Sunteți pe pagina 1din 30

Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Curs universitar
Teorie economică II (macroeconomie)

TEMA 6

Echilibrul macroeconomic

Larisa Şavga, prof.univ., dr.hab. Claudia Tcaciuc conf. univ., dr.


Subiectele temei:
1. Conceptul de echilibru economic parţial şi
general.
2. Cererea agregată (AD). Componentele şi factorii
cererii agregate.
3. Oferta agregată (AS) – noţiuni generale. Modelul
keynesian şi monetarist al ofertei agregate.
4. Modelul AD - AS al echilibrului macroeconomic.

05/24/21
Obiectivele:
 să prezinte componentele şi factorii cererii agregate;
 să construiască curba cererii şi a ofertei agregate
identificând factorii ce le deplasează;
 să reprezinte modelul keynesian şi modelul
monetarist al ofertei agregate;
 să definească echilibrul macroeconomic general şi
parţial;
 să explice modelul AD-AS şi modelul IS – LM al
echilibrului macroeconomic general.

05/24/21
Literatura:
1. Economie / ASE Bucureşti: Editura
Economică. – 2005, Cap. 13.4, 13.5.
2. Dobrotă, Niţă
Economie politică, Bucureşti: Editura
Economică, Cap. 19.
3. Moldovanu, Dumitru / Curs de teorie
economică. – Chişinău, Arc.-2006, Cap.14.

05/24/21
1. Conceptul de echilibru economic parţial şi
general

05/24/21
Echilibrul economic poate fi definit ca o tendinţă
permanentă de egalare a diferitelor mărimi economice
interdependente.

Echilibrul economic este efemer (scurt), întrucât, odată atins,


el este îndată încălcat, pentru a reapărea din nou, dar
deja într-un alt punct.

Permanente sunt doar dezechilibrele, care însă tind mereu să


se echilibreze, aceste tendinţe asigurând în ultimă
instanţă evoluţia economică.

05/24/21
Echilibrul economic parţial caracterizează diferite situaţii în care se află
agenţii economici şi pieţele şi se poate stabili:

a) la nivelul unui singur produs (de exemplu, cererea şi


oferta de pâine);
b) la nivelul unor ramuri;
c) la nivelul unor mărimi macroeconomice, de exemplu:
- echilibrul între veniturile şi cheltuielile bugetului de
stat,
- echilibrul între export şi import, etc.
d) echilibrele stabilite la nivelul diferitelor pieţe, cum ar
fi:
- echilibrul între cererea şi oferta de forţă de muncă,
- echilibrul între cererea şi oferta de monedă, etc.

05/24/21
Echilibrul economic general vizează fluxurile şi
mărimile globale şi reprezintă o situaţie a
tuturor pieţelor interdependente, care se
caracterizează prin lipsa excesului de cerere sau
de ofertă.

Echilibrul general există atunci când sistemul de


preţuri permite egalarea simultană a cererii
agregate cu oferta agregată.

05/24/21
Potrivit teoriei economice contemporane, principalele
componente ale echilibrului general sunt:

a) o creştere economică pozitivă;


b) ocuparea deplină a forţei de muncă;
c) stabilitatea nivelului general al preţurilor;
d) soldul pozitiv al balanţei comerciale;
e) o repartiţie justă a veniturilor.

05/24/21
Dezechilibrul economic are un caracter permanent şi reprezintă o încălcare a
egalităţii între cerere şi ofertă, fie la nivelul unui produs, al unor pieţe, fie la
nivelul cererii şi ofertei globale.

Principalele dezechilibre macroeconomice sunt:


a) criza economică (dezechilibru între cererea şi oferta de bunuri şi
servicii);
b) şomajul (dezechilibru între forţa de muncă disponibilă şi locurile de
muncă libere);
c) inflaţia (dezechilibru între cantitatea de bunuri şi servicii şi masa
monetară);
d) soldul negativ al balanţei de plăţi (dezechilibru între export şi
import);
e) decalajele, considerate injuste, între diferite tipuri de venituri şi
categorii sociale.

05/24/21
2. Cererea agregată (AD).
Componentele şi factorii cererii
agregate.

05/24/21
Cererea agregată (sau globală) reprezintă totalitatea cheltuielilor pe care agenţii
economici intenţionează să le efectueze într-un interval de timp în raport cu veniturile
totale şi nivelul general al preţurilor.
Cererea agregată este cantitatea totală de bunuri și servicii finale care este cerută într-
un interval de timp în cadrul unei economii.

Cererea agregată
AD = C + G + I + NX
Consumul Achiziţiile Investiţiile Exportul Net
menajelor guvernamentale naţionale (cererea din
(cheltuielile de (procurări de brute private străinătate)
consum produse și servicii de (cheltuielile (NX)
efectuate pentru către autoritățile pentru investiții
familii)
publice) ale firmelor și
(C) (G)
familiilor)
(I)
Produsul Naţional Brut
05/24/21
Curba cererii agregate

P
Unde:
AD P – nivelul general al
preţurilor;
P1
V – mărimea producţiei
reale (Venitul)

P2

0 V1 V2 V

Factorul principal care influențează mărimea


cererii agregate este nivelul general al prețurilor
05/24/21
De ce la creşterea preţurilor în economie
cererea agregată scade?

Efectul de avere
Efectul ratei dobînzii
Efectul exportului net

05/24/21
 Efectul de avere - deoarece cu aceeaşi sumă de bani se
poate cumpăra o cantitate mai mică de bunuri şi servicii,
în consecinţă, ar loc reducerea consumului şi deci şi a
cererii agregate.
 Efectul ratei dobînzii - creşterea ratei dobînzii, conduce
la scăderea cererii agregate prin reducerea cererii de
investiţii şi a bunurilor de folosinţă îndelungată, care
sunt procurate pe credit.
 Efectul exportului net - produsele externe devin mai
ieftine în comparaţie cu cele confecţionate de către
producătorii autohtoni, de aceea cresc importurile şi se
reduc exporturile, respectiv şi cererea globală.

05/24/21
Factorii care modifică curba cererii agregate:
 cheltuielile de consum (cererea agregată crește când cresc aceste
cheltuieli și invers)
 cheltuielile guvernamentale (dacă cheltuielile publice cresc,
atunci curba AD se va deplasa spre dreapta, și invers)
 modificarea impozitelor (odată cu creșterea impozitelor
consumul se va reduce, respectiv se va reduce și cererea
agregată, iar curba AD se va deplasa spre stânga)
 modificarea ofertei monetare (la creșterea ofertei de monedă vor
crește prețurile, deci și cheltuielile, fapt ce va condiționa
deplasarea curbei spre dreapta. Și invers)

05/24/21
3. Oferta agregată (AS) – noţiuni generale.
Modelul clasic şi keynesian al ofertei agregate.

05/24/21
Oferta globală (sau agregată) reprezintă cantitatea
totală de bunuri şi servicii pe care firmele
intenţionează şi pot s-o vândă într-o anumită
perioadă de timp, în funcţie de nivelul general al
preţurilor.

Venitul naţional potenţial (VNp) nivelul maxim al


venitului naţional obţinut în condiţiile în care
factorii de producţie din economia naţională sunt
utilizaţi la maximum.

05/24/21
Curba ofertei globale

P VN
potenţial AS
monetarist Unde:
P – nivelul general al preţurilor;
P2 V – mărimea producţiei reale
(Venitul)

keynesian

P1

0 V1 V2 V

05/24/21
 Pentru keynesieni, curba AS este mai plată până în
momentul în care are loc ocuparea deplină a forței de
muncă, anume atunci curba devine verticală . Acest lucru
înseamnă că modificările survenite în cererea agregată,
când economia nu utilizează toate resursele disponibile, vor
avea un efect puternic asupra producţiei şi nu vor influenţa
deloc preţurile.

 Pentru monetarişti însă, curba AS are o pantă abruptă, pe


termen lung ea devine verticală, în punctul în care
marchează volumul producţiei potenţiale. Aceasta înseamnă
că modificările intervenite în cererea agregată vor afecta
preţurile şi nu vor modifica deloc sau foarte puţin
producţia.

05/24/21
Factorii care modifică curba ofertei agregate:

nivelul mediu al prețurilor pe economie (sporirea


prețurilor va crește cantitatea totală de bunuri și
servicii)
modificarea preţurilor şi a cantităţii factorilor de
producţie utilizaţi, adică a muncii (salariile), a
materiei prime, a echipamentului şi utilajului, a
informaţiei.
modificarea productivităţii muncii în urma
folosirii unor noi tehnologii, mai avansate,
condiţionând reducerea costurilor, contribuie, de
obicei, la creşterea ofertei agregate.

05/24/21
4. Modelul AD - AS şi modelul IS – LM al
echilibrului macroeconomic

05/24/21
Analiza modelului echilibrului macroeconomic AD-AS,
ofera răspuns la un şir de întrebări:

 Cum se stabileşte nivelul general al preţurilor în cadrul


întregii economii?
 Care sunt condiţiile ca acest nivel să rămână stabil o
perioadă mai îndelungată?
 Cum se poate menţine un echilibru mobil între cererea
globală şi oferta globală aşa încât nivelul general al
preţurilor să rămână neschimbat?

05/24/21
Modelul echilibrului macroeconomic AD-AS
Unde:
P – nivelul general al preţurilor;
P V – mărimea producţiei reale (Venitul);
E – punctul de echilibru.

AD AS

Echilibrul general este


în punctul E,
intersecția AD si AS.
Acest punct
E reprezintă acel nivel al
producției și al
Pe prețurilor spre care
tinde economia.

0 Ve V
Curba AD descrie relația dintre cererea agregată și nivelul general al prețurilor.
Curba AS reprezintă raportul dintre oferta agregată și nivelul general al prețurilor.
05/24/21
Modelului IS-LM reprezintă echilibrul economic general ce
se stabileşte între sectorul real şi sectorul monetar al
economiei.
Componentele de bază ale modelului IS-LM sunt:
curba IS - ce reprezintă raportul „investiţii (I) - economii
(S)"; şi arată condiţiile necesare pentru stabilirea
echilibrului pe piaţa bunurilor şi serviciilor, adică în
sectorul real al economiei;
curba LM - ce reprezintă raportul dintre cererea (L) şi oferta
(M) de bani şi reflectă condiţiile în care se va stabili
echilibrul pe piaţa monetară.

05/24/21
Curba IS (investiţii - economii) reprezintă toate acele
combinaţii dintre rata dobânzii şi venitul naţional în care
piaţa bunurilor şi serviciilor se află în stare de echilibru.

d Unde:
d – nivelul ratei dobânzii;
V – mărimea producţiei reale
(Venitul Naţional)
E1 E- diferite nivele de echilibru
d1 pe piaţa de bunuri şi
servicii
E0

E2
IS
d2

0 V1 V0 V2 V

05/24/21
Curba LM (cererea şi oferta de bani) arată toate
combinaţiile posibile între ratele dobânzii şi venit,
combinaţii în care cererea şi oferta de bani sunt egale.

d
Unde:
LM
d – nivelul ratei dobânzii;
E2 V – mărimea producţiei reale
d2 (Venitul Naţional)
E – diferite nivele de echilibru
pe piaţa monetară.
d0 E0
E1
d1

0 V1 V0 V2 V

05/24/21
Punctul E0, punctul echilibrului general, reprezintă
echilibrul concomitent între economii şi investiţii, precum şi
echilibrul între cererea şi oferta de bani.
Punctul de intersecţie dintre curba IS şi curba LM reprezintă valorile pe
care trebuie sa le aibă rata dobînzii (r) şi mărimea venitului naţional (V)
pentru ca să se stabilească un echilibru între sectorul real şi sectorul
monetar al economiei.

d
LM

d0 E0
IS

0 V0 V
05/24/21
Cum se stabileşte echilibrul economic?
Spre deosebire de autorii clasici şi marginalişti,
J. Keynes susţine că echilibrul economic nu se poate
stabili în mod automat.
Potrivit teoriei keynesiene, secretul stabilirii echilibrului
economic constă în transformarea tuturor economiilor
în investiţii.
Or, o asemenea transformare devine posibilă doar în cazul
în care statul intervine în viaţa economică şi, prin
politica sa, mai cu seamă în domeniul cheltuielilor
publice şi al monedei, încurajează consumul şi
investiţiile, fapt ce are drept rezultat stabilirea
echilibrului între cererea globală şi oferta globală.

05/24/21
Multumesc!

05/24/21

S-ar putea să vă placă și