Impactul Basel/ Solvency

asupra entitatilor financiare

din România

Realizatori: Popa Cătălin

Stănică Bogdan

1
1. IMPACTUL SOLVENCY II ASUPRA FIRMELOR
DE ASIGURĂRI DIN ROMÂNIA
1.1 Introducere
Dintr-o perspectivă de reglementare, o etapă cheie în dezvoltarea reglementării privind
solvabilitatea industriei de asigurări a fost aplicarea regimului Solvency II începând cu 1 ianuarie
2016 pe piața unică europeană, după aproape un deceniu , întârzieri repetate și critici la scară
largă. Solvency II este în prezent unul dintre cele mai sofisticate regimuri de reglementare din
lume și reprezintă o îmbunătățire imensă față de imperfecțiunile Solvency I.

România, ca țară membră a Uniunii Europene, a implementat regulile noului regim de la

începutul anului 2016, atât la nivelul companiilor de asigurări, cât și în cadrul Autoritatii de
Supraveghere Financiara(ASF). Noile cerințe de capital introduse de standardele Solvency II au
ridicat o serie de provocări pe peisajul local al sectorului asigurărilor.

1.2Metodologie

Acestă analiză oferă o evaluare cantitativă a impactului Solvency II asupra industriei

românești de asigurări după implementarea noului cadru de reglementare. Cercetarea a fost
realizată pe baza rapoartelor statistice publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară
(ASF) și Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) cu privire la
principalii indicatori prudențiali Solvency II privind cerințele de capital (SCR și MCR) , dar și
fondurile proprii .

Conform indicațiilor furnizate de EIOPA, definițiile pentru SCR, MCR și fonduri proprii
sunt următoarele:

1. Solvency Capital Requirement (SCR) corespunde capitalului economic obligatoriu

pe care asigurătorii și reasigurătorii europeni trebuie să îl dețină pentru a rezista
pierderilor semnificative și pentru a asigura un nivel prudent de protecție pentru
asigurații și beneficiarii în următoarele 12 luni. Solvency II aplică o abordare
modulară pentru a determina SCR. Expunerea globală la risc a asigurătorului este
împărțită în cinci module de risc (piață, neplată, subscriere, risc operațional și
imobilizat necorporal), care sunt împărțite în riscuri secundare și riscuri secundare.
2. Minimum Capital Requirement (MCR) este nivelul minim sub care resursele
financiare ale unei firme de asigurări nu ar trebui să scadă. Acest indicator este
determinat independent de SCR utilizând o formulă contabilă liniară. MCR are un
minim absolut de 3,7 milioane EUR , care corespunde la 25% din SCR și un plafon,
echivalent cu 45% din SCR.

2
 3. Own funds. În cadrul de reglementare SolvencyII, capitalul propriu este echivalent
cu excesul de active față de pasive și este cunoscut sub numele de fonduri proprii
disponibile. Proporția fondurilor proprii disponibile care pot acoperi SCR și MCR
sunt cunoscute ca fonduri proprii eligibile. Raportul fondurilor proprii eligibile pentru
a acoperi SCR și MCR corespunde raportului SCR, respectiv raportului MCR, care ar
trebui să fie de cel puțin 100%.

1.3Situația pieței din România pre Solvency II

În 2015, ASF împreună cu EIOPA a efectuat două exerciții de revizuire a bilanțului (BSR
și BSRE) pentru a furniza o imagine „de înaltă rezoluție” a riscurilor și vulnerabilităților din
industria asigurărilor locale înainte de introducerea Solvency II.

Principalele obiective ale exercițiilor BSR și BSRE au fost: analizarea portofoliului de

asigurări al fiecărui asigurător pentru a evalua adecvarea provizioanelor tehnice și pentru a
estima valoarea economică a acestor provizioane tehnice în conformitate cu cerințele
Solvabilitate II, pentru a evalua adecvarea în cadrul Solvabilității II al principiilor de
recunoaștere și evaluare aplicate tuturor activelor și pasivelor, să estimeze în regimul
Solvabilitate II eficacitatea transferurilor de risc către terți a riscurilor provenite din contractele
de reasigurare încheiate de asigurători, inclusiv contractele de reasigurare finite parametrii
prudențiali în conformitate cu regimul Solvabilitate II (MCR și SCR). De asemenea, a fost
efectuat un test de exercițiu de stres pentru a evalua reziliența sectorului de asigurări din
România în diferite scenarii de stres de asigurare și scenarii de stres pe piață, pe baza rezultatului
ajustat Solvabilitate II din exercițiul BSR. Principalul obiectiv al acestui exercițiu de testare a
stresului a fost evaluarea cerințelor de capital (MCR și SCR) înainte și după testarea stresului.

Exercițiul BSR a acoperit 13 asigurători români reprezentând 82,04% din totalul primelor
brute subscrise pe piața românească de asigurări în 2013. Data de referință BSR a fost 30 iunie
2014. Rezultatele exercițiului BSR au arătat că din numărul total de 13 companii de asigurări
participante, 5 asigurători dețin fonduri proprii negative, 5 asigurători nu dețin fonduri proprii
eligibile suficiente pentru a acoperi MCR, 5 asigurători nu au respectat raportul SCR și doar 4
asigurători au îndeplinit atât raporturile SCR, cât și MCR.

Exercițiul BSRE acoperă 21 de asigurători (reprezentând 15,24% din totalul primelor

brute subscrise pe piața românească de asigurări în 2014) care nu au participat la BSR pe baza
datelor financiare din 31 decembrie 2014. Din rezultatele exercițiului BSRE rezultă că din
numărul total de 21 de companii de asigurări participante, 1 asigurător deține fonduri proprii
negative, 7 asigurători nu au respectat raportul MCR, 6 asigurători nu au îndeplinit raportul SCR
și 10 asigurători au îndeplinit cele două niveluri ale cerințelor de capital (atât SCR, cât și MCR )

3
 Tabelul 1.Rezultatele financiare ale pieței asigurărilor din România în urma exercițiilor
BSR si BSRE

(mii RON)

Sursa: Raport ASF asupra datelor din BSR si BSRE publicat pe www.asf.ro

Rezultatele celor două exerciții au concluzionat că, în regimul Solvency II, sectorul
asigurărilor din România nu este suficient capitalizat și doar 14 întreprinderi din numărul total de
34 de companii de asigurări participante au îndeplinit principalele rapoarte prudențiale Solvency
II (rapoartele MCR și SCR peste 100%) . Restul asigurătorilor trebuie să ia măsuri pentru a-și
corecta profilul de risc și pentru a-și îmbunătăți poziția financiară și de solvabilitate pentru a
îndeplini standardele Solvency II. Companiile de asigurări cu deficit de capital au prezentat
planuri de acțiune către ASF pentru remedierea deficiențelor identificate în timpul exercițiilor
BSR și BSRE.

1.4Situația pieței din România post Solvency II

Factorii de decizie cu privire la evaluarea disponibilității companiilor de asigurări din

România pentru implementarea Solvency II s-au bazat puternic pe rezultatele obținute din
exercițiile BSR și BSRE. BSR a fost văzut de majoritatea întreprinderilor de asigurare și, de
asemenea, de către supraveghetorul național, ca un instrument puternic pentru a înțelege efectul
probabil al noului regim asupra poziției capitalului companiei. În conformitate cu acțiunile de
urmărire convenite în planurile prezentate autorității naționale de supraveghere, întreprinderile
de asigurare cu inconsecvențe identificate în timpul BSR au luat măsuri pentru a corecta
problemele care s-au dovedit a fi dificile în respectarea cerințelor de capital de solvabilitate
reglementate. Aceste companii au fost atent monitorizate de autoritățile de reglementare locale în
timpul procesului de punere în aplicare a recomandărilor pentru a asigura adecvarea conform
standardelor Solvency II.

4
 Ca răspuns la măsurile ulterioare care implică corecția profilurilor de risc de capital și
infuzii de capital care au avut loc în sectorul asigurărilor locale atât înainte, cât și după
implementarea noului cadru de reglementare, poziția de solvabilitate a asigurătorilor români a
fost consolidată semnificativ.

La nivel individual, din numărul total de 31 de companii de asigurări care își desfășoară
activitatea la sfârșitul anului 2016 pe piața românească de asigurări, un asigurător nu îndeplinește
raporturile SCR sau MCR de 100%, o companie de asigurări care nu a atins SCR și o
întreprindere de asigurare nu a respectat MCR.

Până la sfârșitul anului 2017, dintr-un număr de 31 de companii, un singur asigurător nu

acoperea raportul MCR de 100%, dar această companie la această dată se afla în proces de
transfer de portofoliu. În decembrie 2018, toate cele 29 de companii de asigurări care desfășoară
activități pe piața românească au respectat cerințele de capital reglementate (rapoarte SCR și
MCR peste 100%). În toți cei trei ani de la intrarea în vigoare a noului regim, la nivel agregat,
principalii indicatori prudențiali SolvencyII au înregistrat modificări comparativ cu cifrele din
anii precedenți.

În ceea ce privește excesul de active față de pasive, cea mai mare creștere a fost
înregistrată în primii doi ani după implementarea Solvency II, aproximativ 16% (sfârșitul anului
2016 versus Ziua 1), respectiv 15% (sfârșitul anului 2017 versus sfârșitul anului 2016) . La
sfârșitul anului 2018, excesul de active față de pasive a scăzut cu 5% din 2017 până în 2018, în
principal datorită creșterii pasivelor mai mult decât activele din anul 2018 (datoriile totale au
crescut cu 6%, în timp ce activele totale au crescut cu 3%) .

5
 Tabelul 2. Rezultatele financiare ale pieței asigurărilor din România din perioada 2016-
2018

(miliarde RON)

Sursa: Date statistice publicate de ASF si EIOPA disponibile pe www.asf.ro

Structura agregată a fondurilor proprii (Figura nr. 1) în perioada 2016 - 2018 a arătat o
calitate ridicată a capitalizării, ceea ce indică o capacitate suficientă de absorbție a pierderilor de
pe piața românească de asigurări. Cea mai înaltă calitate a capitalului deținut de companiile de
asigurări românești este dovedită de ponderea semnificativă a elementelor nerestricționate de
nivel 1 (în special acțiuni ordinare) în fondurile proprii eligibile pentru a îndeplini cerințele de
capital.

1.5Concluzii

În urma implementării cu succes a măsurilor rapide convenite în planurile de acțiuni

prezentate Autorității de Supraveghere Financiară de către întreprinderile de asigurare cu
deficiențe identificate în cadrul BSR, în perioada următoare, poziția de solvabilitate a industriei
românești de asigurări a fost îmbunătățită substanțial. La nivel individual, după trei ani de la
intrarea în vigoare a noului regim, toate companiile de asigurări care desfășoară activități pe
piața locală au respectat cerințele de capital reglementate (raporturile SCR și MCR situându-se
peste cerințele prudențiale - 100%). Mai mult, se poate observa o tendință de optimizare a
capitalului printre companiile de asigurări din România. Structura agregată a fondurilor proprii
eligibile pentru a acoperi cerințele de capital a arătat o calitate ridicată a capitalizării care indică
o capacitate de absorbție suficientă de pierderi. Rezultatele înregistrate de principalii indicatori
prudențiali pe parcursul celor trei ani de la intrarea în vigoare a Solvencyi II au arătat că noul
cadru de reglementare a avut un impact pozitiv asupra poziției de solvabilitate a industriei
românești de asigurări

6
 2.BASEL ASUPRA ENTITĂŢILOR FINANCIARE
DIN ROMÂNIA

2.1 INTRODUCERE
Criza economică şi financiară prelungită a fost o provocare pentru instituţiile financiare,
deşi cele din România au fost mai puţin afectate întrucât nu au fost expuse la active toxice, dar şi
datorită măsurilor prudenţiale şi administrative adoptate de către Banca Naţională a României.
În contextul crizei economice și financiare declanşate în spaţiul Uniunii Europene după
toamna anului 2008, sistemul bancar din Romania asemenea celui în celelalte ţari europene, s-a
confruntat cu consecinţele scăderii nivelului de trai, a îngreunării puterii de cumpărare şi cu
decalajele și întârzierile la plata intervenite în zona clienţilor corporate. Toate acestea au dus la
deteriorarea calităţii plasamentelor bancare, creşterea volumului creditelor neperformante în
totalul portofoliilor bancare determinând în final acumularea unor riscuri excesive la care băncile
au fost expuse.
Pe fondul prăbuşirii treptate a pieţelor financiare la nivel european, au fost dezbătute tot
mai mult aspectele legate de factorii către au determinat aceste consecinţe, uneori dezastruase la
nivelul unor importante instituţii bancare europene.
Un lucru este cert şi anume ca au existat atât factori la nivel microeconomic cât şi la nivel
macroeconomic care fie că au acţionat independent fie în conexiune au determinat erodarea
treptată a calităţii şi implicit a încrederii în sistemul bancar.
Impactul crizei economice s-a manifestat ca un „ecou” asupra sistemului bancar, pe
masură ce jucatorii din mediul de business (atât corporate cât şi retail) se confruntau din ce în ce
mai accentuat cu problemele intervenite în derularea parteneriatelor de afaceri.
Basel III reprezintă o revizuire fundamentală a cadrului de reglementare şi supraveghere
a industriei bancare pe viitor, obiectivul fiind consolidarea stabilităţii sistemului financiar.

7
 2.2Aspecte generale, motivaţie şi cerinţe introducere BASEL III
Basel III a început să se contureze pe fondul crizei financiare internaţionale, consecinţa a
frământarilor determinate de amploarea, profunzimea şi extinderea geografică a crizei. Acesta
reprezintă o revizuire esenţială a nivelului de reglementare precum şi de supraveghere a
sectorului bancar, având ca scop esenţial îmbunatăţireaşi consolidarea gradului de stabilitate a
sistemului financiar-bancar.

Următoarele considerente au stat la baza introducerii Basel II:

 Efectele negative ale crizelor bancare conform literaturii de specialitate, efectul crizelor
financiar – bancare s-au concretizat în pierderi la nivelul producţiei economice de aprox
60% din PIB, în perioada de precriza;
 Frecvenţa crizelor bancare: dupa anul 1985, s-au înregistrat peste 30 crize în sectorul
financiar bancar al statelor membre ale Comitetului de la Basel, astfel încât există o
probabilitate de 5% ca la nivelul unui stat membru să intervină o criză la un moment dat;
 Beneficiile Basel III sunt superioarecosturilor implementării, deoarece stabilitatea la
nivelul sistemului bancar sta la temelia unei dezvoltări durabile a economiei.
Noile standarde impuse de acordurile BASEL III impun cerinţe de capital superioare şi
de o calitate mai bună, având în vedere o perfecţionare a sistemului de management al riscurilor,
precum şi o creştere a cerinţelor de transparenţă şi publicare ale societăţilor bancare (instituţiilor
de credit).
Aceste măsuri impun cerinţe superioare pentru instituţiile de credit, cu privire la
adecvarea capitalului, cerinţe privind lichiditatea şi efectul de pârghie. Obiectivul principal al
acestor măsuri îl constituie reducerea efectelor negative la nivelul economiei al crizelor
financiare.

8
 Sfera de cuprindere a măsurilor în cadrul Basel III vizează atât nivelul microprudenţial
(riscurile individuale ale băncilor) cât şi macroprudenţial (ansambul ansamblului bancar). La
nivel microprudenţial, măsurile au în vedere:

 Consolidarea calităţii bazei de capital prin majorarea cerinţei minime de capitaluri proprii
(acţiuni ordinare, rezultat financiar reportat şi rezerve) şi a cerinţei minime de fonduri
proprii de nivel 1 (capitaluri proprii şi instrumente hibride), precum şi prin reconsiderarea
criteriilor de eligibilitate pentru instrumentele avute în vedere la determinarea fondurilor
proprii de nivel 1;
 Creşterea accentului pe riscurile evidenţiate în perioada crizei: portofoliul de
tranzacţionare (tradingbook), riscul de credit al contrapartidei (CCR), expuneri
securitizate şi poziţii din securitizare;
 Introducerea unor standarde internaţionale de lichiditate, prin care să se asigure pe termen
scurt (30 zile) rezistenţa la şocuri de lichiditate, iar pe termen lung (1 an) un nivel ridicat
al lichidităţii structurale.

La nivel macroprudenţial, măsurile inregistrează un caracter anti-ciclic şi au în vedere

următoarele:
a) Introducerea unui amortizor de capital anticiclic în scopul protejării sistemului financiar de
apariţia eventualelor riscuri sistemice care pot fi asociate majorării nesustenabile a creditului
(2,5% peste cerinţele minime de capital – fonduri proprii de nivel I formate din acţiuni ordinare,
rezultat reportat şi rezerve) precum şi unui amortizor fix de conservare a capitalului cu scopul de
a acoperi eventualele pierderi atunci cândinstituţia de credit se confruntă cu probleme de ordin
financiar. Amortizorul de capital anticiclic este direct proporţional cu riscul sistemic şi se
calculează în baza raportului credit/PIB;
b) Calculul unui efect de pârghie, obiectivul fiind limitarea volumului datoriei la nivelul
sistemului bancar în perioadele de boom;
c) Instituţiile de credit care au importanţa sistemică, preocupările sunt orientate spre diminuarea
probabilităţii precum şi a impactului eventualului faliment al acestora, reducerea costului
intervenţiei sectorului public şi impunerea anumitor condiţii de concurenţa egale. Comitetul are
în vedere şi o eventuala introducere a unor taxe suplimentare de capital (capitalsurcharges)
pentru aceste societaţi bancare.
Reformele sunt semnificative şi aduc noi lecţii de micro şi macroeconomie în ceea ce
priveşte criza. În scopul consolidării stabilitătii sistemului financiar, este prioritară
implementarea la nivel mondial a cerinţelor BASEL III, cu respectarea strictă a termenilor
prevăzuti. Astfel, responsabilitatea pentru implementarea acestor termene/cerinţe o au nu numai
organismele de reglementare ci şi managerii de risc ai societaţilor bancare şi cei din zona
auditului, acesta deţinând un rol esenţial în acţiunea de revizuire independent şi disciplinată a
eforturilor de administrare la nivelul instituţiilor de credit.

9
 2.3 Impactul BASEL III asupra sistemului bancar Românesc
Impactul introducerii noilor cerinţe de capital Basel III asupra sistemului bancar
românesc se consideră a fi limitat. La jumătatea anului 2011, la nivelul sistemului bancar
românesc, fondurile proprii de nivel 1 deţin 80 % din fondurile proprii totale, iar instrumentele
hibride de capital lipsesc. Aceasta structură a fondurilor proprii atenuează eventualul impact al
implementării cerinţelor de capital Basel III.
Efectul de pârghie la nivel agregat înregistrează valoarea de 6%; prin urmare impactul
introducerii noilor cerinţe nu va afecta substanţial sistemul bancar românesc. De asemenea,
analiza fondurilor proprii (totale şi de nivel 1) arată că bancile din sistem se înscriu în noile
standarde Basel III privind adecvarea capitalului. Valoarea fondurilor proprii totale reprezinta
14,2% din totalul activelor ponderate la risc, iar valoarea la nivel de sistem a ponderii fondurilor
proprii de nivel 1 în total active ponderate la risc este de 13,6% la sfârşitul lunii iunie 2011.

Punctele forte ale sistemului bancar Românesc:

- Nivele bune de solvabilitate și indicatori de lichiditate (peste cerințele minime);
-Acorduri pentru menținerea expunerii la bănci-mamă;
-Sprijinul Băncii Naționale a României(rezerve de lichiditate, măsuri monetare și prudențiale,
intervenții pentru susținerea abaterii cursului de schimb).

Puncte slabe ale sistemului bancar Românesc:

-Costuri mai mari de finanțare externă;
-Deteriorarea calității portofoliilor;
-Acumularea de riscuri (riscul de contagiune și riscul de credit);
-Contractarea volumului creditelor;
-Reducerea profitabilităţii.
Din motive de stabilitate financiară, BNR a decis ca supravegherea lichidităţii
sucursalelor să cadă în sarcina autorităţii competente din statul membru gazdă şi să se aplice
standardele de lichiditate şi la nivel individual, chiar dacă acestea sunt îndeplinite la nivel
consolidat.
Instituţiile de credit vor reacţiona diferit în faţa noilor standarde, în funcţie de perioada de
tranziţie necesară îndeplinirii cerinţelor. Dacă perioada de tranziţie este mai scurtă, băncile ar
putea prefera reducerea ofertei de credite în vederea majorării nivelului capitalului, modificându-

10
şi structura activelor. Implementarea graduală a noilor standarde poate atenua impactul, băncile
având posibilitatea să se adapteze, prin capitalizarea profiturilor, emiterea de acţiuni, modificarea
structurii pasivelor.

2.4 Concluzii
Basel III este mai mult decât un regulament pentru instituţiile financiare într-o lume
postcriză şi va afecta fundamental profitabilitatea industriei bancare. Reformele vizează nivelul
microprudenţial, cu scopul de a creşte rezistenţa instituţiilor bancare individuale la perioadele de
stres şi, respectiv, nivelul macroprudenţial, cu scopul de a reduce frecvenţa crizelor financiare.
Noile standarde sunt menite a îmbunătăţi capacitatea sectorului bancar de a absorbi şocurile,
printr-o gestionare superioară a riscurilor sub coordonatele unei guvernanţe consolidate şi în
condiţii de transparenţă crescută.
Impactul Basel III asupra sistemului bancar european este semnificativ. Presupunând
punerea în aplicare pe deplin până în 2019 a tuturor măsurilor prevăzute de Basel III şi înaintea
oricărei acţiuni de atenuare, indicatorul ROE inainte de impozitare al băncilor europene ar scădea
cu 3,7 până la 4,3 puncte procentuale faţă de nivelul de 15% înregistrat în perioada dinaintea
crizei. Impactul Basel III asupra principalelor segmente de business bancar-retail, corporate şi
investment banking este diferit. Atât activitatea de retail banking, cât şi cea de corporate sunt

11
afectate în principal de acele prevederi ale Basel III care afectează întreaga bancă, în special
cerinţele superioare de capital şi lichiditate. Dintre cele trei segmente, cel de investment banking
şi, în special, pieţele de capital suportă cele mai multe modificări, sub impactul noilor raporturi
de capital. Activitatea de pe piaţa instrumente derivate OTC va fi afectată de faptul că băncile
sunt nevoite să deţină un nivel superior de capital pentru acoperirea riscului de piaţă şi a riscului
de credit al contrapartidei.
Impactul introducerii noilor cerinţe de capital Basel III asupra sistemului bancar
românesc se consideră a fi limitat. La jumătatea anului 2011, la nivelul sistemului bancar
românesc, fondurile proprii de nivel 1 deţin 80 % din fondurile proprii totale, iar instrumentele
hibride de capital lipsesc. Aceasta structură a fondurilor proprii atenuează eventualul impact al
implementării cerinţelor de capital Basel III. Efectul de pârghie la nivel agregat înregistrează
valoarea de 6%, prin urmare impactul introducerii noilor cerinţe nu va afecta substanţial sistemul
bancar românesc. Pentru bănci, provocarea vine din trei mari direcţii: proiectarea, calitatea
datelor şi complexitatea raportărilor.

12
3.Bibliografie
1. Basel Committee on Banking Supervision (2011). “Basel III: A global regulatory framework
for more resilient banks and banking systems” Bank for International Settlements,
http://www.bis.org/publ/bcbs189.pdf
2. Banca Naţională a României, Raportul de Stabilitate Financiară si Raportul buletin lunar
06/2011, 09/2008
3. Bunea, Mariana (2013) The CorporateGovernance Impact On Banking Performance Increase,
Cross- Cultural Management Journal Volume XV, Issue 3
4. Walter, S., „Basel III: Stronger Banks and a More Resilient Financial System”, Conference on
Basel III, Financial Stability Institute, Basel, 2011
5. Aurora Elena Dina(Manolache), “Solvency II Impact on the Romanian Insurance Industry”,
“Ovidius” University Annals, Economic Sciences Series Volume XIX, Issue 2 /2019
6. Autoritatea de Supraveghere Financiara. “The evolution of the Romanian insurance market in
2018”,2018
7.Autoritatea de Supraveghere Financiara. “The evolution of the Romanian insurance market in
2017”,2017
8. Autoritatea de Supraveghere Financiara. “The evolution of the Romanian insurance market in
2016”, 2016

13