COMERŢ INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS

Cursul 3 Indicatorii specifici comerţului internaţional

Cursul 3

INDICATORII SPECIFICI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

3.1. Indicatori de măsurare a gradului de integrare a unei ţări în comerţul

internaţional
3.2. Indicatori de apreciere a eficienţei relaţiilor comerciale externe ale unei ţări

3.1. Indicatori de măsurare a gradului de integrare a unei ţări în comerţul

internaţional

3.1.1. Gradul de deschidere al unei economii:

- volumul absolut al comerţului exterior (exporturi şi importuri).
- gradul de deschidere al unei economii (Gd):
X
Gd  100
PIB
în care: X = valoarea exporturilor unei ţări (1 an).

3.1.2. Rata de acoperire a importurilor prin exporturi (Ra).

X (FOB)
Ra   100
M (CIF)
în care: X = nivelul exporturilor (în preţuri FOB); M = nivelul importurilor (în preţuri
CIF).
Ra > 100%  excedent comercial;
Ra < 100%  deficit comercial.

3.1.3. Rata de penetrare pe piaţa internă (Rp).

- ponderea produselor străine în totalul bunurilor consumate sau utilizate pe piaţa internă:
M
Rp   100
Pi
în care: M = valoarea importurilor dintr-un anumit produs;
Pi = piaţa internă.
Pi = Y – X + M
unde: Y = producţia internă;
X = valoarea exporturilor,
M = valoarea importurilor.

1
COMERŢ INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 3 Indicatorii specifici comerţului internaţional
3.1.4. Raportul de schimb (Terms of Trade) (Rs).
- evidenţiază condiţiile schimbului de produse ale unei ţări cu o altă ţară;
- valoarea bunurilor exportate pentru a obţine 1 unitate bunuri importate.
qx
Rs 
qm
în care: qx = cantitatea bunurilor exportate;
qm = o unitate bun importat, într-o anumită perioadă de timp.

Exemplu: Să presupunem că analizăm schimburile comerciale realizate între o ţară

China (producătoare de grâu) şi o SUA (producătoare de autoturisme).
Dorim să ştim câte tone de grâu trebuie să furnizeze China pentru a procura 1
autoturism din SUA.
În condiţiile în care considerăm următoarele raporturi de schimb:
anul t 100 tone de grâu pentru 1 autoturism
anul t+1 I 100 tone de grâu pentru 1 autoturism
II 110 tone de grâu pentru 1 autoturism
III 95 tone de grâu pentru 1 autoturism
putem înregistra următoarele trei situaţii diferite:
I - stabilitate a termenilor de schimb;
II - deteriorare a termenilor de schimb pentru China (care va trebui să exporte o
cantitate mai mare de grâu pentru aceeaşi cantitate de autoturisme);
* pentru SUA avem o îmbunătăţire a termenilor de schimb;
III - ameliorare a termenilor de schimb pentru China (deteriorare pentru SUA).
- în realitate se fac evaluări globale, determinând raportul de schimb între produse şi în
termeni factoriali.

3.1.5. Indicatorii specifici gradului de specializare internaţională.

3.1. 5. a. Indicatorul avantajelor comparative relevante (IACR) compară:

- mărimea relativă a unei industrii dintr-o anumită ţară în totalul exporturilor realizate de acea
ţară; cu
- mărimea relativă a exporturilor unei anumite industrii dintr-o anumită zonă faţă de
exporturile zonei respective.

2
COMERŢ INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 3 Indicatorii specifici comerţului internaţional

X ij X ir
IACR  /  IACR > 1,
Xj Xr
în care: i = produsul;
j = ţara;
r = zona de referinţă.

3.1.5.b. Indicatorul dependenţei de importuri (IDI)

- evidenţiază specializarea intra-ramură

 Mij Mir 
IDI   /   100
 Mj Mr 
3.1.5.c. Indicatorul avantajelor comparative globale (IACG) = (IACR / IDI)
- raportul dintre indicatorul avantajelor comparative relevante şi cel al dependenţei de
importuri.

 Xij / Xj Mij / Mj 
IACG   /   100
 Xir / Xr Mir / Mr 
- extrem de sugestiv în determinarea gradului de competitivitate al aparatului productiv al
unei ţări.
- Dacă IACG > 1, ţara pentru care s-a calculat acest indicator deţine un avantaj comparativ
global pentru acel produs.

3.1.5.d. Indicatorii specializării intra-ramură.

3.1.5.d.1. Indicatorul Bela Balassa (IBB)

- raportul dintre balanţa comercială pe grupe de produse / ramuri în totalul schimburilor
comerciale ale unei ţări.

Xi  Mi
I BB   100
Xi  Mi
- minimizarea IBB.

3.1.5.d.2. Indicatorul lui Grubel sau indicatorul comerţului intra-industrial (IG)

- măsoară specializarea intra-ramură ca diferenţă între
o balanţa comercială (Xi - Mi) şi
o volumul schimburilor comerciale ale ramurii (Xi + Mi),
o ajustată cu volumul schimburilor ramurii.

3
COMERŢ INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 3 Indicatorii specifici comerţului internaţional

( Xi  Mi)  ( Xi  Mi)
IG   100
( Xi  Mi)
IG este construit pornind de la premisa că:
- dominaţia schimburilor comerciale exprimă capacitatea concurenţială a acelei ramuri pe
piaţa internaţională,
- preponderenţa schimburilor inter-industriale evidenţiază specializarea mai îngustă a
economiei (produsele importate, specifice unei ramuri, sunt plătite cu produse provenind din
altă ramură).
Indicatorul Grubel poate lua valori între 0 şi 1:
1.  0, se consideră că fie numai se exportă, fie numai se importă bunul i, iar
schimburile comerciale se realizează în afara ramurii i, de unde rezultă că avem de a face cu
comerţ inter-industrial;
2.  1, schimbul de produse al ramurii i este perfect echilibrat şi avem de a face cu
un comerţ intra-industrial.

 Produsele se diferenţiază însă nu numai orizontal, ci şi vertical, prin calitate şi preţ.

 Combinând cele două tipuri de diferenţiere, rezultă următorul model de
concurenţă imperfectă.
 Ţările diferite din punct de vedere economic sunt angajate în comerţ intra-
industrial cu produse diferenţiate vertical,
 pe când ţările similare din punct de vedere economic se angajează în relaţii
comerciale cu produse diferenţiate orizontal.
 Cu alte cuvinte, decalajele economice favorizează comerţul intra-industrial, cu
produse diferenţiate vertical.

3.2. Indicatori de apreciere a eficienţei relaţiilor comerciale externe ale unei ţări

Eficienţa exportului - comparaţie între eforturile de export (preţul intern complet în

moneda naţională) şi efectele la export (preţul în valută).
a) cursul de revenire la export (CRE):
Pret intern complet de export (m.n.)
CRE  < Csv
Pret extern (USD)
unde Csv - cursul de schimb valutar al monedei naţionale

4
COMERŢ INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 3 Indicatorii specifici comerţului internaţional

b) cursul de revenire la export net (CRNE)

Pret intern complet de export (m.n.) - M i (m.n.)
CREN  < Csv
Pret extern (USD) - M i (USD)
unde: Mi = preţul materiilor prime la export (în situaţia în care există posibilitatea
exportului acestora).

Pe baza rezultatului acestui raport, exportatorul poate opta între:

- prelucrarea materiilor prime şi exportul produsului finit;
- exportul materiilor prime – cu consecinţe negative asupra gradului de ocupare a forţei
de muncă.

c) aportul valutar (AV):

AV = Preţ extern (USD) – Pm (USD)
în care: Pm = preţul materiilor prime, materialelor, combustibililor, energiei şi
încorporate în mărfurile destinate exportului exprimate în valută.
AV reflectă recunoaşterea internaţională a efortului depus în ţară pentru producerea
mărfii şi, în consecinţă, exportul se consideră cu atât mai favorabil cu cât AV este mai mare.

d) rata aportului valutar (RAV):

Pret extern (USD)  Pm (USD)

RAV   100
Pret extern (USD)

RAV reflectă ponderea efortului depus în preţul extern;

e) profitul în valută (PUSD):

PUSD = Preţul extern (USD) – Cheltuieli de producţie (USD)

Eficienţa importului se apreciază ca rezultat al raportului dintre efecte (preţ de

valorificare pe piaţa internă) şi eforturi (preţ de import în USD).
Cursul de revenire la import (CRI):

Pret de valorific are (m.n.)

CRI  >Csv
Pret de import (USD)
În interpretarea indicatorului  prudenţă  preţul de valorificare pe piaţa internă poate
fi influenţat în mod artificial prin :

5
COMERŢ INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 3 Indicatorii specifici comerţului internaţional
- comisioane şi accize foarte mari,
- fiscalitate excesivă,
- un nivel necorespunzător al cursului monedei naţionale la care se face transferul
preţului în valută în momentul întocmirii declaraţiei vamale de import.