COMERŢ INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS

Cursul 9 Politica comercială tarifară

CURSUL 9

POLITICA TARIFARĂ (VAMALĂ)

9.1. Definirea şi funcţiile politicii tarifare

9.2. Taxele vamale
9.3. Tariful vamal
9.4. Teritoriul vamal

9.1. Definirea şi funcţiile politicii tarifare

Politica comercială tarifară este parte componentă a politicii comerciale a unui stat
realizându-se prin reglementări adoptate de stat care vizează intrarea şi ieşirea mărfurilor în şi dintr-
o ţară.
Politica comercială tarifară implică 3 aspecte:
1. controlul la trecerea frontierei (vamale) de stat a mărfurilor şi mijloacelor de transport care
le însoţesc;
2. îndeplinirea formalităţilor vamale
3. impunerea vamală
Instrumentul de politică comercială tarifară: Tariful vamal reprezintă cel mai important
instrument în care sunt incluse taxele vamale şi legile vamale (norme, coduri, regulamente).
Funcţiile politicii comerciale tarifare sunt:
a. fiscală (taxele vamale reprezintă o sursă de venit la bugetul statului)
b. protecţionistă (prin ajutorul taxelor vamale se urmăreşte reducerea forţei concurenţiale a
mărfurilor importate în raport cu cele autohtone)
c. de negociere (taxele vamale şi concesiile vamale reprezintă obiectul multor acorduri bi şi
multilaterale încheiate între state)
Concesiile vamale îmbracă 3 forme:
- reducerea taxelor vamale
- eliminarea taxelor vamale
- consolidarea taxelor vamale
d. discriminare

9.2. Taxele vamale

Reprezintă impozitele indirecte percepute de către stat asupra mărfurilor cu ocazia trecerii
graniţelor vamale ale unei ţări.
Sunt un instrument de politică comercială cu caracter fiscal. Au incidente directe asupra
preţurilor produselor ce fac obiectul exporturilor – importurilor.
Clasificarea taxelor vamale:
1. După scopul impunerii:
– taxe vamale cu caracter fiscal - urmăresc colectarea de fonduri la bugetul de stat
- taxe vamale cu caracter protecţionist - urmăresc reducerea forţei concurenţiale a
mărfurilor importate şi protejarea producătorilor autohtoni de competiţia externă.
2. După obiectul impunerii:
a. Taxele vamale de import:
– se percep asupra mărfurilor importate cu ocazia trecerii graniţei ţării importatoare;

1
COMERŢ INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 9 Politica comercială tarifară

- reprezintă un mijloc de protejare a producătorilor autohtoni;

- contribuie la creşterea preţurilor;
- sunt plătite de firmele importatoare, suportate de consumatori prin preţ;
- sunt cele mai răspândite;
- vizează cel mai larg nomenclator de produse;
- se practică pe perioade lungi de timp;
- fac obiectul negocierilor;
- au cel mai ridicat nivel în raport cu cele de export şi tranzit.
b. Taxele vamale de export
- se percep de către stat asupra mărfurilor indigene când fac obiectul exporturilor;
- nu sunt foarte răspândite (se aplică foarte rar);
- se percep asupra unui nomenclator restrâns de produse;
- se practică pe perioade scurte de timp
- când se percep urmăresc 2 obiective:
 urmăresc creşterea preţurilor pe piaţa mondială şi sunt aplicate de
acele state care au statutul de principal furnizor pe o anumită piaţă, mizând pe
faptul că sunt unici exportatori.
 limitarea unor exporturi (materiile prime)
c. Taxele vamale de tranzit
- se aplică foarte rar, cu ocazia tranzitului teritoriului vamal a unor mijloace de
transport şi produse;
- au nivele reduse;
- scopul lor este pur fiscal.
3. După modul de percepere:
a. Taxele vamale ad-valorem
- se percep asupra valorii vamale a mărfurilor importate;
- se stabilesc sub forma unei cote procentuale raportate la valoarea în vamă a mărfurilor
(de exemplu, 15 % din valoarea înscrisă în factura externă, preţ CIF)
Avantajele taxelor vamale ad-valorem:
- sunt foarte vechi, foarte cunoscute, răspândite, nu implică un tarif vamal foarte detaliat
Dezavantajele taxelor ad-valorem:
- sensibilitate la fluctuaţiile preţurilor mondiale;
- posibilitatea practicării unor abuzuri de către parteneri (subfacturarea unor tranzacţii) în
scopul perceperii unor taxe mai reduse.
b. Taxele vamale specifice
- se percep sub forma unor sume absolute aplicate pe unitatea de măsură a mărfurilor
importate (pe bucată, pe tonă, metri cubi, vagon)
Avantajele taxelor vamale specifice:
- înlătură posibilitatea sustragerii de la plata taxelor vamale
- stabilitatea încasărilor la bugetul statului
- efect protecţionist ridicat când preţul produselor importate sunt mari
Dezavantajele taxelor vamale specifice:
- greu de practicat (implică un tarif vamal foarte detaliat)
- nu sunt răspândite
c. Taxele vamale mixte
- se percep atunci când cele ad-valorem nu sunt suficient de eficiente în protejarea pieţei
interne;
- presupun perceperea simultană atât a taxei vamale ad-valorem cât şi a taxelor vamale
specifice (10 % din preţ + 10 $/tonă)
4. După modul de stabilire de către stat avem taxe vamale:
a. Taxe vamale autohtone - sunt fixate în mod independent de către stat

2
COMERŢ INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 9 Politica comercială tarifară

- se aplică în afara regimului clauzei naţiunii cele mai favorizate.

România a aderat la GATT în 1971, în anii ’80 a fost scoasă, a fost reobţinută în 1993.
- Clauza regimurilor comerciale normale
b. Taxele vamale convenţionale - se aplică în regimul clauzei naţiunii cele mai favorizate
- au nivele mult mai reduse – sunt negociate
- se negociază în cadrul GATT – OMC
c. Taxele vamale preferenţiale - conferă regim de favoare
- reprezintă o derogare de la clauza naţiunii cele mai
favorizate, nu se extind
- pot merge până la nivel 0
- UE, NAFTA, SGP – Sistem general vizat de preferinţe
vamale nereciproce şi nediscriminatorii în favoarea ţărilor
în curs de dezvoltare, SGPC – Sistem global de preferinţe
comerciale
d. Taxele vamale de retorsiune - sau de răspuns ca urmare a politicii comerciale neloiale
aplicată de anumite state (politica de dumping şi politica de subvenţionare a exporturilor)
- aceste taxe de retorsiune se percep ca nişte taxe
suplimentare peste nivelul taxelor vamale în vigoare
- îmbracă 2 forme: - taxe antidumping şi taxe
compensatorii
- au nivele prestabilite
Taxa vamală antidumping (se mai numeşte şi marja de dumping) şi se calculează ca diferenţa
dintre valoarea normală – preţul de dumping.
Valoarea normală poate fi dată de - preţ practicat pe piaţa ţării exportatoare
- preţ practicat pe pieţele de export terţe
- suma costurilor considerate corecte
Taxa vamală compensatorie compensează nivelul subvenţiei de export de care a beneficiat
firma exportatoare din ţara ei de origine
Taxele de retorsiune au caracter: - tarifar – se percep sub forma unor taxe
- netarifar – trebuie dovedit prejudiciul adus producătorilor
autohtoni – se realizează în cadrul unei anchete (în timpul anchetei se sistează relaţiile comerciale)

9.3. Tariful vamal

Reprezintă un catalog ce cuprinde:
- lista produselor care fac obiectul importurilor;
- taxele vamale aferente fiecărui produs pe ţări de provenienţă
Pot fi simple sau compuse (2 sau mai multe coloane de taxe vamale)
Tarifele vamale sunt instrumente de politică comercială admise de GATT cu ajutorul cărora
se protejează piaţa internă de concurenţa străină; se pot negocia concesii tarifare, se pot institui
măsuri de discriminare în relaţiile comerciale externe.
Clasificarea mărfurilor în tarifele vamale se poate face în funcţie de următoarele criterii:
 după originea mărfurilor – animale, vegetale, minerale;
 după gradul de prelucrare – materii prime, produse semifinite, produse finite;
 o combinaţie a primelor două forme
În 1983 la Bruxelles s-a adoptat Convenţia privind sistemul armonizat de descriere şi
codificare a mărfurilor – la această convenţie au aderat toate statele lumii.
Efectul protecţionist al taxelor vamale
- protecţie nominală
- protecţie efectivă
3
COMERŢ INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 9 Politica comercială tarifară

Protecţia nominală este dată de nivelul impunerii vamale înscris în tariful vamal oficial.
Protecţia efectivă măsoară intensitatea acţiunii taxei vamale ca instrument de protecţie.

Vf  Tf  Vm  Tm
Te =  100
Vf  Vm
Tf = taxa vamală percepută asupra produsului finit
Tm = taxa vamală percepută asupra materiei prime încorporate în produsul finit
Vf = valoarea produsului finit
Vm = valoarea materiei prime încorporate

Protecţia efectivă este influenţată de mai mulţi factori:

- de nivelul celor 2 taxe vamale
- de dispersia tarifară (Tf – Tm)
- de gradul de prelucrare al produsului

Exemplu:
a) În condiţiile în care preţul unui produs finit este de 1000 u.m, ponderea manoperei
încorporate este de 60 %. Taxa vamală nominală la produsul finit este de 20 %, dispersia tarifară
este de 10 puncte procentuale.
Să se determine rata protecţiei nominale şi rata protecţiei efective.
Vf = 1000 um
Vm = 400
Tf = 20
1000  20  400  10
Tm = 10 => Te =  100 = 26,67
1000  400

b) Se cunosc următoarele date: ponderea materiilor prime încorporate într-un produs este de
75 %, preţul total al produsului finit este de 200 Euro, taxa vamală nominală la materiile prime 5 %,
dispersia tarifară 20 puncte procentuale.
Să se determine rata protecţiei nominale şi rata protecţiei efective.
Vf = 200 Euro
Vm = 75 % din 200 = 150
Tf => 20 = x -5 => x = 25 => Tf = 25
Tm = 5
200  25  150  5
Te =  100 = 85
200  150
Tf = protecţia nominală

9.4. Teritoriul vamal

- reprezintă acel teritoriu în interiorul căruia se aplică acelaşi regim vamal;
- în multe cazuri acesta nu coincide cu teritoriul naţional
- în ultimele decenii s-au manifestat diferite forme de extindere şi restrângere a
teritoriului vamal.
1. Extinderea teritoriului vamal presupune însumarea teritoriilor vamale a 2 sau mai multe
state. Aceasta îmbracă 2 forme: - uniunea vamală şi zona de liber schimb.
Uniunea vamală presupune desfiinţarea barierelor comerciale în comerţul reciproc şi
aplicarea unei politici comerciale comune în relaţiile cu terţii.
Uniunea vamală perfectă (completă) vizează toate mărfurile ce se schimbă reciproc şi cu
terţii;
4
COMERŢ INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 9 Politica comercială tarifară

Uniunea vamală imperfectă (incompletă) vizează numai o parte din mărfurile ce se schimbă
reciproc şi cu terţii.
Zonele de liber schimb presupun eliberarea barierelor comerciale în relaţiile reciproce, iar în
relaţiile cu terţii fiecare ţară îşi păstrează independenţa în materie de politică comercială.
Exemple:AELS, NAFTA, APEC.
La rândul lor zonele de liber schimb pot fi:
- Perfecte - vizează toate mărfurile ce se schimbă reciproc
- Imperfecte - vizează o parte din mărfurile ce se schimbă reciproc
2. Restrângerea teritoriului vamal reprezintă exceptarea de la regimul vamal în vigoare a
unei porţiuni (zone) dintr-un stat (port, aeroport, zonă industrială). În aceste zone nu se percep taxe
vamale de import, graniţele vamale nu mai coincid cu cele ale statului.
Restrângerea teritoriului cunoaşte 2 forme: zonele libere şi antrepozitele vamale
Regulă generală: mărfurile introduse în zonele libere sunt scutite de la plata taxelor vamale
până la precizarea destinaţiei lor ulterioare.
În interiorul unei zone libere mărfurile pot fi prelucrate, transformate, selectate, reambalate.
1978 – în China apar zonele economice speciale care au dimensiuni foarte mari, s-au urmărit
următoarele obiective: - atragerea capitalului străin şi punerea în valoare a resurselor naturale şi de
forţa de muncă. Acestea au contribuit puternic la dezvoltarea economică a Chinei.
Antrepozitele vamale sunt depozite în care pot fi depuse şi păstrate mărfurile importate sau
în tranzit, pe o perioadă determinată, fără plata taxelor vamale de import, dar cu plata taxelor de
antrepozitare.
Sunt amplasate în marile centre comerciale şi industriale importante şi în zonele de tranzit.
Antrepozitele îmbracă 2 forme:
- antrepozite vamale reale (asigură depozitarea şi păstrarea în condiţii corespunzătoare a
mărfurilor pentru o perioadă determinată);
- antrepozitele vamale nominale (create numai în condiţiile în care cele reale nu fac faţă din
punct de vedere al cererilor) – ele sunt temporare; asigură doar depozitarea nu şi păstrarea; taxele
sunt mai mari.