Disciplina:

Comerț Internațional

Prelegeri: 30 ore
Seminare: 30 ore

Profesor:
BRAGOI Diana, lect. univ.
Departamentul „Business Internațional”,
Academia de Studii Economice din Moldova
 BIBLIOGRAFIE:
1. Dumitru MIRON, Valentin COJAN, Comerț Internațional,
Volumul I, Editura ASE București, 2013;
2. Nicolae SUTĂ, Comerț internațional și politici comerciale
contemporane, Volumul I, Editura Economica, București, 2003;
3. Dumitru POPOVICI, Comerțul în Uniunea Europeană,
Chișinău, 2017;
4. Claudia DOBRE, Comerț internațional, Editura
Prouniversitaria, București, 2013;
5. Georgeta ILIE, Comerț internațional și politici comerciale,
Ediția a II-a, Editura Universitară, București, 2015;
6. www.wto.org
7. https://ec.europa.eu/eurostat
 TEMA 1.
COMERȚUL
INTERNAȚIONAL
1. Privire generală asupra comerțului
internațional contemporan

2. Diviziunea internațională a muncii

3. Adâncirea interdependențelor
economice dintre statele lumii
 Înainte de 1800, comerțul între națiuni avea două
explicații în funcție de raționamentul adoptat:
 Înainte de 1800, comerțul între națiuni avea două
explicații în funcție de raționamentul adoptat:
- cel axat pe importuri
 Înainte de 1800, comerțul între națiuni avea două
explicații în funcție de raționamentul adoptat:
- cel axat pe importuri
- cel axat pe exporturi.
Indisponibilitatea bunurilor: o țară importă ceea ce nu
poate produce ea însăși, în general din motive de ordin
climatic (mirodenii) sau din cauza lipsei anumitor minerale
(metale prețioase).
Cel de-al doilea principiu explicativ este acela al căutării
de piețe de desfacere pentru produsele obținute pe
teritoriul național.
 Ce este Comerțul Internațional?
Comerțul Internațional (CI) reprezintă:
 Ce este Comerțul Internațional?
Comerțul Internațional (CI) reprezintă:

- o formă de legătură între piețele naționale, între

producătorii de mărfuri din diferite țări, care se formează pe
baza Diviziunii Internaționale a Muncii (DIM) și care
exprimă interdependențele economice dintre state;
 Ce este Comerțul Internațional?
Comerțul Internațional (CI) reprezintă:

- o formă de legătură între piețele naționale, între

producătorii de mărfuri din diferite țări, care se formează pe
baza Diviziunii Internaționale a Muncii (DIM) și care
exprimă interdependențele economice dintre state;

- totalitatea legăturilor comerciale de vânzare-cumpărare

de bunuri și servicii ce se desfășoară între diferite state pe
baza DIM;
 Ce este Comerțul Internațional?
Comerțul Internațional (CI) reprezintă:
- o formă de legătură între piețele naționale, între
producătorii de mărfuri din diferite țări, care se formează pe
baza Diviziunii Internaționale a Muncii (DIM) și care
exprimă interdependențele economice dintre state;
- totalitatea legăturilor comerciale de vânzare-cumpărare
de bunuri și servicii ce se desfășoară între diferite state pe
baza DIM;
- componentă a circuitului economic mondial.
 Abordări teoretico-metodologice
privind CI
1. Percepția clasică
Statele sunt principalii actori al procesului privind
CI
 Abordări teoretico-metodologice
privind CI
1. Percepția clasică
Statele sunt principalii actori al procesului privind
CI

2. Percepția modernă
Corporațiile Transnaționale (CTN), participă la
fluxurile comerciale și desfășoară în prezent 1/3
din totalul fluxurilor CI.
 Economiile naționale sunt elemente de bază
ale economiei mondiale și a relațiilor economice
internaționale.
Caracteristici:
- piața internă unificată delimitată de teritoriul național;
 Economiile naționale sunt elemente de bază
ale economiei mondiale și a relațiilor economice
internaționale.
Caracteristici:
- piața internă unificată delimitată de teritoriul național;
- monedă națională în circulație pe teritoriul național
pentru plăți interne;
 Economiile naționale sunt elemente de bază
ale economiei mondiale și a relațiilor economice
internaționale.
Caracteristici:
- piața internă unificată delimitată de teritoriul național;
- monedă națională în circulație pe teritoriul național
pentru plăți interne;
- guvernarea uniformă (legi și reglementări juridice) –
agenții economici sunt egali în fața legilor și sunt obligați să
le respecte;
 Economiile naționale sunt elemente de bază
ale economiei mondiale și a relațiilor economice
internaționale.
Caracteristici:
- piața internă unificată delimitată de teritoriul național;
- monedă națională în circulație pe teritoriul național
pentru plăți interne;
- guvernarea uniformă (legi și reglementări juridice) –
agenții economici sunt egali în fața legilor și sunt obligați să
le respecte;
- structura pe sectoare și ramuri economice – definește
domeniile de specializare economică;
 Economiile naționale sunt elemente de bază ale
economiei mondiale și a relațiilor economice
internaționale.
Caracteristici:
- piața internă unificată delimitată de teritoriul național;
- monedă națională în circulație pe teritoriul național pentru
plăți interne;
- guvernarea uniformă (legi și reglementări juridice) – agenții
economici sunt egali în fața legilor și sunt obligați să le respecte;
- structura pe sectoare și ramuri economice – definește
domeniile de specializare economică;
- tip de mecanism economic este definit de combinația
dintre mecanismele de piață și intervenția statului în economie.
Asigură coordonarea și reglementarea economiei printr-o
combinație specifică de instrumente și politici economice;
 Comerțul Internațional reprezintă un circuit
economic mondial, iar circuitul economic mondial
cuprinde:
- Fluxurile comerciale;
 Comerțul Internațional reprezintă un circuit
economic mondial, iar circuitul economic mondial
cuprinde:
- Fluxurile comerciale;
- Fluxurile financiar-valutare
 Comerțul Internațional reprezintă un circuit
economic mondial, iar circuitul economic mondial
cuprinde:
- Fluxurile comerciale;
- Fluxurile financiar-valutare
- Fluxurile investiționale
 Comerțul Internațional reprezintă un circuit
economic mondial, iar circuitul economic mondial
cuprinde:
- Fluxurile comerciale;
- Fluxurile financiar-valutare
- Fluxurile investiționale
- Cooperarea economică și tehnico-științifică
 Corporațiile Transnaționale reprezintă cei mai
importanți agenți economici al relațiilor economice
internaționale și sunt rezultatul extinderii activităților
unei firme naționale în spațiul internațional prin
investiții străine directe.

Rolul CTN în comerțul internațional este evidențiat prin

următoarele statistici:
- General Motors, Ford și Wal Mart au cifre de
afaceri mai mari decât PNB-ul Africii;
- Toyota și Mitsubishi au cifre de afaceri comparabile
cu PNB-ul Greciei sau Portugaliei;
- Vânzările IBM, Nestle și Wal Mart echivalează cu
PNB-ul Mexicului și Indiei.
 Comerțul mondial cuprinde comerțul internațional al
tuturor statelor lumii.
Comerțul mondial în termeni valorici reprezintă
valoarea totală a exportului și importului.
CM=E+I
 Comerțul mondial cuprinde comerțul internațional al
tuturor statelor lumii.
Comerțul mondial în termeni valorici reprezintă
valoarea totală a exportului și importului.
CM=E+I

Balanța comercială: BC=E-I

 Comerțul mondial cuprinde comerțul internațional al
tuturor statelor lumii.
Comerțul mondial în termeni valorici reprezintă
valoarea totală a exportului și importului.
CM=E+I

Balanța comercială: BC=E-I

Balanța activă (excedentară) E>I
 Comerțul mondial cuprinde comerțul internațional al
tuturor statelor lumii.
Comerțul mondial în termeni valorici reprezintă
valoarea totală a exportului și importului.
CM=E+I

Balanța comercială: BC=E-I

Balanța activă (excedentară) E>I
Balanța pasivă (deficitară) E<I
 Comerțul mondial cuprinde comerțul internațional al
tuturor statelor lumii.
Comerțul mondial în termeni valorici reprezintă
valoarea totală a exportului și importului.
CM=E+I

Balanța comercială: BC=E-I

Balanța activă (excedentară) E>I
Balanța pasivă (deficitară) E<I
Balanța comercială este echilibrată atunci când E=I
 Comerțul mondial cuprinde comerțul internațional al
tuturor statelor lumii.
Comerțul mondial în termeni valorici reprezintă
valoarea totală a exportului și importului.
CM=E+I

Balanța comercială: BC=E-I

Balanța activă (excedentară) E>I
Balanța pasivă (deficitară) E<I
Balanța comercială este echilibrată atunci când E=I
Pentru a măsura gradul de echilibru al schimbărilor
comerciale, se poate calcula gradul de acoperire a
importului prin export
Ga=(E/I)*100
Diviziunea Internațională a Muncii

DIM este o categorie economică care

exprimă relațiile care se stabilesc între
statele lumii în procesul dezvoltării
producției și CI, precum atât locul cât și rolul
fiecărui stat în circuitul mondial de valori
materiale.
 CI este totalitatea legăturilor comerciale
de cumpărare-vânzare de bunuri și servicii
ce se desfășoară între diferite state ale lumii
pe baza diviziunii internaționale a muncii.
Altfel spus, CI este o formă de legătură
între piețele naționale, între producătorii de
mărfuri din diferite țări, legătura ce apare pe
baza diviziunii internaționale a muncii și care
exprimă interdependențele economice dintre
state.
 Astfel, diviziunea internațională a muncii
este un proces de specializare internațională în
producție a economiilor naționale, statornicit de-
a lungul timpului și care reprezintă baza legăturilor
dintre ele. Ea arată, deci, locul pe care diferitele
țări ale lumii îl ocupă în economia mondială și
reprezintă temelia materială a fluxurilor
economice. Acest proces de specializare
internațională în producție are ca scop adaptarea
potențialului economic național al statelor la
cerințele în continuă schimbare ale pieței
mondiale.
Diviziunea Internațională a Muncii
Este determinat de o serie de factori, cum sunt:
- Condițiile naturale fizico-geografice;
- Mărimea teritoriului și populației fiecărei țări;
- Nivelul tehnic și gradul de diversificare a
aparatului productiv din fiecare țară;
- Tradițiile economice;
- O serie de factori extraeconomici (dominația
colonială, relațiile de producție, războaiele etc.)
 Diviziunea internaţională a muncii a evoluat în
permanenţă şi a îmbrăcat forme numeroase, cum ar fi:
a. specializarea intersectorială de tipul industrie-
agricultură;
b. specializarea inter-ramură, de tipul: industrie-
industrie, industrie extractivă – industrie extractivă,
industrie prelucrătoare – industrie prelucrătoare,
agricultură-agricultură, servicii – servicii; acelaşi sector se
găseşte în mai multe ţări care se specializează pe ramurile
sectorului;
c. specializarea intra-ramură, aceeaşi ramură
dezvoltându-se în mai multe ţări, specializarea realizându-
se pe subramuri, activităţi, gama de produse,
tipodimensiuni, calitate etc.
Principalele trăsături ale diviziunii internaţionale a muncii sunt:
• caracterul concret-istoric, determinat de condiţiile
naturale, economice şi sociale din fiecare ţară;
• caracterul conştient, deoarece este rezultatul deciziilor
raţionale ale agenţilor economici şi ale statelor naţionale,
reflectând interesele acestora;
• reflectă dezvoltarea inegală a factorilor de producţie,
precum şi eficienţa inegală a utilizării acestora în diferite ţări;
• implică interdependenţa şi deci conlucrarea economică
între diferite state ale lumii; uneşte economiile naţionale în cadrul
economiei şi pieţei mondiale care, deşi eterogenă şi
contradictorie, devine tot mai interdependentă;
• cunoaşte un proces continuu de adâncire, prin
diversificarea şi înnoirea fără precedent a bunurilor şi serviciilor,
precum şi prin localizarea geografică a activităţilor care le
produc.
 Pentru un agent economic dintr-o anumită ţară, piaţa
mondială şi componentele acesteia apar ca pieţe externe.
Acestea se pot clasifica, în funcţie de dimensiunea spaţială a
actelor de schimb, în:
a. piaţa naţională a unui produs/serviciu, ori a unui
grup de produse/servicii, în care tranzacţiile se desfăşoară
între graniţele unei ţări;
b. piaţa internaţională a unui produs/serviciu, a unui
grup de produse/servicii ori a unui ansamblu de bunuri şi
servicii care se tranzacţionează între parteneri aparţinând
unor state diferite;
c. piaţa mondială care reprezintă ansamblul
tranzacţiilor între toate statele lumii.
 Pieţele externe ale unui produs/serviciu, în funcţie de
volumul, calitatea şi condiţiile îndeplinite de bunul
tranzacţionat pot să fie:
a. piaţa caracteristică desemnând piaţa cu cel mai
mare volum de tranzacţii dintr-un anumit produs care este
capabilă să orienteze întreaga activitate de comercializare
internaţională a produsului respectiv;
b. piaţa reprezentativă pentru un produs, care se
manifestă ca un punct de referinţă datorită nivelului calitativ
şi/sau condiţiilor deosebite îndeplinite de mărfurile acelei
pieţe.
Adâncirea interdependențelor economice
dintre statele lumii
Adâncirea interdependențelor economice
internaționale este atestată de ritmurile înalte de
dezvoltare ale comerțului mondial.
În perioada 1951-1995, volumul comerțului
mondial a crescut, per ansamblu, cu un ritm mediu
anual de 10%, fată de numai 1% în perioada
interbelică și de 5%-6% în perioada de la sfârșitul
secolului XIX.
 Unii economiști consideră că puterea este capacitatea
de a impune voința sa altuia, fie pe cale pozitivă (prin libera
acceptare) fie pe cale negativă (prin constrângere ,
sancțiuni). G. Kebabdjian spune că puterea reprezintă
capacitatea unor entități de a fi un jucător în ”jocurile” din
economia mondială. Pentru statele moderne se propune
cinci componente ale puterii:
- puterea fizică (înzestrată cu resurse naturale)
- puterea politică (stabilitatea sistemului politic)
- puterea militară
- puterea economică
- puterea sistemului național de valori ( valori, religie).