u rs 3

C
1. Ce este populaţia?

2. Evoluţia numerică a populaţiei

3. Principalii actori geodemografici

4. De ce este importantă populaţia în

relaţiile internaţionale?

5. Populaţie, geoeconomie şi geopolitică

 populaţia este definită ca un grup de indivizi din aceeaşi specie
care pot, cu un grad foarte mare de probabilitate, să
interacţioneze între ei;
 la nivel macro-geografic, populaţia umană cuprinde totalitatea
persoanelor fizice care locuiesc pe Terra la un moment dat;
 resursele umane fac referire doar la acea parte din populaţia
planetei care poate întreprinde o activitate socio-economică;
 totalitatea populaţiilor naţionale compun populaţia mondială.
 populaţiamondială este formată din grupul
indivizilor care fac parte din aceeaşi specie, cea
umană, aceasta se poate subdivide în mai multe
rase;

 Ideeade rase umane nu este îmbrăţişată de toţi

specialiştii.
Etnia sau etnicitatea

 etnicitatea
este tot pe atât de
dezbătută/controversată pe cât este rasa;

 numărul etniilor îl depăşeşte pe cel al statelor

lumii.
 problema creşterii alarmante a populaţiei
Terrei dă naştere unor noi abordări
geostrategice;

 ultimii 250 de ani au fost marcaţi de creşteri;

 războaiele au mai ştirbit din valoarea totală a

populaţiei Terrei;

 populaţia a reprezentat un atuu în plus de a

purta războaie.
 evoluţia numerică a fost influenţată doi factorii:
sol, climă

naturali hrană

istorici
epidemii

conflicte
 Anul Număr Durată (ani)
Epidemii
8000 î.Hr. 5 mil.
Războaie
1 d.Hr. 200 mil.
~7000 - 10000
1600 500 mil.
Revoluţia 1760
Industrială 1830
1 mld.
(1804 alte surse)
1927 2 mld. 97

1960 3 mld. 33
192 ani 1974 4 mld. 14

1987 5 mld. 13

1999 6 mld. 12

2011 7 mld. 12

2022 8 mld. 11
 8,02 mld.
în secolului XX, populaţia a crescut de la 1,6 la 6 mld.

dublarea populaţiei este preconizată a se realiza în ~ 200 ani

►rata anuală de creştere a populaţiei lumii este în declin: 0.84 în 2022;

►în sec. XXI populaţia lumii va continua să crească, însă

la o intensitate mult mai redusă faţă de anii trecuţi
 populaţia lumii nu mai este la fel de structurată spaţial
cum era la jumătatea celui de-al doilea mileniu;

 definiţie → populaţia este alcătuită din indivizi care „pot

cu un grad mare de probabilitate” interacţiona între ei

indivizii
schim interacţionează intens
bare
şi sunt tot mai
întrepătrunşi spaţial

ţi i
tot mai mulţi oameni

ra
ig
aleg să trăiască în alte

m
locuri decât în cele de
origine
Stat Număr
Emitenţi
India
Bangladesh
China > 100,000/an fiecare
Pakistan
Mexic
Receptori
SUA
Canada
Marea Britanie
> 100,000/an fiecare
Australia
Germania
Total mondial - 281 mil.
Rusia
Italia
 Stat Suma Stat Suma
receptor (mld. $) emitent (mld. $)
India 83.2 SUA 68.0
Emiratele
 sume uriașe sunt China 59.5 Arabe 43.2
Unite
expediate anual din
Arabia
străinătate către Mexic 42.9
Saudită
34.6
statele de origine; Filipine 34.9 Elveţia 28.0
Egipt 29.6 Germania 22.0
 Populaţia devine
astfel un actor
important în
relaţiile
internaţionale și
geoeconomie.
 Alături de globalizare, urbanizarea este astăzi o
trăsătură fundamentală a civilizaţiei umane;

 2007: populaţia urbană a depăşit pe cea rurală.

ASIA AFRICA

66% (2050)

prognoze
57% urban
 Nigeria (116 mil.)

Rusia
(107 mil.) 44%
75%

SUA (279 mil.)

Mexic (111 mil.)

52% Japonia 82%

(115 mil.)
Brazilia
Indonezia
(189 mil.)
(160 mil.)

India (506 mil.)

China (910 mil.)

 State puternic urbanizate State slab urbanizate
Belgia ≈ 100% Burundi
Uruguay
95 %
Malta Malawi
Islanda 94 % Niger
Olanda Rwanda
Argentina 92 %
sub 20 %
Japonia
Monaco, Singapore, Papua Noua
Vatican, Kuwait, Qatar, Guinee
San Marino, Sri Lanka
100 %
Liechtenstein, Andorra,
Luxembourg, Brunei și
Bahrain
Nr. Aria metropolitană Nr Aria metropolitană Nr. Aria metropolitană

1. Tokyo (Japonia) – 37.3 13. Karachi (Pakistan) – 16.8 25. Shenzhen (China) – 12.8

2. Delhi (India) – 32.0 14. Istanbul (Turcia) – 15.6 26. Moscova (Rusia) – 12.6

3. Shanghai (China) – 28.5 15. Kinshasa (R.D. Congo) – 15.6 27. Los Angeles (SUA) – 12.5

4. Dacca (Bangladesh) – 22.5 16. Lagos (Nigeria) – 15.4 28. Madras (India) – 11.5

5. Sao Paulo (Brazilia) – 22.4 17. Buenos Aires (Argentina) – 29. Bogota (Columbia) – 11.3
15.4
6. Mexico City (Mexic) – 22.1 18. Calcutta (India) – 15.1 30. Paris (Franţa) – 11.1

7. Cairo (Egipt) – 21.7 19. Manila (Filipine) – 14.4 31. Jakarta (Indonezia) – 11.1

8. Beijing (China) – 21.3 20. Tianjin (China) – 14.0 32. Lima (Peru) – 11.0

9. Mumbai (India) – 20.9 21. Guangzhou (China) – 13.9 33. Bangkok (Thailanda) – 10.9

10. Osaka (Japonia) – 19.1 22. Rio de Janeiro (Brazilia) – 13.6 34. Hyderabad (India) – 10.5

11. New York (SUA) – 18.9 23. Lahore (Pakistan) – 13.5 35. Seoul (Coreea de Sud) – 10.0

12. Chongqing (China) – 16.8 24. Bangalore (India) – 13.2

China și India au fiecare câte 6 megaoraşe

BOSWASH (146.000 km² suprafaţă,
aproape 64 mil. locuitori) cuprinde
centrele Boston, New York, Philadelphia,
Washington, Baltimore;
TOKAYDO (44.000 km², peste 75
mil. loc.) în insula Honshu, având
nucleele Tokyo, Yokohama, Nagoya,
Osaka, Kobe şi Kyoto;
MEGALOPOLISUL
BRAZILIAN (89.600 km², aprox. 57
mil. locuitori, cel mai dinamic din lume):
Rio de Janeiro, São Paulo şi Belo
Horizonte.

CHIPITTS: 55 mil. locuitori,

Chicago, Detroit, Cleveland,
Buffalo și Pittsburgh.
MEGALOPOLISUL CALIFORNIAN:
cca. 38 mil. Los Angeles, San Francisco, San Diego.

MEGALOPOLISUL CANADIAN:
cca. 18. mil. Ottawa, Montreal, Toronto şi Hamilton.
MEGALOPOLISUL SUD-
AFRICAN (Africa de Sud):
Johannesburg, Pretoria şi Vereeniging

RANDSTAD HOLLAND (Olanda): Utrecht,

Amsterdam, Haga şi Rotterdam
RHUR-RHEIN (Germania):
Essen, Bochum, Dortmund, Duisburg şi
Dűsseldorf.

MEGALOPOLISUL SUD-
COREEAN:
COREEAN Seul şi Inchon.
Nr. Ţara Populaţia % din populaţia Suprafaţa (km2) Densitatea
(mil.) lumii (loc./km2)
1. China 1 426 17.8 9 388 211 152
2. India 1 417 17.7 2 973 190 477
3. SUA 333 4.2 9 147 420 37
4. Indonesia 276 3.4 1 811 570 152
5. Pakistan 236 2.9 770 880 306
6. Nigeria 219 2.7 910 770 240
7. Brazilia 215 2.7 8 358 140 26
8. Bangladesh 171 2.1 130 170 1 313
9. Rusia 145 1.8 16 376 870 9
10. Mexic 128 1.6 1 943 950 66
11. Japonia 124 1.5 364 555 340
12. Etiopia 123 1.5 1 000 000 123
13. Filipine 116 1.4 298 170 389
14. Egipt 111 1.4 995 450 112
15. RD Congo 99 1.2 2 267 050 44
16. Vietnam 98 1.2 310 070 316
17. Iran 89 1.1 1 628 550 55
18. Turcia 85 1.1 769 630 110
19. Germania 83 1.0 348 560 238
20. Thailanda 72 0.9 510 890 141
21. Marea Britanie 68 0.8 260 650 261
22. Franţa 65 0.8 547 557 119
23. Tanzania 65 0.8 885 800 73
24. Africa de Sud 60 0.7 1 213 090 49
25. Italia 59 0.7 294 140 201
 Geodemografie – Conferinţa
Mondială a Populaţiei

 Raporturile bi şi multilaterale în
privinţa populaţiei

 Transcendenţa raporturilor
umane dincolo de graniţe
 îngrijorareaîn privinţa creşterii, structurii şi distribuţiei
populaţiei s-a auzit pentru prima dată în interiorul Ligii
Naţiunilor;

 când se are în vedere

geodemografia trebuie
invocată imediat
Conferinţa Mondială a
Populaţiei (CMP).
 1. Geneva – 1927
Ediţii importante  creşterea populaţiei;
ale CMP: 

problema hranei;
scăderea natalităţii;
 controlul migraţiilor;
 problema epidemiilor.
Raportul: The Limits of Growth
2. (1972)
Bucureşti – 1974
 Acceptarea modelului
tranziţiei demografice;
 statele în dezvoltare: “dezvoltarea este cel
mai bun contraceptiv”;
Foamete şi secetă în Africa, crză alimentară în Criza petrolului (1979-1980)
China 3. Mexico City – 1984
 conştientizarea şi acceptarea nevoii
intervenţiei directe pentru controlul
creşterea populaţiei: planning familial.

4. Cairo – 1994
 controlul direct al fertilităţii
 au încurajat o abordare
globală a problematicii
populaţiei, unde
guvernele naţionale au
avut posibilitatea să-şi
insereze propriile
politicile în contextul
mai larg al tendinţelor
internaţionale;
(1)
 au statuat ideea că
populaţia NU reprezintă o
problemă în sine, însă
problemele apar atunci
când dimensiunea,
creşterea şi distribuţia
populaţiei interacţionează
cu circunstanţe economice,
geopolitice şi naturale
particulare
(2)
 Relaţiile dintre state îmbracă o multitudine de forme şi
raporturi:

CORDIALE MAI PUŢIN SAU DELOC

CORDIALE
 Commonwealth

Grupul statelor germanice

 1030 km de garduri

37 mil.
mexicani în
militarizarea frontierei SUA

NAFTA
Ciudad Juarez:
capitala crimei în
Mexic

geopolitica imigrării
  migraţiile (cel mai adesea) stau la baza
CARACTERISTICI apariţiei şi perpetuării diasporelor;

 este un proces peren;

 membrii diasporei îşi crează instituţii

pentru a-şi spori activităţile economice,
sociale, culturale şi politice;

 diaspora este un grup etnic preocupat în

primul rând de conştientizarea
legăturilor dintre membrii săi, indiferent
dacă este vorba despre origine şi cultură
sau despre limbă
 Evreiască sentiment transnaţional
 Romă fără “ŢARĂ VECHE”

 Rusă rezultată din implozia URSS

Geopolitica diasporei:
1. mobilizare politică
◦ croaţii din SUA în războiul din ex-Iugoslavia
 strângere de fonduri;
 proteste publice;
 evenimente culturale etc.
2. atitudinea ţărilor gazdă faţă de diaspore: rasism şi
xenofobie (Franţa, Germania, M. Britanie, Olanda,
Danemarca, SUA etc).
 60 mil.
„chinezii din străinătate, majoritatea aşezaţi la periferiile
Asiei, reprezintă echivalentul demografic al unei schimbări
de climă: avansează imperceptibil, nu cunoaşte graniţe şi
afectează pe toată lumea” (Parag Khanna)
 cu cât este mai bine pusă în valoare
populaţia, cu atât mai mult au de câştigat
statele în ierarhia economică mondială
Nr. Economia PIB (mii dolari) Locul şi valoarea IDU
1. SUA 23 315 081 21: 0.921 (f.r)
2. China 17 734 063 79: 0.768 (r)
3. Japonia 4 940 878 19: 0.925 (f.r)
4. Germania 4 259 935 9: 0.942 (f.r)
5. India 3 176 295 132: 0.633 (m)
6. Marea Britanie 3 131 378 18: 0.929 (f.r)
7. Franţa 2 957 880 28: 0.903 (f.r)
8. Italia 2 107 703 30: 0.895 (f.r)
9. Canada 1 988 336 15: 0.936 (f.r)
10. Coreea de Sud 1 810 956 20: 0.925 (f.r)
11. Rusia 1 778 783 52: 0.822 (f.r)
12. Brazilia 1 608 981 87: 0.754 (r)
13. Australia 1 552 667 5: 0.951 (f.r)
14. Spania 1 427 381 27: 0.905 (f.r)
15. Mexic 1 272 839 86: 0.758 (r)
16. Indonezia 1 186 093 114: 0.705 (r)
17. Olanda 1 012 847 10: 0.941 (f.r)
18. Arabia Saudită 833 541 35: 0.875 (f.r)
19. Turcia 819 035 48: 0.838 (f.r)
20. Elveţia 800 640 1: 0.962 (f.r)
1. Educaţia

2. Starea de sanogeneză

3. Cercetarea

4. Competitivitatea
 Rusia, China, India, Brazilia nu apar în top 10;

 Nu stau mai bine nici când vine vorba despre

competitivitatea companiilor:
- SUA – 63;
- Europa – 15; primele 100
- China – 11; companii globale
- India – 2;

 Danemarca, Elveţia, Suedia, Olanda, Finlanda,

Norvegia și Statele Unite acaparează 7 poziţii în top
10 global.
 “CALIFORNIA DE LA ANTIPOZI”
 Învăţământ superior: la loc de cinste se află, printre altele, Olanda, Elveţia,
Statele Unite, Marea Britanie, Germania şi Franţa;

 Primele 10 universităţi din lume sunt concentrate în trei state: Statele

Unite, Marea Britanie și Elveția;

 37 de universităţi din rândul primelor 50 din lume sunt originare din

Europa Occidentală şi statele anglo-saxone;

 În top 50, China este prezentă cu 8 universităţi, 3 în Hong Kong şi 5 în

restul ţării;

 Universitatea de Stat Lomonosov (Rusia) ocupă poziţia 75;

 Tinerii se înghesiue pentru a studia la MIT, Harvard, Cambridge, Oxford,

Princeton şi Yale, nutrind dorinţe de a rămâne în statele acestor centre
universitare.
 Mens sana in corpore sano
 De ce, cu tot avântul economic al ţărilor lor, chinezii şi
indienii migrază la studii şi, în final, se stabilesc în statele
occidentale?
◦ Poluare fără precedent: smog (China), slum (India).

◦ Probele de trafic. 1. poluarea a depăşit de 20 de ori nivelul

maxim admis de OMS;
2. creează dificultăţi avioanelor la aterizare
3. în Beijing, răsăritul soarelui este proiectat
pe panourile publicitare.
„Stratul de toxine acumulat în plămânii
unui orăşean chinez seamănă cu straturile
de sedimente analizate de paleontologi:
din el se poate afla povestea celei mai
rapide industrializări din lume”
 peste 80 ani
79 ani

75 ani

69 ani
72 ani
Neglijarea populaţiei de către state în goana lor după
dezvoltare, se va dovedi o strategie greşită şi care va fi
plătită scump. Investiţia în populaţie este, în cele din
urmă, o investiţie în economia ţării şi în lupta acesteia
pentru podiumul geoeconomiei şi nicidecum invers.

Economia merge bine atunci când populaţia este

valorizată și fericită

Japonia şi Coreea de Sud au înţeles foarte bine acest

lucru.