nc"e&at.
-ci membri <numrul lor= alctuiesc acea familie. %n aceste sens trebuie urmrite
raporturile btrnului cu copii si <aduli fiind=, raporturile cu nepoii !i anume dac
btrnului i se acorda respectul cuvenit pentru rolul sau de bunic, raporturile btrnului cu
partenerul de viata.
-btrnul ramne, totu!i, inte&rat #n familie pstrndu-!i roluri !i statute
corespun$toare.
%n momentul #n care aceste aspecte <cercetarea lor= demonstrea$ o inte&rare po$itiva
pentru un btrn care necesit tratament medical, perspectivele recomandrilor de tratament
!i #n&ri'ire sunt bune, climatul favorabil constituindu-se #ntr-un factor ad'uvant terapeutic.
%n ca$ contrar, fiind membru al unei familii care pre$int funcii, carente, att cele de
solidaritate ct !i cele peda&o&ic-morale, btrnul va fi tolerat, ne&li'at sau i&norat cea ce va
determina #mbolnviri sau accenturii ale acestora.
Relaiile de solidaritate pot fi afectate ca o consecina a &reutilor materiale, avnd #n
vedere retra&erea btrnului din activitate la care se adu&a !i necesitile #n ca$ de
Pagina 1 din 60
#mbolnvire. Pe de alta parte relaiile de solidaritate pot fi afectate !i datorita mentalitii
&re!ite a &rupului familial privind #ndatoririle fata de btrn, a unei atitudini de e&oism a
adulilor sau a unui nefiresc sentiment de ru!ine, cnd btrnul sufer de &rave deficiente.
omportarea fata de btrn poate mer&e de la ne&li'are pn la forme &rave de
persecuie, abu$ sau c"iar violenta.
Pe msura acumulrii anilor, btrnul sufer de o re&resiune treptat a tuturor
facultilor sale psi"ice sau fi$ice care il infirma pe plan social !i astfel solidaritatea &rupului
familial devine pentru el eseniala, un factor vital, o &aranie.
/.-. 2E3R// A)E %M?N2RO1/R//
5n aspect important al descoperirilor #n cadrul &erontolo&iei sociale implica adaptarea
populaiei #n vrst la an&a'area #n activitate !i la problemele &enerate de depresie acestea
fiind inevitabile #n conte0tul procesului de #mbtrnire.
2eoria de&radrii <64isen&a&ement 2"eorC7=
2eoria de&radrii este sin&ura teorie a #mbtrniri formulat complet cu toate ca nu
mai este privit ca o e0plicaie valid !i pertinent a #mbtrniri. Ea a fost introdus #n anul
8G+8 de ummin& si :enrC .
Aceasta teorie se ba$ea$ pe faptul ca moartea este inevitabila #n acord cu principiile
de$a&re&rii inevitabilitatea morii implica societatea ct !i btrnul ca individ de a se an&a'a
#n relaii reciproce. %n acest mod moartea individului nu este separat de sistem. 4e!i
e0tinderea !i formele de$an&a'ri varia$ de la persoana la persoana !i de la societate la
societate, de$an&a'area repre$int un fenomen universal. Populaia #n vrst care &radndu-!i
diferit relaiile sociale #n acela!i timp aflndu-se #n perioada sc"imbrilor tririlor psi"olo&ice
considera ca teoria de$an&a'rii este cea mai potrivit pentru adaptare !i pentru principiile
morale.
4e curnd s-au ridicat multe critici la adresa acestei teorii(
8.Multe s-au #ntrebat daca este cu adevrat un fenomen universal, dnd
numeroase e0emple de societati #n care populaia #n vrst menine cele mai ridicate
statistici !i ramine implicata #n viata sociala c"iar pana la moarte.
*.Mai mult dect att studiile efectuate au artat ca este c"iar obi'nuita
continuarea activiti !i nu de$an&a'area.
J.ritici aduse teoriei #n sensul #n care aceasta promovea$ ideea ca
Pagina 1! din 60
nean&a'area ar putea #nsemna lon&evitatea caracteristicilor personalitii !i nu o fa$
inevitabil a ciclului mori.
2eoria activismului sau teoria activitii.
%n acela!i timp cu teoria retra&erii din activitate <a de$an&a'rii= s-a
de$voltat teoria activitii cunoscute !i sub numele de teoria implicrii. Aceast teorie
e0pune faptul c, e0ceptnd sc"imbrile biolo&ice !i moartea, populaia #n vrst are acelea!i
nevoi psi"o-sociale ca !i populaia de vrst mi'locie. 4in aceast perspectiv reducerea
interaciunilor sociale implicate #n fenomenul #mbtrnirii re$ult din retra&erea din societate
a persoanelor vrstnice, proces ce acionea$ #mpotriva dorinelor acestora.
%mbtrnirea optimal este sin&ura posibilitate de a pstra persoanele
vrstnice #n activitate, #n lumea sociala. Adepii activismului susin c persoanele
aflate #n situaia &enerala de retra&ere din activitate #ncearc s menin preocuprile din
tineree sau cuta substitute la acestea.
Ar&umente pentru teoria activitii(
8.cei ce-!i continua activitatea la btrnee #!i menin sntatea fi$ic.
*.funciile con&enitive sunt prelun&ite prin activitate !i nu prin sedentarism.
J.continuarea relaiilor sociale !i a activitilor #n &rup contribuie la obinerea
satisfaciei socio-afectiv.
2eoria &rupului minoritar
Aceasta promovea$ ideea conform creia persoanele #n vrst constituie
un &rup minoritar #n structura societii. 2eoria se a0ea$ pe trei criterii.
?trnii repre$int o clas, un &rup bine determinat #n cadrul societii.
?trnii sunt afectai de fenomenul discriminrii fiind privii ca pe un alt fel de
tipolo&ie uman. %n acest sens se poate vorbii despre sti&matul social care dup >orin Anto"i
<studii de litere la /a!i !i istorie la Paris, lector la Facultatea de /storie a 5niversitii
?ucure!ti= este 6o discrepan special #ntre identitatea social, virtual !i una efectiv7.
ioran spune c noiunea de sti&mat acoper atributele e0treme ale maladiei !i "andicapul la
care apar semnele aprobiului public la adresa persoanei ie!ite din 6normalitate7 specific unei
comuniti. >ti&matul ar repre$enta din punct de vedere psi"o ; sociolo&ic ru!inea, vina,
umilina, stn'eneala, victimi$area.
Al treilea criteriu se refer la &ndirea stereotip e0istent #n le&tur cu persoanele
vrstei a treia. Muli cred c btrneea #nseamn i$olare !i sin&urtate, c btrnii nu mai au
Pagina 1" din 60
interes sau nu dispun de capacitile necesare pentru relaiile se0uale, c nu mai pot muncii ca
cei tineri, #ntr-un cuvnt c au a'uns la un stadiu staionar care nu mai poate fi sc"imbat.
Aceste presupuneri au i$vort din discriminrile determinate de populaia tnr !i activ din
cadrul economiei sau din neinformarea populaiei asupra fenomenului #mbtrnirii. Fndirea
stereotipic s-a transmis oral prin formulri de &enul 6e!ti prea tnr pentru a arta
#mbtrnit7. Aceast teorie a fost criticat prin ideea c btrnii nu alctuiesc un &rup de
con!tiin sau naionalitate comun, putnd fi considerai ca &rup minoritar doar prin locul pe
care #l ocup din punct de vedere statistic #n structura populaiei.
2eoria subculturilor
Aceasta teorie rspunde ctorva din criticile aduse teoriei &rupului
minoritar prin faptul c #mbtrnirea se aseamn &rupurilor minoritare ca de$voltare
#n timp ea se de$volt iar ideile care le promovea$ se de$volta !i ele Bu$ndu-se7 s-au
#mbtrnind. %n acest ca$ &rupurile respective pot fi e0cluse de la interaciunile semnificative
cu alte &rupuri din cadrul populaiei, cum de altfel !i #mbtrnirea sau mai bine spus populaia
vrstnic este supus acelea!i e0cluderi.
/.H. A>PE2E 4E %1FR/A/RE >PE/A)/QA2N
>ecolul EE pare a fi o perioad de cre!tere rapid a populaiei #n vrst,
prima 'umtate a secolului descriind c"iar o accelerare a procesului. Fenomenul
#mbtrnirii implic #n cadrul societii numeroase sc"imbri #n e0tinderea nevoilor de a'utor
!i a serviciilor sociale.
/ndiferent de locul #n care #l #ntlnim, #n spitale, la domiciliul propriu sau #n
medii instituionali$ate, btrnii sunt aceea!i iar nevoile lor rmn acelea!i indiferent
de spaiul #n care se afl. Asistenii sociali sunt cei care trebuie s descopere natura !i cau$ele
nevoilor btrnilor !i ce servicii trebuie s ofere #n acest sens.
Rolul pe care #l ocup mi'loacele de informare <mass-media= este deosebit
de important conducnd la o mai bun !i real cunoa!tere a procesului de #mbtrnire,
fapt care vine #n a'utorul asistentei sociale. Prin intermediul serviciilor oferite de asistena
social, se poate oferii o nou !ans vrstnicilor care la modul
&eneral vorbind au att de puine posibiliti sau !anse. 2otul depinde de abilitatea !i
capacitile asistenilor sociali de a depista cau$ele necesitailor btrnului #n mod corect !i a
Pagina 16 din 60
descoperii sursele de care dispune acesta, pentru ca apoi s le foloseasc #n vederea obinerii
unor re$ultate optime. Acestea se refer la o reinte&rare a btrnului #n modul sau ambiant.
31)5Q// M/ RE3MA14NR/
Aspectele demo&rafice biomedicale, economice !i psi"o-sociale arata apariia unor
provocri substaniale pentru a'utorul !i serviciile sociale cu privire la populaia vrstnic.
re!terea acesteia va include mai muli oameni la vrste #naintate avnd o &am #ntrea&a de
boli, un numr lar& de nevoi individuale, care va necesita e0tinderea serviciilor de recptare
a funcionalitii independente pe ct este posibil din punct de vedere medical.
um promovarea acestor nevoi este sporadica !i imprevi$ibila, eforturile care se fac
#n acest sens nu sunt suficiente.
%n conclu$ie se urmre!te #n perioada #n care urmea$ s se sporeasc eforturile de
depistare de determinare a resurselor de care dispune populaia de vrst a treia ca pe ba$a
acestora #n ordinea prioritilor, nevoilor !i necesitailor vrstnicilor s poat fi #ntocmit de
ctre instituiile de asisten social <#n colaborare cu speciali!tii din alte domenii= pro&rame
adecvate de msuri !i intervenii.
AP/23)5) //
PR3?)EME P>/:/E >PE/F/E /12EFRNR// %1 NM/15) 4E ?N2RO1/
onsideraii &enerale
>tatutul de vrstnic constiuie un factor de risc particular, care intervine #n
determinismul comple0 al tulburrilor psi"ice. 5n factor de risc suplimentar este !i
instituionali$area #n cminele de btrni. Modificrile biolo&ice, psi"olo&ice !i sociale ce
#nsoesc btrneea influenea$ #n mai multe moduri bolile psi"ice care se #ntlnesc #n
aceast perioad a vieii(
Favori$ea$ debutul unor maladii psi"ice. Perioada senescenei scade capacitatea de
adaptare, #n urma diminurii unui mare numr de funcii !i aptitudini. ?trneea constituie,
adesea, o veritabil perioad de stres, cu o problematic #ntins !i specific.
Favori$ea$ reapariia !i a&ravarea unor suferine psi"ice anterioare
Pagina 1# din 60
4etermin o anumit specificitate #n tablourile psi"opatolo&ice ale diferitelor boli
psi"ice.
Anumii autori consider #nsu!i statutul de vrstnic ca fiind psi"otraumati$ant. Pentru
a #nele&e mai bine modelul tulburrilor psi"o&ene la btrinii din cmin este suficient s
adu&m( reaciile le&ate de alterarea funciilor corporale, reacii le&ate de modificarea
funciilor psi"ice, reacii la sc"imbarea situaiei sociale <toate acestea &eneraliti specifice
vrstei= !i trauma instituionali$rii, ca reacie de inutilitate !i neputiin.
//.8. 4ificultile de adaptare
4ificultatea de a rspunde po$itiv la eforturile de adaptare #n cminul de btrni este
rspunsul a dou influene( social !i psi"ic. ondiia de 6asistat7 <factorul social=, trind din
a'utorul oferit de stat sau diverse 31F-uri, tre$e!te #n vrstnic o serie de fenomene de
respin&ere <factorul psi"ic=. /nadaparea este re$ultatul acestei controverse.
4easemenea, studiile arat c e0ist o mare diferen individul #n ceea ce prive!te
adaptarea. E0clu$nd condiiile patolo&ice, observm c cel mai u!or adaptabili sunt
vrstnicii cu o pre&tire intelectual modest !i care nu provin din rndul unei familii mari.
4ificultile de adaptare sunt mai crescute #n ca$ul celor cu pre&tire superioar.
Pericolul oferit de inadaptare const #n posibilitatea de a fi un punct de plecare pentru
alte de$ec"ilibre mult mai &rave. An0ietatea, nevro$ele psi"o$ele de ori&ine afectiv, sunt
doar cteva dintre repercursiunile #n plan psi"ic al fenomenului de inadaptare.
//.*. An0ietatea la btrni
4up 5rsula Mc"iopu, an0ietatea repre$int o stare afectiv, va&, de nelini!te, de
apsare, tensiune, #n&ri'orare !i team nemotivat, fr obiect, care este necomfortant din
punct de vedere psi"olo&ic. An0ietatea are ca dominante sentimente intense de insecurtitate
<&enerate, #n special, de teama abandonului, sau a producerii unor nenorociri !i catastrofe
iminente=. 2otodat, an0ietatea &enerea$ produse ima&inative abundente, care nu pot fi
i&norate !i nici eliminate !i care pun stpnire pe persoan !i o domin. %n ca$ul vrstnicilor,
fenomenele de an0ietate sunt amplificate odat cu internarea lor #n instituiile de ocrotire.
?trnii se simt abandonai, i$olai. Aceast i$olare este un fenomen social cu implicaii
Pagina 1$ din 60
psi"ice. %ntr-un studiu, se arat c, #n Romnia, internarea btrnilor este #ntotdeauna #nsoit
de fenomene de an0ietate. 1umrul tot mai ridicat al comportamentelor suicidare #n ca$ul
vrstnicilor din cminele de btrni repre$int o mrturie #n acest sens. Avnd mai multe
&rade de manifestare, puterea de manifestare al an0ietii cre!te odat cu vrsta. 5nele dintre
tulburrile somnului specifice btrnilor sunt puse pe seama an0ietii. "iar !i o u!oar
scdere a randamentului intelectual este coniderat ca fiind o re$ultant a an0ietii.
u toate c an0ietatea este considerat ca fiind o reacie obi!nuit, normal a
personalitii, cu un rol deosebit de important pentru motivare sau pentru creativitate, la
vrsta a /// ; a se manifest cu o instensitate mult prea mare. Astfel, an0ietatea iese din
limitele normale !i poate conduce ctre o manifestare patolo&ic ; an0ietatea &enerali$at.
Irstnicii cu an0ietate &enerali$at pre$int tensiune motorie manifestat prin( instabilitate,
durere muscular, incapacitate de rela0are, facies crispat. 5nele manifestri de "iperactivitate
ve&etativ, specifice btrneii, sunt strns le&ate de an0ietatea &enerali$at( ta"icardie,
pareste$ii, tulburri &astrice, puls !i respiraii frecvente. 2otodat, vrstnicii ce menifest o
an0ietate &enerali$at pre$int o stare de "iperatenie <"ipervi&ilen=.
%n afara neplcerilor produse de an0uietatea &enerali$at, btrnii pot #ntmpina !i
unele de$voltri ale acesteia #n sensul unor tulburri fobice sau obsesiv ; compulsive. ea
mai frecvent manifestare fobic a vrstnicilor este fobia social.
Realitatea arat c intensitatea an0ietii cre!te odat cu momentul instituionali$rii !i
scade proporional cu timpul petrecut #n cminul de btrni. Este vorba nu numai de o reacie
de adaptare ci !i de un rspuns la o serie de eforturi de inte&rare. %n acest ultim ca$, an0ietatea
este considerat ca fiind un imbold motivaional #n sensul inte&rrii.
//.J. 1evro$ele la vOrstnici
>uferina nevrotic la vrsta #naintat implic problele mai comple0e dect #n trecut.
%n perioadele de re&resie, elementele involuionale !i frecvena bolilor cronice duc la
!ter&erea &ranielor dintre factorii somato&eni, endo&en !i ps"i"o&en. 1ici la alte vrste nu
e0ist o delimitare specific nevro$ei. Am putea presupune c #n momentul pensionrii, omul
scap de influenele nevro$ante ale multiplelor solicitri, responsabiliti !i conflicte
sociofamiliale !i ar intra #ntr-o etap lini!ti a vieii. %n realitate, btrnii au aceluea!i
probleme ca !i cei mai tineri, la care se adau& !i #naintarea #n vrst. %nvin&erea condiiei
Pagina 1% din 60
nevrotice este posibil pn la cele mai avansate vrste. Rolul persoanei care ofer #n&ri'irea
este de a diminua pe ct posibil an0ietatea, #ntmpinnd instaurarea nevro$ei.
//.D. Psi"o$ele la vOrsta %naintatN
a !i #n ca$ul nevro$elor, la vrsta #naintat, apar probleme de difereniere a factorilor
endo&eni, psi"o&eni, or&anici. ele mai frecvente sunt psi"o$ele de tip depresiv( psi"o$e
depresive or&anice <#n primul rnd, aprute pe fond vascular=, psi"o$e depresive endo&ene !i
psi"io$e reactive. Fa$ele maniacale sunt mai rar #ntlnite la btrni.
//.,. Profila0ia tulburNrilor psi"ice la bNtrOnii asistai
Ferontoprofila0ia tulburrilor psi"ice cuprinde trei modaliti diferite de abordare(
Ferontoprofila0ia primar este dominat de mi'oacele nespecifice de promovare a
sntii mintale !i cuprinde cteva recomandri simple. 3rientarea vrstnicilor spre activiti
productive !i distractive. 61imic nu este mai obositor dect a nu face nimic toat $iua7.
Ferontoprofila0ia secundar are trei direcii principale( depisarea precoce a
#mbolnavirilor, aciuni de intervenie #n situaiile de cri$ !i te"nici de educaie #n problemele
de sntate mintal.
Ferontoprofila0ia teriar are ca obiectiv combaterea dependenei, prevenirea
desinseriei sociale !i familiale. Acest domeniu ar putea avea ca principiu( 6a da nu numai ani
vieii, ci !i via nilor7. Problematica &erontoprofila0iei teriare se suprapune cu problematica
recuperrii.
AP/23)5) ///
REPREQE12AREA ME234E)3R M/ 2E:1//)3R 4E )5R5
///.8. 3?>ERIA/A
Pagina 20 din 60
onstituie te"nica principal de investi&aie #ntruct ne ofer informaii cu valoare de
fapte !i este decisiv a valorii !i semnificaiei conclu$iilor la care se a'un&e.
5n bun observator trebuie s posede (
#nsu!iri ce vi$ea$ identificarea, descrierea !i #nre&istrarea rapida a celor
repre$entative !i semnificative fapte, cum ar fi ( intuiie, ima&inaie creatoare, capacitate de
sinte$a.
#nsu!iri ce vi$ea$ msurarea !i cuantificarea datelor
%n le&tura cu subiectul observat, acesta este considerat ca element pasiv, reacia lui
fiind #n funcie de situaie !i personalitatea proprie. Pentru aceasta trebuie delimitate cu
preci$ie obiectivele observaiilor #nc de la #nceputul investi&aiilor.
3bservaia presupune contactul #n timp #ndelun&at al cercettorului cu colectivitile
studiate !i este necesar ca pre$ena lui s fie acceptat de ctre populaia investi&at.
Re&uli pentru desf!urarea observaiei
-cercettorul trebuie s respecte normele de convieuire sociala !i tradiiile specifice
ale persoanelor investi&ate .
-cercettorul trebuie s adopte un comportament natural .
-s nu lase impresia c este o autoritate, s nu !oc"e$e prin vocabular !i cuno!tine .
-s evite a se impune #n aciunile !i conversaiile la care particip .
-s nu fie indiscret, s nu fore$e prin nimic situaia de observaie .
-s acorde o atenie aparte liderilor.
3bservatorul trebuie s manifeste interes e&al la toi membrii &rupului.
Reu!ita observaiei depinde att de atitudinea observatorului fa de persoanele supuse
observaiei ct !i de durata observaiei. Aceasta trebuie s fie
destul de mare pentru a permite observatorului s #nre&istre$e ct mai multe date
despre subiecii intero&ai !i destul de mic pentru ca observatorul s nu piard atitudinea
obiectiv.
F:/45) 4E 3?>ERIA/E
F"idul de observaie este un instrument de lucru care const #ntr-un &"id de
desf!urare a observaiilor.
Pre$entarea ca$ului &eneral al observaiei #n vederea redactrii &"idului !i fi!ei de
observaie (
Pagina 21 din 60
a. s presupunem ca am a'uns la >pitalul RSESS !i c vrem s studiem problema
adaptrii la spitali$are a vrstnicului. 4eci avem de a face cu un anume fenomen, dar socialul
este abstracie. El poate fi cunoscut prin elementele lui e0terioare (
8.fapte, manifestri, obiecte .
*.actiuni, activiti, comportamente .
J.opinii, atitudini, mentaliti.
b. trebuie s #nre&istram tot ceea ce vedem, potrivit temei !i obiectivelor. 2rebuie avut
#n vedere ca prioritate au aspectele v$ute !i nu cele au$ite.
c. dialo&ul, convorbirea cu subiecii. 2rebuie s #ntrebam !i s ascultam ce spun !i mai
ales cum pre$int faptele subiecii observai.
d. reinerea !i apoi verificarea opiniei. 4ac de e0emplu un btrn afirm c
infirmierele sunt lene!e !i au o pre&tire profesional limitat, reinem opinia, dar !i o
verificm prin observaii directe asupra limba'ului !i comportamentul infirmierei.
e. informaiile obinute se #nscriu intr-o fi! de observaii. Aceasta conine
antecedentele <#n ca$ul bolilor= manifestrile, dia&nosticul.
f. observaia vi$ea$ manifestrile subiecilor din diferite #mpre'urri ( #n timpul liber
#n mediul familial, #n micro&rupuri <#n cadrul spitalului=.4atele se clarific #n funcie de
variabile <se0, vrst=, !i indicatori.
&. 3rice fapt prive!te o anumit semnificaie, fiind corelat cu alte fapte. Faptul de a
constata lipsa de dotare instrumental a unui cabinet medical are mai multe semnificaii dect
faptul de a constata acela!i cadrul altei instituii.
". &"idul de observaie cuprinde recomandri privind mi'loacele adecvate de
#nre&istrare a datelor Bpe teren7.
///.* :E>2/31AR5)
Este instrumentul cu a'utorul cruia se reali$ea$ cule&erea datelor #n anc"ete.
"estionarul cuprinde un set de #ntrebri care se adresea$ populaiei investi&ate
#ntrebri ce 'oac un rol de indicatori ai unor fapte sau fenomene sociale.
Rspunsul <de re&ul #n scris= la aceste #ntrebri furni$ea$ informaii asupra
cmpului de cercetare.
Pagina 22 din 60
2ipuri de #ntrebri utili$ate #n cadrul unui c"estionar (
4up coninut (
8.%ntrebri factuale. Acestea vi$ea$ obinerea de informaii de anumite evenimente
petrecute #n viaa persoanei.
*./ntrebri de opinie prin care se urmre!te accesul la aspectele de ordin subiectiv ale
persoanei ( atitudini, preri, noiuni, interes. 2rebuie avut #ns #n vedere c opiniile oamenilor
nu trebuie luate nici o dat drept altceva dect opinii.
J./ntrebri de cuno!tine. Acestea au rolul de a evalua prin indicatori ct se poate de
e0presivi, nivel de cultura, informaii despre sistemul de valori.
4up forma de #nre&istrare a rspunsurilor sunt (
%ntrebri desc"ise la care subiecii c"estionai rspund liber, detaliat.
%ntrebri #nc"ise ( care sunt #nsoite de variante de rspunsuri posibile (
E0emple de #ntrebri #nc"ise
A. %n ce msura suntei satisfcut <a= de numrul de camere al locuinei
dumneavoastr P
8.foarte mult
*.mult
J.moderat
D.putin
,.foarte puin
?. are sunt modalitile preferate de dumneavoastr pentru petrecerea timpului
liber P
8.lectura
*.cinemato&raf
J.televi$or
D.e0cursii, plimbri
,.practicarea sportului
+.dans
-.teatru
J. Al treilea tip de #ntrebri este de tipul #ntrebrilor mi0te <sau semi#nc"ise,
semidesc"ise=. Acestea cuprind pe ln& setul de variante e0plicite !i una de &enul BAlte
situaii. are P7.
Pagina 2 din 60
%n ceea ce prive!te utili$area acestor #ntrebri se poate emite aprecierea( #ntrebrile
factuale sunt aproape #ntotdeauna #ntrebri #nc"ise, #ntruct variantele de rspunsuri sunt mai
u!or de prev$ut.
4oar atunci cnd numrul alternativelor este prea mare dup #nsu!irea ctorva,
socotite principale se poate apela la varianta Balte situaii7.
%n ca$ul #ntrebrilor de opinie distin&em #n special clasa acelora #n care se urmre!te
evoluarea intensitii unor atitudini, apreciere #n care se utili$ea$ pentru rspuns o clas
ordinal #nc"isa. 2reptele scalei pot fi #n numr de cinci, ca #n ca$ul #ntrebrii A. sau mai
multe.
3 alta clasificare a #ntrebrilor le #mparte pe acestea #n (
8.%ntrebri directe
*.%ntrebri indirecte. >ensul lor real sau al rspunsului este diferit de cel aparent.
J.Aceste #ntrebri vi$ea$ faptul . c omul din motive diverse nu este #ntotdeauna
dispus s de$vluie o anumita informaie !i se apelea$ la ci ocolite.
%n le&tura cu numrul #ntrebrilor dintr-un c"estionar, acestea pot fi de la doua, trei
pn la trei sute sau mai multe fiind imposibil de preci$at care este numrul preferabil.
5n e0emplu de c"estionar este cel pre$entat mai 'os !i urmre!te raporturile dintre
retra&erea din activitate !i internarea #n cminul de btrni.
Raporturile dintre retra&erea din activitate !i intrarea #n cmin a vrstnicilor.
:E>2/31AR
8.are a fost vrst dumneavoastr de pensionare P
a. pn la ,9 ani
b. #ntre ,8-+, ani
c. #ntre ++- -9 ani
d. peste -8 ani
*. Pensionarea a avut loc datorita (
a. bolii <sau invaliditii=
b. limitei de vrst
J.are a fost profesia dumneavoastr #nainte de pensionare
a. a&ricultor
b. muncitor
c. maistru
d. funcionar
Pagina 2! din 60
e. lucrtor #n servicii publice
f. intelectual
&. alt profesie
". nu am lucrat
D.Fiind pensionar, unde e0ercitai activitatea profesionala P
a. #n unitate particulara
b. #n unitate de stat
c. #n alta parte
d. nu e0ercit nici o activitate
,. Fradele de efort !i solicitare impuse de activitatea pe care o e0ercitai nu dep!esc
capacitile dumneavoastr fi$ice <prin efectul vrstei= P
a. da
b. moderat
c. nu
+. e efect a avut retra&erea din activitate asupra dumneavoastr P
a. stres
b. afectarea strii materiale
c. plictiseala
d. an0ietate
e. nu a avut nici un efect
-. %n ce msura va afectat internarea #n cmin P
a. #n mare msur
b. #n mic msura
c. #n nici o msur
H. %n ce msur sau modificat relaiile dumneavoastr cu familia dup internarea #n
cmin P
a. #n mare msur
b. #n mica msur
c. #n nici o msur
G.%n ce msur sau modificat relaiile dumneavoastr cu familia dup pensionare P
a. #n mare msur
b. #n mic msur
c. #n nici o msur
89.e a!teptai de la pensionare P
Pagina 2" din 60
a. lini!te
b. odi"n
c. nimic
d. alte rspunsuri.
///.J. %12REIE4EREA
%ntrevederea este o te"nic psi"olo&ic de ba$, care se afl #ntre observaie !i interviu
#ntrevederea pre$entnd avanta'e #n raport cu interviul <standardi$at= !i cu observaia.
/nterviul standardi$at permite (
-tratamentul statistic
-compararea cu alte interviuri
-msurarea informaiilor
-reducerea erorilor
5n alt tip de interviu este cel semistandardi$at care este mai fle0ibil !i ofer mai
multe informaii a'un&nd la identificarea aspectelor calitative <semnificaia aspectelor
cercetate=.
2rebuie disociate interviurile directe, nondirective de interviurile directe !i indirecte.
Asistentul social trebuie s cunoasc(
a. arta de a formula #ntrebrile
b. arta de a pre&ti clientul pentru aceste #ntrebri
c. arta de a asculta
d. arta de a menine interesul !i #ncrederea clientului
%n ca$ul nondirectivitii asistentul social se las mai #nti diri'at de spontaneitatea
clientului apoi cu tact #l readuce pe linia temei.
Pre&tirea #ntrevederii vi$ea$ doua aspecte(
8.competenta or&ani$rii unei asemenea #ntrevederi
*.competenta de a conduce interviul, de a te comporta #n timpul #ntrevederii, ceea ce
presupune trei direcii(
a. comportamentul fi$ic <mimica !i &estica=, asistentul social trebuie s probe$e
atenie !i interes pentru client
b. aptitudinile intelectuale #n timpul interviului . asistentul social trebuie s probe$e o
anumita neutralitate !i desc"idere de spirit, ata!ament, #nele&ere.
Pagina 26 din 60
c. aptitudini de conducere a #ntrevederii . asistentul social trebuie s probe$e #ncredere
#n relaiile cu clientul, arta de a-l asculta, intervenind doar cnd este nevoie, arta de-a reduce
distanele sociale dintre el !i client !i de a reduce barierele psi"ice, stpnind mecanismele de
aprare, raionali$are, esc"ivare !i refulare ale clientului.
Etapele #ntrevederii
8.adrul teoretic
*./ntilnirea cu clientul
J.Mi'loace de a evita refu$ul clientului
D./ntrevederea propriu-$isa
,.Mentuinerea interesului clientului
+.ontinutul #ntrevederii-lista de probleme
-.Mi'loace de identificare !i reducere a erorilor
H./nc"eierea #ntrevederii <mulumiri, conclu$ii=
G.Raportul asupra #ntrevederii <evaluare, anali$a, conclu$ii=
A. adrul teoretic
>c"eme teoretice (
8.Anali$a clientului din punct de vedere fi$ic. psi"ic !i social ct !i terapia acestuia
avnd #n vedere teoria sistematica. %n cadrul acestei ba$e teoretice trebuie avut #n vedere
limba'ul folosit, perfeciunea lui #n munca de asistent social.
*.2eoria de nuana psi"olo&i$ata.
J.2eoria psi"analitica.
D.2eoria inte&ralist
,.2eoria functionalist, care are #n vedere pierderea rolurilor statuturilor clientului <#n
ca$ul pensionarii= sau problema re$istentei la sc"imbare.
?. %ntlnirea cu clientul
Prima vi$ita este deosebit de importanta, ea punnd ba$ele colaborrii !i a eficientei
cercetrii.
%n cadrul acesteia asistentul social se pre$int, e0pune obiectivul urmrit, preci$ea$
timpul colaborrii, menionea$ ce a!teapt de la client, iar #n momentul acceptrii de ctre
client asistentul social mulume!te pentru cooperare.
. Evitarea refu$ului de colaborare a subiectului
Pagina 2# din 60
%n ca$ul refu$ului de colaborare, asistentul social trebuie s rmn calm, politicos
fr s-!i arate nemulumirea, e0plicnd clar scopul cooperrii pentru a reduce nelini!te !i
nencrederea subiectului.
Motive de refu$ (
-lipsa de interes a clientului
-ostilitatea provocata clientului pentru asistentul social sau pentru instituia de care
aparine acesta
-nencrederea &eneral pentru strini
-inele&erea &re!it a scopTului urmrit
-proasta dispo$iie
-momentul nepotrivit pentru intervenie
-neincrederea #n convenionalitatea asistentului social.
Recomandri(
Asistentul social trebuie s stpneasca bine teme pe care o abordea$.
%n plus(
-trebuie s intre #n contact cu clientul #n mod simplu !i direct
-s note$e refu$urile din parte clientului
-s pun #ntrebri clare, repetndu-le daca este ca$ul
-s evite su&erarea rspunsurilor prin comentarii personale
-s nu foloseasc opiniile altora drept e0emplu
-s nu sar de la o #ntrebare la alta
-s revin asupra elementelor neclare.
4. oninutul #ntrevederii
Pornind de la #ntrebri introductive desc"ise se trece treptat la #ntrebri privind tema
propriu-$isa <#ntrebri #nc"ise=.
%n timpul #ntrevederii trebuie evitate #ntrebrile suplimentare <de ce P,pentru ce P= care
determina clientul s se 'ustifice.
%ntrevederea se finali$ea$ printr-un raport care pre$int structura s (
-re$umatul coninutului propriu-$is al #ntrevederii
-descrierea semnelor e0terioare ale #ntrevederii <&esturi, ton, mimica=.
-descrierea circumstanelor e0terne <locul, timpul, pre$ena altor persoane=
-natura !i de$voltarea contractului propriu-$is.
Pagina 2$ din 60
2e"nica #ntrevederii stabile!te o relaie de e&alitate intre cei doi interlocutori fiind un
raport diplomatic.
///.D. /12ERI/5)
/nterviul este un procedeu de investi&aie care utili$ea$ procedeul comunicrii
verbale pentru a cule&e informaii #n le&tura cu scopul urmrit.
Etapele parcurse #n timpul te"nicii interviului (
8.Etapa interviului psi"oterapeutic !i psi"ote"nic
/nterviul , ca dialo& 7face to face7 a fost aplicat mai #nti #n psi"oterapie, psi"anali$a,
#n tratarea nevro$elor.
Problema utili$rii lui ; validitatea.
*.Etapa interviului de opinie !i de termen
/nterviul se aplica unui &rup de subieci. Ridic problema fidelitii re$ultatelor
necesitnd concordante intre diferitele re$ultate obinute de cercettori diferii.
J.Etapa interviului sociolo&ic !i psi"olo&ic
/nterviul se aplica intre cercettor !i intervievat urmrindu-se !i #nre&istrndu-se de
ctre primul aspectele socio-psi"ice, etice, motivaionale, educaionale #n &eneral toate
aspectele personalitii umane.
%n aprecierea rspunsurilor obinute prin te"nica interviului, trebuie avut #n vedere
urmtoarele principii.
ceea ce nu s-a spus este adesea mai important dect ceea ce s-a spus, deci trebuie avut
#n atenie att rspunsul verbal ct !i cel nonverbal.
omportamentul real al subiectului nu coincide cu comportamentul verbal. 2rebuie
acionat #n a!a fel #nct subiecii s se comporte natural.
%ntre&ul este mai important dect partea. 4in acest motiv observaia este mai
importanta dect intervievarea.
Principalele tipuri de interviuri(
8./nterviul de opinie de personalitate-te"nica intensiva dar !i e0tensiva de cercetare
*./nterviu documentar-e0tensiva de cercetare.
/nstrumentul de lucru al interviului #l constituie &"idul de interviu care este alctuit
din #ntrebri desc"ise ce vi$ea$ ansamblul populaiei !i a temei cercetate.
Pagina 2% din 60
)ipsa ri&iditii date de #ntrebrile #nc"ise !i scalate deosebesc interviul de c"estionar
care apelea$ la aceste modaliti.
)ibertatea oferita de te"nica interviului consta #n faptul ca
se stabilesc problemele ce vor fi studiate, dar forma concreta a #ntrebrilor este lsata
pentru inspiraia de moment
-#n timpul interviului se pot formula #ntrebri noi
-#n cadrul interviului se pot cere detalii, preci$ri c"iar reveniri din partea subiecilor
Aceste caracteristici sunt #ntlnite mai mult la interviul de opinie !i personalitate !i
mai puin la interviul documentar.
%n constituirea &"idului de intervievare trebuie s se respecte mai multe re&uli(
8.re&ula individuali$rii itemilor <cu un sin&ur item la o sin&ura #ntrebare=. Este
&re!ita #ntrebarea BAti mai fost spitali$at P ,unde P, ct timp P7.
*.Re&ula preci$iei !i a simplitii #ntrebrilor.
J.Re&ula duratei minime sau optime a interviului,
D.Evitarea #ntrebrilor lun&i.
,.Evitarea cuvintelor cu dublu sens, a termenilor impreci!i sau necunoscui de ctre
subieci.
+.%n ca$ul #n care sunt folosite #ntrebri #nc"ise aceste atribuie s acopere #ntre&
6spaiu de atribuire7 al temei investi&ate.
-./ntrebarile trebuie s fie ct mai concrete
RAP3R25R/)E ?N2RO15)5/ 5 FAM/)/A- interviu
8.Irst
*.>tarea civila <cstorit, necstorit, divorat, vduv=
J.>otulUsotia lucrea$ P 4aca nu care este ocupaia s P <pensionar, casnic=
D.Aveti copii P i P
,.asatoriti P
+.>unteti sin&ur P Ai locuit cu familia P
-.um a fost viata #n sanul familiei P
H.redeti ca relaiile familiei cu dumneavoastr se a0ea$ pe toleranta P
G.Ia simii i&norat P
89.Ia simii ne&li'at P
88.4aca avei nepoi cum suntei tratat ca bunic de ctre ace!tia P
8*.are este situaia dumneavoastr financiara P
Pagina 0 din 60
8+.onditiile de locuit sunt corespun$toare P >untei mulumit P
///.,. 3PERA/31A)/QAREA 31EP2E)3R
Acestea ofer materialul <itemi #ntrebrile= din care vor fi constituite instrumentele de
lucru <&"idul observaiei, &"idul de interviu, #ntrebri pentru c"estionare= valoarea
investi&aiei este funcie de valoarea instrumentelor de lucru.
Probleme or&ani$rii cercetrii presupune dimensionarea faptelor, a ale&erii
variabilelor de cercetare, a relaiei intre variabile indici !i indicatori.
Iariabila este o determinant a vieii sociale care caracteri$ea$ fenomenul supus
cercetrii.
4e e0emplu, internarea #n spital !i pensionarea pot fi caracteri$ate prin urmtoarele
variabile principale(
-structura demo&rafic
-nivelul de$voltri economice
-nivelul de cultura !i #nvmnt
-dotarea !i ec"iparea spitalului
-vrst
-se0
/ndici se deosebesc de variabile prin faptul ca sunt perceptibili, deci msurabili
cantitativ. )a rndul lor indicii se divid #n indicatori pentru a deveni !i operaionali.
3peraionali$area conceptelor este o etapa absolut necesar #n desf!urarea unor
cercetri.
AP/23)5) /I
/12ERPRE2AREA 4A2E)3R
%n cadrul anc"etei #ntreprinse la aminul de btrni, asupra unei e!antion de J9
persoane, anc"eta urmrind implicaiile psi"o-sociale ale internrii #n cmine a btrnilor, s-
au constatat reacii diferite #n funcie de nivelul socio-cultural deinut de pensionari ct !i de
mediul de provenien.
Pagina 1 din 60
PE1>/31AREA
>-au delimitat trei tipuri de reacii #n cadrul confruntrii cu retra&erea din activitate(
-reacii ec"ilibrate de acceptare fireasca, oarecum resemnat <JJ,* K=
-reacii optimiste-pensionarea era acceptata !i dorit <JG,+ K=
-reacii pesimiste-pensionarea 6catastrofa7, perspectiva de viitor- moartea <*9 K=.
5rmrind efectele pensionarii au fost puse #ntrebrile de &enul( 6e a!teptai cel mai
mult de la pensionare, e apreciai #n mod deosebit P7. 5nii au rspuns ( 61imic7 89 K, alii
63di"na7 J9 K, iar alii 6Posibilitatea de a dispune #n mod liber de timpul nostru7 D9 K.
Iarietatea rspunsurilor a dovedit faptul ca adaptarea la pensionare nu depinde de situaia
sociala- economica !i familial #n plus se adu&a !i comportamentele ambivalente e0istente la
fiecare individ. >-a constatat ca numrul persoanelor care !i-au fcut planuri concrete pentru
retra&erea din activitate este sub 89 K ceea ce ar #nsemna ca pre&tirea pentru pensionare este
le&at de atitudinea ne&ativ sau ambivalent fa de aceasta.
>-a observat de asemenea ca tulburrile din sindromul de retra&ere la brbai au o
frecventa mult mai mare, fiind analoa&e cu cele provocate de menopau$a la femei.
Aceasta se e0plica prin faptul ca brbaii sunt mai mult !i mai total an&a'ai #n
activitatea profesional comparativ cu femeile care sunt an&a'ate #n paralel #n activiti
casnice #n care se transfera total !i dup #ncetarea activitii profesionale.
Pentru brbai pensionarea #nseamn o sc"imbarea a statuturilor !i rolurilor acestora
iar pierderea este cu att mai dureros resimita cu ct autoritatea lor profesionala, rolul lor
social este mai mare <directori de #ntreprinderi de e0emplu=.
>e produc !i tulburri de ec"ilibru !i datorit faptului ca pierderea acestor roluri se
face brusc.
Avnd #n vedere mediul de proveniena al btrnilor pensionari intrai #n cmin !i
anume( din mediul urban <JG,+ K= trebuie luate #n considerare profesia e0ecutat de ctre
ace!tia pn la data pensionarii lor !i le&ate de aceste , influene ale mediului rural sau urban.
%n mediul rural se pstrea$ o serie de caracteristici ale societii de tip tradiional.
4in acest motiv #n mediul rural ,stresul #ncetrii activitii este atenuat sau nu acionea$
practic.
>tatutul persoanelor vrstnice din mediul rural se pstrea$ !i este 'ustificat prin
respectul acordat de ctre persoanele tinere motivat de contribuia btrnilor la de$voltarea
comunitii, la care se adau& !i &radul de control asupra resurselor pe care #l dein btrnii
asupra mo!tenirii !i descendenilor de unde re$ult !i stima de sine care este asi&urat #n plus
Pagina 2 din 60
!i de activitatea reli&ioasa care confer un sens vieii lor. )a aceasta se adau& !i munca
pmntului.
%n mediul urban aportul adus de vrstnici la de$voltarea comunitii scade. Ei s-au
identificat cu activitatea pe care au desf!urat-o neavnd activiti e0traprofesionale, suporta
&reu pensionarea pre$entnd tulburri de adaptare..
>-a constatat ca btrnii provenind din mediul rural suport mai bine s-au se
adaptea$ mai repede la situaia internrii #n cmin dect cei provenii din mediul urban.
IN45I/A
5n alt aspect ce trebuie luat #n considerare este cel al vduviei. >-a constatat din punct
de vedere statistic ca un numr tot mai mare de vrstnici #n special femei se confrunt cu
acest statut.
aracteristicile vaduviei sunt(
-8. Recunoa!terea oficiala a evenimentului. Acest fapt se refer la funerarii !i modul
oficierii lor conform obiceiurilor.
-*. >epararea temporara !i mena'area #n activitatea sociala. Persoana care trie!te
evenimentul are tendina de a se retra&e din cmpul activitilor sociale trind !ocul pierderii
partenerului de via. 3rice activitate sau relaie cu mediul e0tern ii apare fr rost, lipsit de
sens.
-J. Restabilirea care presupune con!tienti$area strii #n care se afla dar care nu
#nseamn !i re$olvarea problemelor <an0ietate provocata de sin&urtate, reducerea venitului
financiar=.
Reducerea impactului vduviei se produce ca efect. Asistentul social trebuie s
manifeste #n acest sens #nele&erea dramei pe care o sufer persoana vduv !i s-o a'ute #n a-!i
conduce vduvia conform filo$ofiei proprii.
>e poate ca re$ultatul vduviei s se asocie$e uneori cu e0primarea sentimentelor de
inferioritate !i cu pierderea stimei de sine. Pentru brbai dorina de recstorie poate #nsemna
dorina de a fi #n&ri'it , iar pentru femei recstoria ar putea fu asociata cu calitatea locuinei
!i po$iia financiar !i mai puin cu starea de sntate.
%n ca$ul subiecilor anc"etai la cmin, a reie!it ca G9 K dintre btrni sunt vduvi, o
cifr care demonstrea$ rata crescut a vduviei dintre ace!tia apro0imativ 8D K fiind
puternic afectai de acest eveniment. %n ceea ce prive!te subiecii cstorii <89K=, doar 8,, K
sunt recstorii.
Pagina din 60
>e observ de asemenea c rata vduviei este mai mare, aproape dubl #n rndul
femeilor 8J,D K.
4in punct de vedere statistic piramida social <variabila vrstei= a Romniei indic
e0istena unui procent #nsemnat al populaiei #n vrst #n numrul total al populaiei
<re$ultatele recensmntului populaiei !i imobilelor din Romnia #n anul 8GG*=.
APARA25) 4/FE>2/I
Pe msura #naintrii #n vrst &landele salivare sufer un proces de atrofie a structurii
&landulare urmat de pierderea capacitii bactericide, favori$area unui microbism e0a&erat
<mico$e=. 4e asemenea esofa&ul sufer un proces de #mbtrnire morfo-funcional iar
stomacul sufer un proces de atrofie a mucoasei. )a aceasta se adu& !i afeciunile !i
afeciunile intestinului subire.
?oli ale aparatului di&estiv !i ale &landelor ane0e(
-ulcerul &astric, duodenal
-disfa&ii
-&astrita
-"epatita
-insuficienta biliara
4in cei J9 de btrni supu!i investi&aiei a re$ultat c +9 K sunt afectai de boli ale
aparatului di&estiv.
APARA25) AR4/3IA>5)AR
%n orice discuie despre procesul de #mbtrnire inima trebuie s aib o po$iie
central, avnd #n vedere ca deficitul funcional efectiv al acestui or&an contribuie mult la
bolile cronice ale vrstnicului.
?oli ale aparatului cardiovascular( arterosclero$a, diabetul, &uta, infarctul miocardic,
"ipertensiunea arteriala, arterita, ,9 K din btrni investi&ai persoane pre$int boli ale
aparatului cardiovascular.
APARA25) )33M323R
Este unul dintre aparatele cele mai afectate de procesul de #mbtrnire. %mbtrnirea
osoasa include diminuarea volumului osos plus carente fosfocalcice la care se adau&
procesul de #mbtrnire al articulaiilor.
Pagina ! din 60
?oli ale aparatului locomotor( osteopenia, osteopare$a, osteomalacie, artrite, dintre
care cea mai des #ntlnit este e0oporo$a, fiind frecvent #ntlnit la femei J9K din populaia
investi&ata sufer de boli ale aparatului locomotor.
%n strns le&tura cu #mbtrnirea sistemului nervos se afla #mbtrnirea or&anelor de
simt !i #mbtrnirea sistemului endocrin.
4intre or&anele de simt oc"iul pre$int modificri caracteristice cum ar fi cele ale
cristalinului .ristalinul lentila principal a oc"iului la tineri #!i poate acomoda bombarea #n
funcie de distana la care se afla obiectul pe care #l privim. ristalinul btrnilor este mai
puin deformabil, acomodarea pentru apropiere este deficitar <presbiopie= !i necesit
corectarea cu oc"elari.
3 sclero$are puternica a cristalinului determin opaci$area ca !i cataracta. 2ulburri
ale dinamicii umerilor oculari pot duce la &laucom <cre!tere a presiuni intraoculare, care
netratat se complica cu le$iuni ale retinei !i deci cu orbire ireversibila=. %n mod curent #n
retin &sim alterri musculare. um arterosclero$a retinei este strns le&at de
arteriosclero$a cerebrala e0amenul de fund de oc"i <cu oftalmoscopul= poate pre$enta un bun
mi'loc de dia&nostic precoce al arteriosclero$ei creierului. 4e aceea este recomandabil ca
persoanele #n vrst s se supun periodic #n cadrul vi$itelor medicale !i la un e0amen
oftalmoscopic.
3 depunere de &rsime la periferia sclerotici <pe albul oc"ilor= repre$int
&erontosconul <arcus senilos = o modificare caracteristic dar lipsit de &ravitate.
>urditatea btrnilor este datorata sclero$rii urec"ii interne dar mai ales atrofiei
centrilor acustici din scoara cerebral . e0amenul au$ului arat deseori ca btrnulV 7aude dar
nu #nele&e6 este mai util s i se vorbeasc mai rar !i mai clar dect mai puternic. Pentru c
prelucrarea informaiilor este deficitar este util s repetm unele cuvinte sau fra$e !i s fim
ct mai e0plicii #n convorbirile purtate cu btrnii . Problemele auditive constau intr-o
de&radare a sensibilitii la sunetele de frecven #nalt care se asocia$ cu un proces de
deteriorare a capacitii de a detecta semnalele . Prin instalarea problemelor auditive este
afectat relaia socio- afectiv cu alte persoane prin autoi$olare V blocarea relaiilor cu
anumite persoane.
Autoaprecierea ce #nsoe!te e0periena deficitului auditiv poate determina persoana #n
vrst afectat s evite contactele sociale. 4intre problemele auditive cele mai des #ntlnite
sunt afa$iile. Afa$ia receptiv apare atunci cnd semnalele auditive nu reu!esc s atenione$e
centrii nervo!i, iar afa$ia e0presiva apare cnd stimulii nu sunt tradu!i #n forme
Pagina " din 60
corespun$toare. 4iscuiile trebuie s aib loc #n acest ca$ intr-o po$iie spaiala caracteri$ata
prin e&alitate.
Modificrile &landelor endocrine 'oaca un rol indubitabil #n procesele de #mbtrnire.
2ratamentul endocrin al btrneii a #nceput ca tratament apeoteoretic <cu e0tracte de &lande=
apoi cu tratamentul c"irur&ical. 5nele &lande endocrine sufer atrofieri !i sclero$a ca !i alte
or&ane interne, iar altele #!i reduc activitatea funcionala #n raport cu necesitile sc$ute ale
#ntre&ului or&anism. >e crede ca persistena unui nivel ridicat de secreie a
corticosupranelelor a&ravea$ sclero$a vascular !i "ipertensiunea arterial a btrnilor.
Modificri ale &ustului !i mirosului.
>-a demonstrat c #ncepnd cu vrst de D9 ani se manifest dificulti #n a delimita
intensitatea unui &ust. 4up -9 ani foarte puine persoane sunt capabile s defineasc
mirosul, fapt ce este corelat cu o scdere a plcerii de a mnca, ceea ce duce la subnutriie.
)a cele spuse anterior se adau& !i problemele se0uale. Persoanele #n vrst
transforma se0ul intr-un tablou. Ma'oritatea vrstnicilor nu-!i #ntrerup viata se0uala !i reduc
doar intensitatea acesteia. %n 8GH+ printr-un studiu efectuat asupra unui e!antion de H9 de
btrni cu vrste cuprinde intre +9-H9 ani s-a constatat ca dintre ace!tia G9 K aprecia$ se0ul.
H9 dintre ei nu au #ncetat activitatea se0ual iar pentru -, K viata lor se0uala este multe mai
#mbuntit dect la tineree.
au$ele problemelor se0uale pot fi &enerate de modificrile fi$iolo&ice ce apar att la
or&anismul masculin ct !i la cel feminin odat cu instalarea procesului de #mbtrnire. %n
ca$ul brbailor e'acularea se produce mai &reu, au loc modificri de tip "ormonal, iar
perioada de refacere este mai mare dect #n tineree <8*-8D ore=. Femeile au un &rad de
e0citabilitate mai sc$ut. 4eseori impotenta este asociat cu stresul !i strile depresive.
>2A2/>2/N ME4/A)N
>tatistic s-a constatat ca o parte din btrnii vi$itai atest boli ale anali$atorilor ale
or&anelor de sim adic un procent de *,K !i 8,K atest boli ale aparatului &enital. 2ot 8, K
din cei anc"etai sufer de boli ale sistemului nervos central !i ale aparatului respirator.
%n ordinea descresctoare a procentului pe boal(
-8*,D K btrni au boli ale aparatului renal
-8*,D K btrni pre$int etilism
-,,*K btrni au boli dermatolo&ice
Pagina 6 din 60
RAP3R25) PE1>/31ARE - FAM/)/E
%n ceea ce prive!te relaiile btrnului cu familia dup pensionare impactul retra&erii
din activitate asupra acestor relaii a fost destul de puternic dup cum reiese din rspunsurile
obinute prin c"estionar la aceasta #ntrebare. )a *9K dintre btrni relaia cu familia s-a
modificat #n mare msura, la J9K #n mica msura iar la ,9K nesc"imbndu-se nimic. um
este interpretat acest lucru P 3dat cu #naintarea #n vrst persoana sufer anumite modificri
morfofuncionale.
Familia #n special &eneraia tnr, copii devin aduli observ modificrile !i le
denumesc ironic 6ramolism7. %n sc"imb att timp ct btrnul se #ntreine sin&ur, se
alimentea$ sin&ur, aceste modificri <au$ul de e0emplu= pot fi trecute cu vederea. %n
momentul pensionarii #ns intervine scderea strii materiale la care se adu& pre$ena
$ilnic a btrnului #n &ospodrie. 2reptat, de la mici certuri acestea se intensific !i se a'un&e
#n final la instituionali$area btrnului. Relaiile btrnului cu familia dup internarea
acestuia se sc"imb dar intr-o mic msur D9K din btrni reclama o sc"imbare mai
accentuata ;este ca$ul btrnilor #n instituii pe termen lun& sau nelimitat-iar restul de +9K
dintre btrni susin ca nu e0ista nici o sc"imbare fiind din contra mulumii de &ri'a acordat
or de ctre cei tineri.
%n final btrnii au fost ru&ai s spun ce a!teapt de la pensionare. )a aceast
#ntrebare *9 K au rspuns 6lini!te7 J9 K au rspuns 6odi"n7, 89 K nu a!teapt nimic iar
restul au dat diferite rspunsuri. Acest lucru demonstrea$ c sunt foarte puini cei ce !i-au
fcut planuri #n ceea ce prive!te viitorul ca pensionar.
RAP3R25) PE1>/31ARE ; /12EFRARE %1 NM/1
4in anali$a datelor deinute cu a'utorul c"estionarului, vi$nd raporturile dintre
retra&erea din activitate !i internarea #n cmin a vrstnicilor au ree!it aspecte importante pe
ba$a rspunsurilor obinute la #ntrebrile c"estionarului.
>-a constatat c -J K, ceea ce repre$int ma'oritatea se #ncadrea$ #n limitele norme
de pensionare <,8-+, ani=. 4in cei J9 de btrni +9 K s-au pensionat #n ba$a limitei de vrst,
*9 K pe ca$ de boal <s-au invaliditate=, iar *9K repre$entnd procentul cu alte tipuri de
pensie <de urma!= !i a celor care nu au rspuns la aceasta #ntrebare. >-a constatat din punct de
vedere ale activitii profesionale e0ercitate #nainte de pensionare ca. ponderea cea mai mare
o dein muncitorii <fo!ti= de J* K dup care urmea$ intelectualii cu un procent de circa *H K
Pagina # din 60
ceea ce demonstrea$ ca att munca fi$ic ct !i cea intelectual produc apro0imativ #n
aceea!i msura u$ura fi$ic !i psi"ic a or&anismului.
4up pensionare, dup cum re$ult din c"estionare G,K din pensionari nu e0ercita
nici o activitate iar ,K #!i e0ecuta meseria sau pe alt #n uniti particulare, #n uniti de stat
sau #n &ospodarii sub form de prestaii $iliere. Acest lucru demonstrea$ lipsa de ocupare,
fiind #n strns le&tura cu tendina btrnilor de i$olare. %n aceasta direci un rol deosebit #l
are pre&tirea pentru #mbtrnire. Aceasta poate fi fcut printr-o educaie a sensului
#mbtrnirii asupra populaiei #n &eneral !i celor c"emai prin specificul profesiilor s
#n&ri'easc, s asiste btrnii aflai #n situaii dificile. >ub aspectele &enerate de retra&erea din
activitate J* K dintre pensionari susin ca retra&erea lor din activitate nu a avut nici un efect
fiind pre&tii pentru acest lucru. %n ordinea prioritarilor *+,D K dintre pensionari reclama
afectarea strii financiare dup retra&erea din activitate. *9 K reclama stresul, ne&sindu-!i
locul s-au neavnd nici o preocupare. +,H K reclama an0ietatea iar +,D K plictiseala.
4aca se corelea$ stresul !i an0ietatea re$ulta un procent de *+,H K care e0prima
destul de limpede ca retra&erea din activitatea profesional are consecine ne&ative la un
numr destul de mare de btrni. Msura #n care internarea #n cmin a avut efect asupra
btrneii re$ult din rspunsurile date la aceast #ntrebare. 4in aceasta a reie!it ca *J,+ K
dintre btrnii nu au fost afectai #n nici o msur de internare, ,9 K au fost afectai intr-o
mic msur iar *+,D K au fost afectai #n mare msur de internarea #n cmin aceasta
sporindu-le an0ietatea !i teama < de moarte, de a nu fi prsii de familiile lor=.
AP/23)5) I
Politici sociale pentru persoanele #n vrst
%mbtrnirea demo&rafic a devenit o problem a #ntre&ii lumi, #n primul rnd prin
dimensiunea cantitativ a fenomenului. 3dat cu #mbtrnirea populaiei rilor, #n
ma'oritatea acestora au loc sc"imbri te"nolo&ice profunde !i #n unele ca$uri aceste sc"imbri
impun un &rad de restricii economice.
Pentru a face fata sc"imbrilor de structur pe vrst a populaiei, pro&ramele de
asisten social s-au #nscris #ntr-o abordare &lobal re&sindu-se ipote$ele admise #n mod
curent #n ceea ce prive!te durata normal a vieii active, validitatea unei demo&rafii certe #ntre
munc remunerat !i pensie, sistemul de finanare a forelor de susinere material a
Pagina $ din 60
vrstnicilor, precum !i tipurile de prestaii oferite, autonomia persoanelor vrstnice !i rolul
acestora #n familie !i societate.
Preocuprile e0isteniale care stau la ba$a elaborrii pro&ramelor de asisten social
se a0ea$ pe conservarea demnitii persoanelor vrstnice, meninerea capacitilor de a
funciona independent din punct de vedere social, stimularea le&turilor cu familia !i
colectivitatea, valorificarea potenialului creativ al persoanelor #n vrst.
%n &eneral toate politicile !i pro&ramele de asisten social pentru btrni au ca obiect
de studiu sntatea, alimentaia, condiii de locuit, familia, securitatea din punct de vedere a
ocupaiei !i veniturilor.
%n politicile &uvernamentale internaionale e0ista o seria de puncte comune care se
refer la (
8.)ar&a recunoa!tere a implicaiilor socio-economice ale tendinelor de #mbtrnire.
%n acest sens se #ncearc o punere #n vedere a efectelor po$itive ce decur& din aceste procese,
insistndu-se pe stimularea vrstnicilor #n direcia continuri activitii concreti$nd astfel o
resurs de munc creativ pentru economia naional prin e0periena lor profesional
acumulat.
*. Recunoa!terea nevoilor de ba$ ale btrnilor #n ceea ce prive!te serviciul !i
#n&ri'irea, nevoi care vor fi luate #n seam la proiectarea infrastructurii serviciilor.
J. Efortul de asi&urare al asistenei sanitare primare !i asistenei specifice btrnilor.
D.Promovarea iniiativelor de a'utorare a vrstnicilor astfel #nct ace!tia s rmn #n
locuinele lor #mbuntirea condiiilor de viat !i asi&urarea unor condiii de locuit adecvate
sau a!a cum sunt ele concepute pentru &rupurile vulnerabile.
,.>pri'inirea familiei ca structur fundamental de susinere a populaiei vrstnice prin
suplimentarea resurselor acestora care au #n #n&ri'ire btrni, prin #mbuntirea statutului
femeilor a cror modificare a influenat ne&ativ posibilitile tradiionale de acordare a
#n&ri'irilor.
+.Asi&urarea la nivel social al unei &ame diversificate de servicii destinate populaiei
vrstnice.
-.Promovarea cooperrii #ntre a&eniile &uvernamentale !i or&ani$aiile
non&uvernamentale #n ceea ce prive!te continuarea participrii btrnilor la activiti.
H.Asi&urarea unor venituri si&ure, adaptarea unor pro&rame pentru asi&urarea unor
resurse astfel #nct nevoile de ba$ ale tuturor btrnilor s fie satisfcute, adoptarea unor
msuri speciale de protecie a &rupurilor vulnerabile #n cadrul populaiei vrstnice <cei care
nu au activat profesional, cei incapabili s munceasc, emi&rani=.
Pagina % din 60
G. Eliminarea discriminrii pe criterii de vrst !i se0 !i spri'inirea celor dornici s se
#ntoarc la munca anterioar.
89. Promovarea unor sisteme educaionale pentru vrsta a treia.
88. >timularea cercetrilor !tiinifice pe probleme specifice #mbtrnirii !i nevoilor
acestor &rupe de populaie.
8*. Preocuparea pentru pre&tirea cadrelor de #n&ri'ire a populaiei vrstnice.
3r&anismele non&uvernamentale contribuie pe de o parte la identificarea problemelor
specifice vrstnicilor, iar pe de alt parte spri'in punerea #n practic a pro&ramelor
&uvernamentale sau elaborea$ pro&rame proprii ale cror obiective vi$ea$ de$voltarea
responsabilitii fa de #n&ri'irea btrnilor, crearea unor atitudini publice favorabile privind
rolul familiei #n viaa vrstnicului. Promovarea a'utorului neoficial duce la economisirea
costurilor publice, de$voltarea unor sisteme de responsabiliti neoficiale.
3r&anismele benevole !i or&ani$aiile sociale se implic #n soluionarea problemelor
vrstnicilor prin(
or&ani$area asistentei la domiciliu
stimularea auto-asistenei
colectarea de fonduri
prestarea efectiv a unor lucrri cum ar fi( repararea cldirilor de locuit, lucrri
&ospodre!ti, #n locuinele vrstnicilor, confecionarea de mobilier, #mbrcminte,
#nclminte.
Asistena la domiciliu const #n acordarea a'utorului pentru pre&tirea "ranei !i pentru
alimentarea celor incapabili s o fac sin&uri !i cuprinde o &am lar& de prestaii #n funcie
de starea vrstnicului <#nsoirea btrnului la ma&a$in, la medic !i #n vi$ite=.
I.8. PR/1/PA)E)E A2EF3R// 4E >ERI/// PE12R5 ?N2RO1/
%n&ri'irea sntii ; aceasta se face #n(
instituii de $i <centre, clinici pentru tratamente ambulatorii !i recuperare=.
terapie fi$ic.
instituii speciali$ate pentru asistena vrstnicilor #n cmine pentru btrni.
Asi&urarea condiiilor de locuit.
>ervicii(
adaptarea locuinei la necesitile btrnilor invali$i.
Pagina !0 din 60
inte&rarea cldirilor !i apartamentelor destinate btrnilor #n ansamblurile de locuine
pentru celelalte cate&orii de populaie.
promovarea unor lucrri de #mbuntire a &radului de confort a locuinelor pentru a
pstra cadrul obi!nuit de viaa a btrnilor.
promovarea finanrii publice a locuinelor de diferite tipuri pentru btrni.
coordonarea serviciilor comunitare <protecie cu privire la traficul rutier !i asi&urarea
mi'loacelor de transport=.
A'utorul acordat persoanelor ce au #n #n&ri'ire btrni(
a'utorul financiar pentru familiile cu venit mai mic care #!i pstrea$ #n #ntreinere
btrnii.
servicii sociale &ratuite sau reduse pentru aceste familii.
credite fr dobn$i pentru #mbuntirea condiiilor de locuit.
faciliti pentru prote'area familiei( pro&ram de lucru fle0ibil, distan minim
serviciu-locuin.
pro&rame de educare a copiilor pentru #n&ri'irea btrnilor.
Faciliti sociale(
livrarea la domiciliul btrnilor a alimentelor.
efectuarea treburilor &ospodre!ti cu a'utorul unei persoane din afar.
or&ani$area de contacte sociale permanente( vi$ite, reuniuni, convorbiri telefonice.
serviciu de #nsoire pentru unele activiti ca( splatul rufelor, reparaii.
Posibiliti de ocupare(
servicii de identificare o ocupaiilor adecvate vrstei, a aptitudinilor !i capacitilor de
munc a vrstnicilor.
preocuparea pentru crearea unor noi posibiliti de ocupare, recalificare #n anumite
&enuri de activiti.
Educaie specific vrstei a treia(
efectuarea de cursuri anterioare pensionrii <pre&titoare pensionrii=.
universiti pentru vrsta a treia.
participarea la pro&rame de cercetare a problemelor vrstei a treia.
Protecia consumatorului(
promovarea unor norme !i standarde de calitate pentru alimentaie, medicaie, bunuri
de consum, produse c"imice pentru u$ &ospodresc, instalaii !i ec"ipamente casnice.
I.*. RE3MA14NR/ PE12R5 PR32E/A >3/A)N A IOR>21//)3R
Pagina !1 din 60
3r&anismele internaionale speciali$ate #n problemele vrstnicilor au elaborat o serie
de recomandri pentru includerea !i urmrirea lor #ntr-un pro&ram naional de protecie
social a vrstnicilor. Printre obiectivele planului internaional al aciunilor privind populaia
vrstnicilor se #nscriu(
aprofundarea pe plan naional !i internaional a afectelor economice !i sociale ale
#mbtrnirii populaiei asupra procesului de de$voltare.
Promovarea unor politici !i pro&rame care s &arante$e securitatea economic !i
politic a populaiei vrstnice !i s-i ofere acesteia posibilitatea de a contribui la de$voltarea
!i #n acela!i timp s beneficie$e !i de avanta'ele acestei de$voltri.
Formularea unei politici !i aciuni realiste #n concordan cu obiectivele naionale !i
cu principiile internaionale.
%ncura'area procesului de formare a cadrelor de #n&ri'ire a btrnilor !i de$voltarea
metodelor de cercetare privind problemele vrstei a treia.
Recomandri privind domeniul calitii vieii(
Protecia persoanelor vrstnice s dep!easc simpl preocupare pentru combaterea
bolii astfel #nct s in seama de interdependena factorilor fi$ici, mentali, sociali, spirituali
!i ecolo&ici cu aciunea a&resiv asupra sntii vrstnicilor. %n&ri'irea trebuie asi&urat att
#n sectorul sanitar ct !i prin sistemul de asisten social #n teritoriu !i #n familie.
Accentuarea rolului asistenei sociale #n cadrul unei strate&ii ce urmre!te ca populaia
vrstnic s continue s duc o via independent #n cadrul familiei.
4epistarea precoce a bolilor !i tratamentului adecvat astfel #nct s se previn
instalarea incapacitii totale !i a bolilor cronice de&enerative.
>uprave&"erea special a vrstnicilor neadaptai la mediu.
Antrenarea persoanelor vrstnice la or&ani$area serviciilor de sntate !i de
funcionarea lor.
4iversificarea serviciilor de #n&ri'ire #n ca$ul unei infrastructuri sociale !i sanitare
deservite de un personal speciali$at capabil s asi&ure servicii &eriatrice adecvate.
4epistarea strii de malnutriie la vrstnicii sraci.
Recomandri privind alimentaia
Pagina !2 din 60
Asi&urarea unei oferte de produse alimentare bo&ate nutritiv !i la preuri accesibile
pentru toate cate&oriile de venituri.
Reparti$area 'ust !i ec"ilibrat a alimentelor.
Promovarea unui comportament alimentar corect.
Promovarea unor corectri asupra rolului unor factori nutriionali #n procesul
#mbtrnirii.
Recomandri privind protecia consumatorului
Produsele alimentare, obiectele, instalaiile !i ec"ipamentele casnice s fie conform cu
normele de securitate avnd #n vedere vulnerabilitatea persoanelor vrstnice.
Asi&urarea unei administrri corecte a medicamentelor !i a altor produse prin
instruciuni clare !i adecvate.
Facilitarea accesului populaiei vrstnice la medicamente, oc"elari, prote$e necesare
pentru continuarea activitilor !i pentru asi&urarea independenei lor.
>ancionarea practicilor de vn$ri menite s e0ploate$e resursele financiare ale
populaiei vrstnice.
Recomandri privind condiiile de locuit
)ocuine convenabile cu dotri de mobilier !i ec"ipamente adecvate nevoilor
btrnilor.
rearea unui mediu de locuire format din persoane aparinnd diferitelor cate&orii de
vrst.
Recomandri privind puterea de cumprare a acestei cate&orii de vrst.
Asi&urarea unui minim de resurse necesare unei viei normale.
/nde0area veniturilor !i economiilor populaiei vrstnice pentru meninerea puterii de
cumprare.
Punerea #n aplicare a unor sisteme de securitate social ba$ate pe cuprinderea #ntre&ii
populaii vrstnice.
Posibiliti de reinte&rare #n munc, eliminnd orice discriminare pe criteriu de vrst,
mai ales c unele
persoane #n vrst cu calificare #nalt prin e0periena lor pot #nva pe tineri.
Pagina ! din 60
Recomandri privind familia !i mediul social
Promovarea unor politici sociale care s #ncura'e$e meninerea solidaritii familiei,
intre &eneraii.
rearea unor servicii sociale de susinere a familiei care #n&ri'e!te persoanele
vrstnice.
%ncura'area autoasistenei !i a relaiilor dintre populaia vrstnic !i cea tnr.
Recomandri privind informarea !i instruirea btrnilor
luburi de $i
Folosirea mass-media ca mi'loc de comunicare cu btrnii prin pro&rame adecvate
specificului lor.
3r&ani$area unor centre culturale proiectate pe nevoile de informare !i de instruire a
btrnilor.
/I.J. R3)5) A>/>2E125)5/ >3/A) )A /12EFRAREA %1 NM/1 A
IOR>21/5)5/
%n conte0tul implicaiilor sociale ale internrii #n cmin a btrnilor, trebuie specificat
rolul pe care #l deine asistentul social, avnd #n vedere faptul ca terenul aciunilor sale #l
constituie cminul cu tot ceea ce repre$int sau conine el.
%n primul rnd trebuie amintit rolul de intermediar pe care #l #ndepline!te asistentul
social urmrind stimularea e0primrii nemulumirilor subiecilor. >ubiecii inte&rai #n
procesul de intermediere sunt btrni internai #n cmin, medici, personalul au0iliar !i
membrii familiilor celor internai printre care asistentul social #!i e0ercit rolul de
intermediar. %n acest sens, este folosit e0primarea verbala !i nonverbal, ascultarea !i
inte&rarea. 4up ce va asi&ura cadrul e0primrii celor mai puternice sentimente, asistentul
social va construi sistemul de referin centrat pe problemele subiecilor aprnd #n acest fel
ca un a&ent catali$ator. Asistentul social a'ut subiecii s se priveasc pe sine !i atitudinile
lor s se #nelea& la nivel individual !i s perceap prerea celorlali despre atitudinea lor, s
#nelea& adevrata natur a problemelor, acionnd cu realism !i obiectivitate.
Asistentul social trebuie s se asi&ure de recunoa!terea de ctre subieci a necesitaii
de a identifica relaiile socio-afective !i comunicative, trebuie s se pre&teasc pentru
acceptarea idei de sc"imbri iniiind !i favori$nd procesele prin care sunt identificate !i
evaluate adevratele probleme ale btrnului internat !i relaiile acestuia cu medicul !i
personalul cu care intr #n contact. 1u trebuie pierdut din vedere faptul ca btrnii internai
Pagina !! din 60
sunt marcai de apatie, an0ietate, lipsa de #ncredere, ca pre$int re$istenta la sc"imbarea !i
team specificri internrii !i tratamentului.
Asistentul social nu trebuie s cntreasc ct de mult trebuie s #ncura'e$e, s spri'ine
iniiativa de or&ani$are #n conte0tul unei cri$e !i va fi preocupat de stimularea relaiilor dintre
btrn !i cadrul medical, intre membrii familiei !i btrnul internat !i cadrul medical, pentru
ca ace!tia s se cunoasc, s se accepte reciproc !i s coopere$e. Asistentul social este #n
acest sens un liant, un 6pod7 pe care diferite pari trebuie s se #ntlneasc #n securitate !i
armonie.
Pentru eliminarea barierelor conflictuale create intre subieci, asistentul social va
utili$a deprinderi terapeutice #ncercnd s e0plice btrnului scopul internrii, a valorii
acestuia ct !i a localului #n care este efectuata, s se aplane$e conflictele clarificnd cau$ele
contradictorii !i ascultnd toate punctele de vedere. s coopere$e cu persoanele ale cror
comportri a&resive perturba ec"ilibrul social al btrnului internat.
2rebuie fcuta o preci$are !i anume( asistentul social nu conduce ci intermedia$, nu
ofer soluii, alternative sau rspunsuri, nu preia responsabiliti ci ofer #ncura'are, spri'in !i
stimulare #n descoperirea de ctre subieci #n!i!i a cailor de re$olvarea a problemelor
personale.
5n alt rol pe care #l are asistentul social #n cadrul btrnilor internai #n cmin Veste
rolul de terapeut social.
Acest lucru implica din partea asistentului social, dia&nosticarea !i tratarea pacientului
intr-o maniera psi"o-social. El poate stimula subiecii s recunoasc rdcinile unor
practici , comportamente !i atitudini ,care au declan!at anumite stri conflictuale. Pentru
aceasta este nevoie de colaborare !i cooperare intre asistentul social !i prile implicate #n
conflict !i este absolut necesar ca asistentul social s dein informaii despre istoricul
subiectului, pentru a #nele&e semnificaiile unor credine !i comportri ,precum !i relevana
acestora .
2ratamentul propus trebuie s implice subiectul #n procesul #n care cunoa!terea de
sine atenuea$ conflictele !i distru&e bloca'ele contribuind totodat la sporirea capacitii de
inte&rare !i adaptare individual .
I.D 3)A?3RAREA 4/12RE A>/>2E125) >3/A) M/ ME4/
%n ca$ul lurii deci$iei unde !i cum va fi tratat btrnul care sufer de o anumita boal,
sarcina revine asistentului social !i medicului, care s-a ocupat de btrn . Ace!tia trebuie s
Pagina !" din 60
stabileasc dac tratamentul se poate face la cminul de btrni sau dac este necesar
internarea #n spital sau dac se impune instituionali$area #ntr;o unitate de asisten medico-
social pe termen lun& . 4esi&ur soluia ideala va fi rmnerea #n cmin .
Este adevrat ca #n cadrul spitalului, cu personal speciali$at ,#n&ri'irea !i tratamentul
ar putea fi cel mai adecvat #n raport cu de$abilitatea, boala btrnului , dar #n acest ca$
intervin probleme de inte&rare a btrnului #n mediul spitalului . >pre deosebire de celelalte
vrste btrnul reacionea$ #n &eneral nefavorabil la spitali$are. Pe de alta parte , fra&ilitatea
s adaptiv #l face foarte vulnerabil !i uneori spitali$area devine , parado0al, un stres a&ravant
al strii sale de sntate .
2otu!i #n momentul #n care se aprecia$ ca spitali$area se impune !i este benefic prin
tratamentele !i suprave&"erea care poate fi asi&urat #n cadrul spitalului , asistentul social !i
medicul vor indica spitali$area .
2rebuie inut seama ca #n multe ca$uri e0ista tendina de a fora spitali$area
btrnului de!i ar e0ista condiii s se asi&ure aplicarea prescripiilor terapeutice !i de
#n&ri'ire #n cmin. 5neori irecuperabilitatea, nevoile de #n&ri'ire permanent pun problema
instituionali$rii intr-o unitate de asistenta medico-sociala pe termen lun&. Aceasta deci$ie
pe care o iau or&anele de ocrotire dup ce #n prealabil au fost e0aminate celelalte posibiliti.
4up prerea speciali!tilor scoaterea btrnului din mediul de via ar trebui s constituie
ultima soluie la care s se fac apel.
%n situaia btrnilor, ce au trit sin&uri ,,fie din lipsa unei familii proprii <celibatari,
divorai, deces = fie din cau$a i$&onirii din familie ,se va evita instituionali$area pe ct
posibil, pentru ca meninerea bolnavului #n relaiile sociale nou formate, orict de restrnse ar
fi ele ,dau un sens social e0istentei sale ,#l menin #n mediul lor obi!nuit de viata, numai dup
epui$area tuturor posibilitilor se va decide asupra plasamentului instituional .
>ituaia ideal o constituie btrnul inte&rat intr-o familie #n deplintatea funciilor ei
care ii asi&ura un nivel de trai decent, plus #n&ri'irile !i tratamentul necesar.
1u #ntotdeauna boala creea$ suferine !i carente de ordin afectiv, i$olarea sociala !i
familiala c"iar persecuia.
>e cere o colaborare deci intre medic, psi"olo&, asistentul social pentru a &sii cau$ele
!i soluiile cele mai adecvate btrnului !i situaiei #n care se afl acesta.
3 alt necesitate prive!te aprecierea capacitii de autoservire, dependent, &radul de
conservare sau pierdere a autonomiei. ?olnavul poate fi (
cu capacitatea de autoservire pstrat !i cooperant.
cu capacitatea de auto servire pstrat parial !i cooperant.
Pagina !6 din 60
bolnav imobili$at !i cooperant.
bolnav imobili$at !i necooperant.
Aceste informaii folosesc la stabilirea completa a tratamentului.
adrul rural !i cel urban au de asemenea importan.
%n mediul rural le&turile afective, solidaritatea, sunt mai bine pstrate. %n acest fel
btrnul nu #nre&istrea$ fenomene ne&ative ale retra&erii din activitatea profesionala /ar
fenomenul de i$olare este mai atenuat. %n &eneral &rupul familial trebuie educat s #nelea&
toate modificrile de atitudine de comportament specific btrnilor, s-!i forme$e o concepie
e0act asupra nevoilor de via ale btrnului !i s adopte astfel atitudinea necesar unui
climat de via familial normal. Multe dintre conflictele inter&eneraii, stri de tensiune cu
efect nefavorabil asupra sntii vrstnicului ar fi evitate printr-o educaie corespun$toare a
prilor.
>entimentul de inutilitate &enerat de ie!irea din cmpul activitii profesionale, trebuie
s i se opun sensul unei alte utiliti, valorificarea e0perienei acumulate, a #nelepciunii
sentimentale #n folosul celorlalte &eneraii, 6rolul de consilier7. %ntr-un studiu 3M> din 8G-9
s-a artat c *H K din pensionari #n vrst pot fi utili dac sunt 'udicios folosii. Pierderea
unei activiti, a unor roluri !i statuturi trebuie compensate de an&a'are #n alte activiti, de
dobndire de roluri !i statuturi. Aceasta va combate subsolicitarea se vas opune tendinei de
#nsin&urare la i$olare. >e promovea$ pentru combatere teoria activismului <cultivarea
mi!crii fi$ice !i a e0erciiului intelectual=.
3 alt msur de importan deosebit este or&ani$area timpului liber. 2impul liber
trebuie ocupat #n mod deliberat cu activitile recreative, instructiv, deconectante,
educaionale de satisfacii !i bun dispo$iie. u ct aria acestora este mai lar&, cu att
efectele po$itive asupra tonusului vital sunt mai ample. >-a constatat utilitatea activitilor de
tip 6"obbC7 ct !i a terapiei ocupaionale.
I.,. 2erapia ocupaional
4up cum medicii acord o importan deosebit tratamentului farmaceutic deci
terapiei clasice, psi"oanali!tii lr&esc aria teoriei ca noiune, demonstrnd eficacitatea
terapiilor medicamentoase. Motivele eficacitii acestora se e0plic prin faptul ca
#mbtrnirea uman posed laturi de aspectul biolo&ic !i aspectele psi"olo&ice !i sociale la
care se adau& aspectele patolo&ice specifice vrstei #naintate de natura psi"osociala(
Pagina !# din 60
#nsin&urarea socio-familiala, de$inseria sociala, desociali$area, socul pensionarii, boala
pensionarii, cri$ele de adaptare, tulburri de sub solicitare, pierderea autonomiei.
Prin urmare terapia ocupaional face parte din a!a $isele terapii nonmedicale, alturi
de reeducare sen$orial, stimularea funciilor superioare, prote$e, plan terapie.
a metod terapeutic urmre!te recuperarea comple0 a vrstei celui afectat de
procesul de #mbtrnire sau de #mbolnvirile favori$ate de acest proces. ?a$a de pornire a
terapiei ocupaionale o constituie procesele de atrofie muscular, involuia articulaiilor,
lentoare #n mi!cri, tulburri de coordonare, ri&iditate, dureri reumatice, diminuarea acuitii
auditive, tulburri de ec"ilibru, tulburri sfincteriene, alterarea relaiilor cu mediul
psi"osocial.
4eci terapia ocupaional va urmri(
recuperarea motricitatii.
redobndirea autonomiei < reluarea activitilor cotidiene=.
reinte&rarea psi"o-social.
2erapia ocupaional ocup locul principal #n combaterea fenomenului de
disociali$are , specific vrstnicului care #nseamn retra&erea din activitatea
profesional, pierderea de roluri !i statuturi #n familie, #n viaa social diminuarea
performantelor fi$ice !i intelectuale, #mbolnvirile caracteristice vrstei, i$olarea consecutiv.
>copul Profilactic al terapiei ocupaionale(
Este lucrul !tiut ca vrstnicii care se menin activi fi$ic !i intelectual pre$int o
instalare mai tr$ie a #mbtrnirii. >ubsolicitarea determinat de retra&erea din activitate !i
care duce la involuie marcanta poate fi prevenita prin masuri profilactice ocupaionale care
au ca scop orientarea vrstnicului spre noi direcii de activitate.
2erapia ocupaionala de funcie
>e aplica situaia #n care vrstnicul !i-a pierdut obi!nuinele instinctuale <alimentaia
folosita $ilnic=, urmrind renvarea !i fi0area &esturilor cotidiene elementare.
2erapia ocupaionala de meninere
Aceasta urmre!te consolidarea re$ultatelor obinute prin rec!ti&area funciilor !i
c"iar ac"i$iionarea de activiti noi. %n acest cadru intr activitile recreative-"obbC terapia
sau cu aspect practic &rdinrit.
Pagina !$ din 60
a metoda de tratament terapia ocupaionala se aplica #n cadrul or&ani$at #n unitari de
asistenta, de internare pe termen lun& #n sanatorii de recuperare, #n cmine spital.
Ior fi luate #n considerare ideile !i preferinele subiecilor !i e0periena personala. >e
va urmrii aspectul inedit, simplu, utilitar.
I.+. ri$ele de adaptare
>cderea capacitii de adaptarea a vrstnicilor se face puternic simit #ndeosebi
le&ate de sc"imbarea mediului <mediul locuibil, mediul de viaa=. u ct vrsta este mai
#naintat cu att stresul mutrii este mai puternic iar consecinele acestuia sunt mai
de$astruoase. Factorii de mediu, de natur psi"o-social intervin #n perioada vrstei #naintate
cu o mai mare frecventa !i intensitate. Acestea sunt( retra&erea din activitatea profesionala,
sc"imbarea raporturilor cu societatea, sc"imbarea raporturilor cu familia, pierderea unor
roluri, plecarea copiilor, pierderea partenerului con'u&al, instituionali$area. Ec"ilibrul psi"ic
!i biolo&ic al btrnului devin instabile iar re$istena or&anismului !i capacitatea de adaptare
se reduc cnd solicitrile #n acest sens cresc.
3dat cu #naintarea #n vrsta mobilitatea intr #ntr-un proces de restrn&ere iar
locuina devine principalul loc de desf!urare a vieii vrstnicului, sin&urul sau univers. 2ot
ce este le&at de acest univers ii confer un sentiment de si&uran de lini!te iar ce este #n afara
acestui univers ii provoac nelini!te !i team. %n mediile urbane stresul la care este supus
vrstnicul este inevitabil este determinat de mutri #n alt cartier, sc"imbri de locuin, le&ate
de restrn&erea condiiilor de locuit ca urmare a plecrii copiilor, preluarea #n locuina
copiilor !i #n unele ca$uri intr-o instituie de ocrotire <6moarte familiala7 care survine dup
6moartea sociala7 adic pensionarea=.
E0ist vrstnici care datorit resurselor de adaptare pe care le dein sau care au un
tonus optimist !i consider internarea #n cminul de btrni ca pe un aspect nou #n viaa lor,
fcndu-!i planuri le&ate de aceasta pot suporta mai u!or aceste evenimente psi"o-sociale.
Alii reu!esc s se adapte$e noilor sc"imbri cu toate c au trit acest mutare ca o catastrof
dar sunt !i vrstnici care nu se pot adapta. )a acestea se produc tulburri psi"ice apoi sau
concomitent se produc tulburri somatice. Procesul re&resiv se accelerea$, se instalea$ o
depresie &rav care poate duce la suicid sau c"iar la deces #n cteva luni datorit unei evoluii
pro&resiv a&ravant.
Pagina !% din 60
Aceste tulburri determinate de sc"imbarea domiciliului poart denumirea de &enul(
7nevro$e de de$rdcinare7 <pentru tulburri psi"ice=, 6cri$a de adaptare7, 6sindrom de
inadaptare7, 7cri$a de spitali$are7, 7"ospitalism7 <tulburri &enerate de internarea #n spital
sau #ntr-o instituie de ocrotire social=.
ele mai importante !i mai u!or de observat tulburri sunt cele declan!ate de
internarea vrstnicului #n cmin. Adeseori diferena dintre aceste dou tipuri de instituii este
sesi$at de cei ce urmea$ a fi internai. Avnd posibilitatea de a urmrii acest aspect intr-o
unitate care include #n structura ei dou comportamente distincte numai formal privind
perioada de internare #n spital <asistenta pe termen lun&, nelimitat, cel mai adesea pn la
sfr!itul vieii= am reinut unele informaii.
4e e0emplu, unii vrstnici <ma'oritatea= prefera clar !i accept internarea #n
compartimentul spital, pe cnd cminul spital este respins cate&oric de alii fr a cunoa!te
mcar condiiile concrete de asisten. "iar #n momentul #n care li s-a e0plicat faptul ca
#n&ri'irile !i confortul #n spital erau superioare celor din cminul spital !i anume faptul c ar
avea posibilitatea s stea mai puin #n camera, c e0ist un numr mai mare de infirmiere !i
care sunt mai bine pre&tite !i formate pentru #n&ri'irea vrstnicului, ca e0ista servicii sociale
!i socioculturale mai bine puse la punct, marea ma'oritate a vrstnicilor ce urmau s fie
internai au respins cu "otrre spitalul. Acest lucru se e0plic prin faptul c ei identific
internarea #n spital cu o i$olare definitiv de restul lumii, cu o ruptur total de &rupul lor din
cmin, cu un abandon, cu o condamnare la moarte. Anual la doua sute de internri se
#nre&istrea$ 8-* sinucideri determinate de internarea #n cminul spital.
62ulburrile de internare7 pot debuta c"iar la cmin #n momentul #n care vrstnicul
afl c trebuie s fie internat.
Aceste tulburri sunt mai accentuate la cei ce urmea$ a fi internai intr-o instituie
spital pe termen lun&, #ns se manifest !i la cei ce mer& pentru internare pentru o simpl
anali$. Astfel btrnul pn atunci lini!tit cooperant #n momentul instalrii intr-un salon de
spital, manifest o stare de a&itaie sub forma unei nelini!ti, a unui disconfort fi$ic !i psi"ic.
%n momente de acest &en el trie!te sentimente de nesi&urana, i$olare !i nu !tie ce ar putea
face cu timpul pe care #l are la dispo$iie. ri$a #n mod normal este pasa&er !i de obicei
adaptarea se reali$ea$ #n patru-!ase $ile. onduita medicului, a personalului <avi$at asupra
acestui aspect= trebuie s fie adecvat temperamentului !i situaiei #n care se afl btrnul.
/I.-. Asistentul social #n relaie cu vrstnicul instituionali$at
Pagina "0 din 60
Asistentul social care funcionea$ #n cadrul cminului de btrni trebuie(
s se asi&ure de pre&tirea personalului care i-a contact cu btrnul(
s averti$e$e familia !i ceilali pacieni din camer asupra eventualitii asupra unei
cri$e confuncionale pe care o poate trii btrnul !i caracterul pasa&er al acestuia
s se asi&ure de crearea #n 'urul bolnavului a unei atmosfere apropiate, de #nele&ere,
blndee !i calm.
s recomande membrilor familiei s rmn mai mult #n prea'ma btrnului
s aib &ri' s i se lase internatului obiectele care ine.
ii vor fi pre$entai cole&ii de camer
asistentul social va avea &ri'a ca btrnul s nu fie de la #nceput #n camer cu btrni
a&onici, a&itai.
3dat cri$a trecuta, internatul poate s intre intr-un proces lent de adaptare !i inte&rare
sau poate manifesta semne de neadaptare care pot persista de la dou la opt sptmni dup
care se poate instala adaptarea. 2otu!i instituionali$area poate cau$a nu numai cri$e
confu$ionale ct !i &rave accidente somatice, care pot survenii #n momentul iniial. Este ca$ul
unui btrn de +, ani, fost in&iner, ce pre$enta sec"ele dup un accident dublu-celebro-
vascular !i coronarian care a fost internat de ctre fiica acestuia. ?trnul a pre$entat o reacie
#mpotriva instituionali$rii tipica imediat dup internare, constnd intr-o accentuata !i
continu stare de a&itaie psi"ica, tendina de a prsi cminul.
>-a constatat c an0ietatea este mai frecvent la femei iar manifestrile obsesiv-fobice
sunt mai frecvente la brbai.
4e asemenea #n ca$ul internrii #n cmin a persoanelor vrstnice s-a observat apariia
modificrilor de nutriie. ?olnavii scad #n &reutate sau cum se spune 6se topesc v$nd cu
oc"ii7, sunt pali$i, adinamici, nu mai prsesc patul. >e instalea$ sau se accentuea$
#ntr$ierea tran$itului intestinal, de cele mai multe ori cau$a fiind diminuarea apetitului
<ne&ativism alimentar=.
onclu$iile privind cercetarea !i individuali$area cau$elor comple0ului simptomatic
de inadaptare (
cri$a de adaptare este mai frecvent la purttorii afeciunilor cronice, care !i-au
pierdut sperana de vindecare.
este mai frecvent la bolnavii cu nivel social !i cultural mai ridicat <intelectuali=, care
s-au bucurat de condiii materiale mai bune !i care au familii. Este vorba despre persoane
irascibile, "ipersensibile.
Pagina "1 din 60
cau$ important o constituie intenia familiei de a interna vrstnicul, intenie care nu
este #mprt!it !i de el. Aici se poate vorbii !i despre faptul c familia nu a pre&tit psi"ic
subiectul pentru acest moment.
informarea neclar a bolnavului privind instituionali$area.
cau$e care in de dotarea !i #ncadrarea cminului.
personalul cminului face o preluare a bolnavului necorespun$toare( cu indiferen,
este e0aminat tr$iu, dus #n salon de muribun$i, nu se face psi"oterapie.
insuficien de asisten social <c"iar ine0istena unor cadre speciali$ate=, cerin din
ce #n ce mai 'ustificat pentru #ntrea&a reea a centrelor de btrni.
31)5Q//
/dentificarea !i evaluarea e0act a problemelor btrnilor, contactarea persoanelor !i
instituiilor interesate de acestea, elaborarea unui plan de investiii, implementarea acestui
pro&ram !i urmrirea efectelor sale repre$int etape ce pot contribuii la focali$area politicilor
sociale pe arii problematice aflate sub incidena #mbtrnirii. Msurile pot fi elaborate #n
funcie de consistena bncilor de date referitoare la nevoi semnalate, resurse e0istente,
prioriti !i fonduri. E &reu de reali$at un pro&ram ideal datorit diferitelor interese, a
suportului financiar adecvat, a lipsei de abiliti !i pre&tire a persoanelor an&a'ate.
Alturi de se0ism, rasism, btrnismul repre$int alt 6ism7 ce reflect perceperea
acestei cate&orii de populaie prin prisma unor pre'udeci !i abordri discriminatorii. 5neori
aceasta se imprim #n mentalitatea unui popor astfel #nct comportamentul este marcat de
stereotipii !i !abloane #n &ndire prin care se love!te #n demnitatea !i necesitile celor #n
vrst. Efectul se propa& rapid fiind observat !i la nivelul prioritilor pentru acordarea
serviciilor da protecie social.
2entaia multora dintre noi este de a alimenta aceste !abloane perceptive prin
intermediul unor elemente ca( putere de concentrare a btrnilor redus, randament
intelectual redus.
4up cum re$ult din cercetrile &erontolo&ice, psi"o-sociale !i de asisten social,
or&anismul uman suport transformri &enerate de parcur&erea perioadei de vrst, dar
performanele intelectuale, fi$ice nu trebuie minimali$ate.
Pagina "2 din 60
%nre&istrarea corecta a datelor despre btrni !i #mbtrnire, demonstrea$ ca utili$m
multe sc"eme imobile de &ndire. Acestea #mpiedic elaborarea unor proiecte, acordarea unor
fonduri #n mod special persoanelor de vrst a ///-a.
4ac ne &ndim la faptul c vi&oarea !i buna stare a vrstnicului nu #nseamn foarte
puin pentru el, dac ener&ia !i timpul sau nu pot fi folosite intr-o activitate cu scop !i dac
ocup o po$iie semnificativ #n societate putem modific aceasta stere de lucruri. )a btrnii
cu funcii afectate de boal, acest lucru se poate #nfptui prin reabilitare, pentru ca trebuie
inut cont de faptul c orice pacient, indiferent de &radul atin&erii fi$ice, mentale, posed #nc
resurse fi$ice, emoionale de a-!i rec!ti&a independenta. Prin reactivarea, reinseria social !i
reinte&rare se poate atin&e o reabilitare sociala a btrnului, conferindu-i acestuia starea de
si&urana pe care !i-o dore!te !i de care are o att de mare nevoie.
Iiata ofer tuturor, posibiliti de an&a'are #n activiti de comunicare, culturale,
sportive, &ospodre!ti-arti$anale, depinde doar de receptivitatea proprie !i de iniiativa insului
#n cau$, acestea putnd fi #ns formate, modelate, stimulate.
Fiina umana !i cu att mai mult cea a'uns la vrst a ///-a include #n comple0itatea
s , componente psi"o-socio-culturale( iar dac acestea pot fi revendicate !i #n determinismul
unor tulburri sau #mbolnviri este raional !i uman s le cutam !i remediile #n acela!i
perimetru psi"o-socio-culatural.
A 1 E E E
Ane0a 8
A>/>2E1A >3/A)N A PER>3A1E)3R 5PR/1>E %12RE )/M/2E 4E
IOR>2N +,--, A1/ <>A5 3)4-W351F=
Aceasta presupune urmrirea a trei direcii
4isponibilitatea fi$ica !i intelectuala a subiecilor de a continua voluntar sau sub alte
forme activitatea sociala #ntrerupta prin pensionare
4isponibilitatea fi$ica !i emoionala de a #n&ri'ii persoane de peste -, ani
Pagina " din 60
Re$erva afectiv deinut pentru or&ani$area propriei viei corespun$toare
preferinelor, corelnd articularea dependinelor acestor persoane cu relaii socio-afective #n
care sunt implicate.
3 consiliere a lor poate avea o valoare terapeutica avnd #n vedere faptul ca
destrmarea unor planuri de viitor datorit problemelor de sntate, repre$int o pierdere pe
care fiecare o poate avea #n via.
Asistentul social trebuie s ofere(
o #nele&ere a semnificaiilor multiple ale pensionarii(
oca$ii care s-i stimule$e pe vrstnici s-!i utili$e$e ener&ia !i #ndemnarea.
3 parte din btrnii pensionai recent pot fi #ndrumai s-!i aduc contribuia la
soluionarea unor probleme de ordin social avnd #n vedere e0periena lor, activitatea
voluntar putnd substitui activitatea #ntrerupt < contabilitate, a'utor sanitar=.
Rolul asistentul social #n acest ca$ este ( de a evalua potenialul voluntarilor !i de a
preveni atitudinea ne&ativa a unor persoane din alte &eneraii. 3biectivul principial este
redarea #ncrederii de sine, conferirea unui sens pertinent de viat.
>e propune orientarea vrstnicilor de +,--, ani spre #n&ri'irea celor de peste -, ani
deoarece sunt persoanele cele mai apropiate < ca vrst=, de ace!tia !i le pot #nele&e
problemele aflndu-se #n aceea!i sfera a e0perienei declan!ate de la #mbtrnire. %n acest fel ,
asistentul social #l poate verifica pe vrstnicul voluntar <fr ca acesta s-!i de seama= cu
privire la comportamentul !i problemele voluntarului.
A1EEA *
F3RME 4E /12ERIE1/E %1 A4R5) ?N2RO1/)3R >P/2A)/QA//
1ecesitile crescnde de spitali$are a btrnilor, amploarea tulburrile de spitali$are
!i &ravitatea unora dintre acestea, care influenea$ direct maladitatea !i mortalitatea, impun
considerarea unor forme de prevenire !i intervenie #n ceea ce prive!te sindromul de
spitali$are care afectea$ eforturile de ordin social !i medical pentru stimularea lon&evitii.
5n astfel de pro&ram de prevenire !i intervenie ar presupune aportul deosebit al asistentului
social din teritoriul respectiv, care (
#ntocme!te anc"eta sociala !i dosarul de internare #n spital.
Pagina "! din 60
ia le&tura cu medicul !i cadru medical al circumscripiei teritoriale #n evidenta crora
fi&urea$ btrnul respectiv.
face vi$ite la domiciliul bolnavilor care au de'a dosarele repeti$ate unei uniti.
e0plic btrnului <#n cadrul vi$itelor la domiciliu= care este scopul !i utilitatea
internrii, combtnd an0ietatea acestuia
pre$int cadrul #n care va fi internat <local, dotare, personal=
asi&ura !i urmre!te or&ani$area primirii cu atenie a bolnavului de ctre , medic !i
personalul au0iliar, e0aminarea lui din prima $i, preluarea de probe pentru anali$e,
psi"oterapie susinut
se asi&ur de reparti$area #n re$erve a bolnavilor, #n raport cu nivelul lor de pre&tire
socio-cultural !i cu &ravitatea afeciunilor(
solicita membrilor familiei de a vi$ita cu o frecven mai mare bolnavul <nu numai #n
$ilele de vi$ita re&lementate= #n perioada adaptrii bolnavului
poate urmrii, asista !i completa pro&ramelor de terapie ocupaionala prin care se va
urmrii( recuperarea motricitatii, redobndirea autonomiei !i inte&rarea psi"osociala
A1EEA J
M345) F51/31A) A) A3R4NR// >ERI///)3R 4E %1FR/A/RE
I/QO14 IOR>21/// 4E +,--, A1/
entrul de #n&ri'ire al btrnilor pe timpul $ilei
4e acest centru vor beneficia (
persoane ce au nevoie de consultaii medicale (
persoane ce au nevoie de #n&ri'ire medicala fr internare #n spital
Acest centru facilitea$ preventiv reabilitate !i adaptarea !i ader mai multe cate&orii
de servicii(
#n&ri'ire medicala care presupune suprave&"erea medical $ilnic pentru a a'uta
clientul s atin& un nivel optim de sntate dup boal(
asistenta psi"o-social prin crearea unui mediu protector pentru clieni cu tulburri
psi"ice de natur or&anic sau funcional(
asistenta sociala vi$nd servicii orientate spre stimularea capacitii clientului de a se
implica #n activiti sociale
Pagina "" din 60
%n&ri'irea sntii la domiciliul clientului
>e vi$ea$ prin aceasta forma de #n&ri'ire obinerea performantei activitilor $ilnice,
necesar supravieuirii independente.
>istemul de servicii 6 foster carre7 care presupune un proces de servicii de #n&ri'ire #n
cadrul familiei clientului sub suprave&"erea asistentului social
3spiciu-instituie care #ncadrea$ btrnii cu o sntate e0trem de deteriorat.
>istemul de #n&ri'ire este coordonat de o #ntrea& ec"ip <medic, psi"olo&, asistent social,
personal au0iliar= !i poate fi asi&urat pe o perioada nedeterminat
>ervicii de protecie care repre$int o parte componenta a asistenei sociale de
#n&ri'ire pe termen lun& cuprin$nd( vi$itele la domiciliu, linie de telefon, asi&urarea
transportului.
%n&ri'irea de r&a$ care poate prevenii sau amna instituionali$area.
E0ist trei variante(
>e pot utili$a #n&ri'itori cu pre&tire care pot #n&ri'ii btrnii la domiciliu. Ei pot
rmne o $i un Leed-end, un concediu.
Favori$area facilitaii re$ideniale pe parcursul unei $ile
Pro&ram adaptat pentru #n&ri'irea pe o perioad fi0
A1EEA D
M345) 4E >2RA2EF/E 4E /12ERIE1/E %1 AQ 4E R/QN
4efinirea problemei presupunnd identificarea elementelor ce au condus la
declan!area cri$ei. Aceasta se reali$ea$ din perspectiva clientului social, participare,
observaia, relaia, relaia empatica !i absenta oricror tendine de a 'udeca
Asi&urarea si&uranei clientului. >e va evalua natura cri$ei !i consecinele asupra
inte&ritii fi$ice, psi"ice, emoionale ale clientului care trebuie a'utat s se calme$e !i s
asimile$e tendinele de autodistru&ere
Acordarea spri'inului. lientul trebuie s i se demonstre$e c lucrtorul de intervenie
#l poate a'uta #nele&ndu-i problemele, implicndu-se cu discreie, toleranta, #n maniera
nondirectiv !i de colaborare.
E0aminarea alternativelor. lientul trebuie a'utat s &seasc nu numai variante
accesibile ci !i modaliti de a interpreta corect o situaie ne&ativ
Pagina "6 din 60
Elaborarea unui plan. lientul va fi stimulat s formule$e un plan pe termen scurt care
s indice persoanele apropiate ce pot intervenii. Acestea vor fi contactate telefonic imediat.
Activitile psi"o-motorii prin care se pot dep!ii strile de cri$a sunt cele oferite prin terapia
ocupaional
An&a'amentul. E folosit de asistentul social pentru al determina pe client s accepte
etape ale aciunii prin care dep!e!te starea de cri$.
Pentru obinerea unor re$ultate po$itive #n aplicarea acestui model de strate&ie este
necesar ca asistentul social care se ocupa de acest pro&ram s dispun de patru cate&orii de
abilitai !i cuno!tiine !i anume(
supervi$area <se recomand a fi rotativ=
s dispun de cuno!tiine teoretice care s presupun cunoa!terea aspectelor de ordin
biolo&ic, social, politic care vi$ea$ persoana de vrst a ///-a(
s aborde$e lucrul de ec"ip
- s reali$e$e un bun mana&ement social
Ane0a ,
NR/ 5 PE>2E *999999 4E ?N2RO1/ <+, A1/ M/ PE>2E, %1 M//=
%n 8GH,
ARA
P3P5)A/A I/QA2N
:/1A
/14/A
5.>.A.
AAP31/A
FERMA1/A <R.F.=
MAREA ?R/2A1/E
/2A)/A
FRA1A
/1431EQ/A
>PA1/A
P3)31/A
PAX/>2A1
,*HHG
J*+HG
*H+9G
8*8*,
HH8*
HD++
-DDJ
+-DH
,G98
D*-D
JDHD
*H8H
Pagina "# din 60
A1A4A
I/E21AM
R3MO1/A
25R/A
*+,8
*JGJ
*8,,
*9GJ
%n *9*, <estimare=
ARA P3P5)A/A I/QA2N
:/1A
/14/A
5.>.A.
AAP31/A
/1431EQ/A
FERMA1/A
FRA1A
/2A)/A
PAX/>2A1
MAREA ?R/2A1/E
P3)31/A
I/E21AM
25R/A
>PA1/A
A1A4A
R3MO1/A
8-H8,9
88HG+H
,H--8
*+HD*
*J++J
8,8-,
88*-J
88**8
89+8D
89DJ-
--J+
--*,
--*D
-*8-
+*D9
D*,*
ocYerman, @illiam . 2"is A&in& >ocietC, 1eL AerseC, Prentice :all, En&leLood
liffs, 8GG8 pa&.JD.
Ane0a +
>PERA1A )A I/AN A ?N2RO1/)3R 4E +, A1/ <%1 8GH+= %1 O2EIA
NR/
ARA
?NR?A/ FEME/
AAP31/A
FRE/A
8+,8
8,,D
*9,9
8-,-
Pagina "$ din 60
>5E4/A
E)IE/A
/>RAE)
>PA1/A
A1A4A
A5>2RA)/A
13RIEF/A
FRA1A
/2A)/A
>.5.A.
A5>2R/A
>/1FAP3RE
?E)F/A
/R)A14A
P3R25FA)/A
>3/A
P3)31/A
R3MO1/A
8D,G
8,,8
8D,G
8,,*
8,
8D,G
8,,H
8D,-
8J,-
8D,-
8D,9
8J,D
8J,+
8*,D
8D,8
8*,+
8*,J
8*,H
8G,9
8G,D
8+,D
8H,-
8G,J
8H,G
8G,J
8G,*
8-,-
8H,+
8-,J
8+,,
8-,H
8+,9
8-,J
8+,D
8,,G
8D,-
ocYerman, @illiam . 2"is A&in& >ocietC, 1eL AerseC, Prentice :all, En&leLood
liffs, 8GG8 pa&.D*-DJ.
132E M/ REFER/1E ?/?)/3FRAF/E
/12R345ERE
8.?o&dan, onstantin, Elemente de &eriatrie practic, Ed. Medical, ?ucure!ti,
8GG*,p.8-
AP/23)5) /
Marinescu, F". Etudes sur le mecanisme "isto-bioc"imiZue de la vicllesse et du
ra&eunissement, #n 6?uletin de la >ociete Roumaine, de neurolo&ie, Psi"iatrie, PsCc"olo&ie et
Endocrinolo&ie, E/I nr.D. 8GJJ, p.+*, p.HH
ocYer"am, @illiam, .,2"is A&in& >ocietC, Prentice :all, En&leLood liffs, 1eL
AerseC, 8GG8.
Anto"i, >orin, ivitas ima&inalis. /storie !i utopie #n cultura romn, Ed.)itera,
?ucure!ti, 8GGD, p.*88
Pagina "% din 60
AP/23)5) //
Miftode, Iasile, /ntroducere #n metoda investi&aiei sociolo&ice, Ed. Aunimea, /a!i,
8GH*, p.8+9
Rotariu, 2raian, urs de metode !i te"nici de cercetare sociolo&ic, 5niversitatea
lu'-1apoca, Facultatea de /storie-Filosofie, 8GG8.
1ote de curs
Miftode, Iasile, 2e"nici de cule&ere a datelor, f.e., /a!i, 8G-G-8GH9
Miftode, Iasile, urs de metodolo&ie sociolo&ic, f.e., /a!i, 8G-G-8GH9.
AP/23)5) /I
Politici sociale, note de curs.
Pagina 60 din 60

Varsta A Treia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Varsta A Treia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Integrarea varstnicilor in caminele de batrani. Implicatii psihologice

S-ar putea să vă placă și