RAPORTUL DINTRE AŞEZĂRI ŞI DEZVOLTARE TENDINŢE ALE

EVOLUŢIEI AŞEZĂRILOR UMANE

„Dezvoltarea presupune creşterea nivelului de trai iar modul de evoluţie a aşezărilor umane s-
a desfăşurat în deplină concordanţă cu posibilitatea de a oferi o protecţie mai ridicată locuitorilor
şi condiţiilor de viaţă ale acestora.”1

 Precizaţi în cadrul cărui tip de habitat uman (rural sau urban) calitatea vieţii este mai ridicată şi
argumentaţi.

 ______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
 Cele mai vechi oraşe au apărut încă din Antichitate – Damasc (în Siria), Çatal Höyük
(Asia Mică), Ur, Uruk, Kiş, Nipur, Eridu (Mesopotamia), Mohenjo Daro (Valea Indusului,
Pakistan) ş.a. – fiind primele aşezări urbane ale civilizaţiei agricole.
 Precizaţi două activităţi economice non-agricole care au apărut în oraşele de mai sus.

 ______________________________________________________________________________

 Revoluţia industrială a reprezentat un „şoc” pozitiv în evoluţia aşezărilor urbane. Oraşele

industriale au oferit „condiţii de viaţă superioare locuitorilor, o protecţie mai mare, servicii
publice (de sănătate, de educaţie), ceea ce a dus la scăderea considerabilă a mortalităţii (şi
manifestarea exploziei demografice).”2
Pe de altă parte, dezvoltarea aşezărilor urbane are şi o serie de consecinţe negative,
contribuind la degradarea mediului ambiant prin:  poluare,  distrugerea arealelor naturale, 
modificarea utilizării terenurilor,  dezechilibre în structura florei şi faunei ş.a.
Urbanizarea s-a concretizat prin creşterea ponderii populaţiei urbane pe Glob, mai mult de una
din două persoane de pe Glob, locuind în prezent în oraşe.

 Interpretaţi graficul „Evoluţia ponderii populaţiei urbane pe Glob” şi precizaţi:

a) ponderea populaţiei urbane la 1800;

 _____________________________________________________
b) intervalul în care ponderea populaţiei urbane de pe Glob a depăşit 50%;
 _____________________
c) ponderea populaţiei urbane în anul 2015;
 ________________________________________________

1
 d) proporţia populaţiei urbane estimată pentru anul 2025
 _____________________________________

Evoluţia ponderii populaţiei urbane pe Glob Evoluţia numerică a metropolelor

Totodată, a crescut într-un ritm impresionant numărul oraşelor mari şi foarte mari, aglomeraţii
ce adăpostesc peste un milion de persoane, sau chiar peste 10 milioane de locuitori. Aceste
metropole, de obicei şi capitale ale statelor, se dezvoltă în mod exagerat, dublându-şi sau
triplându-şi în doar câţiva ani numărul de locuitori. Ele antrenează, prin extinderea periferiilor şi
apariţia de nuclee urbane în ariile din apropiere, o dezvoltare şi pe orizontală, care, prin
unificare, formează arii urbane foarte extinse – megalopolisuri.

 Observaţi graficul „Evoluţia numerică a metropolelor” şi precizaţi:

a) numărul metropolelor în anul 1800;
 _____________________________________________________
b) intervalul cu cea mai mare creştere a numărului de metropole;
 _____________________________
c) numărul metropolelor în anul 2000;
 ______________________________________________________

Printre oraşele cu cele mai ridicate ritmuri de creştere se numără oraşele

Populaţia urbană din capitale ale statelor în dezvoltare, cum sunt: Ciudad de America de Sud,proiectată
pentru anul 2020 1

México (Mexic), Bogota (Columbia), Lima (Perú), Cairo (Egipt), Accra

(Ghana), Teheran (Iran), Bangkok (Thailanda), Jakarta (Indonezia),
Conakry (Guineea). La acestea se adaugă şi alte oraşe importante din ţările
de tip „Sud”: Rio de Janeiro, Sao Paulo (Brazilia), Karachi (Pakistan),
Calcutta, Mumbai, Delhi (India) etc.

 Informaţi-vă din reţeaua internet despre viaţa populaţiei sărace din marile
oraşe din America de Sud.

În unele situaţii, din cauza spaţiului restrâns, unele oraşe se extind „pe
apă” sau chiar „sub apă”. Un astfel de exemplu este oraşul Tokyo, în care se 1. 40-60%; 2.60-80%
3. peste 80%. ;
au în vedere două proiecte grandioase:  un zgârie-nori, ce va adăposti două milioane de
locuitori, şi  un oraş subacvatic (Aquapolis), pe fundul Golfului Tokyo.