UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

DOMENIU: ECONOMIE ȘI AFACERI INTERNAȚIONALE
SPECIALIZAREA: RELAŢII ECONOMICE EUROPENE

EFECTELE NOULUI PROTECŢIONISM

SUA, EUROPA, JAPONIA

PROF. COORDONATOR
Conf. Univ. Dr. Liana Meşter

STUDENTĂ:
LOGO
 Add your company slogan

Introducere

„Protecţionismul nu este un fapt independent de voinţa oamenilor, ci un act de voinţă, făcând obiectul măsurilor
conştiente ale statului... Forţele protecţionismului nu stau în raţiune ci în instinct, masele îşi dau seama prin instinct
că ar fi periculos să se lase întregul aparat al producţiei naţionale pradă pericolului unei concurenţe nelimitate a
străinătăţii” - Mihail Manoilescu (1891-1950)
„Filozofia economică de tip naţionalist: embargouri, comerţ şi controale de schimb valutar, devalorizarea monetară,
etc duce în final la război. Filosofia de protecţionism este o filozofie de război. ” - Ludwig von Mises (1881- 1973)

LOGO
 Add your company slogan

 Doctrina protecționistă contemporană își regăsește fundamentele în intervenția

statului în relațiile economice externe , cu scopul de a sprijini mecanismele de piață ce
acționează în comerțul internațional , vizând astfel produsele manufacturate, provenite
din țările în curs de dezvoltare sau recent industrializate , urmărind protejarea
industriilor autohtone din țările dezvoltate.

 Instrumentele netarifare cel mai frecvent utilizate sunt: contingentele de

import şi export, subvenţiile, taxele antidumping şi compensatorii,
restricţiile voluntare la export şi altele. În general scopul acestor măsuri este
de a restrânge volumul importurilor şi a încuraja producţia naţională.
Împiedicând accesul mărfurilor din ţările în curs de dezvoltare, îndeosebi de
produse prelucrate- textile, încălţăminte etc.

LOGO
Add your company slogan

LOGO
 Add your company slogan
Efectele Noului Protecționism
SUA, Japonia , Europa
 Măsurile protecţioniste pot avea un rol pozitiv atunci când sunt utilizate de
o manieră temporară pentru a oferi producătorilor interni capacitatea de a
genera profituri suplimentare pentru a finanţa noi investiţii susceptibile a le
ameliora competitivitatea şi, prin urmare, a le da posibilitatea să susţină cu
succes presiunea exercitată de concurenţii externi.

 După cum alternativa protecţionistă este purtătoare de importante costuri

pentru economia protejată în ansamblul său, tot astfel neacordarea de
protecţie poate genera o serie de costuri (costurile
( recalificării forţei de
muncă dislocate sau ale compensaţiilor de şomaj plătite; costul investiţiilor
suplimentare necesare pentru a permite absorbţia de către alte sectoare a
surplusului de forţă de muncă eliberat de ramurile aflate sub presiunea
concurenţei externe)

1
LOGO
 Add your company slogan
Efectele Noului Protecționism
SUA, Japonia , Europa

 Cu toate că aceste costuri, luate în ansamblu, sunt mai reduse decât acelea pe
care le-ar genera adoptarea de măsuri de protecţie a ramurilor în cauză,
concentrarea lor în timp şi spaţiu poate justifica o intervenţie temporară.

 Rezultatele unor studii, concretizate în observaţii teoretice cu caracter

empiric, dar şi în modele destinate cuantificării beneficiilor şi costurilor
protecţiei, pun în evidenţă o multitudine de efecte, pe termen scurt şi lung,
economice şi sociale, globale sau circumscrise economiei ţării care adoptă
măsuri de protecţie. Interdependenţa acestor efecte şi, în unele cazuri,
retroacţiunea lor îngreunează delimitarea strictă a sferei lor de influenţă.

2
LOGO
 Add your company slogan
Efectele Noului Protecționism
SUA, Japonia , Europa

1. Efecte ale măsurilor protecţioniste asupra ţării care le adoptă

a) Diminuarea eficienţei cu care operează economia protejată

 protecţia acordată producătorilor americani de oţel este estimată a fi
generat un cost economic net cuprins între 800 milioane dolari şi 2 miliarde
dolari. Numărul locurilor de muncă este situat, în funcţie de estimări între 9 000
şi 28 000.Pe de altă parte, numărul locurilor de muncă pierdute în sectoarele
utilizatoare ca urmare a majorării costului acestui input esenţial îl depăşeşte pe
cel al locurilor conservate în industria siderurgică .
 protejarea industriei de autovehicule în S.U.A în anii de maximă restrictivitate
a limitărilor “voluntare” asumate de exportatorii japonezi (1953-1984) a avut
consecinţă în determinarea unui cost economic situat între 994 milioane dolari
şi 2,2 miliarde dolari.

32
LOGO
 Add your company slogan
Efectele Noului Protecționism
SUA, Japonia , Europa

 Restricţionarea importurilor de autovehicule japoneze în S.U.A a permis

menţinerea în activitate a 26 200 lucrători, altfel şi-ar fi pierdut locul de muncă,
dar la un cost pe muncitor de aproape 160 000 dolari anual, adică de peste 4 ori
mai mult decât nivelul mediu al salariilor plătite în ramura respectivă.

 În industria textilă, costurile economice nete estimate ating niveluri extrem de

ridicate. Limita superioară a acestora se situează la 8,1 miliarde dolari în
Statele Unite şi la 3,5 miliarde dolari în Comunitatea Europeană. Protecţia
acordată industriei textile a condus la un nivel al angajării mai mare cu 233-
291 mii persoane decât în condiţii de liber schimb, dar la un cost pentru
ansamblu economiei echivalent cu 28 – 35 000 dolari pentru fiecare loc de
muncă.

42
LOGO
 Add your company slogan
Efectele Noului Protecționism
SUA, Japonia , Europa
b) Efecte redistributive excesive în detrimentul utilizatorilor produselor
protejate
 Rezultatul inconturabil al recurgerii la măsuri protecţioniste îl
constituite sporirea preţurilor interne ale produselor protejate.
 Estimările creşterilor de preţ induse pe piaţa S.U.A de limitarea exporturilor
automobilelor japoneze ajung până la un nivel maxim de 23-25% la finele
anilor ’80.
 Datorită restricţiilor cuprinzătoare introduse de S.U.A. în 1984, un an mai
târziu preţul intern al produselor siderurgice se situa la niveluri net mai înalte
( cu circa 20%) decăt cele practicate pe propria piaţă de producători niponi.
 Creşterile de preţ induse în Statele Unite de restricţiile aplicate se ridică la 17-
21% pentru fire şi ţesături şi 39-46% pentru îmbrăcăminte.
 În Comunitatea Eropeană impactul exercitat de restricţiile aplicate a fost
estimată cu creșterea de 30-40% a preţurilor articolelor de îmbrăcăminte
vizate.

52
LOGO
 Add your company slogan
Efectele Noului Protecționism
SUA, Japonia , Europa
c) Eşecul obiectivelor urmărite prin acordarea protecţiei
•Ramurile care beneficiază cu predilecţie de măsuri protecţioniste în ţările avansate
tind să aibă caracteristici care fac extrem de puţin probabilă redobândirea în mod
durabil a competitivităţii internationale, şi aceasta din mai multe motive:
• decalajul de competitivitate poate fi atât de mare încât să nu fie posibilă
surmontarea lui doar prin investiţii în echipamente mai performante;
• firmele naţionale care operează în cadrul acestor ramuri nu sunt cel mai bine
plasate pentru a lua decizii investiţionale judicioase, protecţia acordată
reducând incitaţiile în direcţia efectuării de investiţii care au potenţialul de a
reduce costurile de productie;
• cum ramurile protejate tind să se caracterizeze printr-un grad ridicat de
sindicalizare, perspectiva profiturilor superioare pe care o creează.

26
LOGO
 Add your company slogan
Efectele Noului Protecționism
SUA, Japonia , Europa
• În multe situaţii, profiturile suplimentare pe care le generează măsurile
protecţioniste în favoarea producătorilor de bunuri al căror import este limitat
pot avea efecte colaterale în detrimentul "beneficiarilor" protecţiei. De
asemenea, oportunităţile unor profituri "supranormale" tind să atragă noi
producători în ramura respectivă, efect pe cât de benefic pentru ansamblul
economiei, pe atât de dezamăgitor pentru producătorii tradiţionali aflaţi la
originea cererilor protecţioniste.

• în cazul protecţionismului netarifar practicat de S.U.A. Și Uniunea Europeană

la importurile de oţel, se apreciază că rentele de contingentare adjudecate de
exportatori se ridicau la finele anilor '80 la nu mai puţin de 450 milioane
dolari

726
LOGO
 Add your company slogan
Efectele Noului Protecționism
SUA, Japonia , Europa
2. Impactul protecţionismului la scara economiei mondiale
• Efectele mondoeconomice ale protecţionismului netarifar constituie o
amplificare a celor induse la nivelul economiiilor naţionale afectate (în ambele
ipostaze:de importator şi, respectiv, exportator)
• Este vorba, în principal, de o alocare a resurselor care diminuează eficienţa cu
care operează economia mondială în ansamblul său: "în măsura în care ţările
îşi limitează reciproc exporturile, ele blochează procesul mutual avantajos
prin care naţiunile se specializează în producerea de bunuri pentru care
cunostinţele şi resursele lor sunt cel mai bine adaptate".
• Un efect asemănător este şi frânarea expansiunii comerţului mondial, adică a
principalului motor al creşterii economice.
 

826
LOGO
 Add your company slogan
Efectele Noului Protecționism
SUA, Japonia , Europa

• în perioada care a urmat asumării angajamentului de limitare "voluntară” a

exporturilor de autovehicule japoneze în S.U.A., nu mai puţin de 8 companii
producătoare nipone au efectuat pe piaţa americană investiţii totalizând
aproape 91 miliarde dolari la sfărşitul anului 1991. În acelaşi an, producţia
acestor facilităţi atinsese 1,4 milioane vehicule (adică circa 20% din cererea
pieţei americane), o parte din ea fiind chiar exportată în Japonia.

926
LOGO
 Add your company slogan

Efectele Noului Protecționism

SUA, Japonia , Europa
în contextul economic actual

 Actuala criză financiară mondială ar putea, totuşi, să fie un catalizator

pentru protecționismul comercial. Atunci când economia mondială se
deteriorează, unele ţări încercă să stimuleze perspectivele de creştere
prin ridicarea barierelor comerciale. La o reuniune a miniştrilor de
finanţe şi bancherii centrali ale Grupului celor 7, de asemenea,
cunoscut sub numele de G7- ţări industrializate (SUA, Marea Britanie,
Japonia, Germania, Franţa, Italia şi Canada), la Roma , pe 14 februarie
2009 a fost a decis să evite protecţionismului şi a tuturor barierelor din
calea comerţului liber.

261
LOGO
 Add your company slogan

Efectele Noului Protecționism

SUA, Japonia , Europa
în contextul economic actual

 Ei considerau că protecţionismul va accelera declinul în economia

mondială, care este de aşteptat să persiste pe tot parcursul acestu an.
Dezbaterile de la Roma au fost considerate ca o "piatra de temelie"
  faţă de summit-ul G20 care a avut loc la Londra, în aprilie 2009, care
includ mari economii emergente precum China, India şi Rusia,. Odată
cu agravarea crizei economice este important să se procedeze cu
prudenţă la angajarea de măsuri de protecţie a comerţului chiar şi
atunci când se respectă regulile de OMC.

26
LOGO
 Add your company slogan
Concluzii
•Protecţionismul netarifar practicat de ţările dezvoltate constituie, la ora
actuală una din principalele pârghii de intervenţie statală în economiile
acestor ţări.

•Multitudinea de consecinţe generate de aceste intervenţii nu se manifestă

numai la nivelul ţărilor unde se produc, ele afectează în acelaşi timp
ansamblul ţărilor exportatoare, precum şi întregul sistem commercial
internaţional.

•În marea lor majoritate, efectele protecţionismul netarifar sunt negative.

Preponderenţa consecinţelor negative este determinată mai ales de
modalităţile concrete în care se produce apelul la măsuri protecţioniste.
Ea nu poate să îndreptăţească însă concluzia că protecţionismul netarifar
este, în orice situaţie, o opţiune eronată de politică comercială.

LOGO
 Add your company slogan
Concluzii

Între costurile protecţiei şi eventualele sale avantaje eistă însă un

dezechilibru în creştere. El decurge din faptul că, în vreme ce
costurile protecţiei sporesc odată cu creşterea volumului
schimburilor comerciale internaţionale, avantajele protecţiei cresc
în ritmul sporirii producţiei. Tendinţa înregistrată pe parcursul
ultimelor decenii este aceea de depăşire a ritmului creşterii
producţiei mondiale de către cel al comerţului internaţional.

LOGO
 BIBLIOGRAFIE

1. http://www.isil.org/resources/lit/free-trade-protectionism.html

2. http://www.joewein.de/japanrice.htm

3. http://www.businessweek.com/magazine/content/06_11/c3975043.htm

4. Trade Policy Review-Japan

5. . www.wto.org

6. http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/869592/China-incalta-
Europa/

7. „Comerțul intraeuropean„ – Adriana Giurgiu

8. „Economie internațională”- Rujan Ovidiu

LOGO
9. http://www.realitatea.net/sua-impun-taxe-vamale-pentru-pneurile-auto-
importate-din-china--starnind-protestele-beijingului_613192.html