SPECIALIZARE: ECTS, ANUL II - GRUPA I

DISCIPLINA: ECONOMIA INTREPRINDERII

ACTIVITATE DIDACTICĂ: SEMINARUL NR. 8
DATA 8.04.2020

FIŞĂ DE APLICAŢII SEMINAR

Student: Hîncu Mihai........................................................................................................................

1. Explicați în ce constă limitarea intervenţiei statului în derularea activităţilor caracteristice

economiei în ansamblul ei. Oferiți două exemple.

Criticile care conduc la limitarea intervenției statului în derularea activităților economie sunt: −
statul insaţiabil (prelevările obligatorii indică o parte crescândă din PIB, reducând astfel partea economiei
productive, descurajând prin fiscalitate eforturile şi iniţiativele); − statul parazit (prelevările gestionate de
stat în dauna economiei productive finanţează cheltuielile inutile sau mai puţin eficiente; eşecul
politicilor redistributive, care nu pot suprima sărăcia); − statul opresor (hipertrofia acestuia distruge
principiile pe care se sprijină o societate de libertăţi individuale). Această contraofensivă liberală
urmăreşte un stat minimal, susţinând indivizii şi întreprinderile. Se are în vedere reducerea puterii
statului, în exercitarea funcţiilor sale suverane, lăsând pentru rest să joace regulile pieţei. Pentru aceasta
se urmăresc efectuarea de privatizări, dereglementarea activităţilor supuse controlului, reducerea sau cel
puţin stabilizarea prelevărilor obligatorii. Exemple: Fără intervenția guvernului, firmele pot exploata
puterea de monopol pentru a plăti salarii mici lucrătorilor și pentru a percepe prețuri mari consumatorilor.
Fără intervenția guvernului, vom vedea creșterea puterii de monopol. Prin urmare, intervenția guvernului
poate promova o egalitate mai mare a veniturilor, ceea ce este perceput ca fiind mai echitabil

2. Pornind de la definitia monopolului oferiti 3-4 exemple, utilizand suportul de curs si seminar.

Concurenta imperfecta de tip monopol apare in conditiile existenţei unei singure firme ce domină piaţa
unui produs, firmă ce nu va accepta sa preia pretul liber format pe piata, ci va urmari sa-si impuna
propriul pret , avand in vedere acelasi obiectiv al maximizarii profitului. Unele exemple de monopol
sunt :
1) infrastructura feroviara
2) Microsoft- este unul dintre cele mai controversate cazuri de monopol și poziție dominantă pe planetă.
3) Google - cea mai importantă companie de motoare de căutare pe Internet este investigată de monopol
în Statele Unite și Europa.
4) Apple- este similar cu cazul Microsoft, ca are un produs unic și exclusiv, dar monopolul taxa este dată
1
SPECIALIZARE: ECTS, ANUL II - GRUPA I
DISCIPLINA: ECONOMIA INTREPRINDERII
ACTIVITATE DIDACTICĂ: SEMINARUL NR. 8
DATA 8.04.2020
de practicile lor pentru a face telefonul, iPhone-ul, cea mai bună performanță pentru aplicațiile lor
prezente în detrimentul celorlalte companii.

3. Enumerati, folosind o definitie simpla si formule de calcul, principalele tipuri ale costurilor la
nivel de firma folosind materialul teoretic de seminar.
Principalele tipuri ale costurilor la nivel de firma sunt:
A) Costuri totale - noţiunea de cost total înglobează ansamblul costurilor la care întreprinderea trebuie
să facă faţă. Pentru a produce, o întreprindere trebuie să suporte mai întâi costurile fixe,care sunt
independente de volumul de producţie şi deci nu variază (CT = CFT + CVT).
a) Costuri totale fixe (CF) reprezintă, în perioadă scurtă, cheltuieli generale pe care trebuie să le facă
producătorul faţă de o anumită capacitate de producţie şi care nu variază dacă se schimbă volumul
producţiei.
b) Costurile totale variabile (CV) sunt acele elemente de cheltuieli a căror mărime totală se modifică
pe măsura schimbării volumului total al producţiei. În această categorie se includ cheltuielile pentru
materii prime şi materiale de bază, materiale auxiliare, salarii, combustibil şi energie, etc. CV=F(Q).
B) Costul total mediu (CTM) Costul total mediu se obţine în două moduri: fie divizând costul total cu
volumul de producţie, fie prin însumarea, pentru fiecare nivel de producţie, a costurilor fixe medii şi a
costurilor variabile medii: CTM = CT/Q = CFM + CVM
C) Costul marginal (Cm) Costul marginal este costul suplimentar suportat de întreprindere pentru a
produce o unitate suplimentară de produs. Se defineşte deci ca un raport între creşterea costului total şi
creşterea producţiei: Cm = ΔCT / ΔQ

4. Dați exemplu de o situație reală în care au existat manifestări concrete si reale ale statului în
economie sau de o asemenea situație cuprinsă într-o operă de artă (film, carte etc.) și comentați
implicațiile acesteia pentru opinia publică (avantaje din punct de vedere economic si social,
drepturi protejate sau încălcate, prejudicii etc.).
După o primă respingere în Adunarea Reprezentanţilor, Congresul american a votat în toamna anului
2008, în ambele camere, planul de salvare propus de ex-secretarul Trezoreriei americane, Henri Paulson,
de 700 miliarde dolari, care trebuiau să fie puşi la dispoziţie în trei etape: 250, 100 şi 350 miliarde dolari
SUA.

2
SPECIALIZARE: ECTS, ANUL II - GRUPA I
DISCIPLINA: ECONOMIA INTREPRINDERII
ACTIVITATE DIDACTICĂ: SEMINARUL NR. 8
DATA 8.04.2020
Numai contractele de asigurare a tranzacţiilor cu instrumente financiare bazate pe ipoteci, încheiate de
AIG, se cifrează la valoarea de 141 miliarde dolari SUA. Cum piaţa imobiliară americană este blocată,
este de la sine înţeles de ce AIG avea nevoie de sprijin financiar. Aproape 37 miliarde dolari SUA (cca
25 miliarde euro), proveniţi  din creditul acordat de Fed asigurătorului AIG au intrat în conturile băncilor
de investiţii, printre care se numără şi Goldman Sachs, Merill Lynch, Morgan Stanley, dar şi Banca
Federală a Germaniei – Deusche Bank, care ar fi ajuns cei mai mari creditor ai AIG în cazul unui proces
de faliment al asigurătorului american, ceea ce ar fi produs, probabil, cea mai importantă criză a băncilor
de investiţii ale planetei. În pofida obişnuinţelor pe piaţa financiară, AIG a primit ajutor din partea
autorităţilor federale americane, după ce agenţiile evaluare financiară au redus ratingul companiei, iar
asigurătorul se afla în criză de lichidităţi necesare pentru a-şi îndeplini obligaţiile financiare.

Ca secretar al Trezoreriei americane, un post la fel de important ca secretarul de stat şi cel al apărării
(după cum l-a asigurat preşedintele SUA, George W. Bush, la preluarea mandatului), Henry Paulson a
avut intervenţii esenţiale pe pieţele americane, în lunile august şi sepembrie 2008, care de fapt au
reprezentat statul american: achiziţionarea băncii de investiţii Bear Stearns de către JP Morgan, printr-un
împrumut garantat de Fed; salvarea societăţilor de investiţii imobiliare Fannie Mae şi Freddie Mac, “cea
mai importantă investiţie guvernamentală pe piaţa financiară din ultimii an”; a luat decizia să nu ajute
banca de investiţii Lehman Brothers, care a intrat astfel în faliment. Deciziile sale şi nu numai, l-au făcut
pe Jim Rogers, investitor important pe Wall Street să declare: “Statele Unite ale Americii sunt în acest
moment mai comuniste decât China. Se pune accentul pe un stat al bunăstării pentru cei bogaţi, nu şi
pentru cei săraci”.

5. In situatia in care CT= 4y 2+6y+12 atunci calculati toate functiile ale costurilor la nivel de
intreprindere.

CT= 4y2+6y+12 ; Cv ( y )=4 y 2 +6 y ; C F =12 ;

4 y 2 +6 y 12
C Vu= =4 y +6; C Fu ( y )= ;
y y
'
C mg ( y ) =( 4 y2 +6 y +12 ) ( y)=8 y +6 ;

4 y 2+ 6 y+ 12 12
C u ( y )= =4 y +6+ .
y y