1

Cercetare științifică - curs

Prof univ dr habil. Badulescu Daniel Laurentiu

Documentarea – prima etapă a

cercetării științifice

1
3

Obiective de învățare:

Ce este documentarea?
De ce trebuie să ne documentăm?
Care sunt tipurile de documente?
Unde ne documentăm?
Cum ne documentăm?

1. Concepte de bază

documentarea :
ştiinţa înregistrării, organizării şi diseminării cunoştinţelor
specializate;
Știința care permite furnizarea tuturor documentelor
despre un subiect
activitatea de consultare a unor documente realizată de
o persoană

documentul:
orice material scris, tipărit sau în format electronic,
disponibil în biblioteci, arhive, internet etc., prin care se
transmit informaţii

2
5

2. Documentarea științifică:

are ca finalitate un scop științific, de realizarea a unei

lucrări științifice
este o etapă pregătitoare a cercetării ştiinţifice
Ea presupune: informarea, culegerea , studierea,
utilizarea

informarea asupra surselor: identificarea surselor

existente pentru tema de cercetare; locul de unde
pot fi accesate;
Culegerea surselor include activităţile de: obţinerea
(procurarea) surselor; notarea (fişarea) surselor;
examinarea sumară a surselor

6
Studierea surselor cuprinde : gruparea surselor
documentare în mai multe clase, în raport cu
conţinutul temei de cercetare şi cu timpul disponibil
pentru studiu; evaluarea globală a unor surse; studiul
aprofundat al surselor din perspectiva a faptelor
empirice, a ipotezelor şi ideilor teoretice pro şi
contra, a metodei de analiză şi calcul etc.

Utilizarea surselor în cadrul procesului de

documentare se referă la: consemnarea
sistematizată a informaţiilor unei surse ca bază de
comparaţie şi confruntare cu alte surse;
interpretarea generală a surselor; pregătirea utilizării
informaţiilor documentare în cadrul celorlalte etape
ale cercetării propriu-zise, definitivării structurii finale
a lucrării în vederea redactării etc.

3
7

Documentarea științifică
îmbracă trei forme:

2.1.documentarea bibliografică,
2.2. documentarea directă
2.3. consultarea specialiştilor.

2.1. Documentarea bibliografică:

Are rolul de a familiariza și informa pe cel
care se documentează cu ceea ce s-a scris
și cercetat deja: direcții de cercetare,
ipoteze și metode utilizate, validate sau
rejectate, concluzii avansate, teorii
formulate, direcții de cercetare ulterioară
etc.
Constă în studierea stocului de cunoștințe –
materiale tipărite neperiodice (cărți, tratate,
manuale etc.), publicații periodice (articole
în reviste), drafturi, comunicări prezentate
etc.

4
9

Sursele de documentare
bibliografică:
documente primare;
documente secundare;
documente terţiare;
microformatele.

10

Documentele primare cuprind rezultatele cercetărilor

ştiinţifice, adică informaţia ştiinţifică.
documente primare periodice, cum sunt seriale, editoriale,
reviste, ziare, publicaţii, anuare şi
documente primare neperiodice
tradiţionale, cum sunt cărţi (tratate, manuale, monografii),
broşuri, publicaţii ale unor instituţii şi organisme naţionale şi
internaţional, congrese şi simpozioane;
speciale: standarde, brevete de invenţii, cataloage şi
prospecte comerciale şi tehnice, rapoarte de cercetare
ştiinţifică, teze de doctorat şi
documente de evidenţă a faptelor empirice: evidenţa
contabilă şi statistică (dări de seamă şi anchete), evidenţa
operativă, analize, expertize şi studii etc.

5
11

Documentele secundare:
rezultatul prelucrării documentelor primare în vederea
facilitării muncii cercetătorului de identificare, selecţie şi de
utilizare a documentelor primare.
Documentele secundare se clasifică în:
periodice: reviste de referate, reviste de titluri; şi
neperiodice: enciclopedii, dicţionare, bibliografii,
cataloage, indexuri bibliografice, sinteze
documentare, ghiduri bibliografice ş.a.
Documentele terţiare sunt acelea care rezultă din
prelucrarea documentelor secundare. Documentele
terţiare sunt: bibliografii, culegeri de traduceri, sinteze de
referate etc.

12

În etapa informării asupra surselor se apelează la

următoarele instrumente sau mijloace: reviste, bibliografii,
liste de semnalare, liste de titluri, buletine de informare,
cataloage s.a.
Catalogul este o listă de proporţii care cuprinde toate sau o
parte apreciabilă din fondul de documente al unei unităţi
specializate. Această listă (catalogul) este elaborată pe
baza unor principii (criterii) care facilitează identificarea
lucrărilor ştiinţifice de care are nevoie cercetătorul (student,
profesor, specialişti din domeniul economic etc.).
În practică se utilizează două tipuri de cataloage:
Catalogul alfabetic, în cadrul căruia gruparea lucrărilor se face
după numele autorului (primului autor dacă lucrarea este
colectivă) sau iniţiala primului cuvânt din titlul lucrării (dacă nu sunt
menţionaţi autorii).
Catalogul pe materii se constituie pe principiile Clasificării Zecimale
Universale (C.Z.U.). Domeniile ştiinţifice sunt împărţite în 10 clase (de
la 0-9); fiecare clasă se împarte în alte 10 subdiviziuni (în subclase) şi
aşa mai departe.

6
13

În etapa culegerii surselor se folosesc

următoarele instrumente:
fişa bibliografică,
explorarea globală a sursei
nota de lectură şi
referatul documentar.

14

Fişa bibliografică este un instrument de culegere a

sursei documentare care cuprinde informaţii generale
despre sursă, cum sunt: numele autorului, titlul lucrării,
denumirea editurii (tipografiei), locul apariţiei, anul
apariţiei, numărul de pagini.
Acestea se culeg întotdeauna din pagina de titlu a
cărţii
Explorarea globală a sursei este o tehnică specifică de
muncă intelectuală, ce presupune o lectură rapidă
limitată, în principal, la cuprins, prefaţă sau cuvânt
înainte, la rezumat sau la lectura „în diagonală" a unor
pagini; scopul este sesizarea mesajului, a menirii lucrării,
a importanței generale a lucrării în raport cu ale altor
autori

7
15

Notele de lectură pot fi de tipul: rezumat, conspect,

adnotări, extrase şi citate (fişe).
Fişa se scrie doar pe o parte a hârtiei; pe fişă se
consemnează o singură idee principală; se lasă
spaţii sus, jos şi în stânga paginii pentru eventuale
menţiuni ale cititorului.
Fiecare fişă trebuie să conţină cota cărţii, autorul,
titlul cărţii (articolului şi revistei), editura, localitatea
şi anul apariţiei, pagina de la care s-a reţinut ideea.
Pentru fiecare temă se poate realiza şi păstra un
fişier de idei.

Referatul documentar reprezintă o prezentare

sumară (rezumativă), de regulă, a conţinutului unei
singure surse bibliografice, şi anume: caracterul
sursei (teoretic, metodologic etc.); documentar –
informativ pe care-l conţine; rezultate, concluzii,
soluţii şi propuneri.

16
2.2. Documentarea directă asupra faptelor empirice
(practice)

Documentarea “din cărți” trebuie completată cu

culegerea de informații empirice din realitate: fapte,
acțiuni, comportamente, întâmplări, reacții etc. ale
oamenilor (sau ele fenomenelor)

Documentarea directă asupra realităţii se referă, în funcţie

de tema de cercetare sau de obiectivul urmărit la nivel de
întreprindere (firmă, fermă), de subramură, ramură sau
sector economic, de unitate teritorial-administrativă
(comună, oraş, municipiu, zona, judeţ), la scară naţională
şi internaţională, la nivel mondial.
Documentarea directă se realizează şi ea, în esenţă, în
patru etape, ca şi documentarea bibliografică:

8
17

a) Informarea asupra domeniului: cadrul organizatoric,

mediul în care s-a dezvoltat fenomenul cercetat,
actele normative, factorii care influenţează nivelul şi
evoluţia fenomenului
b) Culegerea datelor se referă la indicatorii cantitativi
şi calitativi care servesc direct şi chiar indirect ca
variabile explicative ale fenomenului studiat. Acestea
sunt date statistice, date de structură;

18

Documentele consultate în vederea extragerii de date

şi informaţii pe oricare nivel de agregare, de la firma
până la nivel naţional, pot fi:
documente oficiale publicate sau publicabile;
documente oficiale nepublicate;
documente confidenţiale sau cu circulaţie
restrânsă;
documente de arhivă şi documente curente.

9
19

În faza culegerii datelor, dar şi în cele de studiu şi de

utilizare, problema fundamentală a succesului oricărei
cercetări ştiinţifice este culegerea de date de bună
calitate.
Calitatea datelor este şi rămâne preocuparea
cardinală a cercetătorului şi în cazul datelor statistice
oficiale centralizate.
Adeseori cercetătorul, în baza datelor statistice şi a
datelor empirice, este pus în situaţia de a pregăti şi
procura datele singur, cu ajutorul unor instrumente,
cum sunt: cronometrarea, ancheta, chestionarul
(sondajul), convorbiri (interviuri) etc.

20
În ce privește informațiile statistice, acestea trebuie
să îndeplinească o serie de cerințe:
relevanţa datelor, adică acestea să satisfacă pe
deplin nevoile utilizatorului;
corectitudinea estimărilor statistice trebuie să satisfacă
cerinţa ca diferenţa între valoarea estimată şi
valoarea reală să fie minimă;
punctualitatea este respectarea termenului dinainte
stabilit de diseminare a datelor, în conformitate cu un
program normal de cercetare statistică;
accesibilitatea şi claritatea informaţiilor, respectiv
datele statistice sunt accesibile utilizatorului numai pe
baza unei documentări metodologice adecvate;

10
21
informațiile statistice, ..cerințe (continuare)
comparabilitatea presupune ca utilitatea datelor
statistice este deplină numai atunci când, pentru o
anumită caracteristică, datele sunt comparabile în
timp şi spaţiu;
coerenţa statistică se asigură numai atunci când se
utilizează aceleaşi definiţii, clasificări şi metodologii
standard în cazul unor anchete organizate cu
periodicitate diferite;
completitudinea datelor, când acestea sunt
disponibile pentru domenii care răspund nevoilor şi
priorităţilor utilizatorilor.

22

Evaluarea calităţii datelor statistice se realizează

întotdeauna cu ajutorul producţiei de metadate, prin
care înţelegem un eşichier de măsurare a exactităţii
datelor statistice, adică definiţiile şi informaţiile despre
datele statistice, respectiv o bază a măsurării calităţii
activităţii desfăşurate în procesul producţiei statistice.
Producţia de metadate constă în: cunoaşterea
conceptelor utilizate; măsurarea erorilor în procesul
estimării datelor; rata de non-răspunsuri în cadrul
anchetei; gradul de reprezentativitate a eşantioanelor
etc.

11
23

c) Studierea surselor, astfel:

datele şi informaţiile se pregătesc sub formă de
indicatori, variabile, care fac obiectul analizei;
se încearcă desluşirea unor concluzii, a capacitaţii
datelor de a susţine integral sau parţial demersul
cercetări.
se întrevăd şi se testează unele metode de calcul şi de
analiză;
se încearcă ierarhizarea datelor pe grupe de trebuinţă,
sub formă de tabele sau anexe;
se corelează informaţiile calitative sau orale cu tendinţele
şi concluziile care rezultă din date, precum şi coerenţa
lor de ansamblu.
d) Utilizarea datelor şi informaţiilor are în vedere în fapt
prelucrarea lor sistematică pe componente şi din
perspectiva unei imagini sau idei de sinteză.

24

2.3. Documentarea realizată pe viu, prin contacte cu

specialiştii

Consultarea specialiştilor este o necesitate imperioasă în

orice cercetare ştiinţifică.
Consultarea specialiştilor se poate efectua pe întregul
traseu al cercetării, în toate etapele şi fazele acesteia.
specialişti consultați: cercetători şi profesori cu stagii şi
contribuţii în domeniul temei de cercetare alese,
statisticieni în calitate de metodologi în prelucrarea şi
asigurarea coerenţei datelor, specialişti practicieni

12
25

Citarea surselor:

recunoaşte contribuţia unui autor

Redă ideile unui autor
Furnizează informaţii privind tema
abordată
Sunt un instrument de cercetare

26

Stilul Domeniul

Stilul APA Ştiinţe sociale, economie, educaţie

Stilul MLA Ştiinţe umaniste, arte, studii
interdisciplinare
Stilul Chicago Ştiinţe umaniste, arte
Stilul Turabian Lucrări cercetare, disertaţii, teze de
doctorat
Toate domeniile
Stilul ACS American Chemical Society
Stilul AMA American Medical Association
Stilul ASA American Sociological Association
Stilul AMS American Mathematical Society
Stilul APSA American Political Science Association
Stilul AAA American Anthropological Association
Stilul AIP American Institute of Physics
Stilul IEE Institute of Electrical and Electronic
Engineers

13
27

Metode de citare:

Metoda de citare numerică (Vancouver) –

Ionescu spune că ....[1]
Metoda de citare a primului element şi a
datei de publicare (Harvard) – Ionescu
(2013) afirmă că...

Instrumente de citare utilizând softuri:

Care sunt aceste softuri?

28

14
29

Instrumentele (softurile) de organizare a citărilor

sunt, în principal, următoarele:

a) Instrumente (soft-uri) pentru lucrări de

licență, disertații, doctorat:
EndNote
Zotero
Mendeley
Reference manager
RefWorks

30

b)Instrumente (soft-uri) open access:

Aigaion
Connotea
JabRef
KbibTeX
Zotero

15
31

c)Instrumente web technology:

Aigaion
CiteULike
Connotea
Mendeley
RefWorks

32

Exemplul 1: sistemul EndNote

http://endnote.com/about

Exemplul 2. Sistemul Refworks

http://www.refworks.com/

16