Academia de Studii Economice din Moldova

REFERAT

Politica monetara a RM( 2015, 2016).Dimanica

indicatorilor monetari.

Chișinău 2017
 Obiectivele politicii monetare:

În temeiul art.4 din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei obiectivul fundamental este

asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
Stabilitatea preţurilor poate fi definită ca o situaţie în care creşterea preţurilor este suficient de
redusă şi stabilă, astfel încât să nu influenţeze deciziile economice ale societăţii.

În acest context, Banca Naţională a Moldovei consideră că stabilitatea preţurilor poate fi cantitativ
definită prin rata inflaţiei evaluată prin indicele preţurilor de consum publicat lunar de Biroul
Naţional de Statistică, dat fiind faptul că:

1. publicul larg este informat privind indicele respectiv şi mai puţin despre alţi indici de
măsurare a inflaţiei,
2. datele privind indicele preţurilor de consum sunt disponibile în timp util,
3. nu sunt supuse revizuirilor,
4. nu în ultimul rând, este respectat principiul de separare a intereselor dintre instituţia care
colectează şi calculează indicele respectiv şi instituţia care are ca obiectiv ţintirea ratei inflaţiei.
Pe lângă asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor care este obiectivul fundamental al politicii
monetare, BNM are şi alte obiective macroeconomicesecundare, inclusiv promovarea şi menţinerea
a unui sistem financiar bazat pe principiile pieţei şi sprijinirea politicii economice generale a
statului. Aceste obiective sunt urmărite în măsura în care ele nu afectează atingerea obiectivului
fundamental al BNM.

Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei
consideră menţinerea inflaţiei (măsurate prin indicele preţurilor de consum) în marime de 5.0 la sută
anual cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea
economică a Republicii Moldova pe termen mediu.

Promovarea politicii monetare

Pe parcursul anului 2015 au avut loc treisprezece ședințe ale Comitetului executiv al Băncii
Naționale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. În urma evaluării balanței
riscurilor interne și externe, cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova, și a
perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu au fost emise șapte decizii de menținere și șase
decizii de majorare a ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară de la
nivelul de 6.5 la sută până la 19.5 la sută anual și a normei rezervelor obligatorii din mijloacele
atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă de la 14.0 la sută până la 35.0 la sută din baza
de calcul.

În anul 2015 a fost consemnată diminuarea ritmurilor de creștere a indicatorilor monetari.

Astfel, dinamica agregatelor monetare a fost una negativă, valorile înregistrate fiind mult sub nivelul
creșterilor din anii precedenți, constituind în termeni anuali -9.2 la sută pentru M2 (cu 5.0 puncte
procentuale sub nivelul anului 2014) și -3.0 la sută pentru M3 (cu 8.3 puncte procentuale mai puțin
față de creșterea din anul 2014).

În perioada de referință, rata medie anuală a dobânzii aferente creditelor noi acordate în
moneda națională a crescut cu 3.47 puncte procentuale, iar rata medie anuală a dobânzii aferente
creditelor noi acordate în valută străină s-a diminuat cu 0.98 puncte procentuale față de anul 2014,
înregistrând valori la nivelul de 14.06 la sută în moneda națională și 7.01 la sută în valută străină.
Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei a constituit 12.10 la sută, în creștere cu 6.38 puncte
procentuale față de anul 2014, în timp ce rata dobânzii pentru plasamentele în valută străină a
reprezentat în medie 2.56 la sută, în scădere cu 1.63 puncte procentuale față de anul 2014.

În luna noiembrie 2016, baza monetară s-a micșorat cu 40.3 mil. lei (0.1 la sută) față de luna
octombrie 2016 și a constituit 33182.2 mil. lei. Scăderea bazei monetare a fost determinată de
micșorarea activelor interne nete cu 774.3 mil. lei (30.0 la sută), în timp ce activele externe nete  au
crescut cu 734.0 mil. lei ( 2.1 la sută).
Masa monetară M2 pe parcursul perioadei de referință a scăzut cu 179.9 mil. lei, sau cu 0.4 la
sută față de luna octombrie 2016 și a constituit 45264.1 mil. lei.
Masa monetară M3 s-a micșorat în luna de referință cu 298.1 mil. lei (0.4 la sută).
Analiza componentelor pasive ale masei monetare (M3) denotă faptul că micșorarea acesteia pe
parcursul lunii noiembrie 2016 a fost determinată de scăderea agregatului monetar Bani în
circulaţie (M0) cu 133.6 mil. lei, precum și de diminuarea soldului total al depozitelor cu 164.5 mil.
lei 
 Soldul depozitelor în moneda națională s-a micșorat cu 46.3 mil. lei și a constituit 28553.5
mil. lei, reprezentând o pondere de 54.1 la sută din soldul total al depozitelor, iar cel al depozitelor
în valută (recalculat în lei) a scăzut cu 118.2 mil. lei, până la nivelul de 24224.1 mil. lei, având o
pondere de 45.9 la sută.
 Micșorarea masei monetare M3 pe parcursul perioadei de referință a fost determinată de
scăderea activelor interne nete ale sistemului bancar cu 1083.8 mil. lei (10.2 la sută), în timp
ce activele  externe nete au crescut cu 785.7 mil. lei (1.3 la sută).
Soldul creditelor în economie în luna noiembrie 2016 a scăzut cu 264.0 mil. lei (0.7 la sută)
din contul micșorării cererilor fată de economie în moneda națională cu 187.5 mil. lei (0.9 la sută),
precum şi a celor în valută (recalculată în lei) cu 76.5 mil. lei (0.4 la sută) .
De menționat că, cererile fată de economie în valută, exprimate în USD, au scăzut cu 14.6 mil.
USD pe parcursul perioadei de referință.

Evoluția negativă a soldului cererilor față de economie în moneda națională a fost determinată
de scăderea următoarelor componente: soldul cererilor față de sectorul societăţilor comerciale
nefinanciare cu capital majoritar public cu 45.8 mil. lei (4.1 la sută), soldul cererilor faţă de sectorul
societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 216.8 mil. lei (1.7 la sută) .
 Totodată soldurile cererilor față de sectorul financiar nebancar şi faţă de alte sectoare
rezidente (inclusiv persoanele fizice) au crescut cu 7.1 mil. lei (1.0 la sută) şi cu 68.0 mil. lei (1.0 la
sută), respectiv.

În același timp, micșorarea soldului cererilor față de economie în valută (exprimate în MDL)
a fost influențată de scăderea următoarelor componente: soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor
comerciale nefinanciare cu capital majoritar public cu 9.2 mil. lei (1.3 la sută), soldul cererilor față
de sectorul financiar nebancar cu 67.0 mil. lei (7.0 la sută), soldul cererilor faţă de alte sectoare
rezidente (inclusiv persoanele fizice) - cu 6.9 mil. lei (2.1 la sută).

Totodată, soldul cererilor faţă de societăţile comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat
a crescut cu 6.6 mil. lei (0.04 la sută).