1.

1 Scurt introducere

Prima burs de mrfuri a fost deschis la Frankfurt n anul 1402 , n timp ce operaiunile cu
obligaiuni au aprut un secol mai trziu. Tranzacionarea cu trate a aprut n Frankfurt n
anul 1585.

ncepnd cu "Grnderjahre", perioada de boom economic, foarte multe companii au fost

transformate n societi pe aciuni. Bursa din Frankfurt nu a acordat atenia necesar
potenialului tranzaciilor cu aciuni, continund s pun accentul pe investiiile n diferite
tipuri de obligaiuni.

Tranzaciile cu obligaiuni guvernamentale au nceput la Bursa de la Frankfurt pe la sfritul

secolului XVIII . Frankfurt a devenit unul dintre centrele capitalului internaional prin
intermediul bursei internaionale care rivaliza cu cele de la Londra i Paris.

Schimbrile necesare de pe piaa de la Frankfurt au venit de-abia la sfritul secolului XIX.

Vzndu-i prestigiul de capitala economic periclitat, Frankfurt i-a modificat politica
economic, ncercnd s atrag companii i tranzacii cu aciuni.

La sfritul sec. XVIII se tranzacionau regulat obligaiuni i cambii simple.

n anul 1979, Bursei de Valori de la Frankfurt i reveneau 46% din volumul de tranzacionare
bursier, iar celei de la Dsseldorf o cot de 34%. n anii 90, Bursa de Valori de la Frankfurt
a nceput s dein o poziie dominant.

Primele aciuni negociate la Frankfurt au aparinut Bncii Naionale a Austriei, tranzacia

desfurndu-se n anul 1920. n perioada 1916-1945 Bursa de la Frankfurt a trecut printr-o
serie de crize, datorate celor dou rzboaie mondiale, crizei economice din 1930 i
controlului nazist. La nceputul secolului al XX-lea tranzaciile au fost concentrate la Bursa
din Berlin, apoi, dup cel de-al doilea rzboi mondial, prima burs care ncepe s
funcioneze din nou, n septembrie 1945, este Bursa din Frankfurt. ncepnd cu 1956
tranzaciile internaionale au fost permise n Germania, iar Frankfurt a ajuns rapid cea mai
important burs din Germania.

n anul 1993 Bursa din Frankfurt a devenit membr a Deutsche Brse AG.

Deinnd aproximativ 90 % din tranzaciile efectuate pe pia, aceasta reprezint cea mai
mare burs din Germania. Pe lng Bursa din Frankfurt, pe teritoriul rii mai ntlnim un
numr de 7 burse, localizate n: Berlin( n anul 2003 a fuzionat cu bursa din Bremen),
Dsseldorf, Hamburg, Hanovra, Munchen i Stuttgart.

ntre anii 2001-2005 Deutsche Brse a avut negocieri privind preluarea London Stock
Exchange, fiind nevoii s abandoneze negocierile. Aceasta s-a reorientat, ncercnd o
fuziune cu Euronext, ceea ce ar fi dus la uniunea a dou dintre cele mai mari burse din
Europa. Lupta a fost pierdut n favoarea celor de la New York Stock Exchange, n anul
2006. n decembrie 2008 au aprut zvonuri despre o posibil fuziune cu bursa din New
York, ns toate ncercrile de negocieri au euat.
n prezent, n funcie de capitalizarea pieei, piaa financiar din Frankfurt se afl pe locul 12
n lume, fiind depit de ri ca Spania, Brazilia sau China. Poziia bursei germane pe plan
mondial poate fi urmrit n urmtorul tabel:

Tabelul nr.1 : Capitalizarea pieei la sfritul anului 2009

ara/regiunea Burs de valori

Capitalizarea pieei

(Trilioane USD)

Statele Unite

New York Stock Exchange

118.3

Japonia

Tokyo Stock Exchange

33.0

Statele Unite

NASDAQ

32.3

Europa

Euronext

28.6

Regatul Unit

London Stock Exchange

27.9

China

Shanghai Stock Exchange

27.0

Hong Kong
Hong Kong Stock Exchange

23.0

Canada

Toronto Stock Exchange

16.7

Spania

BME Schimburi Spanhish

14.3

Brazilia

BM & F Bovespa

13.3

India

Bombay Stock Exchange

13.0

Germania

Deutsche Brse

12.9

Australia

Australian Securities Exchange

12.4

India

Naionale Bursa de Valori din India

11.6

Elveia

SIX Swiss Exchange

10.6

China

Shenzhen Stock Exchange

8.6

Coreea

Coreea de schimb

8.3

rile nordice

NASDAQ OMX Nordic Exchange

8.1

Africa de Sud

JSE Limited

7.9

Rusia

MICEX

7.3

Taiwan

Taiwan Stock Exchange

6.5

Italia

Borsa Italiana

6.5

Prima burs de mrfuri a fost deschis la Frankfurt n 1402, iar obligaiunile fac obiect al
comerului de burs din secolul urmtor. Primele aciuni negociate la Frankfurt au fost cele
ale Bncii Naionale a Austriei, n 1820. Frankfurt ocupa, n secolul al XVIII-lea un loc
important n materie de arbitraj internaional i de plasament de emisiuni strine. La
nceputul secolului al XX-lea tranzaciile au fost concentrate la Bursa din Berlin, apoi, dup
cel de-al doilea rzboi mondial, prima burs care ncepe s funcioneze din nou, n
septembrie 1945, este Bursa din Frankfurt

n Germania, tranzaciile nu sunt limitate numai la nivelul burselor. Bncile pot, pe baza
instruciunilor exprese ale clienilor lor, s efectueze tranzacii cu titluri n afara burselor.
Dei tranzaciile au loc prin telefon, pe o pia nereglementat, totui, volumul acestora nu
este neglijabil, apropiindu-se de cel al pieei oficiale.

Bncile comerciale germane sunt orientate ctre opera iuni ,,de ansamblu, adic spre
industrie. Acestea sunt parteneri uzuali ai ntreprinderii, neezitnd s intervin n gestiunea
i contabilitatea acestora.Astfel aduc o contribu ie important n toate domeniile industriale
(i nu n serviciul comerului, ca n Marea Britanie), fiind considerate adesea ca unul dintre
factorii de reuit din industria german (credite uor de ob inut, emisiuni de titluri). Cele trei
bnci germane care domin sunt: Deutsche Bank, Commerzbank, Dresdner Bank

Dezvoltarea unei mari piee financiare europene necesit cunoaterea diferitelor burse din
rile comunitare, fiecare dintre ele avnd o importan diferit n cadrul pieelor financiare
naionale. Capitalizarea bursiern rile europene se situeaz pe poziia a treia, dup piaa
american i cea japonez. Internaionalizarea pieelor, dezvoltarea telecomunicaiilor,
creterea micrilor de capital transnaionale au fcut necesar o nou reglementare i
modernizare a structurii pieelor. Alte msuri au antrenat modificri directe ale pieelor
financiare i vizeaz: liberalizarea taxei de curtaj; sporirea accesului operatorilor strini pe
pieele naionale; crearea de noi produse financiare (precum contractele futures i
contractele pe opiuni) i care permit operatorilor s se acopere contra riscului de curs de
schimb; modernizarea pieelor de valori ale tezaurului.

Prima bursa de marfuri a fost deschisa la Frankfurt in 1402, iar obligatiunile fac obiect al comertului
de bursa din secolul urmator. Primele actiuni negociate la Frankfurt au fost cele ale Bancii Nationale
a Austriei, in 1820. Frakfurt ocupa, in secolul al XVIII-lea un loc important in materie de arbitraj
international si de plasament de emisiuni straine. La inceputul secolului al XX-lea tranzactiile au fost
concentrate la Bursa din Berlin, apoi, dupa cel de-al doilea razboi mondial, prima bursa care incepe
sa functioneze din nou, in septembrie 1945, este Bursa din Frankfurt.

In prezent, exista 8 burse germane: Frankfurt, Bremen, Hamburg, Berlin, Dusseldorf, Hanovra,
Munchen si Stuttgart. Impreuna, ele ocupa locul doi in Europa, in urma Bursei londoneze. Cele mai
importante sunt cele de la Frankfurt, care realizeaza circa 2/3 din tranzactii si Dusseldorf, care este
a doua piata europeana, in ceea ce priveste capitalizarea bursiera. Impreuna, ele realizeaza 90%
din tranzactii.

Tranzactionarea cu trate a aparut in Frankfurt in 1585. La sfarsitul sec. XVIII se tranzactionau regulat
obligatiuni si cambii simple. Prima cotare a actiunilor a avut loc in 1820.

In 1979, Bursei de Valori de la Frankfurt ii reveneau 46% din volumul de tranzactionare bursier, iar
celei de la Dusseldorf o cota de 34%. In anii '90, Bursa de Valori de la Frankfurt a inceput sa detina
o pozitie dominanta. Bursei de Valori de la Frankfurt (Frankfurter Wertpapierborse) ii revin 75% din
operatiunile cu actiuni si 74% din operatiunile cu obligatiuni.

Structura organizatorica a Bursei de Valori de la Frankfurt este specifica si nu are analogie in lume.
In varianta actuala functioneaza de la 1 ianuarie 1993. Conform legislatiei germane, bursa de valori
este o institutie de drept public - organizatie necomerciala. Dupa statut, Bursa de Valori de la
Frankfurt este organizatie cvasipublica, in trecut fiind subordonata Curtii de Industrie si Comert.
Dupa reorganizarea din 1992 si pana in prezent, ea este subordonata ,,Deutsche Borse A.G".
Formal, Bursa de Valori de la Frankfurt si Deutsche Borse A.G. sunt institutii distincte, iar efectiv - un
tot intreg. Deutsche Borse A.G. este o societate pe actiuni de tip deschis, 81% din actiuni apartin
bancilor, 10% - burselor regionale, 9% apartin maklerilor.

Bursa Germana coordoneaza activitatea Bursei de Valori de la Frankfurt si Bursei Germane a

Contractelor la Termen (Deutsche Terminborse - D.T.B.); entitatile bursiere derivate sunt: Depozitarul
Central - Uniunea de Casa germana (Deutsche Kassenverein AG), sistemul de informare (Deutsche
Werpapierdaten-Zentrale Gmbh) si Societatea privind Dezvoltarea Burselor de Valori si Pietelor
Financiare a Tarilor Europei Centrale si de Est.

In cadrul modernizarii accelerate a pietelor financiare germane, intervenita dupa 1990, a devenit

un imperativ sa se creeze o autoritate tutelara, demna de o mare piata financiara. Presate, de

asemenea, de cerinta Directivei europene asupra serviciilor de investitii, autoritatile au pus in
functiune, la 1 ianuarie 1995, un organism de supraveghere a pietelor bursiere, Bundesaufsichtsamt
fur den Wertpapierhandel (BAWe).

Structura organizatorica a Deutsche Borse AG

La randul sau, Deutsche Kassenverein AG ii apartin 100% din capitalul organizatiei de clearing si
decontare privind hartiile de valoare ale emitentilor straini (Deutsche Auslandskassenverein AG).
Toate tranzactiile ce se efectueaza la bursele germane se lichideaza prin intermediul sistemei de
decontare si depozitare a Deutsche Borse AG.

Conducerea bursei este asigurata de Consiliul Directorilor in numar de 19 - 22 persoane numite pe

termen de 3 ani. Membrii Consiliului sunt reprezentatii burselor, maklerilor, companiilor de asigurari,
emitentilor si investitorilor. In componenta bursei mai intra Consiliul privind Listing-ul, Arbitrajul
Bursier, si Curtea Maklerilor de Curs (Kurmaklerkammer). Membrii bursei se clasifica in 3 categorii:
banci, maklerii oficiali (Kurmakler) si maklerii liberi (Freimakler). Companiile straine investitionale
sunt distribuite in categoria institutiilor financiare (banci). Membrii Deutsche Borse AG sunt in numar
de 137 (68 autohtoni si 69 straini). Numarul total al persoanelor ce au acces in incinta bursei sunt
1136 din partea bancilor, 42 - makleri oficiali si 104 makleri liberi.

Pana in 1992, supravegherea pietei bursiere germane era descentralizata si era efectuata de
organele speciale ale landurilor. Odata cu aprobarea Legii privind Operatiile cu Hartiile de Valoare a
fost creata Comisia privind Hartiile de Valoare (Bundesamt fur das Wertpapieren) care a preluat
supravegherea pietei la nivel federal.
Deoarece principalii participanti profesionisti ai pietei de capital sunt bancile, un rol important in
supravegherea pietei o are banca centrala - Banca Federala Germana, precum si Curtea Federala
de Supraveghere a Bancilor (Bundesaufsichtsamt fur sa Kreditwesen) cu sediul la Berlin. Legislatia
germana, ca si legislatia altor tari europene, presupune participarea muncitorilor la gestiunea
societatilor pe actiuni. In Germania in societatile cu un numar de angajati mai mare de 2000, comisia
de supravegherea este constituita din 50% muncitori si 50% actionari. In societatile cu numar de 500
persoane, 30% din consiliul de supraveghere trebuie sa constituie muncitorii.

2.Produsele Bursei din Germania

-Actiuni si titluri mobiliare

Societatile pe actiuni din Germania emit doua tipuri de actiuni: ordinare(simple) si preferentiale
(privilegiate). Legislatia germana permite emisiunea actiunilor privilegiate cu si fara drept de vot, insa
, neaparat trebuie sa acorde facilitati prioritare in cazul distribuirii de dividende si trebuie sa fie
cumulative. Se permite emisiunea actiunilor fara drept de vot in cuantumul ce nu depaseste suma
valorii nominale a actiunilor celorlalte clase. Societatile pe actiuni germane apeleaza la formarea
capitalului statutar prin emisiune de actiuni privilegiate pentru detinerea controlului de catre
proprietari. Actiunilor privilegiate le revin 10 - 20% din volumul actiunilor tranzactionate la bursele
germane. Valoarea nominala a actiunilor este de 25 euro (foarte rar 50 euro) si sunt la purtator.

Drepturile actionarilor sunt reflectate in Legea privind Societatile pe Actiuni, unde sunt specificate
dreptul actionarilor la accesul de informatie. Toate societatile pe actiuni sunt obligate anual sa
publice dari de seama care includ: contul de profit si pierderi, bilantul, descrierea activitatii din anul
de gestiune, expertiza unei companii de audit si oferta Consiliului Directorilor privind posibilitatea
repartizarii dividendelor. Toate darile de seama trebuie vizate de auditori si aprobate la Adunarea
Generala a Actionarilor.

Istoric

1585 - Crearea Frankfurt Stock Exchange, corelata cu stabilirea unei rate de schimb fixe
1605 - Intalnirile comerciantilor poarta oficial denumirea de "Burs" sau "Brse"
sf. sec. al XVII - Tranzactionare periodica cu bilete la ordin si obligatiuni
1721 - Prima lista oficiala de schimb valutar (16 tipuri de monede)
sec. XIX- Principalul centru bursier al Germaniei
1945 - Redeschiderea bursei
1979 - Bursei de Valori de la Frankfurt i revenea 46% din volumul de tranzactionare bursier
1988- Introducerea indicatorului bursier DAX

din 1992- Subordonata S.A. Bursa Germana

Caracteristici
Capitalizarea de piata 1,4 trilioane$ (ian.2012)- locul 10 in lume dupa stocul de capitalizare
75% din operatiile cu actiuni
74% cu obligatiuni
Conform legislatiei germane institutie de drept public organizatie necomerciala
Dup statut - Bursa de Valori de la Frankfurt este organizatie cvasipublic
mai mult de 250 de institutii internationale de tranzactionare si mai mult de 4.500 de
comercianti.
reprezintat 35% din capitalul de investiii din lume

40 de participani pe piata aproximativ 300 provin din afara Germaniei

Membrii Bursei de valori

Banci - pot executa ordine n afara bursei, nsa conform regulilor, toate ordinele ce tin
de piata oficial si cea regulara trebuiesc executate n incinta bursei, exceptie constituie
conditia ordinului.

Principalele Banci:

1.Deutsche Bank (1/3 volumul de tranzactionare bursier)

2. Drezdner Bank

3. Comertz Bank

Maklerii oficiali (Kurmakler)- primesc ordinele de la banci si stabilesc cursul.

Maklerii liberi (Freimakler)- intermediari ntre banci si au functia de a compensa deficitul

de colaboratori n caz de necesitate.

Titluri mobiliare

Actiuni:

-ordinare (simple)

-privelegiate

Obligatiuni

-Guvernamentale

Pe termen Lung (Bunds)

Pe termen Mediu (Bobls)

-Bancare

Ipotecare (Pfandbriefe)

Municipale

Alte obligatiuni bancare

Hirtii de valoare

(3 categorii)

Ale pietei oficiale

Ale pietei regulare

Ale pietei libere

Listing (cerinte analogice Bursei de la londra)

1. Valoare de piata a actiunilor - 2,5 mln Euro

2. Valoarea de piata a obligatiunilor - 0,5 mln Euro

3. Emitentul activeaza pe piata - de min. 3 ani

4. Cel putin 25% din actiunile unei clase - detinute de public

5. Publicarea prospectului de emisiune in Federal Gazette

Tranzactionarea

Prin intermediul brokerilor intre orele 8-20

sistemul electronic Xetra (din 2011 exclusiv) - orele 09:00-17:30

DAX pe baza mediei aritmetice a 30 actiuni

DAXplus, are la baza 320 actiuni

CDAX,
DivDAX,
LDAX,
 MDAX,
SDAX,
TecDAX,
VDAX
EuroStoxx 50

Frankfurt Stock Exchange, numele german: Frankfurter Wertpapierbrse, este cea mai
mare burs din Germania. Este deinut de ctre compania pe aciuni Deutsche Brse AG.
Indicele principal al bursei este DAX, care arat evoluia celor mai importante 30 de companii
listate.

Indicele DAX-30 este cel mai reprezentativ indice bursier de pe piata bursiera germana fiind
calculat pe baza a 30 actiuni considerate blue chips. Alaturi de acest indice se calculeazasi alti
indici printre care DAX 100, MDAX, CDAX (indice compozit), NEMAX 50, precum si alti
indici sectoriali in numar de peste 30. Indicele DAX se calculat la fiecare 15 secunde si este
publicat in ziarul bursei din Frankfurt si alte publicatii de specialitate2.

Pentru includerea in portofoliul indicelui a celor 30 de actiuni se tine cont de anumite criterii
si anume volumul tranzactiilor efectuate cu actiunile respective, capitalizarea bursierasi
lichiditatea.

Indicele bursier DAX se calculeaza ca o medie ponderata a cursurilor celor 30 de actiuni

componente, inmultita cu un factor de corectie. Acest factor de corctie se modifica de fiecare
data cand o actiune este adaugata sau eliminata din portofoliul indicelui. In calculul indicelui se
tine seama si de modificari ce apar in legatura cu actiunile componente, evenimentele care
conduc la ajustari sunt modificari de capital, acordari de dividente, emisiune de drepturi de
subscriere in cazul majorarii de capital.

Relatia pe baza careia se calculeaza indicele DAX este urmatoarea:

DAXt = Kt1 1000

unde:

t0 data de referinta, 30 decembrie 1987;

t1 data ultimei ajustari anuale;

pit ultimul pret al actiunii i;

qit1 capiatlul listat al actiunii i in data ultimei ajustari anuale;

pi0 pretul actiunii i la data de 30 decembrie 1987;

cit factor de ajustare pentru actiunea i la momentul t;

Kt1 factor de continuitate al indicelui;

cit este factorul de corectie de care am amintit mai sus si el se calculeaza dupa relatia
urmatoare:
cit=ultimul pret fara modificari /(ultimul pret fara modificari deducerea calculata )

Toti acesti factori de coerctie sunt fortati anual catre 1 astfel incat prin ajustarea cu factorul K sa
se obtina o continuitate a evolutiei indicelui.

Data de referinta a indicelui DAX este 30 decembrie 1987 si el a fost calculat retroactiv pana
in 1959. Acest indice se calculeaza la interval de un minut incepand cu orele 10:30 pana la orele
13:30 si se afiseaza in Sala bursei din Frankfurt.