Sunteți pe pagina 1din 40

TEMA 5. MODELUL AD - AS DE ECHILIBRU

MACROECONOMIC.

Unităţi de conţinut:

1.

Cererea agregată: componente, factori de

influenţă.

2.

Oferta agregată. Modelele ofertei agregate.

3.

Echilibru macroeconomic AD AS pe termen scurt şi lung.

4.

Crucea lui Keynes.

ofertei agregate. 3. Echilibru macroeconomic AD – AS pe termen scurt şi lung. 4. Crucea lui
SUBIECTUL I Cererea agregată:
SUBIECTUL I
Cererea agregată:

componente, factori de

influenţă.
influenţă.
SUBIECTUL I Cererea agregată: componente, factori de influenţă.
Cererea agregată (AD) totalitatea cheltuielilor efectuate de către agenţii economici agregaţi pentru achiziţionarea
Cererea agregată (AD) totalitatea cheltuielilor efectuate
de către agenţii economici agregaţi pentru achiziţionarea
de bunuri şi servicii create în economia naţională în
decursul unei perioade de timp.
componentele principale
 cheltuielile de consum personal ale
menajelor (C);
 cheltuielile de investiţii ale firmelor (I);
 cheltuielile statului privind achiziţionarea de
bunuri şi servicii( G);
cheltuielile privind exportul net (Nx).
AD = C + I + G + Nx
Grafic AD se reprezintă sub forma unei curbe cu pantă negativă, care reflectă interdependenţa inversă
Grafic AD se reprezintă sub forma unei curbe cu pantă
negativă, care reflectă interdependenţa inversă dintre
nivelul achiziţionat al PIB real (Y) şi nivelul preţurilor (P).
Curba AD reflectă totalitatea combinaţiilor dintre
cantităţile de bunuri şi servicii ce pot fi achiziţionate şi
anumite niveluri medii ale preţurilor.

P

P

P

1

0

AD Y Y 1 0
AD
Y
Y 1
0

Y

Factorii de preţ a cererii agregate  caracterizează modificarea cererii agregate în raport cu preţul;
Factorii de preţ a cererii
agregate
 caracterizează modificarea cererii agregate
în raport cu preţul;
modificarea mărimii cererii agregate în
rezultatul modificării nivelului preţurilor se

reflectă prin deplasarea de-a lungul curbei cererii agregate; creşterea nivelului preţurilor conduce la restrîngerea consumului, investiţiilor, cheltuielilor guvernului şi a exportului net.

nivelului preţurilor conduce la restrîngerea consumului, investiţiilor, cheltuielilor guvernului şi a exportului net.
ABORDĂRI  Teoria cantitativă a banilor: M*v =P*Y  unde:  M – cantitatea de
ABORDĂRI
 Teoria cantitativă a banilor: M*v =P*Y
 unde:
 M – cantitatea de bani în circulaţie;
 v – viteza de circulaţie a banilor;
 P – nivelul general al preţurilor în economie;
 Y – nivelul real al producţiei, pentru care se formează
cererea.
MV
Y 

P

 Deoarece curba AD se construieşte considerînd M şi v fixate, atunci odată cu creşterea
 Deoarece curba AD se construieşte considerînd M şi v fixate,
atunci odată cu creşterea preţurilor, are loc reducerea stocurilor
reale de bani (M/P), iar ca rezultat se reduce cantitatea de
bunuri şi servicii pentru care se formează cererea.
reduce cantitatea de bunuri şi servicii pentru care se formează cererea.  P↑ => M/P↓ =>

P↑ => M/P↓ => AD↓=> Y↓

Efectele cererii agregate:  Efectul ratei dobînzii (Keynes). Creşterea preţurilor (P) determină majorarea cererii
Efectele cererii agregate:
 Efectul ratei dobînzii (Keynes). Creşterea preţurilor (P) determină
majorarea cererii de bani (L). În condiţiile unei mase monetare
constante, are loc creşterea ratei dobînzii (r). Ca rezultat scad
investiţiile, respectiv cererea agregată se reduce
P↑ => L ↑ => r↑ => I↓ => AD↓
 Efectul bogăţiilor acumulate (Pigou): Creşterea preţurilor
determină reducerea capacităţii de cumpărare a activelor financiare
ale populaţiei. Ca rezultat scade consumul, respectiv cererea
agregată se reduce
P↑ => C↓ => AD↓  Efectul importului: Creşterea preţurilor în interiorul ţării determină scumpirea
P↑ => C↓ => AD↓
 Efectul importului: Creşterea preţurilor în interiorul ţării determină
scumpirea bunurilor autohtone comparativ cu cele străine. Ca
rezultat are lor reducerea exporturilor şi creşterea importurilor,
respectiv cererea agregată se reduce
P↑ => Imp↑; Exp↓ => Nx↓ => AD↓
Determinanţii cererii agregate
Determinanţii cererii agregate
 Totalitatea factorilor non-preţ a cererii agregate;  Modificarea factorilor non-preţ ai cererii agregate
 Totalitatea factorilor non-preţ a cererii
agregate;
 Modificarea factorilor non-preţ ai cererii
agregate determină modificarea cererii
agregate şi provoacă deplasarea curbei AD.
agregate şi provoacă deplasarea curbei AD.
 creşterea AD se reprezintă grafic prin deplasarea de la AD la AD``;  reducerea
creşterea AD se reprezintă grafic prin
deplasarea de la AD la AD``;
 reducerea
AD se reprezintă grafic prin
deplasarea de la AD la AD`.

Factorii de influență Modificările în cheltuielile de consum sunt determinate de:

□  veniturile consumatorilor;  aşteptările consumatorilor;  datoriile menajelor;  impozitele
veniturile consumatorilor;
aşteptările consumatorilor;
datoriile menajelor;
impozitele achitate de consumator, etc.
Modificările în cheltuielile investiţionale sunt determinate de:
rata dobînzii;
nivelul aşteptat al profitului din investiţii;
nivelul tehnologiilor;
nivelul impozitelor, etc.
Modificările în cheltuielile guvernamentale sunt determinate de:
adoptarea programelor de stat, schimbările politice.
Modificările în cheltuielile privind exportul net sunt determinate de:
modificări în condiţiile comerţului exterior;
modificări în veniturile de peste hotare;
modificări în cursul valutar.
Conform teoriei cantitative a banilor masa monetară (M) şi viteza de circulaţie a
banilor (v) sunt consideraţi factori non-preţ a AD.
Determinații AD
Determinații AD

P

A A'' A' ● AD'' AD AD' Y
A
A''
A'
AD''
AD
AD'
Y
SUBIECTUL II Oferta agregată. Modelele ofertei agregate.
SUBIECTUL II
Oferta agregată.
Modelele ofertei
agregate.
Oferta agregată (AS) - cantitatea totală de bunuri economice disponibile pentru vînzare într-o economie naţională,
Oferta agregată (AS) - cantitatea totală de bunuri
economice disponibile pentru vînzare într-o economie
naţională, în funcţie de nivelul general al preţurilor, într-o
anumită perioadă.
factorii principali
 Factorii de preţ conduc la
deplasarea de-a lungul curbei ofertei
agregate;
 Factorii non-preţ determină
deplasarea în spaţiu a curbei ofertei
agregate.
Factorii non-preţ  Modificarea tehnologiilor;  Modificarea preţurilor la resurse (costurilor de producţie);
Factorii non-preţ
 Modificarea tehnologiilor;
 Modificarea preţurilor la resurse (costurilor
de producţie);
 Modificarea volumului de resurse utilizate;
 Modificarea structurală a pieţii;
 Modificarea nivelului productivităţii;
 Modificarea impozitelor şi taxelor;
 Modificarea normelor juridice.
Formele de realizare Produsul naţional brut Produsul intern brut Modelele AS  Modelul neoclasic descrie
Formele de realizare
Produsul naţional brut
Produsul intern brut
Modelele AS
 Modelul neoclasic
descrie
comportamentul economiei pe
perioadă lungă de timp;
 Modelul keynesist examinează
funcţionarea economiei în intervale
de timp relativ scurte.
Curba ofertei agregate
Curba ofertei agregate

Nivelul preţului

0

AS'

II - Segmentul Intermediar

AS-pantă crescătoare, resursele sunt exploatate intensiv

I - Segmentul

Keynesian

AS-perfect elastica, resursele sunt subutilizate, TS

A'

A

A''

AS

AS''

III - Segmentul Neoclasic

AS-perfect inelastică, resursele sunt exploatate la max, TL

B

Y

Trăsăturile curbei AS Constă din trei segmente: orizontal, crescător şi vertical; Segmentul orizontal al curbei
Trăsăturile curbei AS
Constă din trei segmente: orizontal, crescător şi vertical;
Segmentul orizontal al curbei se numeşte keynesist şi arată modificarea
volumului real al producţiei, cînd nivelul preţurilor rămîne constant;
modificarea volumului real al producţiei ca rezultat al schimbării nivelului
preţurilor;
Segmentul vertical al curbei se numeşte neoclasic şi arată nivelul
constant al producţiei reale cînd nivelul preţurilor este variabil;

Modificarea mărimii ofertei agregate în rezultatul modificării nivelului general al preţurilor se reflectă prin deplasarea de-a lungul a curbei ofertei agregate (din punctul A în punctul B şi viceversa).

Modificarea ofertei agregate în rezultatul factorilor non-preţ,

provoacă deplasarea curbei ofertei agregate:

creşterea ofertei agregate se reprezintă grafic prin deplasarea de la AS la AS``;

reducerea ofertei agregate se reprezintă grafic prin deplasarea de la AS la AS`.

Segmentul crescător al curbei se numeşte intermediar şi reflectă

Modelul keynesist al ofertei agregate

 caracterizează funcţionarea economiei pe TS;  grafic se notează SRAS → short run aggregate
 caracterizează funcţionarea economiei pe TS;
 grafic se notează SRAS → short run aggregate
supply (engl.)
 economia
funcţionează
în condiţiile ocupării
incomplete a factorilor de producţie;
 mărimile nominale (preţurile, salariul nominal) sunt
mai rigide, se modifică lent şi reacţionează încet
la fluctuaţiile pieţei;
Cauzele mărimilor fixe în perioada scurtă pot fi: contractele de muncă și de
furnizare a materiei prime, a mărfurilor sunt semnate pentru o perioadă mai
îndelungată, salariul minim stabilit de către stat sau sindicate etc.
 mărimile
reale
(volumul
producției,
ocuparea,
salariul real etc.) sunt mai flexibile şi reacţionează
mai repede la fluctuaţiile pieţei.

P

SRAS
SRAS
P SRAS SRAS Y P SRAS Y Situație normală a modelului keynesist Salariile nominale – fixe
SRAS Y
SRAS
Y

P

SRAS

Y

Situație normală a modelului keynesist

Salariile nominale fixe Prețuri relativ flexibile

Situație extremă a modelului keynesist Prețuri fixe și salarii nominale fixe

SRAS se poate modifica în urma:

•şocului de productivitate și schimbării rapide a preţurilor la resurse.

Curba AS pe termen scurt (SRAS) reflectă că nivelul producţiei efectiv (Y) se abate faţă
Curba AS pe termen scurt (SRAS) reflectă că
nivelul producţiei efectiv (Y) se abate faţă de
cel potenţial (Y*), dacă nivelul preţurilor (P)
deviază de la cel anticipat (P e ):
Y = Y* + α (P - P e ),
α – coeficient ce caracterizează intensitatea reacţiilor întreprinzătorilor la abaterea preţurilor efective
α – coeficient ce caracterizează intensitatea
reacţiilor întreprinzătorilor la abaterea
preţurilor efective faţă de cele anticipate.
 α>0
Modelul neoclasic al ofertei agregate  descrie comportamentul economiei pe TL;  grafic se notează
Modelul neoclasic al ofertei
agregate
 descrie comportamentul economiei pe TL;
 grafic se notează LRAS → long run aggregate supply
(engl.).
 nivelul producţiei depinde de factorii de producţie şi nu
depinde de nivelul preţurilor;
 schimbările în nivelul tehnologiilor şi a factorilor de
producţie au loc lent;
 economia funcţionează în condiţiile ocupării depline a
factorilor de producţie, şi, respectiv, nivelul producţiei
corespunde cu cel potenţial (Y*);
 preţurile, salariul nominal şi alte mărimi nominale sunt
flexibile şi modificarea lor menţine echilibrul pieţei.
P LRAS LRAS1 Y * Y
P
LRAS
LRAS1
Y *
Y

Curba AS pe termen lung (LRAS) este verticală. Ea caracterizează nivelul natural (potenţial) al producţiei (Y*), adică nivelul producţiei în condiţiile ocupării depline, la care resursele din economie sunt utilizate integral, iar şomajul corespunde nivelului natural; Deplasarea curbei LRAS este posibilă doar în condiţiile modificării mărimii factorilor de producţie şi a tehnologiilor.

SUBIECTUL III Echilibru macroeconomic AD – AS pe termen scurt şi lung.
SUBIECTUL III
Echilibru
macroeconomic AD – AS
pe termen scurt şi lung.
Modelul grafic al echilibrului macroeconomic Modelul interacţiunii dintre cererea agregată şi oferta agregată
Modelul grafic al echilibrului macroeconomic
Modelul interacţiunii dintre cererea agregată şi
oferta agregată

P

P E

AS E ● AD
AS
E
AD

0

Y E

Y

Intersecţia curbelor cererii şi ofertei agregate reprezintă situaţia de echilibru; Nivelul preţurilor la produsele finite, care se stabileşte pe baza egalităţii dintre cererea agregată şi oferta agregată, determină nivelul de echilibru al preţurilor (P E ); Produsul naţional real, care se stabileşte pe baza egalităţii dintre cererea agregată şi oferta agregată, determină volumul real al producţiei naţionale de echilibru (Y E ).

Stabilitatea echilibrului macroeconomic  Şocurile cererii agregate; de exemplu: reducerea AD în perioada de
Stabilitatea echilibrului
macroeconomic
 Şocurile cererii agregate;
de exemplu: reducerea AD în perioada de
război, creșterea AD în cazul expansiunii
monetare, a remitențelor;
 Şocurile ofertei agregate;
de exemplu: schimbarea bruscă a preţurilor la
resursele petroliere, paradoxul economisirii,
creșterea P la resurse energetice, embargoul
vinurilor, seceta, criza economica.
în condiţiile cînd oferta agregată este perfect elastică (model keynesist), în rezultatul unui şoc al
în condiţiile cînd oferta agregată este perfect elastică (model keynesist), în
rezultatul unui şoc al cererii agregate (deplasarea AD 0 la AD 1 ), nivelul general al
preţurilor rămîne acelaşi, iar venitul naţional realizat se modifică în acelaşi sens şi cu
aceeaşi mărime;
în condiţiile cînd oferta agregată este perfect inelastică (modelul neoclasic), în
rezultatul unui şoc al cererii agregate (deplasarea AD 2 la AD 3 ), se modifică doar
nivelul general al preţurilor, venitul naţional realizat rămînînd neschimbat.
AS
P
AD 3
AD 2
AD 0
AD 1
Y

Şocurile ofertei agregate pe termen scurt (reducerea de la AS 0 la AS 1 ) au ca efect modificarea în acelaşi sens a venitului naţional realizat (Y scade la la Y 0 la Y 1 ) şi o modificare în sens contrar a nivelului general al preţurilor (P creşte de la P 0 la P 1 ).

P1

P 0

P

AS 1 AS 0 AD Y Y 1 Y 0
AS 1
AS
0
AD
Y
Y 1
Y 0

Echilibrul pe termen lung se stabileşte în condiţiile cînd cererea agregată este egală cu oferta agregată pe termen scurt şi oferta agregată pe termen lung AD = SRAS = LRAS (punctul A)

P LRAS A Pe ● AD Y *
P
LRAS
A
Pe
AD
Y
*

SRAS

Y

Factorii de influență Şocul ofertei agregate (de ex.: schimbarea bruscă a preţurilor la resursele petroliere),
Factorii de influență
Şocul ofertei agregate (de ex.: schimbarea bruscă a preţurilor la
resursele petroliere), deplasează curba SRAS în sus, de la SRAS 0 la
SRAS 1. Ca rezultat echilibrul pe termen scurt se stabileşte în punctul B, la
un nivel mai ridicat al preţurilor.

P

P

P

1

0

LRAS B SRAS 1 ● A SRAS 0 ● AD Y Y Y * 1
LRAS
B
SRAS 1
A
SRAS 0
AD
Y
Y
Y
*
1

În punctul B nivelul producţiei pe termen scurt este mai mic decît cel potenţial, ceea ce caracterizează situaţia de ocupare incompletă a factorilor de producţie (şomaj): Y 1 < Y*

În acest context, statul intervine prin politici de stimulare a AD. Ca rezultat curba AD
În acest context, statul intervine prin politici de stimulare
a AD. Ca rezultat curba AD se deplasează în AD'. Echilibrul
pe termen lung se stabileşte în punctul C. Nivelul
producţiei revine la cel potenţial. Nivelul preţurilor
corespunde nivelului P 1

LRAS

P C C SRAS 1 P 1 P .B ● ● 1 A SRAS 0
P
C
C
SRAS 1
P
1
P
.B
1
A
SRAS 0
P
0
P
0
AD'
AD
Y
Y
*
Y
1
Decalajele nivelului venitului  Starea economiei naţionale, caracterizată printr-un dezechilibru parţial 
Decalajele nivelului
venitului
Starea economiei naţionale, caracterizată
printr-un dezechilibru parţial
Diferenţa dintre venitul realizat (Y) şi venitul

 Diferenţa dintre venitul realizat (Y) şi venitul  Decalaj recesionist, analizat de J.M. Keynes. 

Decalaj recesionist, analizat de J.M. Keynes.

venitul  Decalaj recesionist, analizat de J.M. Keynes.  Decalaj inflaţionist, analizat de către noii
 Decalaj inflaţionist, analizat de către noii economişti clasici.
Decalaj inflaţionist, analizat de către noii
economişti clasici.
analizat de J.M. Keynes.  Decalaj inflaţionist, analizat de către noii economişti clasici. potenţial (Y*)
potenţial (Y*)
potenţial (Y*)
Decalajul recesionist
Decalajul recesionist

Venitul realizat este mai mic decît cel potenţial:

  Y < Y * Caracterizează subutilizarea factorilor de producţie (după Keynes). Cauze: 
 Y < Y *
Caracterizează subutilizarea factorilor de
producţie (după Keynes).
Cauze:
 
de producţie (după Keynes). Cauze:    şocul cererii agregate (reducerea AD); şocul ofertei

şocul cererii agregate (reducerea AD); şocul ofertei agregate (paradoxul economisirii).

Keynes). Cauze:    şocul cererii agregate (reducerea AD); şocul ofertei agregate (paradoxul economisirii).

LRAS

SRAS P E Decalaj recesionist AD Y Y * Y 1 Ajustarea decalajului recesionist
SRAS
P
E
Decalaj recesionist
AD
Y
Y *
Y
1
Ajustarea decalajului recesionist
 ajustarea prin AS (creşterea AS pe termen scurt):  prin relansarea de la sine
 ajustarea prin AS (creşterea AS pe termen scurt):
 prin relansarea de la sine (automată) a activităţii economice; În recesiune există un
surplus pe piaţa factorilor de producţie ce antrenează o reducere a preţurilor factorilor de
producţie şi determină reducerea costurilor medii în economie. În consecinţă, oferta
agregată se deplasează spre dreapta.
 prin intermediul politicilor de stimulare a ofertei agregate (ex: subvenţii).
 ajustarea prin AD (creşterea AD):
 printr-o relansare automată a AD şi a componentelor sale;
 prin politica macroeconomică de stimulare a AD.
 Politica bugetar – fiscală, prin intermediul instrumentelor ei:
 achiziţiile guvernamentale: G↑ => Y↑ => deplasarea AD şi stabilirea echilibrului la nivelul
Y*;

impozite: T↓ => Y D ↑ =>Y↑=> deplasarea AD şi stabilirea echilibrului la nivelul Y*.

Y*;  impozite: T↓ => Y D ↑ =>Y↑=> deplasarea AD şi stabilirea echilibrului la nivelul
Decalajul inflaționist
Decalajul inflaționist
Decalajul inflaționist  Venitul realizat este mai mare decît cel potenţial: Y > Y*  Caracterizează
Decalajul inflaționist  Venitul realizat este mai mare decît cel potenţial: Y > Y*  Caracterizează

Venitul realizat este mai mare decît cel

potenţial: Y > Y*  Caracterizează suprautilizarea factorilor de producţie (după Keynes). Cauze:  şocul
potenţial: Y > Y*
 Caracterizează suprautilizarea factorilor
de producţie (după Keynes).
Cauze:
 şocul cererii agregate (reducerea AD);
SRAS P LRAS Decalaj inflaţionist AD Y Y * Y 1 Ajustarea decalajului inflaţionist 
SRAS
P
LRAS
Decalaj inflaţionist
AD
Y
Y
*
Y
1
Ajustarea decalajului inflaţionist
 ajustarea prin AS (scăderea AS pe termen scurt):
 reducerea de la sine (automată) a activităţii economice: nivelul ofertei agregate pe
termen scurt determină creşterea preţurilor factorilor de producţie, îndeosebi a salariilor,
care încep să crească mai repede decît productivitatea muncii. Ca rezultat cresc
costurile şi are loc o deplasare spre stînga a SRAS, la un nivel al preţurilor mai ridicat;
 politica de temporare a nivelului activităţii economice (restricţii fiscale).
 ajustarea prin AD (diminuarea AD):
 reducerea automată a cheltuielilor agregate;
 prin politica macroeconomică de descurajare a AD.
 Politica bugetar – fiscală, prin intermediul instrumentelor ei:
 achiziţiile guvernamentale: G↓ => Y↓ => deplasarea AD şi stabilirea echilibrului la nivelul
Y*;
 impozite T↑ => Y D ↓ =>Y↓=> deplasarea AD şi stabilirea echilibrului la nivelul Y*.
nivelul Y*;  impozite T↑ => Y D ↓ =>Y↓=> deplasarea AD şi stabilirea echilibrului la
Concluzii:
Concluzii:
Ajustările în nivelul venitului demonstrează stabilitatea echilibrului macroeconomic pe termen lung; Din
Ajustările
în
nivelul venitului
demonstrează stabilitatea echilibrului
macroeconomic pe termen lung;
Din înlănţuirea în dinamică a apariţiei şi
ajustărilor decalajelor recesioniste şi
inflaţioniste rezultă fenomenul ciclicităţii
economice.
SUBIECTUL IV Crucea lui Keynes
SUBIECTUL IV
Crucea lui Keynes

Crucea lui Keynes

 model de echilibru macroeconomic;  relevă interdependenţa dintre cheltuielile efective şi cele planificate.
 model de echilibru macroeconomic;
 relevă interdependenţa dintre cheltuielile efective şi cele
planificate.
 Cheltuielile agregate planificate (E), reprezintă suma pe
care menajele, firmele, statul şi străinătatea planifică să le
efectueze pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii.
Funcţia cheltuielilor planificate: E = C+I+G+N x
 Cheltuielile agregate efective (Y) reprezintă cantitatea de
bunuri şi servicii cumpărate efectiv, indiferent de ceea ce
agenţii economici îşi planificaseră. Se deosebesc de cele
planificate prin mărimea investiţiilor neplanificate în stocuri,
în condiţiile modificării volumului de vînzări.
Y are următoarele semnificaţii: venitul efectiv şi cheltuielile efective.
Y are următoarele semnificaţii: venitul efectiv şi cheltuielile
efective.

Cheltuielile efective (Y)= Cheltuielile planificate (E) Y = E

E Y = E Y 1 E 1 A E 0 E 2 Y2 Micșorarea
E
Y = E
Y 1
E
1
A
E
0
E 2
Y2
Micșorarea
neplanificată
a stocurilor
45 0
0 E 2 Y2 Micșorarea neplanificată a stocurilor 45 0 Y 2 Y 0 Y Y

Y 2

Y 0

Y

Y 1

E = C+I+G+Nx

Majoraraea

neplanificată a

stocurilor

Cheltuielile planificate (E) reprezintă funcția consumului , deplasată în sus în mărimea egală cu totalitatea cheltuielilor investiționale, achizițiilor publice și exportului net.

Cheltuielile efective se formează în baza veniturilor reale, a producției (Y). Din

aceste considerente, egalitatea veniturilor (cheltuielilor efective) și a cheltuielilor planificate în interpretarea grafică este reflectată prin bisectoarea, sub un unghi de 45°. Această egalitate poate fi prezentată prin ecuația Y=E

Crucea lui Keynes reprezintă un instrument de lucru ce ilustrează procesul de atingere a echilibrului
Crucea lui Keynes reprezintă un instrument de
lucru ce ilustrează procesul de atingere a
echilibrului economic pe termen scurt.
 Dacă în economie a fost produs mai mult decît se
solicită (Y 1 >Y 0 ), o parte a producţiei nerealizate va
fi stocată. Creşterea stocurilor determină firmele să
reducă producerea şi ocuparea. Aceasta va avea
loc pînă cînd Y 1 se reduce la nivelul de echilibru Y 0.
 Dacă producţia se află la un nivel mai mic decît cel
de echilibru (Y 2 <Y 0 ), aceasta înseamnă că se
produce insuficient faţă de cerere. Pentru a
soluţiona această problemă, firmele vor reduce
stocurile, apoi vor mări producţia şi ocuparea, pînă
cănd Y 2 va creşte la nivelul de echilibru Y 0.

Mulțumesc pentru atenție!