Sunteți pe pagina 1din 55

Economie Mondială - TESTE GRILĂ

1. Diviziunea socială a muncii:

a) a apărut în perioada de descompunere a comunei primitive și este un proces în care diferitele


comunități au început să desfășoare diverse forme de activitate productive
b) poate singură da naștere producției și schimbului de mărfuri generalizate
c) a apărut după Primul Război Mondial și este un proces în care diferitele comunități au început
să desfășoare diverse forme de activitate productive

2. Producția de mărfuri:

a) reușește să domine în orânduirea sclavagistă datorită nivelului înalt de perfecționare a uneltelor


de muncă și a forțelor de producție
b) apare la granița dintre evul mediu și orânduirea sclavagistă
c) apare la granița dintre comuna primitivă și orânduirea sclavagistă

3. Formarea economiei internaționale:

a) este rezultatul primei mari revoluții industriale bazată pe marea producție mașinistă
b) coincide cu apariția unor noi tendințe de specializare internațională în distribuție
c) coincide cu procesul de atragere a întregii lumi la formarea sistemului socialist

4. Economia mondială este definită astfel:

a) totalitatea economiilor naționale și legăturile care se stabilesc între ele în virtutea diviziunii
internaționale a muncii și care sunt reglementate de cadrul juridic național
b) totalitatea economiilor naționale și legăturile care se stabilesc între ele în virtutea diviziunii
internaționale a muncii și care sunt reglementate de cadrul juridic internațional
c) ansamblul raporturilor, structurilor și tranzacțiilor economice dintre agenții economici
aparținând aceluiași stat, incluzând comerțul regional și cooperarea în producție și distribuție

5. În desfășurarea sa istorică, specializarea internațională, ca o reflectare a diviziunii internaționale a


muncii, este influențată de:
a) condițiile naturale ale fiecărei țări, populație, nivelul factorilor de producție de care dispune
b) calificarea personalului, disponibilitățile de capital, tradițiile economice, o serie de factori
extraeconomici
c) calificarea personalului, disponibilitățile de capital

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

6. Formele specializării rezultate în urma diviziunii internaționale a muncii sunt:

a) specializarea sectorială, specializarea intraramură, specializarea tehnologică, specializarea


organică
b) specializarea intersectorială, specializarea intrasectorială, specializarea intraramură,
specializarea tehnologică, specializarea organică
c) specializarea intrasectorială, specializarea intraramură, specializarea tehnologică, specializarea
organică

7. Relațiile economice internaționale reprezintă:


a) totalitatea tranzacțiilor de bunuri economice pe ansamblul țărilor lumii sub orice formă se
realizează acesta
b) specializarea economiilor naționale ale diferitelor țări în producerea și exportul unor bunuri,
conform principiului avantajului relativ
c) ansamblul raporturilor, structurilor și tranzacțiilor economice dintre agenții economici
aparținând unor state diferite, incluzând comerțul internațional, cooperarea în producție și
tehnico-științifică, relațiile valutar-financiare și de credit ș.a., ca și relațiile din sfera producției
și a cercetării științifice

8. Indicatorii de dinamică:

a) exprimă diferite corelații din viața economică și socială, corelații care pot caracteriza gradul de
dezvoltare sau profilul unei economii
b) exprimă parametrii economiei și de exploatare ai produselor sau la nivel tehnic și de dotare al
ramurilor și subramurilor economiei
c) exprimă evoluția în timp a economiei naționale pe sectoare și ramuri

9. Indicatorii de structură:

a) rezultă din corelarea prin diferite modele matematice a indicatorilor: de dinamică, de structură,
de potențial, precum și tehnicocalitativi și de eficiență; astfel încât să fie evidențiate aspecte mai
profunde ale analizei social-economice
b) exprimă diferite corelații din viața economică și socială, corelații care pot caracteriza gradul de
dezvoltare sau profilul unei economii
c) exprimă parametrii economiei și de exploatare ai produselor sau la nivel tehnic și de dotare al
ramurilor și subramurilor economiei

10. Indicatorii de potențial:

a) caracterizează puterea economică, științifică sau culturală a unei țări (numărul populației active,
volumul investițiilor, etc. – exprimare absolută) sau rezultă din raportarea datelor parțiale la
cele totale (producția industrială a unei țări în producția mondială totală, ponderea populației
ocupate în industrie în totalul populației ocupate – exprimare relativă)
b) exprimă evoluția în timp a economiei naționale pe sectoare și ramuri
c) exprimă diferite corelații din viața economică și socială, corelații care pot caracteriza gradul de
dezvoltare sau profilul unei economii

11. Indicatorii tehnico-calitativi și de eficiență:

a) exprimă evoluția în timp a economiei naționale pe sectoare și ramuri


b) rezultă din corelarea prin diferite modele matematice a indicatorilor: de dinamică, de structură,
de potențial, precum și tehnicocalitativi și de eficiență; astfel încât să fie evidențiate aspecte mai
profunde ale analizei social-economice
c) exprimă parametrii economiei și de exploatare ai produselor sau la nivel tehnic și de dotare al
ramurilor și subramurilor economiei

12. Indicatorii sintetici:

a) exprimă diferite corelații din viața economică și socială, corelații care pot caracteriza gradul de
dezvoltare sau profilul unei economii
b) rezultă din corelarea prin diferite modele matematice a indicatorilor: de dinamică, de structură,
de potențial, precum și tehnicocalitativi și de eficiență; astfel încât să fie evidențiate aspecte mai
profunde ale analizei social-economice
c) exprimă evoluția în timp a economiei naționale pe sectoare și ramuri

13. După vechimea în teritoriu, economiile naționale pot fi clasificate astfel:

a) țări vechi (cu o îndelungată istorie) și țări noi (care și-au câștigat independența după cel deal II-
lea război mondial)
b) țări cu economie dezvoltată, țări cu economie mediu dezvoltată și țări cu economie slab
dezvoltată
c) țări producătoare și exportatoare de țiței, țări producătoare și exportatoare de cafea, țări cu
potențial agricol deosebit, țări bogate în rezerve de materii prime, etc.

14. După mărimea geografică şi demografică, economiile naționale pot fi clasificate astfel:

a) ţări mari (suprafaţă peste 400.000 km² şi o populaţie peste 50 ml. de locuitori), ţări mijlocii
(suprafaţă între 100.000 km² şi 400.000 km² şi număr de populaţie cuprins între 10 ml. şi 50
ml. de locuitori) și ţări mici (suprafaţă sub 100.000 km² şi o populaţie sub 10 ml. de locuitori)
b) țări cu economie dezvoltată, țări cu economie mediu dezvoltată și țări cu economie slab
dezvoltată
c) țări socialiste, ţări capitaliste și ţări cu economie mixtă

15. După resursele naturale pe care le au, economiile naționale pot fi clasificate astfel:

a) țări socialiste, ţări capitaliste și ţări cu economie mixtă


b) țări vechi (cu o îndelungată istorie) și țări noi (care și-au câștigat independența după cel deal II-
lea război mondial)
c) țări producătoare și exportatoare de țiței, țări producătoare și exportatoare de cafea, țări cu
potențial agricol deosebit, țări bogate în rezerve de materii prime, etc.

16. După sistemul economic, economiile naționale pot fi clasificate astfel:

a) ţări cu regim democratic, ţări trecute relativ recent la democraţie și ţări cu regim dictatorial
b) țări socialiste, ţări capitaliste și ţări cu economie mixtă
c) țări cu economie dezvoltată, țări cu economie mediu dezvoltată și țări cu economie slab
dezvoltată

17. După trăsăturile social-culturale, economiile naționale pot fi clasificate astfel:

a) țări vechi (cu o îndelungată istorie) și țări noi (care și-au câștigat independența după cel deal II-
lea război mondial)
b) ţări creştine (ortodoxe şi catolice sau protestante) și ţări musulmane, budiste, etc.
c) ţări cu regim democratic, ţări trecute relativ recent la democraţie și ţări cu regim dictatorial

18. După nivelul de dezvoltare economică, economiile naționale pot fi clasificate astfel:

a) țări producătoare și exportatoare de țiței, țări producătoare și exportatoare de cafea, țări cu


potențial agricol deosebit, țări bogate în rezerve de materii prime, etc.
b) țări socialiste, ţări capitaliste și ţări cu economie mixtă
c) țări cu economie dezvoltată, țări cu economie mediu dezvoltată și țări cu economie slab
dezvoltată

19. Țările dezvoltate se caracterizează prin:

a) PNB/locuitor sau prin indicatorul PIB/locuitor peste 10.000 de dolari/locuitor; în unele ţări –
Japonia, Elveţia – PIB/locuitor este peste 40.000 de dolari)
b) sectorul terţiar realizează peste 50% din PIB şi atrage peste 50% din forţa de muncă (71% în
SUA); 30-35% din populaţia activă este ocupată în sectorul industrial; doar 10-15% din
populaţia activă este ocupată în agricultură (în SUA şi Germania doar 2-5%)
c) participă intens la comerţul internaţional, exportând produse manufacturate, inclusiv tehnologii
şi importând mai ales materii prime şi combustibili

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.


20. Țările dezvoltate se caracterizează prin:

a) nivelul de trai este ridicat (25-30% din veniturile unei familii sunt destinate satisfacerii nevoilor
primare: hrană, îmbrăcăminte, locuinţă)
b) sunt ţări cu populaţii numeroase sau cu densitate redusă, cu mare varietate a condiţiilor
climatice, geografice și a tradiţiilor istorice
c) dezvoltarea intensivă şi creşterea productivităţii muncii stau la baza avansului lor economic
faţă de alte state

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

21. Țările mediu dezvoltate se caracterizează prin:

a) PIB/locuitor se situează între 5.000 şi 10.000 de dolari


b) productivitatea este scăzută şi producţiile energo-intensive şi cele care necesită consumuri
ridicate de materii prime au o pondere mare
c) au la bază proprietatea private

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

22. Țările mediu dezvoltate se caracterizează prin:

a) nivelul de calificare al forţei de muncă este foarte redus


b) industria şi agricultura deţin ponderea în structura economiei acestor ţări (70%), iar serviciile
doar cca. 30%
c) aceste ţări participă intens la schimburile internaţionale, dar sunt sensibile la conjunctura
economică

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

23. Țările slab dezvoltate se caracterizează prin:

a) PIB/locuitor realizat în aceste ţări este sub 5000 de dolari


b) sunt ţări cu populaţii numeroase sau cu densitate redusă, cu mare varietate a condiţiilor
climatice, geografice, a tradiţiilor istorice, a dificultăţilor cu care se confruntă
c) ponderea producţiei industriale în produsul brut mondial este redusă

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

24. Țările slab dezvoltate se caracterizează prin:

a) agricultura are cea mai mare contribuţie la obţinerea PIB (peste 50%), iar industria doar 9%
b) productivitatea este scăzută şi producţiile energo-intensive şi cele care necesită consumuri
ridicate de materii prime au o pondere mare
c) nivelul de trai este extrem de redus (aproape întreg venitul unei familii este destinat satisfacerii
nevoilor primare

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

25. Țările slab dezvoltate se caracterizează prin:

a) durata medie de viaţă este sub 50 de ani, faţă de 75 de ani în ţările dezvoltate
b) participă la comerţul mondial prin export de produse primare (2/3 din exportul lor) şi import de
produse manufacturate
c) rată mica a analfabetismului, ceea ce determină un nivel redus al productivităţii muncii
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

26. Comerţ internaţional - componentă a circuitului economic mondial:

a) reprezintă schimbul de produse şi servicii şi este rezultatul diversităţii instrumentelor politicii


comerciale naţionale şi al efectelor instituţionalizării schimburilor internaţionale
b) reprezintă schimbul de produse şi servicii şi este rezultatul diversităţii instrumentelor politicii
comerciale naţionale şi al efectelor instituţionalizării schimburilor regionale
c) se caracterizează printr-o izolare economică ignorând avantajele relaţiilor economice
internaţionale

27. Politica comercială:

a) reprezintă schimbul de produse şi servicii şi este rezultatul diversităţii instrumentelor politicii


comerciale naţionale şi al efectelor instituţionalizării schimburilor internaţionale
b) reprezintă ansamblul concepţiilor, măsurilor şi instrumentelor folosite de o anumită ţară cu
scopul de a participa cu eficienţă în circuitul economic mondial, de a impulsiona exporturile şi
de a asigura pe seama lor importurile necesare satisfacerii nevoilor de consum personal şi de
producţie ale ţării
c) vizează promovarea şi realizarea intereselor comerciale ale unui stat în raport cu străinătatea

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

28. Obiectivele pe termen scurt și mediu ale politicii comerciale sunt:

a) perfecţionarea structurii schimburilor comerciale externe


b) îmbunătăţirea raportului de schimb prin sporirea puterii de cumpărare a exporturilor
c) realizarea echilibrului balanţei comerciale şi de plăţi

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

29. Obiectivele pe termen scurt și mediu ale politicii comerciale sunt:

a) sporirea rezervei valutare a statului


b) restrângerea sau stimularea comerţului cu anumite produse
c) stimularea dezvoltării economiei naţionale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

30. Funcțiile politicii comerciale sunt:

a) promovarea relaţiilor economice externe, înţelegând prin aceasta impulsionarea importurilor


b) protejarea economiei naţionale de concurenţa străină (prin controlul importurilor)
c) realizarea echilibrului balanţei comerciale şi de plăţi şi, concomitent, sporirea rezervei valutare
a statului

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.


31. Politica de liber schimb:

a) utilizează ca instrument comercial tariful vamal


b) se caracterizează printr-o izolare economică ignorând avantajele relaţiilor economice
internaţionale
c) s-a întemeiat pe principiul “laissez faire, laissez passer, le monde va de lui même”
32. Protecționismul:

a) s-a întemeiat pe principiul “laissez faire, laissez passer, le monde va de lui même”
b) utilizează ca instrument comercial tariful vamal
c) se caracterizează printr-o izolare economică ignorând avantajele relaţiilor economice
internaţionale

33. Autarhia:

a) s-a întemeiat pe principiul “laissez faire, laissez passer, le monde va de lui même”
b) utilizează ca instrument comercial tariful vamal
c) se caracterizează printr-o izolare economică ignorând avantajele relaţiilor economice
internaţionale

34. Conform lui Adam Smith avantajele comerțului exterior pentru fiecare țară sunt:

a) schimburile internaţionale asigură valorificarea eficientă a produselor naţionale fără desfacere


în exterior şi aprovizionează naţiunile cu bunuri rare din străinătate
b) comerţul exterior lărgeşte piaţa de desfacere, măreşte posibilităţile de valorificare a capitalului
naţional şi lărgeşte bogăţia naţională
c) fiecare ţară trebuie să se specializeze în acea ramură industrială în care realizează
condiţiile cele mai avantajoase de producţie

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

35. Asemănările care există între A. Smith şi D. Ricardo privind teoria comerţului internaţional sunt:

a) ambii au studiat comerţul internaţional în cadrul diviziunii muncii


b) ambii au admis că atât schimburile interne, cât şi cele internaţionale au la bază principiul
echivalenţei
c) ambii încearcă o explicare a schimburilor internaţionale pe baza teoriei valorii-muncă

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

36. Diferențele care există între A. Smith şi D. Ricardo privind teoria comerţului internaţional sunt:

a) A. Smith aprecia că atât schimburile interne, cât şi cele internaţionale au la bază principiul
echivalenţei, în timp ce D. Ricardo admite că echivalenţa este obligatorie numai în interiorul
unei ţări
b) modelul ricardian aduce în analiză, faţă de A. Smith, schimburile neechivalente din comerţul
internaţional şi ideea comparării costurilor de producţie unitare, la diferite produse, în interiorul
graniţelor naţionale ale fiecărui stat
c) A. Smith consideră că în comerţul internaţional fiecare ţară obţine un avantaj absolut, în timp ce
D. Ricardo apreciază că fiecare obţine un avantaj relativ

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

37. Meritele teoriei HOS sunt:

a) lărgirea problematicii de cercetare a comerţului internaţional în contextul factorilor de producţie


b) alegerea instrumentarului analitic pentru investigarea alternativelor de folosire a factorilor de
producţie
c) abordează în mod static problemele comerţului international
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

38. Deficiențele teoriei HOS sunt:

a) legitimarea protecţionismului în anumite situaţii


b) teoria HOS absolutizează teoria marginalistă a preţurilor
c) neagă existenţa marilor decalaje economice dintre ţările lumii

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

39. Competitivitatea reprezintă:

a) capacitatea unei ţări de a realiza coordonarea creşterii economice cu echilibrul extern şi ea stă la
baza performanţelor externe ale ţărilor industrializate, datorită importanţei cheie pe care o are
comerţul cu mărfuri şi servicii
b) câştigul pe care îl obţine o ţară din comerţul internaţional când reuşeşte să importe o marfă la
un preţ extern inferior costului său naţional unitary
c) câştigul obţinut de o ţară în urma specializării în producerea şi exportul acelor bunuri pe care le
fabrică cu costuri relativ mai scăzute, cu sacrificarea unor şanse mai puţine şi a căror eficienţă
este relativ mai mare, comparativ cu alte ţări

40. Factorii care au determinat dinamizarea fluxurilor internaţionale sunt:

a) prăbuşirea imperiilor colonial


b) apariţia pe harta lumii a statelor noi care şi-au cucerit în această perioadă independenţa politică
şi economică
c) apariţia unor noi domenii de activitate ca urmare a revoluţiei tehnico-ştiinţifice care a marcat
“reconstruirea” diviziunii internaţionale a muncii

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

41. Dinamica fluxurilor economice internaționale prezintă următoarele trăsături esențiale și tendințe
specifice:
a) accentuarea tendinţei de instituţionalizare a schimburilor comerciale internaţionale care să
promoveze şi să reglementeze desfăşurarea comerţului mondial îngrădiri de ordin tarifar şi
netarifar ale schimburilor comerciale internaţionale
b) slaba diversificare a schimburilor comerciale internaţionale
c) îngrădiri de ordin tarifar şi netarifar ale schimburilor comerciale internaţionale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

42. În perioada 1950-1998 volumul fizic al exporturilor mondiale a crescut de:

a) cca. 16,5 ori


b) cca. 18,5 ori
c) cca. 20,5 ori

43. În cea de-a doua jumătate a secolului XX ponderea produselor manufacturate a crescut în comerțul
mondial de la 47% la cca.:

a) 55%
b) 67%
c) 71%

44. În cea de-a doua jumătate a secolului XX ponderea produselor industriei extractive s-a menținut
constantă la valoarea de:
a) 11%
b) 13%
c) 17%

45. În perioada 1980-2000 exportul produselor cu servicii în totalul exporturilor mondiale a crescut de la
17% la:

a) 30%
b) 40%
c) 50%

46. Creşterea comerţului mondial după cel de-al II-lea război mondial (cca. 8% pe an) a fost favorizată de:

a) regulile definite de Organizația Mondială a Comerțului (OMC)


b) regulile definite de Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT)
c) începutul industrializării lumii a treia

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

47. Evoluţia valorică a fluxurilor comerciale internaţionale este influenţată de:

a) evoluţia cantităţii bunurilor tranzacţionate


b) evoluţia relațiilor dintre state
c) evoluţia preţurilor pieţei mondiale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

48. Pe parcursul secolului XX se pot evidenţia mai multe etape în evoluţia preţurilor:

a) perioada 1900 – 1950 când preţurile au fost influenţate mai ales de condiţiile de pe piaţă
generate de cele două războaie mondiale
b) perioada 1950 – 1970 când preţurile au prezentat o mai mare stabilitate, perioadă care
corespunde cu etapa de prosperitate a economiei mondiale şi de dezvoltate a schimburilor
internaţionale
c) perioada 1970 – 1980 când preţurile au crescut fără precedent în perioada postbelică, perioadă
care corespunde crizei structurale în care a intrat economia mondială

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

49. Pe parcursul secolului XX se pot evidenţia mai multe etape în evoluţia preţurilor:

a) perioada 1960 – 1970 când preţurile au prezentat o mai mare stabilitate, perioadă care
corespunde cu etapa de prosperitate a economiei mondiale şi de dezvoltate a schimburilor
internaţionale

b) perioada 1970 – 1980 când preţurile au crescut fără precedent în perioada postbelică, perioadă
care corespunde crizei structurale în care a intrat economia mondială

c) perioada 1980 – 2000 când preţurile au scăzut sau au crescut lent în cazul produselor primare şi
au crescut mult în cazul produselor manufacturate, mai ales în cazul celor care încorporează
tehnologie de vârf
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

50. Cea mai mare parte a schimburilor internaționale cu mărfuri și servicii o dețin:

a) țările dezvoltate
b) țările mediu dezvoltate
c) țările slab dezvoltate

51. Organizațiile comerțului internațional sunt cu vocație:

a) internă și externă
b) mondială și regională
c) internațională și regională

52. Organizațiile cu vocație mondială sunt:

a) NAFTA (Acordul Nord Atlantic de Liber Schimb)


b) GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț)
c) OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

53. Organizațiile cu vocație mondială sunt:

a) GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț), OMC (Organizația Mondială a Comerțului),
OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), UNCTAD (Conferința
Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare), NAFTA (Acordul Nord Atlantic de Liber
Schimb)

b) AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb), CEFTA (Acordul Central European al


Comerțului Liber), NAFTA (Acordul Nord Atlantic de Liber Schimb), ASEAN (Asociația
Națiunilor din Asia de Sud-Est)

c) GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț), OMC (Organizația Mondială a Comerțului),
OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), UNCTAD (Conferința
Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare)

54. Organizații cu vocație regională sunt:

a) UE (Uniunea Europeană), AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb), CEFTA (Acordul


Central European al Comerțului Liber), NAFTA (Acordul Nord Atlantic de Liber Schimb),
ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est)
b) UE (Uniunea Europeană), AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb), OCDE
(Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), NAFTA (Acordul Nord Atlantic de
Liber Schimb), ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est)
c) UE (Uniunea Europeană), AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb), CEFTA (Acordul
Central European al Comerțului Liber), UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț
și Dezvoltare), ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est)
55. Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) s-a înfiinţat la:

a) Paris în anul 1947


b) Geneva în anul 1947
c) Geneva în anul 1995

56. În anul 1995 GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț) s-a transformat în:

a) OMC (Organizația Mondială a Comerțului)


b) OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)
c) UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare)

57. Obiectivele GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț) au fost:

a) asigurarea desfăşurării unui comerţ internaţional fără restricţii, prin reducerea şi eliminarea
progresivă a barierelor vamale din calea schimburilor comerciale
b) asigurarea desfăşurării unui comerţ internaţional cu restricţii parțiale, prin reducerea şi
eliminarea progresivă a barierelor vamale din calea schimburilor comerciale
c) promovarea, liberalizarea, controlul şi coordonarea comerţului mondial

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

58. Principiile de bază ale GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț), prevăzute în statutul acestui
organism, sunt:
a) discriminarea
b) reciprocitatea
c) interzicerea restricţiilor comerciale, altele decât taxele vamale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

59. Principiile de bază ale GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț), prevăzute în statutul acestui
organism, sunt:

a) nediscriminarea
b) reciprocitatea
c) interzicerea restricţiilor comerciale, altele decât taxele vamale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.


60. Principiul nediscriminării prevăzut în statutul GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț)
vizează:

a) tratamentul (clauza) naţiunii celei mai favorizate


b) tratamentul naţional al produselor străine
c) Sistemul generalizat de preferințe

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

61. Clauza naţiunii celei mai favorizate este un principiu al GATT (Acordul General pentru Tarife și
Comerț):
a) conform căruia un stat membru al acestui organism nu este obligat, în calitatea sa de membru,
să acorde tuturor partenerilor aceleaşi avantaje pe care le-a acordat sau le va acorda în viitor
oricărui alt stat membru
b) care presupune aplicarea unui tratament produselor străine identic cu cel al produselor de
provenienţă naţională (de exemplu, acestea trebuie să fie supuse aceloraşi taxe indirecte)
c) conform căruia orice stat membru al acestui organism este obligat, în virtutea a însăşi calităţii
de membru, să acorde tuturor partenerilor aceleaşi avantaje pe care le-a acordat sau le va acorda
în viitor oricărui alt stat membru

62. Tratamentul naţional al produselor străine este un principiu al GATT (Acordul General pentru Tarife și
Comerț):

a) conform căruia orice stat membru al acestui organism este obligat, în virtutea a însăşi calităţii
de membru, să acorde tuturor partenerilor aceleaşi avantaje pe care le-a acordat sau le va acorda
în viitor oricărui alt stat membru
b) care presupune aplicarea unui tratament produselor străine identic cu cel al produselor de
provenienţă naţională (de exemplu, acestea trebuie să fie supuse aceloraşi taxe indirecte)
c) care nu presupune aplicarea unui tratament identic produselor străine cu cel al produselor de
provenienţă naţională

63. Reciprocitatea este un principiu al GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț) care presupune:

a) dacă o parte contractantă acordă o concesie comercială, cealaltă parte contractantă trebuie să
acorde o concesie echivalentă, în vederea echilibrării avantajelor şi dezavantajelor liberalizării
comerţului
b) dacă o parte contractantă acordă o concesie comercială, cealaltă parte contractantă nu este
obligată să acorde o concesie echivalentă
c) aplicarea unui tratament produselor străine identic cu cel al produselor de provenienţă naţională
(de exemplu, acestea trebuie să fie supuse aceloraşi taxe indirecte)

64. Interzicerea restricţiilor comerciale, altele decât taxele vamale este un principiu al GATT (Acordul
General pentru Tarife și Comerț) care se referă la:

a) aplicarea unui tratament produselor străine identic cu cel al produselor de provenienţă naţională
(de exemplu, acestea trebuie să fie supuse aceloraşi taxe indirecte)
b) spre deosebire de restricţiile cantitative ce limitează importurile la un nivel maxim, taxele
vamale prevăzute în tarifele vamale reprezintă un mijloc transparent de a împiedica comerţul
datorită informaţiilor despre tarifele vamale practicate care sunt uşor de obţinut, ele fiind mult
mai uşor de negociat decât alte măsuri care sunt mai dificil de identificat şi cuantificat
c) taxele vamale sunt în concordanţă cu condiţiile pieţei, ceea ce înseamnă că pieţele sunt
influenţate, dar acţiunea lor nu este afectată, cum ar fi în cazul restricţiilor cantitative

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.


65. Activitatea GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț) se desfăşoară în cadrul unor conferinţe,
denumite:

a) întâlniri anuale
b) întâlniri multilaterale
c) runde de negocieri

66. Obiectivele pe care şi le-a propus runda Uruguay erau:

a) promovarea şi dezvoltarea comerţului internaţional în scopul accelerării dezvoltării economice


a ţărilor membre, în special a celor în dezvoltare
b) sporirea liberalizării comerţului prin continuarea reducerii taxelor vamale şi a altor bariere
comerciale
c) includerea în cadrul negocierilor GATT a unor domenii de cea mai mare importanţă pentru
dezvoltarea actuală a comerţului: investiţiile directe de capital, comerţul cu servicii, aspectele
comerciale decurgând din protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, sporind astfel rolul
GATT

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

67. Obiectivele pe care şi le-a propus runda Uruguay erau:

a) includerea în regulile GATT a unor sectoare exceptate de la tratamentul nediscriminatoriu


(agricultura, textilele şi confecţiile)
b) eliminarea practicii restângerilor voluntare la export care înlocuiseră restricţiile cantitative
sancţionate de GATT în domenii ca cel al oţelului, produselor electrice, vehiculele cu motor,
etc.
c) îmbunătăţirea procedurii de soluţionare a disputelor şi conflictelor din cadrul GATT

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

68. Funcțiile OMC (Organizația Mondială a Comerțului) sunt:

a) facilitarea implementării, administrării şi funcţionării acordurilor anexate


b) punerea la dispoziţia membrilor săi a forumului de negocieri necesar pentru asigurarea
valorificării drepturilor şi respectării obligaţiilor care rezultă pentru aceştia din acordurile
anexate, precum şi a unui cadru pentru negocieri viitoare referitoare la convenirea şi aplicarea
de noi măsuri în scopul dezvoltării relaţiilor comerciale multilaterale
c) administrarea Organului de reglementare a diferendelor

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

69. Funcțiile OMC (Organizația Mondială a Comerțului) sunt:

a) administrarea Mecanismului de examinare a politicilor comerciale naţionale


b) elaborarea sau iniţierea de studii privind problemele internaţionale în domeniul economic,
social, cultural, al învăţământului, sănătăţii şi alte domenii complexe
c) cooperarea cu FMI şi cu Banca Mondială în vederea asigurării unei mai mari coerenţe a
politicilor comerciale globale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

70. Sfera de competență a OMC (Organizația Mondială a Comerțului) este diferită de GATT (Acordul
General pentru Tarife și Comerț), și anume:

a) GATT are o sferă de aplicare mult mai mare decât OMC deoarece cuprinde în sistemul
multilateral comercial comerţul cu servicii şi aspecte comerciale ale măsurilor investiţionale şi
ale drepturilor de proprietate intelectuală
b) GATT a fost creat pe o bază permanentă, în timp ce OMC funcţionează ca un acord provizoriu
c) OMC creează şi asigură pentru toţi membrii un sistem unitar de drepturi şi obligaţii; faţă de
GATT, în cadrul căruia funcţionau mai multe acorduri importante (evaluarea în vamă, măsuri
antidumping) la care participarea era facultativă, în cadrul OMC membrii trebuie să accepte
toate acordurile multilaterale

71. Sfera de competență a OMC (Organizația Mondială a Comerțului) este diferită de GATT (Acordul
General pentru Tarife și Comerț), și anume:
a) OMC are o sferă de aplicare mult mai mare decât GATT deoarece cuprinde în sistemul
multilateral comercial comerţul cu servicii şi aspecte comerciale ale măsurilor investiţionale şi
ale drepturilor de proprietate intelectuală
b) OMC prevede pentru membrii săi obligaţia de a-şi racorda legislaţia naţională la prevederile
acordurilor multilaterale administrate de ea (de exemplu, clauza GATT de anterioritate, care
prevedea că anumite prevederi specificate erau aplicate de către membrii săi numai în măsura în
care legislaţia lor în vigoare în momentul aderării era în acord cu prevederile acestui articol)
c) GATT a fost creat pe o bază permanentă, în timp ce OMC funcţionează ca un acord provizoriu

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

72. Obiectivele UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare) sunt:

a) să fie forumul principal pentru discuţiile asupra politicii economice, problemelor dezvoltării şi
creşterii, între toate statele, atât cele dezvoltate, cele mai puţin dezvoltate, cât şi cele în tranziţia
spre economia de piaţă
b) să promoveze comerţul internaţional, în special între ţări aflate în stadii diferite de dezvoltare
c) să formuleze şi să implementeze principiile comerţului internaţional

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

73. Obiectivele OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) sunt:

a) să promoveze comerţul internaţional, în special între ţări aflate în stadii diferite de dezvoltare
b) să promoveze bunăstarea economică şi socială în zona de acţiune prin asistenţa acordată
guvernelor membre în formularea politicilor cu acest scop şi coordonarea lor
c) să stimuleze şi să armonizeze eforturile membrilor pentru ajutarea ţărilor mai puţin dezvoltate

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

74. CEFTA (Acordul Central-European de Comerț Liber) a intrat în vigoare la:

a) 1 martie 1993
b) 1 martie 1994
c) 1 martie 1995

75. Obiectivul NAFTA (Acordul Nord-American de Liber Schimb) a fost:

a) realizarea unui proces de integrare economică în zonă


b) creşterea potenţialului pieţei nord-americane prin impulsionarea schimburilor comerciale
internaţionale
c) eliminarea tarifelor şi a altor bariere comerciale dintre membri, apoi crearea unei zone de liber
schimb cuprinzând toate ţările vest europene

76. AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb):

a) a fost fondată în anul 1960 prin Convenţia de la Stockholm de 5 state europene


b) a fost fondată în anul 1960 prin Convenţia de la Stockholm de 7 state europene
c) a fost fondată în anul 1995 prin Convenţia de la Stockholm de 7 state europene

77. În evoluţia comerţului exterior, ca urmare a instituţionalizării acestuia, pot fi observate unele tendinţe
principale:
a) reducerea protecţionismului cu caracter tarifar practicat de către statele lumii, mai ales de către
cele dezvoltate
b) în perioada de criză economică, protecţionismul comercial reapare prin extinderea şi
multiplicarea barierelor netarifare
c) pe plan internaţional se extind aranjamentele comerciale preferenţiale, ceea ce are drept efect
erodarea aplicării principiului fundamental al GATT, principiul nediscriminării

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

78. Procesul de instituţionalizare economică urmărește un dublu obiectiv:

a) integrarea completă a pieţelor regionale care să asigure o liberă circulaţie a mărfurilor şi


factorilor de producţie
b) integrarea parțială a pieţelor regionale care să asigure o liberă circulaţie a mărfurilor şi
factorilor de producţie
c) convergenţa politicilor monetare, fiscale, industriale, agricole, sociale, etc. a naţiunilor membre

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

79. Factorii care au marcat succesul blocurilor comerciale în anii ’80 au fost:

a) apariţia unui nou tip de protecţionism bazat pe taxe vamale


b) apariţia unui nou tip de protecţionism bazat pe restricţii voluntare la export, supravegherea
importurilor, norme tehnice, taxe de retorsiune, bariere fiscale, birocratice, etc. mai greu de
urmărit şi de depistat
c) unele mutaţii care au avut loc în ierarhia marilor puteri care domină comerţul internaţional

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

80. Sistemul financiar-valutar:


a) reprezintă mecanismele funcţionale şi aranjamentele instituţionale care asigură mişcarea
internaţională a capitalurilor băneşti, cele care asigură crearea şi distribuirea lichidităţilor
internaţionale, precum şi normele referitoare la cursurile de schimb
b) totalitatea tranzacțiilor de bunuri economice pe ansamblul țărilor lumii sub orice formă se
realizează acesta
c) specializarea economiilor naționale ale diferitelor țări în producerea și exportul unor bunuri,
conform principiului avantajului relativ
81. Componentele sistemului financiar-valutar sunt:

a) regulile şi principiile care reglementează relaţiile monetare şi financiare internaţionale


b) instituţiile (naţionale sau internaţionale) implicate în funcţionarea sistemului şi realizarea
obiectivelor sale
c) instituţiile naţionale implicate în funcţionarea comerțului exterior şi realizarea obiectivelor sale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

82. Principalele obiective ale sistemului financiar-valutar sunt:

a) asigurarea stabilităţii relative a cursurilor valutare în scopul diminuării riscurilor valutare ce


grevează tranzacţiile comerciale internaţionale
b) crearea unei rezerve naționale de lichidităţi, suficientă cantitativ şi corespunzătoare calitativ
funcţiilor pe care le are de îndeplinit
c) instituirea unor mecanisme de echilibrare (”ajustare”) a deficitelor sau chiar excedentelor ce
tind să devină cronice

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.


83. Sistemul monetar internațional reprezintă:

a) totalitatea regulilor şi principiilor care reglementează relaţiile monetare internaţionale


b) totalitatea economiilor naționale și legăturile care se stabilesc între ele în virtutea diviziunii
internaționale a muncii și care sunt reglementate de cadrul juridic internațional
c) totalitatea tranzacțiilor de bunuri economice pe ansamblul țărilor lumii sub orice formă se
realizează acesta

84. Evoluția sistemului monetar internațional s-a bazat pe etalonul:

a) aur-argint, aur-lingouri și aur-devize


b) aur-monedă, aur-lingouri și aur-devize
c) aur-monedă, aur-lingouri și aur-dolar

85. Trăsăturile sistemului monetar impus la BrettonWoods erau:

a) dolarul american devine mijlocul internaţional principal de plată


b) curs de schimb fix
c) necesitatea creării unui fond supranaţional care să gestioneze sistemul monetar internaţional –
FMI

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

86. Trăsăturile sistemului monetar actual sunt:

a) diversitatea mijloacelor de plată internaţionale


b) trecerea la cursurile flotante
c) menținerea ponderii principalelor valute în operaţiile comerciale internaţionale

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

87. Fondul Monetar Internațional:

a) a fost înfiinţat prin Conferinţa de la BrettonWoods din anul 1947 şi a început să funcţioneze
efectiv din anul 1960
b) a fost înfiinţat prin Runda Geneva din anul 1947 şi a început să funcţioneze efectiv din anul
1948
c) a fost înfiinţat prin Conferinţa de la BrettonWoods din anul 1944 şi a început să funcţioneze
efectiv din anul 1947

88. Obiectivele principale ale FMI sunt:

a) promovarea cooperării monetare internaţionale


b) asigurarea stabilităţii cursurilor de schimb valutar
c) restricţii pentru evitarea deprecierii monedei naţionale ca măsură de promovare a exportului

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

89. Obiectivele principale ale FMI sunt:

a) stabilirea unui sistem multilateral de plăţi internaţionale


b) crearea de rezerve pentru sprijinirea statelor care nu sunt membre
c) eliminarea restricţiilor valutare
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

90. Grupul Bancii Mondiale este un sistem bancar format din:

a) BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), CFI (Corporaţia Financiară


Internaţională), AID (Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare) şi Asociaţia de Garantare
Multilaterală a Investiţiilor
b) BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), CFI (Corporaţia Financiară
Internaţională), AID (Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare) şi Fondul Monetar
Internațional
c) BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), CFI (Corporaţia Financiară
Internaţională), AID (Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare) şi OMC (Organizația
Mondială a Comerțului)

91. România este membră a Băncii Mondiale din anul:

a) 1944
b) 1973
c) 1995

92. BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) acordă împrumuturi:

a) ţărilor foarte sărace pe perioade de 30-50 de ani cu 10 ani perioadă de graţie şi cu rate ale
dobânzii ridicate
b) ţărilor foarte sărace pe perioade de 30-50 de ani cu 10 ani perioadă de graţie şi cu rate ale
dobânzii foarte reduse
c) directe guvernelor sau cu garantare guvernamentală pe termen scurt sau lung (până la 20 de ani)
cu perioade de graţie de 5 ani pentru realizarea unor programe de investiţii şi pentru susţinerea
programelor de dezvoltare
93. AID (Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare) acordă împrumuturi:

a) ţărilor foarte sărace pe perioade de 30-50 de ani cu 10 ani perioadă de graţie şi cu rate ale
dobânzii ridicate
b) ţărilor foarte sărace pe perioade de 30-50 de ani cu 10 ani perioadă de graţie şi cu rate ale
dobânzii foarte reduse
c) directe guvernelor sau cu garantare guvernamentală pe termen scurt sau lung (până la 20 de ani)
cu perioade de graţie de 5 ani pentru realizarea unor programe de investiţii şi pentru susţinerea
programelor de dezvoltare

94. CFI (Corporaţia Financiară Internaţională) a fost:

a) creată în anul 1957 şi are drept scop acordarea de împrumuturi şi garanţii pentru punerea în
valoare a regiunilor mai puţin dezvoltate din cadrul Comunităţii Economice Europene
b) constituită în anul 1956 cu scopul de a încuraja dezvoltarea economică a sectorului privat din
ţările membre
c) creată în anul 1990 şi are ca scop reconstrucţia economică a ţărilor din Europa centrală şi de est
care respectă principiile economiei de piaţă şi ale democraţiei pluraliste

95. Banca Europeană pentru Investiții a fost:

a) creată în anul 1957 şi are drept scop acordarea de împrumuturi şi garanţii pentru punerea în
valoare a regiunilor mai puţin dezvoltate din cadrul Comunităţii Economice Europene
b) constituită în anul 1956 cu scopul de a încuraja dezvoltarea economică a sectorului privat din
ţările membre
c) creată în anul 1990 şi are ca scop reconstrucţia economică a ţărilor din Europa centrală şi de est
care respectă principiile economiei de piaţă şi ale democraţiei pluraliste

96. BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) a fost:

a) creată în anul 1957 şi are drept scop acordarea de împrumuturi şi garanţii pentru punerea în
valoare a regiunilor mai puţin dezvoltate din cadrul Comunităţii Economice Europene
b) constituită în anul 1956 cu scopul de a încuraja dezvoltarea economică a sectorului privat din
ţările membre
c) creată în anul 1990 şi are ca scop reconstrucţia economică a ţărilor din Europa centrală şi de est
care respectă principiile economiei de piaţă şi ale democraţiei pluraliste
97. Valuta reprezintă:
a) instrumente de plată şi credit exprimate în devize şi care înlocuiesc devizele
în stingerea creanţelor pe piaţa internaţională (cambia, biletul la ordin şi
cecul) b) moneda naţională a unei ţări utilizată ca instrument de rezervă sau
pentru plăţi internaţionale
c) moneda naţională a unei ţări utilizată ca instrument de rezervă sau
pentru plăţi naționale

98. Valuta se poate prezenta sub formă de:


a) numerar (sau valută efectivă)
b) valută în cont (sau disponibilităţi valutare în cont)
c) titluri de credit pe termen scurt (cambii, cecuri, acţiuni, obligaţiuni,
cupoane, transferuri telegrafice)
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

99. În funcție de posibilitățile de preschimbare a unei valute într-o altă valută se


disting:
a) valute convertibile, valute transferabile, valute liber utilizabile
b) valute neconvertibile, valute transferabile, valute liber utilizabile
c) valute convertibile, valute neconvertibile, valute transferabile, valute liber
utilizabile

100. Valutele convertibile reprezintă:


a) însuşirea legală pe care o are o monedă de a putea fi preschimbată cu o altă
monedă, prin vânzare-cumpărare pe piaţa valutară
b) acele valute care nu pot fi utilizate ca mijloc de plată, decât în interiorul
graniţelor teritoriale ale statului emitent
c) o categorie monetară care cuprinde acele monede naţionale care sunt cel
mai larg folosite pentru plăţi în tranzacţiile internaţionale fiind, în acelaşi
timp, cel mai intens negociate pe pieţele valutare internaţionale: dolarul
american, lira sterlină, yenul japonez şi, mai nou, euro
O.M

101. Valutele neconvertibile reprezintă:


a) însuşirea legală pe care o are o monedă de a putea fi preschimbată cu o altă
monedă, prin vânzare-cumpărare pe piaţa valutară
b) acele valute care nu pot fi utilizate ca mijloc de plată, decât în interiorul
graniţelor teritoriale ale statului emitent
c) monede ideale, care există doar ca bani în cont, îndeplinind funcţiile
de etalon al preţurilor, mijloc de plată şi mijloc de rezervă

102. Valutele transferabile reprezintă:


a) o categorie monetară care cuprinde acele monede naţionale care sunt cel
mai larg folosite pentru plăţi în tranzacţiile internaţionale fiind, în acelaşi
timp, cel mai intens negociate pe pieţele valutare internaţionale: dolarul
american, lira sterlină, yenul japonez şi, mai nou, euro
b) acele valute care nu pot fi utilizate ca mi jloc de plată, decât în interiorul
graniţelor teritoriale ale statului emitent
c) monede ideale, care există doar ca bani în cont, îndeplinind funcţiile de etalon
al preţurilor, mijloc de plată şi mijloc de rezervă

103. Valutele liber utilizabile reprezintă:


a) reprezintă o categorie monetară care cuprinde acele monede naţionale care
sunt cel mai larg folosite pentru plăţi în tranzacţiile internaţionale fiind, în
acelaşi timp, cel mai intens negociate pe pieţele valutare internaţionale:
dolarul american, lira sterlină, yenul japonez şi, mai nou, euro
b) monede ideale, care există doar ca bani în cont, îndeplinind funcţiile
de etalon al preţurilor, mijloc de plată şi mijloc de rezervă
c) acele valute care nu pot fi utilizate ca mijloc de plată, decât în interiorul
graniţelor teritoriale ale statului emitent

104. Devizele în sens restrâns:


a) cuprind toate titlurile de credit pe termen scurt (cambiile, cecurile, acţiunile,
obligaţiunile, cupoanele, transferurile telegrafice) inclusiv moneda (valuta)
de cont şi numerar
b) reprezintă moneda naţională a unei ţări utilizată ca instrument de rezervă sau
pentru plăţi internaţionale
c) sunt instrumente de plată şi credit exprimate în valută şi care înlocuiesc valuta
în stingerea creanţelor pe piaţa internaţională (cambia, biletul la ordin şi
cecul)
O.M

105. Devizele în sens larg:


a) cuprind toate titlurile de credit pe termen scurt (cambiile, cecurile, acţiunile,
obligaţiunile, cupoanele, transferurile telegrafice) inclusiv moneda (valuta)
de cont şi numerar
b) reprezintă moneda naţională a unei ţări utilizată ca instrument de rezervă
sau pentru plăţi internaţionale
c) sunt instrumente de plată şi credit exprimate în valută şi care înlocuiesc
valuta în stingerea creanţelor pe piaţa internaţională (cambia, biletul la
ordin şi cecul)

106. Investiția străină:


a) este acea investiţie care încorporează în ea un element de extraneitate
b) ea presupune existenţa a cel puţin doi agenţi economici: emitentul și
receptorul
c) ea presupune existenţa a cel puţin trei agenţi economici: emitentul,
intermediarul și receptorul
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c

107. Investițiile străine sunt de două tipuri:


a) investiţii în cercetare-dezvoltare și investiţii de portofoliu
b) investiţii străine directe (ISD) și investiţii de capital
c) investiţii străine directe (ISD) și investiţii de portofoliu

108. Mărimea ISD este greu de stabilit deoarece:


a) ISD sunt înregistrate în balanţa de plăţi externe a fiecărei ţări în monedă
naţională
b) suma ISD ieşite ar trebui să fie egală cu suma ISD intrate
c) stocurile de ISD sunt o mărime mult mai stabilă decât fluxurile anuale ale
investiţiilor; cu toate acestea, statisticile oferă informaţii despre fluxurile
ISD şi mai puţin analizează stocurile ISD şi evoluţia lor
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

109. Mărimea ISD este greu de stabilit deoarece:


a) suma ISD ieşite ar trebui să fie mai mare decât suma ISD intrate
b) suma ISD ieşite ar trebui să fie egală cu suma ISD intrate
c) de cele mai multe ori ISD sunt subevaluate statistic deoarece nu se
contabilizează investiţiile societăţilor transnaţionale în ţările lor de origine
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.
O.M

110. Formele principale ale ISD sunt:


a) cumpărarea de acţiuni (obligaţiuni) în străinătate
b) înfiinţarea de filiale în străinătate
c) acordarea unui credit financiar unui agent economic strain
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c

111. Formele principale ale ISD sunt:


a) achiziţionarea sau fuzionarea cu o firmă străină
b) înfiinţarea de filiale pe teritoriul national
c) participarea cu capital investiţional la construirea de societăţi mixte, etc.
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

112. Factorii fundamentali care influențează creșterea IDS sunt:


a) efortul propriu şi aportul de capital
b) ritmul creşterii PIB, volumul şi evoluţia investiţiilor interne
c) volumul şi evoluţia exportului, extinderea sectorului privat în economie

113. Factorii determinanți care influențează creșterea IDS sunt:


a) efortul propriu şi aportul de capital
b) ritmul creşterii PIB, volumul şi evoluţia investiţiilor interne
c) volumul şi evoluţia exportului, extinderea sectorului privat în economie, etc.
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c

114. Caracteristicile principale ale ISD sunt:


a) concentrarea ISD în ţările dezvoltate: 97% provin din ţări dezvoltate, iar 70%
se orientează în ţările dezvoltate
b) ISD se orientează prioritar spre sectorul primar
c) este semnificativă creşterea ponderii ISD a noilor ţări industrializate
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c

115. Beneficiile din fluxurile ISD pot fi grupate astfel:


a) efectele transferului de resurse și efectele asupra locurilor de muncă și
asupra balanţei de plăţi
b) efectele transferului de resurse și efectele asupra locurilor de muncă
c) efectele transferului de resurse și efectele asupra balanţei de plăţi
O.M

116. Societatea transnațională:


a) este acea societate al cărei sediu social se află într -o ţară determinate
b) este acea societate care își exercită activitatea în exterior prin intermediul
filialelor şi sucursalelor pe care le controlează, bazate pe o strategie
elaborată la scară națională
c) este acea societate al cărei sediu social se află într -o ţară determinată şi care -şi
exercită activitatea în exterior prin intermediul filialelor şi sucursalelor pe care
le controlează, bazate pe o strategie elaborată la scară mondială

117. Caracteristicile societăților transnaționale sunt:


a) cifra de afaceri a celor mai mari ST depăşeşte PIB din ţ ările dezvoltate
de mari dimensiuni
b) cifra de afaceri a celor mai mari ST depăşeşte PIB din ţările dezvoltate,
dar de dimensiuni mici
c) puterea economică pe ansamblul ST depăşeşte puterea fiecăreia dintre
statele lumii (cu excepţia SUA)
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

118. Replica țărilor gazdă vis -a-vis de activitatea societăților transnaționale se


concretizează în următoarele direcții:
a) restrângerea libertăţii de acţiune a societăților transnaționale pe teritoriul lor
prin introducerea unor reglementări privind supravegherea şi controlul ISD
b) extinderea libertăţii de acţiune a societăților transnaționale pe teritoriul
lor prin eliminarea unor reglementări privind supravegherea şi controlul
ISD
c) întărirea capacităţii concurenţiale a companiilor naţionale prin subvenţionarea
acestora
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c

119. Societățile transnaționale prezintă două roluri importante:


a) transmiterea resurselor între naţiuni
b) agent cultural: societatea transnațională aduce modificări în ceea ce priveşte
metodele de management cu efecte asupra întregii societăţi a naţiunii gazdă
c) agent cultural: societatea transnațională nu aduce modificări în ceea ce
priveşte metodele de management cu efecte asupra întregii societ ăţi a naţiunii
gazdă
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.
O.M

120. Conglomeratul reprezintă:


a) o formă de concentrare, de integrare sub controlul unui centru de decizie a
unor unităţi economice care au activităţi foarte diferite, aparent fără nici o
legătură între ele
b) o formă de relaţii economice internaţionale, bi sau multilaterale, care se
caracterizează prin complexitatea fluxurilor pe care le generează (de
investiţii, de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, de produse, etc.), ca şi prin
continuitatea şi stabilitatea acestora; c.e.i. adânceşte interdependenţa dintre
ţări
c) ansamblul de noţiuni, cunoştinţe, de experienţă, de operaţii şi procedee
necesare fabricării unui produs; problema k.h. apare în legătură cu transferul
de tehnologie, respectiv c u schimburile de informaţii ştiinţifice şi
tehnologice

121. Cooperarea economică internațională reprezintă:


a) o formă de concentrare, de integrare sub controlul unui centru de
decizie a unor unităţi economice care au activităţi foarte diferite, aparent
fără nici o legătură între ele
b) o formă de relaţii economice internaţionale, bi sau multilaterale, care se
caracterizează prin complexitatea fluxurilor pe care le generează (de
investiţii, de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, de produse, etc.), ca şi prin
continuitatea şi stabilitatea acestora; c.e.i. adânceşte interdependenţa dintre
ţări
c) ansamblul de noţiuni, cunoştinţe, de experienţă, de operaţii şi procedee
necesare fabricării unui produs; problema k.h. apare în legătură cu transferul
de tehnologie, respectiv cu schimburile de informaţii ştiinţifice şi
tehnologice

122. Integrarea internațională pe orizontală presupune:


a) creşterea taliei firmei, prin achiziţionarea sau construirea de întreprinderi în
alte ţări situate în aval sau amonte, în raport cu activitatea societăţii-mamă
b) creşterea taliei întreprinderii prin fuzionarea sau absorbţia pe plan
naţional sau internaţional a unor firme, precum şi prin creşterea numărului
de filiale în aceeaşi ramură de activitate cu societatea -mamă
c) achiziţionarea de către investitorii străini de acţiuni ale unor firme deja
existente; i.p. reprezintă, în esenţă, un plasament financiar, o investiţie în
titluri financiare tranzacţionate pe piaţa capitalului
O.M

123. Integrarea internațională pe verticală presupune:


a) creşterea taliei întreprinderii prin fuzionarea sau absorbţia pe plan
naţional sau internaţional a unor firme, precum şi prin creşterea numărului
de filiale în aceeaşi ramură de activitate cu societatea -mamă
b) expunerea la pierder i care pot apărea într-o afacere cu un partener străin,
cauzate de evenimente care sunt, cel puţin, sub controlul guvernului ţării
partenerului
c) creşterea taliei firmei, prin achiziţionarea sau construirea de întreprinderi în
alte ţări situate în aval sau amonte, în raport cu activitatea societăţii-mamă

124. Investiția de portofoliu presupune:


a) achiziţionarea de către investitorii străini de acţiuni ale unor firme deja
existente; i.p. reprezintă, în esenţă, un plasament financiar, o investiţie în ti
tluri financiare tranzacţionate pe piaţa capitalului
b) plasarea de capitaluri de către investitorii străini pentru înfiinţarea de firme
industriale, agricole, de construcţii, transporturi, societăţi bancare, etc. în
unele ţări
c) expunerea la pierderi care pot apărea într-o afacere cu un partener străin,
cauzate de evenimente care sunt, cel puţin, sub controlul guvernului ţării
partenerului

125. Riscul de țară presupune:


a) plasarea de capitaluri de către investitorii străini pentru înfiinţarea de
firm e industriale, agricole, de construcţii, transporturi, societăţi bancare, etc.
în unele ţări
b) expunerea la pierderi care pot apărea într-o afacere cu un partener
național, cauzate de evenimente care sunt, nu sunt sub controlul guvernului
ţării
c) expunerea la pierderi care pot apărea într-o afacere cu un partener
străin, cauzate de evenimente care sunt, cel puţin, sub controlul
guvernului ţării partenerului

126. Uniunea vamală presupune măsuri ca:


a) înlăturarea completă, dar treptată, a taxelor vamale de import şi export
şi a barierelor netarifare
b) regim fiscal comun între ţările membre şi reguli comune pentru concurenţa în
comunitate
c) politică comună faţă de terţi şi armonizarea legislaţiei vamale a
ţărilor membre pentru aplicarea sa uniformă
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.
O.M

127. Uniunea vamală presupune măsuri ca:


a) menținerea taxelor vamale de import şi export şi a barierelor netarifare
b) regim fiscal comun între ţările membre şi reguli comune pentru concurenţa în
comunitate
c) politică comună faţă de terţi şi armonizarea legislaţiei vamale a
ţărilor membre pentru aplicarea sa uniformă
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

128. Uniunea economică și monetară se realizează prin:


a) înlăturarea restricţiilor privind circulaţia forţei de muncă în cadrul comunităţii
b) menținerea restricţiilor privind circulaţia capitalurilor şi serviciilor
c) instituirea unei politici agricole, energetice, a transporturilor comunitare, a
investiţiilor în sectorul monetar şi a unor măsuri comune pentru reducerea
deficitelor balanţelor de plăţi
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

129. Uniunea economică și monetară se realizează prin:


a) înlăturarea restricţiilor privind circulaţia capitalurilor şi serviciilor
b) convertibilitate reciprocă totală şi ireversibilă a monedelor ţărilor membre
şi introducerea în circulaţie a monedei unice
c) menținerea restricţiilor privind circulaţia forţei de muncă în cadrul
comunităţii
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

130. Uniunea politică vizează:


a) politica agricolă
b) politica externă
c) politica de securitate comună
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c

131. În prezent Uniunea Europeană reunește:


a) 25 de state membre
b) 27 de state membre
c) 28 de state membre
O.M

132. Obiectivele Uniunii Europene conform Tratatului de la Maastricht au fost:


a) promovarea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate şi durabile
b) afirmarea personalităţii proprii pe scena internaţională, îndeosebi prin
promovarea unei politici externe şi de secur itate commune
c) întărirea protecţiei drepturilor şi intereselor cetăţenilor statelor membre
prin instituirea unei cetăţenii a Uniunii
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

133. Obiectivele Uniunii Europene conform Tratatului de la Maastricht au fost:


a) promovarea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate şi durabile
b) dezvoltarea unei cooperări strânse în domeniul justiţiei şi al afacerilor
interne c) dezvoltarea unei cooperări strânse în domeniul agriculturii şi
concurenței
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

134. Acordul pentru crearea uniunii economice încheiat la Maastricht a intrat în


vigoare la data de:
a) 1 noiembrie 1991
b) 1 noiembrie 1993
c) 1 noiembrie 1995

135. Completările aduse de acordul privind crearea uniunii economice încheiat


la Maastricht au avut în vedere:
a) introducerea monedei unice europene
b) drepturi civice europene (cetăţenia uniunii)
c) instituirea unei politici externe şi de securitate comune, etc.
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c

136. Criteriile de convergență impuse de Uniunea Europeană vizează:


a) stabilitatea preţurilor: inflaţia din aceste ţări nu trebuie să fie mai mare de 3%
faţă de media celor mai performante trei stare în materie de inflaţie
b) finanţe publice: deficitul bugetar să nu depăşească 3% din PIB, iar
datoria publică 60% din PIB
c) ratele de schimb să nu depăşească marjele normale prevăzute în
cadrul Sistemului Monetar European (+/- 2,25%)
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.
O.M

137. Criteriile de convergență impuse de Uniunea Europeană vizează:


a) stabilitatea preţurilor: inflaţia din aceste ţări nu trebuie să fie mai mare
de 1,5% faţă de media celor mai performante trei stare în materie de
inflaţie
b) finanţe publice: deficitul bugetar să nu depăşească 1,5% din PIB, iar
datoria publică 50% din PIB
c) rata dobânzii să nu fie mai mare de 2% faţă de media pe termen lung a celor
mai ieftine trei state în privinţa banilor împrumutaţi
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

138. Politica externă și de securitate comună (PESC) este destinată să


armonizeze:
a) politicile din domeniul concurenței ale ţărilor membre ale Uniunii Europene,
dezvoltând relaţiile de cooperare între guverne
b) politicile externe ale ţărilor membre ale Uniunii Europene, dezvoltând
relaţiile de cooperare între guverne
c) politicile din domeniul agriculturii ale ţărilor membre ale Uniunii
Europene, dezvoltând relaţiile de cooperare între guverne

139. Dintre obiectivele generale ale PESC se remarcă:


a) promovarea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate şi durabile
b) identitatea Uniunii Europene pe scena internaţională
c) asigurarea unităţii şi coerenţei Uniunii în acţiunile externe
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

140. În vederea realizării obiectivelor Uniunii Europene privind cooperarea în


materie de justiție și de afaceri interne, au fost adoptate următoarele
convenții: a) convenţia din 9 martie 1995 referitoare la procedura simplificată
de extrădare între statele membre ale Uniunii Europene
b) conve nţia din 26 iulie 1995 privind folosirea informaticii în domeniul vamal
c) convenţia din 26 iulie 1995 privind crearea unui Birou European de Poliţie
(Europol)
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c

141. În vederea realizării obiectivelor Uniunii Europene privind cooperarea în


materie de justiție și de afaceri interne, au fost adoptate următoarele
convenții: a) convenţia din 26 iulie 1995 referitoare la protecţia intereselor
financiare ale Comunităţii
b) convenţia din 26 iulie 1995 privind folosirea informaticii în domeniul
vamal c) convenţia din 9 martie 1999 referitoare la procedura simplificată de
extrădare între statele membre ale Uniunii Europene
O.M

Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

142. La nivelul Uniunii Europene putem clasifica organele comunitare astfel:


a) organe de decizie, organe de control, organe specializate și organe
consultative
b) organe de control, organe specializate și organe consultative
c) organe de decizie, organe de control și organe specializate

143. La nivelul UE organele de decizie sunt:


a) Consiliul European; Consiliul miniştrilor; Comisia Uniunii Europene
b) Parlamentul European; Curtea de Justiţie; Curtea de Conturi
c) Comitetul economico-social; Comitetul regiunilor

144. La nivelul UE organele de control sunt:


a) Comitetul economico-social; Comitetul regiunilor
b) Banca Europeană de Investiţii; Organisme tehnice
c) Parlamentul European; Curtea de Justiţie; Curtea de Conturi

145. La nivelul UE organele de specialitate sunt:


a) Comitetul economico-social; Comitetul regiunilor
b) Banca Europeană de Investiţii; Organisme tehnice
c) Parlamentul European; Curtea de Justiţie; Curtea de Conturi

146. La nivelul UE organele de specialitate sunt:


a) Comitetul economico-social; Comitetul regiunilor
b) Parlamentul European; Curtea de Justiţie; Curtea de Conturi
c) Consiliul European; Consiliul miniştrilor; Comisia Uniunii Europene

147. Consiliul European:


a) asigură coordonarea politicilor economice ale statelor membre şi exercită o
putere de decizie
b) este format din câte un reprezentant al fiecărui stat membru, acest
reprezentant având rang de ministru, fiind abilitat să angajeze guvernul
statului pe care-l reprezintă
c) este format din miniştrii Afacerilor Externe ale statelor membre
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c
O.M

148. Președinția Consiliului European este asigurată de:


a) două state membre, prin rotaţie la şase luni, după o procedură prestabilită
b) câte un stat membru, prin rotaţie la 12 luni, după o procedură prestabilită
c) câte un stat membru, prin rotaţie la şase luni, după o procedură prestabilită

149. Organismele principale, de natură foarte diferită care ajută funcţionarea


Consiliului sunt:
a) Comitetul de reprezentanţi permanenţi ai statelor membre și comitetul
politic b) Comitetul de reprezentanţi permanenţi ai statelor membre și
Secretariatul General al Consiliului
c) Comitetul economic și financiar și Secretariatul General al Consiliului

150. Consiliul European se reunește la nivel de șefi de state și de guverne:


a) anual
b) de două ori pe an
c) de trei ori pe an

151. Consiliul miniștrilor se întrunește formal în fiecare:


a) lună
b) trimestru
c) an

152. Consiliul miniștrilor:


a) constituie organul principal al cooperării politice
b) este format din miniştrii Afacerilor Externe ale statelor membre
c) asigură coordonarea politicilor economice ale statelor membre şi exercită o
putere de decizie
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

153. Parlamentul European:


a) este format din câte un reprezentant al fiecărui stat membru, acest
reprezentant având rang de ministru, fiind abilitat să angajeze guvernul
statului pe care-l reprezintă
b) exercită puteri de deliberare şi de control
c) constituie organul principal al cooperării politice
O.M

154. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene:


a) are misiunea de a asigura respectarea tratatelor de către statele membre, şi de
a controla legalitatea actelor instituţiilor
b) este competentă, în materie de drept pentru toate cazurile
c) este competentă, în materie de drept, numai pentru cazurile prevăzute
de către tratate
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c

155. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europe ne:


a) exercită funcţiunile jurisdicţionale şi consultative
b) funcţionează, fie în sesiuni plenare, fie în camere formate din trei la şapte
judecători
c) dacă confirmă avizul Comisiei, indică statului mijloacele de
redresare a comportamentului său
R ăs puns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

156. Curtea de conturi:


a) este abilitată să examineze veniturile şi cheltuielile instituţiilor europene, din
punct de vedere al regularităţii şi calităţii gestiunii fondurilor comunitare:
ajutor, servicii de vamă, organisme de intervenţie agricolă
b) asigură coordonarea politicilor economice ale statelor membre şi
exercită o putere de decizie
c) este competentă, în materie de drept, numai pentru cazurile prevăzute de către
tratate

157. Banca Europeană de Investiții:


a) este condusă de Consiliul guvernatorilor, compus din miniştrii delegaţi de
către statele membre
b) are sarcina de a contribui, la piaţa de capital şi la resursele proprii,
la dezvoltarea unei pieţe comune financiare în cadrul Comunităţii
c) facilitează finanţarea unor proiecte în cadrul economiilor statelor membre
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

158. Comitetul de administrație din cadrul Băncii Europene de Investiții:


a) este compus dintr-un preşedinte şi şase vicepreşedinţi, numiţi de Consiliul
guvernatorilor pe o perioadă de cinci ani
b) este compus dintr-un preşedinte şi şase vicepreşedinţi, numiţi de Consiliul
guvernatorilor pe o perioadă de şase ani
c) răspunde de activitatea zilnică a băncii
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.
O.M

159. Consiliul guvernatorilor din cadrul Băncii Europene de Investiții este


compus:
a) din miniştrii delegaţi de către statele membre
b) dintr-un preşedinte şi şase vicepreşedinţi, numiţi de Consiliul guvernatorilor
pe o perioadă de şase ani
c) 25 de directori şi 13 supleanţi, numiţi pe cinci ani

160. Colegiul directorilor din cadrul Băncii Europene de Investiții:


a) răspunde de activitatea zilnică a băncii
b) decide asupra operaţiunilor derulate de către bancă
c) este compus dintr-un preşedinte şi şase vicepreşedinţi, numiţi de
Consiliul guvernatorilor pe o perioadă de şase ani

161. În categoria organismelor tehnice din cadrul UE se înscriu:


a) Comitetul Regiunilor; Comitetul Consultativ al Transporturilor;
Comitetul Monetar; Comitetul Fondului Social European; Comitetul
Ştiinţific şi Tehnic; Institutul Monetar European
b) Sistemul European al Băncilor Centrale; Comitetul Consultativ al
Transporturilor; Comitetul Monetar; Comitetul Fondului Social
European; Comitetul Ştiinţific şi Tehnic; Consiliul Europei
c) Sistemul European al Băncilor Centrale; Comitetul Consultativ al
Transporturilor; Comitetul Monetar; Comitetul Fondului Social
European; Comitetul Ştiinţific şi Tehnic; Institutul Monetar European

162. Comitetul Regiunilor:


a) are un rol consultativ în toate cazurile prevăzute în tratat
b) este obligatorie consultarea lui în toate cazurile când se discută probleme
de cultură, de educaţie, sănătate şi reţele transeuropene
c) exercită puteri de deliberare şi de control
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c

163. În ceea ce privește aderarea României la UE, obiectivul fundamental avut


în vedere l-a constituit:
a) modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de utilitate publică astfel ca acestea să
răspundă cât mai bine nevoilor cetăţenilor şi economiei naţionale
b) crearea unei economii de piaţă funcţionale, compatibile cu
principiile, normele, mecanismele, instituţiile şi politicile Uniunii
Europene
O.M

c) elaborarea şi asumarea unui program pe termen lung pentru eliminarea


riscurilor de accidente ecologice şi reducerea continuă a nivelurilor de
poluare a mediului înconjurător

164. Aquis comunitar reprezintă:


a) o piaţă comună completată de politicile economice naţionale armonizate
b) întreaga legisla ţie primară şi derivată, ca şi ansamblul politicilor
şi instituţiilor create pentru a asigura aplicarea, respectarea şi
dezvoltarea corespunzătoare şi continuă a acestei legislaţii
c) o formă de integrare care implică unificarea politicilor monetare, fiscale,
sociale

165. Integrarea economică totală reprezintă:


a) o formă de integrare care implică unificarea politicilor monetare, fiscale,
sociale
b) un tabel sintetic al mărfurilor şi al taxelor vamale corespunzătoare acestora
care se percep pentru trecerea peste graniţa naţională a unei ţări

c) o piaţă comună completată de politicile economice naţionale armonizate


166. Piața comună presupune:
a) o formă de integrare care implică unificarea politicilor monetare, fiscale,
sociale
b) că ţările membre ale unei zone de liber schimb suprimă taxele vamale şi
restricţiile cantitative privind libera circulaţie a mărfurilor între ţările zonei,
dar fiecare ţară 83 rămâne liberă în ceea ce priveşte politica sa vamală cu
privire la terţe ţări
c) o uniune vamală căreia i se adaugă libera circulaţie a capitalurilor şi
persoanelor

167. Uniunea vamală presupune:


a) că diferitele ţări care participă la uniunea vamală suprimă taxele de vamă
şi restricţiile cantitative privind libera circulaţie a mărfurilor între ţările
membre, dar fixează un tarif vamal comun faţă de terţi
b) că ţările membre ale unei uniuni vamale suprimă taxele vamale şi
restricţiile cantitative privind libera circulaţie a mărfurilor între ţările zonei,
dar fiecare ţară rămâne liberă în ceea ce priveşte politica sa vamală cu privire
la terţe ţări
c) o piaţă comună completată de politicile economice naţionale armonizate
O.M

168. Zona de liber schimb presupune:


a) că diferitele ţări care participă la zona de liber schimb suprimă taxele
de vamă şi restricţiile cantitative privind libera circulaţie a mărfurilor între
ţările membre, dar fixează un tarif vamal comun fa ţă de terţi
b) că ţările membre ale unei zone de liber schimb suprimă taxele vamale şi
restricţiile cantitative privind libera circulaţie a mărfurilor între ţările zonei,
dar fiecare ţară rămâne liberă în ceea ce priveşte politica sa vamală cu privire
la terţe ţări
c) o formă de integrare care implică unificarea poli ticilor monetare,
fiscale, sociale

169. Tariful vamal reprezintă:


a) o piaţă comună completată de politicile economice naţionale armonizate
b) un tabel sintetic al mărfurilor şi al taxelor vamale corespunzătoare acestora
care se percep pentru trecerea peste graniţa naţională a unei ţări
c) o formă de integrare care implică unificarea politicilor monetare, fiscale,
sociale

170. Uniunea economică presupune:


a) o formă de integrare care implică unificarea politicilor monetare, fiscale,
sociale
b) o uniune vamală căreia i se adaugă libera circulaţie a capitalurilor şi
persoanelor

c) o piaţă comună completată de politicile economice naţionale


armonizate 171. Globalizarea ca proces obiectiv şi inev citabil, poate fi o
șansă pentru:
a) eliminarea marilor discrepanţe care separă lumea de azi şi care fac ca
de marile progrese ale civilizaţiei secolului XX să beneficieze doar o
minoritate privilegiată din ţările bogate, în timp ce o mare parte a
populaţiei globului se zbate în sărăcie şi înapoiere
b) adâncirea marilor discrepanţe care separă lumea de azi şi care fac ca
de marile progrese ale civilizaţiei secolului XX să beneficieze doar o
minoritate privilegiată din ţările bogate, în timp ce o mare parte a popula
ţiei globului se zbate în sărăcie şi înapoiere
c) menținerea marilor discrepanţe care separă lumea de azi şi care fac ca
de marile progrese ale civilizaţiei secolului XX să beneficieze o mare
parte a populaţiei globului, în timp doar o minoritate se zbate în sărăcie
şi înapoiere
O.M

172. Factorii care determină influențe asupra dinamicii fenomenului de


globalizare sunt:
a) liberalizarea schimburilor comerciale
b) dezvoltarea, fără precedent, a pieţelor de capital, care reclamă o tot mai
mare libertate de mişcare
c) internaţionalizarea producţiei şi a distribuţiei marilor societăţi transnaţionale
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c

173. Factorii care determină influențe asupra dinamicii fenomenului de


globalizare sunt:
a) limitarea schimburilor comerciale
b) mijloacele oferite de progresele rapide din domeniul tehnologiilor
c) dezvoltarea, fără precedent, a pieţelor de capital, care reclamă o tot mai
mare libertate de mişcare
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

174. Globalizarea oferă:


a) oportunitatea unor pieţe mai largi
b) posibilitatea producerii şi comercializării unei game mai mari de bunuri
(dincolo de cererea internă, mai îngustă)
c) şanse sporite pentru atragerea de capitaluri şi pentru “intrarea” în
“jocul” schimburilor de tehnologii de vârf
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

175. Globalizarea economiei poate avea o serie de efecte benefice:


a) costuri mai mici, mai multe produse şi servicii mai bune pentru
consumatori b) limitarea accesului ţărilor slab dezvoltate la tehnologii şi
management performant, asigurând pe ansamblu o eficienţă economică
sporită
c) un nou impuls dat comerţului şi producţiei
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

176. Globalizarea economiei poate avea o serie de efecte benefice:


a) facilitarea accesului ţărilor slab dezvoltate la tehnologii şi
management performant
b) noi oportunităţi de piaţă
c) costuri mai mari, mai puține produse şi servicii mai bune pentru consumatori
Răspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c
O.M

177. Globalizarea economiei poate fi însoțită de o serie de efecte negative:


a) facilitarea accesului ţărilor slab dezvoltate la tehnologii şi management
performant
b) manipularea pieţelor valutare şi a organizaţiilor internaţionale
c) mai mare putere a corporaţiilor multinaţionale
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

178. Globalizarea economiei poate fi însoțită de o serie de efecte negative:


a) reducerea influenţelor guvernelor, a factorilor naţionali, a structurilor şi
instrumentelor democratice
b) mai mare putere a corporaţiilor multinaţionale
c) costuri mai mici, mai multe produse şi servicii mai bune pentru consumatori
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

179. Globalizarea ar putea fi definită ca fiind:


a) procesul deosebit de dinamic al creşterii interdependenţelor dintre statele
lumii ca urmare a extinderii şi adâncirii legăturilor transnaţionale în tot mai
largi şi mai variate sfere ale vieţii economice, politice, sociale şi culturale şi
având drept implicaţie faptul că problemele de vin mai curând globale decât
na ţionale, cerând la rândul lor, o soluţionare mai curând globală decât
naţională
b) procesul lent al creşterii interdependenţelor dintre statele lumii ca urmare
a extinderii şi adâncirii legăturilor transnaţionale în tot mai largi şi mai
variate sfere ale vieţii economice, politice, sociale şi culturale şi având drept
implicaţie faptul că problemele devin mai curând globale decât naţionale,
cerând la rândul lor, o soluţionare mai curând globală decât naţională
c) procesul deosebit de dinamic al creşterii interdependenţelor dintre statele
lumii ca urmare a extinderii şi adâncirii legăturilor transnaţionale în tot mai
largi şi mai variate sfere ale vieţii economice, politice, sociale şi culturale şi
având drept implicaţie faptul că problemele devin mai curând naționale decât
globale, cerând la rândul lor, o soluţionare mai curând naţională decât globală

180. Globalizarea:
a) determină ca un eveniment dintr-o ţară să exercite, instantaneu, un impact
asupra altei ţări
b) dă naştere doar la „învingători“ la nivel de ţări, cât şi în interiorul ţărilor
c) dă naştere la „învinşi” şi „învingători“ la nivel de ţări, cât şi în interiorul
ţărilor: diferiţi agenţi economici îşi văd periclitate interesele odată cu eliminarea
barierelor din calea concurenţei libere
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.
O.M

181. Globalizarea este:


a) o uniune vamală căreia i se adaugă libera circulaţie a capitalurilor şi
persoanelor
b) o “realitate“, probabil ireversibilă, şi orice ţară care -şi pregăteşte viitorul se
vede nevoită să se interfereze cu ea
c) o formă de integrare care implică unificarea politicilor monetare,
fiscale, sociale

182. Creșterea economică mondială:


a) a scăzut în anul 2001 la 2,3% față de 4,6% în anul 2000
b) a crescut în anul 2001 la 4,6% față de 2,3% în anul 2000
c) s-a menținut constantă în anul 2001, față de anul 2000

183. Cel mai înalt ritm de scădere a creşterii economice la început de secol XXI
a fost înregistrat de:
a) țările slab dezvoltate
b) țările mediu dezvoltate
c) țările dezvoltate

184. La început de secol XXI, în ceea ce privește creșterea economică, Africa a


înregistrat:
a) creştere lent accelerată, de la 3% la 3,7%
b) scădere de la 3,8% la 0,9%
c) menținere de 4%

185. La început de secol XXI, țările dez voltate care au avut cel mai mult de
suferit din punctul de vedere al creșterii economice au fost:
a) ţările recent industrializate din Asia
b) țările din Europa
c) țările din America de Nord

186. La început de secol XXI, SUA:


a) și-a menținut ritmul de creştere economică, în 2001 față de 2000
b) a cunoscut o scădere a ritmului de creştere economică: de la 3,8% în 2000
la 0,35 în 2001
c) a cunoscut o creștere a ritmului de creştere economică: de la 3,8% în 2000 la
5% în 2001
O.M

187. La început de secol XXI, la nivelul UE cea mai bună performanță în ceea
ce privește creșterea economică a fost înregistrată de:
a) Irlanda
b) Germania
c) Italia

188. La început de secol XXI, la nivelul UE cea mai slabă performanță în ceea
ce privește creșterea economică a fost înregistrată de:
a) Irlanda
b) Elveția
c) Germania

189. La început de secol XXI creșterea economică a Japoniei a înregistrat o


evoluție:
a) crescătoare
b) fluctuantă
c) descrescătoare

190. Creșterea economică în țările mai puțin dezvoltate la începutul secolului


XXI a fost:
a) lentă
b) crescătoare
c) descrescătoare

191. Diviziunea mondială a muncii:


a) reprezintă specializarea economiilor naţionale ale diferitelor ţări în
producerea şi exportul unor bunuri, conform principiului avantajului relative
b) reflectă relaţiile care se stabilesc între statele lumii în procesul dezvoltării
producţiei şi comerţului mondial, precum şi locul şi rolul fiecărei ţări în
circuitul mondial
c) reprezintă totalitatea tranzacţiilor de bunuri economice pe ansamblul ţărilor
lumii sub orice formă se realizează acesta
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.
O.M

192. Comerțul internațional (mondial):


a) reprezintă totalitatea tranzacţiilor de bunuri economice pe ansamblul ţărilor
lumii sub orice formă se realizează acesta
b) ansamblul raporturilor, structurilor şi tranzacţiilor economice dintre
agenţi economici aparţinând unor state diferite
c) evoluţia sa reflectă adâncirea şi schimbările care au avut loc în diviziunea
internaţională (mondială) a muncii, inclusiv în ceea ce priveşte
specializarea diferitelor economii naţionale, avantajele absolute şi relative
ale diferitelor ţări R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

193. Relațiile economice mondiale:


a) au apărut prin extinderea relaţiilor economice internaţionale la scară mondială
b) sunt coordonate de organizaţiile de comerţ cu vocaţie mondială
c) sunt coordonate de organizaţiile de comerţ cu vocaţie regional
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

194. Competitivitatea internațională reprezintă:


a) câştigul pe care îl obţine o ţară din comerţul internaţional când reuşeşte să
importe o marfă la un preţ extern inferior costului său naţional unitar
b) capacitatea industriilor, regiunilor, naţiunilor sau organismelor
supranaţionale, aflate în competiţie internaţională, de a asigura în mod susţinut
un nivel relativ ridicat din valorificarea factorilor de producţie, precum şi
un venit superior din valorificarea forţei de muncă
c) excedentul monetar al încasărilor din export peste plăţile pentru import
ale unei ţări; a.c. poate fi exprimat şi în unităţi fizice

195. Avantajul competitiv reprezintă:


a) excedentul monetar al încasărilor din export peste plăţile pentru import ale
unei ţări; a.c. poate fi exprimat şi în unităţi fizice
b) câştigul pe care îl obţine o ţară din comerţul internaţional când reuşeşte
să importe o marfă la un preţ extern inferior costului său naţional unitar
c) câştigul obţinut de o ţară în urma specializării în producerea şi exportul acelor
bunuri pe care le fabrică cu costuri relativ mai scăzute, cu sacrificarea unor
şanse mai puţine şi a căror eficienţă este relativ mai mare, comparativ cu alte
ţări

196. Avantajul absolut reprezintă:


a) excedentul monetar al încasărilor din export peste plăţile pentru import
ale unei ţări; a.c. poate fi exprimat şi în unităţi fizice
b) câştigul pe care îl obţine o ţară din comerţul internaţional când reuşeşte să
importe o marfă la un preţ extern inferior costului său naţional unitar
O.M

c) câştigul obţinut de o ţară în urma specializării în producerea şi exportul


acelor bunuri pe care le fabrică cu costuri relativ mai scăzute, cu sacrificarea
unor şanse mai puţine şi a căror eficienţă este relativ ma i mare, comparativ
cu alte ţări

197. Avantajul relativ reprezintă:


a) excedentul monetar al încasărilor din export peste plăţile pentru import ale
unei ţări; a.c. poate fi exprimat şi în unităţi fizice
b) câştigul pe care îl obţine o ţară din comerţul internaţional când reuşeşte să
importe o marfă la un preţ extern inferior costului său naţional unitar
c) câştigul obţinut de o ţară în urma specializării în producerea şi exportul
acelor bunuri pe care le fabrică cu costuri relativ mai scăzute, cu sacrifi carea
unor şanse mai puţine şi a căror eficienţă este relativ mai mare, comparativ
cu alte ţări

198. Balanța comercială:


a) reprezintă un tablou statistico -economic în care se înscriu şi prin care se
compară importul şi exportul de mărfuri ale unei ţări, pe o perioadă
determinată de timp, de regulă un an
b) din punctul de vedere al rezultatelor relaţiilor comerciale exter ne,
aceasta poate fi: activă (excedentară), pasivă (deficitară) şi echilibrată
(soldată)
c) în cadrul acesteia gruparea mărfurilor diferă de la o ţară la alta
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

199. Fluxul economic internațional:


a) este o formă concretă de manifestare a interdependenţelor dintre unităţi
economice din diferite ţări, dintre state şi organisme internaţionale în cad
rul circuitului economic mondial
b) au caracteristici specifice diferitelor etape de dezvoltare, fiind influenţate de o
multitudine de factori: tehnico-economici şi extraeconomici, cu acţiune
imediată sau de perspectivă
c) tendinţa generală a acestora es te de diversificare
R ăspuns: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c

200. Rating-ul de ţară reprezintă:


a) un indice prin care se estimează capacitatea şi dorinţa unei ţări de a face
disponibilă valuta necesară serviciului datoriei externe
b) totalitatea obligaţiilor de plată externe (rate de capital şi dobânzi),
derivate din datoria externă, pe parcursul unui an
c) un instrument monetar internaţional

55